Decizia penală nr. 1614/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1614//2011
Ședința publică din 13 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B. judecător JUDECĂTORI: V. G.
D. P. GREFIER: M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.
S-a luat spre pronunțare recursul declarat de inculpatul G. F. împotriva sentinței penale nr. 655 din 24 mai 2011 al Judecătoriei C. N., pronunțată în dosar nr.(...), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de părăsire a locului accidentului prev. de art. 89 alin.1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și consum de alcool după producerea unui accident de circulație prev. de art. 90 alin.1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 6 octombrie
2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 13 octombrie 2011.
C U R T E A :
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.655 din 24 mai 2011 în baza art. 89 al. 1 din OUG
195/2002 l-a condamnat pe inculpatul G. F. A., cetățean român, fiul lui I. și
A., născut la data de 17 martie 1981 în C.-N., jud. C., CNP 1., domiciliat în C.-
N., str. F., nr. 63-65, ap. 160, jud. C., cu studii medii, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, subofițer la G. M. de J. C., fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului soldat cu victime fără încuviințarea organelor de poliție.
În baza art. 90 al. 1 din OUG 195/2002 a condamnat pe inculpatul G. F.
A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de consum de alcool ulterior producerii unui accident de circulație soldat cu victime.
În baza art. 33 lit. a din Cpen. s-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.
În baza art. 34 lit. b din C.pen. s-au contopit pedepsele de 2 ani închisoare și 1 an închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 2 aniînchisoare pe care a sporit-o cu 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 86/1 și 86/2 din C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul G. F. A. și s-a stabilit termenul de încercare de 4 ani și 3 luni.
În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii dispuse.
În baza 86/3 al. 1 și 3 din C.pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj;
- să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;
În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare au ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 88 din C.pen. s-a dedus perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 11 aprilie 2010 până la data de 12 mai 2010.
P. a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Urmărirea penală a început împotriva inculpatului prin rezoluția procurorului din data de 11 aprilie 2010.
În seara zilei de 10 aprilie 2010, în jurul orei 22.00 organele de poliție au fost sesizate cu privire la un accident rutier soldat cu victime și petrecut pe C. F. din C.-N. În urma cercetării la fața locului s-a stabilit că lățimea zonei de asfalt este de 14 metri, drumul fiind prevăzut cu două benzi pe sens. V. decedată, un bărbat de circa 50-60 de ani, 1,75 m înălțime a fost găsită pe sensul de mers C. F. spre C.-N. și având în vedere că cercetarea s-a făcut pe direcția de deplasare C.-N. - F., s-a stabilit că aceasta era poziționată la o distanță de 9,20 m față de bordura trotuarului din partea dreaptă, adică pe sensul invers de deplasare, respectiv F. - C.-N.
La fața locului a fost identificat martorul F. F. G. care a declarat că a condus autovehiculul marca VW Bora din direcția C.-N. - F. pe banda a doua de sens, circulând într-o coloană de mașini. La un moment dat a observat victima, lângă marcajul care delimita benzile de sens C.-N. - F. și care s-a angajat în traversare de la dreapta spre stânga, raportat la sensul său de deplasare. Î. să evite impactul cu victima a virat brusc stânga, intrând pe sensul opus de deplasare, însă a acroșat victima cu aripa dreapta față, de unde a fost proiectată pe parbriz și a căzut în partea dreaptă a autovehiculului condus de martor. P. a nu bloca circulația, martorul a oprit pe partea dreaptă a drumului și s-a întors spre locul impactului constatând că victima a fost la câțiva metri de locul impactului întinsă pe banda a doua a sensului opus. M. U. T. identificat la fața locului a declarat că circula din direcția F. spre C.-N. pe banda a doua de sens, când a observat autovehiculul condus de martorul F. care circula din sensul opus și care a intrat brusc pe contrasens pe banda pe care circula martorul U., acesta fiind nevoit să intre pe banda I și să oprească. În acel moment a observat un autovehicul marca A. de culoare roșie care circula în spatele autovehiculului condus de martorul F. cu o viteză mult maimare și fiind orbit de faza lungă a acestuia și de faptul că cele două autovehicule circulau pe contrasens în condiții de ploaie, carosabil umed și întuneric a observat cu întârziere o persoană întinsă pe carosabil peste care a trecut autovehiculul marca A.. În jurul orei 00.35, în urma investigațiilor a fost identificat în apropierea locului evenimentului autoturismul marca BMW 318I, de culoare roșie, cu nr. de înmatriculare (...), condus de către inculpat, și care prezenta următoarele avarii: bara față+ornamente, suport număr față+scut motor.
Din buletinul de analiză toxicologică nr. 895/13 aprilie 2010 s-a reținut că, la data de 11 aprilie 2010, la ora 1.20 inculpatul avea o alcoolemie de 0,40 g%o, iar la ora 2.20 o alcoolemie de 0,30 g%o (fila 43 dos. UP).
A.at în cursul judecății inculpatul a arătat că în seara zilei de 10 aprilie
2010, în jurul orei 22.00 a condus autovehiculul BMW 318I, de culoare roșie, cu nr. de înmatriculare (...) de la locuința sa din cartierul G. din C.-N., a coborât podul care face legătura dintre cartierul G. și cartierul M., intrând pe C. F., pe care a circulat pe banda a doua de sens către F. cu scopul de a ajunge la P. C. unde urma să se întâlnească cu martora D. A., prietena sa.
La un moment dat autovehiculul care circula în fața sa a frânat brusc, iar inculpatul a efectuat manevra de depășire prin partea stângă pentru a evita coliziunea, imediat observând ceva pe carosabil. A încercat să ocolească prin partea stângă acel obiect pe care nu l-a putut identifica dar a crezut că este o pungă, iar în timp ce efectua manevra a simțit un șoc foarte ușor. Efectuând manevra de ocolire a obiectului, a depășit și autovehiculul care circula în fața sa și care apoi s-a oprit pe banda I. A. la P. C. a urcat în mașină martora D., după care inculpatul a condus spre casă. Trecând pe lângă locul unde a efectuat manevra de depășire descrisă mai sus a observat pe sensul opus oprită o mașină a poliției care avea semnalele luminoase pornite. Și-a continuat deplasarea până la locuința sa, unde a observat că spoilerul din față era rupt pe un fragment de 20 de cm și s-a gândit că ar putea fi vorba despre incidentul de pe C. F. unde a văzut oprită mașina P.. L-a sunat pe martorul S.
E. lucrător la Secția 4 P. pe care l-a întrebat dacă știe ceva în legătură cu un eveniment rutier petrecut la ieșirea din C.-N. spre localitatea F. M. i-a spus că nu știe nimic dar l-a sunat după aproximativ 30-40 minute spunându-i că nu a reșit să ajungă la fața locului dar a văzut mai multe mașini ale poliției și că bănuiește că este vorba despre vreun accident de circulație. Inculpatul a declarat că înainte de a fi sunat de martor a băut un pahar de vin cu coca-cola, iar dup ce a vorbit cu martorul aflând că a avut loc un accident rutier s-a urcat la volanul mașinii și a revenit la locul evenimentului.
M. F. F. a declarat că în seara de 10 aprilie 2010 în jurul orei 22.00 a condus autovehiculul marca VW Bora dinspre C.-N. spre F. pe banda a doua, pe un drum prevăzut cu două benzi de circulație și pe timp de ploaie. La un moment dat a văzut o persoană care i-a apărut în față venind din partea dreaptă, raportat la sensul de mers al martorului. Î. să evite coliziunea a virat brusc spre stânga intrând pe contrasens iar victima s-a izbit de aripa dreaptă față a autovehiculului, după care s-a lovit cu capul de parbriz, apoi căzând în partea dreaptă a mașinii fără ca martorul să fi trecut cu roțile din spate peste victimă. A oprit pe partea dreaptă a drumului și în timp ce efectua această manevră a constatat că în urma lui au mai trecut și alte autovehicule pe ambele benzi de sens spre F. S-a îndreptat spre victimă și a sunat la serviciul de urgență, iar între timp a adunat fragmente împrăștiate pe carosabil și care proveneau de la un alt autovehicul. A constatat că victima era poziționată perpendicular pe axul drumului având corpul pe sensul F. - C.-N., iar în apropierea victimei, pe banda a doua de sens C.-N. - F. a găsit o pungă în careera o pâine. M. U. care a oprit în trafic, i-a spus martorului F. că a văzut un autovehicul de culoare roșie ce a trecut peste victimă alături de alte mașini.
M. U. a declarat că în seara de 10 aprilie 2010 în jurul orei 22.00 a condus un autovehicul dinspre F. spre C.-N. pe banda a doua, pe un drum prevăzut cu două benzi de circulație și pe timp de ploaie și ceață. La un moment dat a observat un autovehicul care circula din sensul opus și care a intrat pe sensul său de mers. A evitat acel autovehicul intrând brusc pe banda I, iar când a revenit pe banda a doua a observat un al doilea autovehicul care a intrat pe contrasens și care circula cu faza lungă și pe care l-a evitat printr-o manevră spre dreapta., după care a oprit. A precizat că cel de al doilea autovehicul și-a continuat deplasarea, martorul putând constata doar că avea culoarea roșie. A precizat că imediat după ce a evitat cea de a doua mașină, care avea culoarea roșie, pe sensul de mers C.-N. - F. au trecut și alte mașini, dar numai pe banda întâi. La o distanță 15-20 de m de locul unde a oprit, martorul U. a observat corpul victimei care se afla întins pe axul drumului cu corpul pe sensul său de deplasare, iar în apropierea victimei a văzut o pungă din care a ieșit o sticlă de plastic de 1,5 litri ce conținea un lichid și o pâine.
Declarația martorului N. N. care ocupa locul din dreapta șoferului în autovehiculul condus de martorul F. se coroborează cu declarația martorului F. F. cu privire la dinamica inițială a accidentului, dar a mai adăugat că în spatele lor circula un autovehicul de culoare roșie care a intrat pe C. F. de pe podul de la ieșirea din C.-N., iar martorul F. a remarcat uite și pe ăsta cum ne stresează, tot stă foarte aproape (fila 74).
Declarația martorei M. C.-C. care ocupa locul din dreapta șoferului în autovehiculul condus de martorul U. se coroborează cu declarația acestuia (fila
75).
Din declarația martorei D. A. A., prietena inculpatului care a fost luată în mașină de către acesta de la P. C. a rezultat că, în timp ce se deplasau spre locuința din cartierul G., au observat în apropierea podului de la intrarea în localitatea C.-N. în sensul lor de deplasare un echipaj al P. cu semnalele luminoase aprinse, iar traficul era îngreunat. Inculpatul a intrat pe pod pentru a se deplasa în cartierul G. și imediat i-a spus martorei că în timp ce rula spre P. C., a fost nevoit să efectueze o manevră de evitare a unui autovehicul care circula în fața lui și care la rândul său a virat spre stânga încercând să evite un obstacol. M. audiată la data de 7 septembrie 2010 a precizat că inculpatul i-a spus că nu știa despre ce obstacol este vorba, dar afirma ceva despre o plasă (fila 78). C. au ajuns acasă inculpatul a constatat că spoilerul dreapta față al autovehiculului era rupt însă nu s-a arătat îngrijorat spunând că a fost rupt și înainte. C. a intrat în locuință și-a pus un pahar de vin cu coca-cola, iar după aceea gândindu-se mai bine l-a sunat pe un prieten pentru a-l întreba ce s-a întâmplat la ieșirea din C.-N. spre localitatea F. A fost sunat de acel prieten după aproximativ o oră, iar în urma discuției, s-au deplasat iarăși la fața locului, unde organele de cercetare au constatat avariile de la autovehiculul inculpatului.
Coroborând declarațiile martorilor cu celelalte probe din dosarul de urmărire penală și analizând în detaliu fiecare declarație a rezultat că victima care traversa C. F. prin loc nemarcat dinspre dreapta spre stânga în direcția de deplasare C.-N. - F. a fost acroșată, pe banda a doua de autovehiculul condus de martorul F. cu partea laterală dreapta, fiind proiectată pe parbriz, apoi în aer și căzând pe carosabil în partea dreaptă, adică pe banda a doua în sensul de deplasare al martorului. M. F. a oprit cât mai aproape pe partea dreaptă, iar când s-a apropiat de victimă a constatat că aceasta nu se afla în locul în care a avut loc impactul fiind deplasată pe axul drumului cu corpul pe sensul opusde deplasare al martorului. Din declarația martorului U. a reieșit că punga, care, cel mai probabil aparținea victimei a fost găsită la câțiva metri de corpul acesteia pe banda a doua de sens către localitatea F., iar din plasă erau ieșite o pâine și o sticlă cu lichid, ceea ce înseamnă că sticla nu era spartă, altfel martorul nu ar fi precizat acest detaliu, neputând identifica vreo urmă de lichid scurs pe un carosabil deja ud din cauza ploii.
Declarația martorei D. este relevantă prin precizia detaliilor, dar numai a celor favorabile inculpatului. M. și-a amintit că inculpatul, la vederea unui echipaj al poliției aflat în zona podului la ieșirea din localitatea C.-N. spre localitatea F., i-a spus că venind în sens invers a fost nevoit să facă o manevră de evitare spre stânga a unui autovehicul care circula în fața sa și care, la rândul său, încerca să evite un obstacol pe care inculpatul, în acel moment l-a aproximat ca fiind o pungă. Pe lângă caracterul banal al informației reținute precis de către martoră magistratul fondului a apreciat că această împrejurare a fost relatată milimetric de către martora la 5 luni de la eveniment. T., declarația martorei care a învederat instanței calmul afișat de către inculpat după ce au ajuns la domiciliul comun și a observat avariile de la autovehicul, este contrazisă de insistența inculpatului de a afla de la martorul S. ce s-a întâmplat în acea zonă, sunându-l în acest sens de trei ori. Deși martorul S. i-a dat doar o informație generală și mai mult bazată pe intuiție, respectiv că cel mai probabil a avut loc un accident rutier deoarece la fața locului era multă lume și echipaje ale poliției, inculpatul și martora D. au încercat să acrediteze ideea că această informație ar fi fost determinantă pentru inculpat care a decis să se întoarcă la fața locului. Totuși, având în vedere și calitatea de jandarm a inculpatului, s-a apreciat că aceeași intuiție trebuia să o aibă personal atunci când a condus autovehiculul la întoarcere spre locuință și a văzut un echipaj al poliției cu semnalele luminoase pornite, traficul îngreunat și mai multe persoane pe carosabil. Așa încât, cel mai probabil nu informațiile imprecise și generale date de martorul S. au fost determinate pentru întoarcerea inculpatului la fața locului.
Din raportul criminalistic nr. 3./20 aprilie 2010 s-a reținut că bucățile de metal de culoare roșie găsite la fața locului provin de la autovehiculul condus de către inculpat în acea seară. Din înscrisurile de la filele 110-115 a rezultat că în seara zilei de 10 aprilie 2010, la ora 22.04 a circulat, pe banda a doua, la intrarea în localitatea F., după locul accidentului un autovehicul de culoarea roșie, care a fost ulterior identificat în parcarea P. C. și care nu avea în spate nici un autovehicul. Din raportul de expertiză medico-legală s-a reținut că moartea victimei Măldan Dorel a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne și externe consecutive unui politraumatism datorat unor leziuni tanatogeneratoare toraco-abdominale prin comprimare între planuri dure componente ale caroseriei-sol) în cadrul unui accident rutier (acestea conducând la deces), leziuni la nivelul membrului inferior stâng, capului și a membrelor superioare care s-au putut produce prin lovire-basculare- proiectare, în cadrul unui accident rutier.
Adăugând aceste date obiective la împrejurările de fapt desprinse din declarațiile martorilor a reieșit că peste victimă a trecut cel puțin un autovehicul; în același perimetru temporal petrecerii accidentului, inculpatul a încercat să evite impactul cu un autovehicul care circula în fața sa la ieșirea din localitatea C.-N. efectuând un viraj la stânga și trecând peste un obstacol, împrejurare ce a condus la desprinderea unei bucăți din partea din față a autovehiculului; că martorul U. a identificat un autovehicul de culoarea roșie care circula în spatele unui alt autovehicul și că ambele au pătruns aparent inexplicabil pe contrasens; că inculpatul s-a întors la fața locului numai dupăce a constatat că s-a desprins o parte a spoilerului din față al mașinii; în mod necesar inculpatul trebuia să fi trecut peste un obstacol pentru a fi justificate avariile de la mașină; că inculpatul a văzut și identificat precis o pungă, peste care ar fi trecut și care ulterior a fost găsită la fața locului, dar a declarat că nu a văzut nici un moment o persoană de 1,78 m care să fi fost accidentată și care, la un moment anterior, avea acea pungă în mână; sticla care se afla în ambalaj nu era spartă, iar o pâine nu are structura și dimensiunile necesare pentru a produce avariile constatate în seara evenimentului, respectiv bara față+ornamente, suport număr față+scut motor.
În cauză a fost întocmit un raport de expertiză tehnică judiciară de către d-nul expert S. S., desemnat de către instanța de judecată în ședința publică din data de 7 septembrie 2010, la solicitarea apărătorului inculpatului și fără opoziția reprezentantei M.ui P.. Expert parte pentru inculpat a fost desemnat d-nul Ladislau Sandor. De la început s-a reținut că demersul științific și elaborat este măsura unor concluzii cu valoare probabilă de adevăr. A. a fost verificat inițial la domiciliul inculpatului, iar apoi la un atelier service experții constatând că partea inferioară din zona motorului și a cutiei de viteze este stropită cu praf și ulei,iar pe îmbrăcămintea victimei nu au fost găsite pete de ulei, care ar fi trebuit să existe dacă victima ajungea sub motor. Concluzia experților este deplasată de vreme ce incidentul a avut loc la data de 10 aprilie
2010, iar inspecția mașinii, care a fost folosită de inculpat între timp s-a făcut la data de 28 februarie 2011. Ulterior, d-nul expert S., care este expert tehnic judiciar în specialitatea auto și circulație rutieră, reține din descrierea diagnosticului anatomo-patologic macroscopic, din raportul de constatare medico- legală, punctele 3 și 4 în care se arată fracturile suferite de victimă, că acele zone ale corpului victimei nu puteau intra sub autoturismul în cauză, fără să aibă loc o frecare a zonelor inferioare aflate la cca 12 cm de sol. Cu alte cuvinte, d-nul expert transcede domeniului său de expertiză, ignoră concluziile raportului medico-legal cu privire la modalitatea de producere a leziunilor care au condus spre decesul victimei și dă o interpretare absolut neavenită a modului de producere a fracturilor suferite de aceasta. În continuarea acelorași concluzii, d-nul expert, pornind de la presupunerea că roata din fața a autovehiculului condus de către inculpat ar fi trecut peste victimă concluzionează abrupt, în afara domeniului său de expertiză, și fără explicații suplimentare în acest caz tegumentele victimei ar prezenta urmele profilului anvelopei, roții, cu care s-a produs călcarea și alte leziuni mult mai grave. Desprinderea bucății din profilul față al autovehiculului condus de către inculpat și găsit la fața locului este interpretat de către expert prin aceea că anterior datei accidentului cercetat, autovehiculul a suferit avarii care au fost remediate pe cale artizanală … ca urmare a slăbirii rezistenței materialului datorat tehnologiei de remediere aplicată, chiar la o solicitare mică apărută în urma lovirii unui pachet aflat pe carosabil, căzut din mâna victimei, se putea rupe. Pe lângă faptul că la data constatărilor expertului autovehiculul era deja reparat, nu se explică cum s-a concluzionat că autovehiculul ar fi suferit anterior avarii similare și nu s-au stabilit ce materiale și ce tehnologie au fost folosite pentru remediere, deși d-nul expert se pronunță asupra calității acestora.
D. incoerent al celor doi experți a pornit de la premise, unele false, iar altele neverificate și neverificabile pentru a concluziona ferm, dar dincolo de obiectivele încuviințate de instanța de judecată, că victima nu a fost lovită deautovehiculul condus de către inculpat. D. științific al celor doi experți recomandă în mod necesar înlăturarea în totalitate a concluziilor raportului de expertiză.
Așadar, instanța a concluzionat dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul a trecut cu autovehiculul BMW 318I, de culoare roșie, cu nr. de înmatriculare (...) peste corpul victimei și apoi și-a continuat deplasarea.
Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 89 al. 1 și 90 al. 1 din OUG 195/2002, R.
La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama de prev. art. 72 din
C.pen., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat, de gradul culpei fără prevedere caracterizată prin neglijență, de conduita anterioară și ulterioară a inculpatului, precum și de vârsta acestuia. În același context instanța a reținut că inculpatul avea la acea dată calitatea de jandarm și cunoștea foarte bine care sunt obligațiile unui conducător auto implicat într-un astfel de incident.
Așa fiind, inculpatul a fost condamnat conform dispozitivului sentinței.
Împotriva soluției instanței de fond a declarat recurs inculpatul G.
F. A., care a solicitat casarea acesteia și rejudecând dosarul, a se dispune în principal, achitarea sa de sub învinuirile aduse prin rechizitoriul P. în temeiul art.10 lit.d și art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., lipsind latura obiectivă a acestora, iar în subsidiar, a se aprecia că reinserția sa socială este posibilă și prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea situată sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al recunoașterii circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.a și 76
C.pen., cu suspendarea condiționată a sancțiunii.
Curtea examinând recursul promovat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
În esență, critica inculpatului vizează interpretarea eronată de către judecătorie a probelor administrate, testimoniale și științifice prin prisma dispozițiilor art.63 și 64 C.pen.
Premisa coerenței și predictibilității sistemului judiciar constă în previzibilitatea interpretării și aplicării normelor de drept.
În operațiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat să deslușească voința legiuitorului în edictarea acestora.
Una din cele mai utilizate metode de interpretare și, de regulă, prima la care apelează magistratul, este cea literală sau gramaticală, deoarece în acest fel se asigură, cu cea mai mare certitudine, condiția previzibilității legii.
În acest sens, în Avizul nr.11 din 2008 al C. consultativ al Judecătorilor
Europeni, în atenția Comitetului de M. al C. E., privind calitatea hotărârilor judecătorești se arată că „examinarea chestiunilor în drept trece, într-un mare număr de cazuri, prin interpretarea regulii de drept. A. putere de interpretare nu trebuie să ne facă să uităm că judecătorul trebuie să asigure securitatea juridică, ce garantează previzibilitatea, atât a conținutului regulii de drept, cât și a aplicării sale și contribuie la calitatea sistemului judiciar";.
Existența unor contradicții între probe și mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, sunt inevitabile, cauzele fiind diverse și nu obligatoriu izvorâte din comportamentul rău-voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns și administrat probele. Unele se referă la împrejurări neesențiale, nerelevante pentru aflarea adevărului și corecta stabilire a situației de fapt, dar altele pot afecta judicioasa deslușire a stării de fapt și în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.
În unele cazuri, contradicțiile invocate de părți sunt consecința evaluării subiective a probatoriului administrat și constituie o motivare a apelului sau recursului.
Potrivit art.63 alin.2 C.proc.pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecăreia se face de organul judiciar în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor și formarea convingerii judecătorului pe baza celor administrate reprezintă două poziții de includere a capacității apreciative a instanței în demersul indispensabil al aflării adevărului, interpretare care ar fi în consens și cu Recomandarea R (94)
12 a Comitetului de M. ai S. M. asupra Independenței eficacității și rolului judecătorilor, potrivit căreia "judecătorii trebuie să dispună de puteri suficiente
și să fie în măsură să le exercite pentru a se achita de funcțiile lor";.
Deși formarea propriei convingeri a judecătorului printr-o muncă de reflecție și de conștiință constituie suportul rațional al demersului judiciar pentru cunoașterea faptelor, drept garanție a unui proces echitabil și în concordanță cu disp.art.6 paragraf 2 din Convenția E. și Protocolul nr.7, instanța are obligația de a-și motiva soluția dată cauzei, ceea ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor. A. poziție a instanței de recurs, este reliefată și de practica
C. - cauza Boldea contra României în care se arată că "judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți";.
Vinovăția exclusivă a inculpatului G. F. A. în săvârșirea infracțiunilor deduse judecății rezultă, atât din probele științifice, cât și din cele testimoniale administrate nemijlocit în fața judecătoriei.
Potrivit art.89 alin.1 din OUG 195/2002, un conducător de vehicul, angajat într-un accident, are obligația de a nu părăsi locul acestuia, fără încuviințarea organului de poliție, printre altele, și în cazul în care de pe urma accidentului a rezultat o vătămare a integrității corporale sau a sănătății vreunei persoane. Textul sus-menționat nu vizează numai anumite vătămări, calificarea lor fiind de atributul organelor judiciare, pe baza actelor medico- legale, neputând fi lăsate la aprecierea necompetentă a conducătorului auto sau altor persoane.
Conform textului suscitat, accidentul de circulație se poate înfățișa și ca un eveniment rutier dăunător, produs ca urmare a unei infracțiuni - indiferent de urmările periculoase ale acestuia - și cum conducerea cu o anumită îmbibație alcoolică și chiar fără aceasta, impune concluzia că inculpatul nu putea părăsi locul coliziunii, chiar dacă aceasta n-a avut niciuna dintre urmările vătămătoare indicate în norma de incriminare.
Subiectul activ al acestei infracțiuni reglementată de art.89 alin.1 din
OUG 195/2002 poate fi nu numai un conducător de autovehicul, ci și șoferul oricărui alt fel de vehicul, inclusiv cu tracțiune animală.
Conform practicii judiciare constante a instanței supreme „obligația de a nu părăsi locul accidentului incumbă tuturor conducătorilor de vehicul - inclusiv al celor acționate prin forța musculară, deci chiar și bicicliștilor - implicați, adică efectiv angajați în accident. În această categorie intră pe lângă conducătorul vehicolului care a provocat nemijlocit accidentul și conducătorul mașinii accidentate, precum și șoferii oricăror altor vehicole aflate în perimetrul locului unde a avut loc, dacă au contribuit, într-o formă sau alta, mai mult sau mai puțin, creând o condiție oricât de îndepărtată la producerea accidentului.";
Prin lege, nu se face vreo distincție în raport cu numărul de zile necesare pentru vindecarea vătămării corporale a victimei. Ca atare, conducătorul vehicolului este obligat să rămână la locul accidentului, indiferent de gravitatea vătămării produse. A., întrucât nu el, ci numai organele judiciare suntîndreptățite și în măsură să califice ca fiind infracțiune sau nu, cauzarea acelei urmări.
În consecință, pentru existența infracțiunii de părăsirea locului accidentului prev.de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 nu prezintă relevanță că vătămarea corporală produsă, chiar din culpă, sau uciderea unei persoane are sau nu, caracter penal.
Instanța supremă, în numeroase decizii de speță, a precizat că „în legătură cu urmările accidentului de circulație, moartea sau vătămarea integrității corporale - condiții stabilite pentru existența obligației conducătorului auto, implicat în eveniment, de a nu părăsi locul accidentului - textul de mai sus se referă la criterii obiective, producerea unuia din rezultatele enumerate și nu la culpa inculpatului în producerea acestui rezultat";.
Conținutul infracțiunii este realizat când sunt întrunite elementele prevăzute de lege, chiar dacă vătămarea integrității corporale a victimei este urmarea culpei sale exclusive și, chiar dacă nu există vinovăție în producerea evenimentului din partea conducătorului autovehiculului care a părăsit, fără încuviințare, locul accidentului.
Coroborând și sintetizând declarațiile martorilor din faza de urmărire penală cu cele date nemijlocit de aceștia în fața judecătoriei rezultă indubitabil vinovăția recurentului în săvârșirea infracțiunilor deduse judecății (martorii N. N., U. T. V., M. C. C., D. A. A., D. I. D.).
Astfel, în esență, se reține că în seara de 10 aprilie 2010 în jurul orelor
22.00, martorul F. F. G. conducea autoturismul VW Bora pe C. F. din C., în zona nodului N, în direcția comunei F., pe un sector de drum prevăzut cu 2 benzi de circulație pe sens, în condiții de noapte, carosabil umed și ploaie abundentă. În același timp, inculpatul G. F. conducea autovehiculul marca BMW 318U, cu număr de înmatriculare (...) pe drumul ce făcea legătura între cartierul G. și C. F. din M., iar când a ajuns în zona nodului N, s-a angajat pe banda a II-a pe C. F. a sensului de mers spre comuna cu același nume, în spatele martorului F. F.
În declarația de la fila 49 u.p. și 73 în fața instanței, martorul N. N. precizează că „în timp ce rulam cu mașina condusă de F. F. spre comuna F., fiind pe C. F., plouând abundent am observat în apropierea reprezentanței VW din partea dreaptă, printre mașinile ce rulau pe prima bandă, că a țâșnit un bărbat cu păr grizonat, cu o plasă în mână, cu intenția de a traversa. Am apucat să strig la conducătorul auto, dar în același moment am auzit o lovitură puternică, dându-mi seama că autoturismul lui F. a lovit acel bărbat, iar după circa 20 m, șoferul a oprit pe dreapta și a fugit spre locul impactului, eu însoțindu-l….Trei persoane au văzut că F. a vrut să evite victima, dar au observat când un autoturism de culoare roșie, parcă marca A., a trecut peste victimă, depășind linia continuă pe partea stângă. Cei trei au precizat că autoturismul de culoare roșie avea faza lungă aprinsă. Imediat după accident, F. F. a strâns de jos fragmente de plastic, mai multe bucăți, una de culoare roșie, toate căzute de la acel A. roșu, care a trecut peste victimă și le-a predat organelor de poliție….C. ne-am apropiat de podul de la ieșirea din C., din dreapta, s-a apropiat un autoturism de culoare roșie, care a vrut să intre pe C. F. direct pe banda a doua, moment în care F. F. a frânat și a afirmat „.-l și pe acesta, nu are răbdare";, după care acel autoturism a venit în spatele nostru";.
Probele dosarului au demonstrat că urmare a impactului cu autoturismul condus de F. F. și a trecerii autoturismului BMW, condus de recurent peste el, victima Maldan Dorel a ajuns pe banda a doua a sensului de circulație F. - C.-N. M. probator evidențiază împrejurarea că după producerea evenimentului rutier soldat cu moartea victimei, inculpatul recurent a părăsitlocul accidentului și s-a deplasat până la complexul comercial P., de unde a luat-o în vehicul pe martora D. A. A., îndreptându-se apoi spre M., cu intenția de a ajunge la locuința sa de pe strada F. din cartierul G. C. a ajuns în zona nodului N, recurentul și martora au observat că circulația era blocată și la fața locului era prezent un echipaj de poliție. Cu toate acestea, inculpatul G. și-a continuat deplasarea, ieșind de pe C. F. pe drumul ce duce spre cartierul M., după care a virat la stânga și a trecut peste podul nodului N, deplasându-se până la locuința sa.
Observând avariile autoturismului, în momentul în care a parcat în fața blocului unde domiciliază, inculpatul a urcat în locuință și a consumat alcool, respectiv 250 ml vin amestecat cu C.. În jurul orelor 0,30, recurentul a hotărât să se deplaseze cu autoturismul la locul producerii accidentului, iar în zona respectivă a fost depistat de polițiști la ora 0,45, iar la 0,56 a fost verificat cu alcooltestul, stabilindu-se o valoare de 0,14 mg/l alcool în aerul expirat. Fiindu-i recoltate probe biologice, s-a stabilit o alcoolemie de 0,40 g%o pentru prima probă și 0,30 g%o pentru a doua probă, conform buletinului toxicologic nr.895 din 13 aprilie 2010 al IML C. N.
M. U. T. în declarația din faza de urmărire penală fila 54 și din fața instanței fila 50 a relevat „că a circulat din direcția F. spre C.-N. pe banda a doua de sens, când a observat autovehiculul condus de martorul F. care rula din sensul opus și care a intrat brusc pe contrasens pe banda pe care circula martorul, acesta fiind nevoit să intre pe banda I și să oprească. În acel moment a observat un autovehicul marca A. de culoare roșie care circula în spatele autoturismului condus de martorul F. cu o viteză mult mai mare și fiind orbit de faza lungă a acestuia și de faptul că cele două autovehicule circulau pe contrasens în condiții de ploaie, carosabil umed și întuneric, a observat cu întârziere o persoană întinsă pe jos peste care a trecut autovehiculul marca A.. În jurul orei 00.35, în urma investigațiilor, a fost identificat în apropierea locului evenimentului, autoturismul marca BMW 318I, de culoare roșie, cu nr. de înmatriculare (...), condus de către inculpat, și care prezenta următoarele avarii: bara față+ornamente, suport număr față+scut motor.
M. U. a mai declarat că, în seara de 10 aprilie 2010 în jurul orei 22.00 a condus un autovehicul dinspre F. spre C.-N. pe banda a doua, pe un drum prevăzut cu două benzi de circulație pe timp de ploaie și ceață. La un moment dat, a observat un autovehicul care circula din sensul opus și care a intrat pe sensul său de mers. A evitat acel autovehicul intrând brusc pe banda I, iar când a revenit pe banda a doua a observat un al doilea autoturism care a intrat pe contrasens și care circula cu faza lungă și pe care l-a evitat printr-o manevră spre dreapta., după care a oprit. A precizat că al doilea autovehicul și- a continuat deplasarea, martorul putând constata doar că avea culoarea roșie. A afirmat că imediat după ce a evitat cea de a doua mașină, care aparținea recurentului, pe sensul de mers C.-N. - F. au trecut și alte mașini, dar numai pe banda întâi. La o distanță 15-20 de m de locul unde a oprit, martorul U. a observat victima care se afla întinsă pe axul drumului, pe sensul său de deplasare, iar în apropierea acesteia a văzut o pungă din care a ieșit o sticlă de plastic de 1,5 litri și o pâine";.
Deosebit de relevant în speță, este aspectul reținut și învederat de martorul U. la fila 53 u.p. „al doilea autoturism ….al recurentului……care venea pe contrasens , nu avea pe unde să treacă decât peste victimă și nu am observat să fi oprit pentru a vedea ce s-a întâmplat la locul accidentului, în acel moment";.
Depozițiile martorului N. N., ocupant al vehiculului condus de martorul
F. F. se coroborează perfect cu cele susținute de acesta care a învederat despreconduita recurentului, aflat în autoturismul ce rula în spatele său „ uite și pe acesta cum ne stresează, tot stă foarte aproape";.
Declarațiile martorilor N., F. și U. sunt concordante cu cele ale martorei
M. C. C., care ocupa locul din dreapta, în autoturismul condus de martorul U.
Referitor la martora D. A. A. în declarația de la fila 57 u.p. aceasta precizează „când am ajuns în zona podului N, prietenul meu, inculpatul din cauză mi-a povestit că atunci când a venit să mă ia de la serviciu crede că a lovit un animal…….deoarece la podul N era o coloană de mașini și un vehicul al poliției, am luat-o la stânga spre G. iar când am ajuns în parcarea din fața blocului am observat că spoilerul de la autoturismul BMW al inculpatului era rupt în partea stângă. Observând spoilerul rupt, inculpatul s-a gândit că aceasta este consecința izbiturii cu animalul pe care l-a lovit……C. a aflat că a avut loc accidentul pe C. F., inculpatul a hotărât să meargă cu mine să vadă ce s-a întâmplat. Ne-am deplasat cu vehiculul BMW până în zona unde recurentul simțise că a lovit acel animal, zonă în care am fost opriți de polițiști iar aceștia văzând avariile la mașină ne-au condus la sediul poliției rutiere";.
Din declarația martorei D. A. A. (f-78 instanță), prietena inculpatului care a fost luată în mașină de către acesta de la P. C. rezultă „că în timp ce se deplasau spre locuința din cartierul G. au observat în apropierea podului de la intrarea în localitatea C.-N. în sensul lor de deplasare un echipaj al P. cu semnalele luminoase aprinse, iar traficul era îngreunat. Inculpatul a intrat pe pod pentru a se deplasa în cartierul G. și imediat i-a spus martorei că în timp ce rula spre P. C. a fost nevoit să efectueze o manevră de evitare a unui autovehicul care circula în fața lui și care la rândul său a virat spre stânga încercând să pareze un obstacol. M. a învederat că inculpatul i-a comunicat că nu știa despre ce obstacol este vorba, dar spunea ceva despre o plasă . C. au ajuns acasă inculpatul a constatat că spoilerul dreapta față al autovehiculului era rupt însă nu s-a arătat îngrijorat, afirmând că a prezentat deteriorări și înainte. C. a intrat în locuință și-a pus un pahar de vin cu coca-cola, iar după aceea gândindu-se mai bine l-a sunat pe un prieten pentru a-l întreba ce s-a întâmplat la ieșirea din C.-N. spre localitatea F. A fost contactat de acel prieten, după aproximativ o oră, iar în urma discuției cu acea persoană s-au deplasat din nou la fața locului, unde organele de cercetare au constatat avariile de la autovehiculul inculpatului";.
Declarația martorei D. A. A. se coroborează perfect cu depoziția martorului S. S. E. - agent al P. rutiere C. cu obligații de a exercita sarcinile de serviciu exact în zona accidentului rutier- care confirmă că a fost contactat de inculpat, ce se arăta interesat de incidentul petrecut în zona magazinului P..
În cauză, a mai fost audiat și martorul D. I. D. atât în faza de urmărire penală f.58 cât și în fața judecătoriei f.77 care confirmă pe deplin cele susținute de martorul U. T.
Inculpatul-recurent în faza de urmărire penală fila 129-131 a învederat că „în timp ce se deplasa spre magazinul P. la intersecția cu C. F. s-a încadrat spre direcția complexului comercial iar la un moment dat, în condiții de întuneric și ploaie, i s-a părut că a trecut cu mașina peste un obstacol, fără să poată preciza de ce natură. Și-a continuat drumul și s-a gândit că ar fi putut fi un animal pe carosabil. D. ce a luat-o pe prietena sa în vehicul s-au întors spre oraș și în apropiere de reprezentanța VW, a observat multă poliție și un trafic aglomerat. A ajuns la domiciliu și în parcarea din fața blocului a observat spoilerul dreapta față că era rupt, lipsind o bucată de 20 cm. D. un timp m-am reîntors la locul unde erau echipajele de poliție, care m-au îndrumat la S. P. R. C. În aceeași declarație inculpatul recunoaște că după ce a urcat în locuință,înainte de revenirea la locul accidentului, a consumat un pahar de vin cu C. de aproximativ 250 ml.";.
În fața Judecătoriei C.-N. inculpatul a fost ascultat nemijlocit fila 48, învederând următoarele: „în seara zilei de 10 aprilie 2010, în jurul orei 22.00 a condus autovehiculul BMW 318I, de culoare roșie, cu nr. de înmatriculare (...) de la locuința sa din cartierul G. din C.-N., a coborât podul care face legătura dintre acest cartier și M., intrând pe C. F., pe care a circulat, pe banda a doua de sens către F. cu scopul de a ajunge la P. C., unde urma să se întâlnească cu martora D. A., prietena sa.
La un moment dat autovehiculul care circula în fața sa a frânat brusc, iar inculpatul a efectuat manevra de depășire prin partea stângă, pentru a evita coliziunea, imediat observând ceva pe carosabil. A încercat să ocolească prin partea stângă acel obiect, pe care nu l-a putut identifica, dar a crezut că este o pungă, iar în timp ce efectua manevra a simțit un șoc foarte ușor. Realizând manevra de ocolire a obiectului, a depășit și autovehiculul care circula în fața sa și care apoi s-a oprit pe banda I. A. la P. C. a luat-o în mașină pe martora D., după care inculpatul a pilotat spre casă. Trecând pe lângă locul unde a efectuat manevra de depășire, descrisă mai sus, a observat pe sensul opus oprită o mașină a poliției care avea semnalele luminoase, în stare de funcționare. Și-a continuat deplasarea până la locuința sa, unde a observat că spoilerul din față era rupt pe un fragment de 20 de cm și s-a gândit că ar putea fi vorba despre incidentul de pe C. F., unde a văzut oprită mașina P.. L-a contactat telefonic pe martorul S. E. S., lucrător la Secția 4 P., pe care l-a întrebat dacă știe ceva în legătură cu un eveniment rutier petrecut la ieșirea din C.-N. spre localitatea F. M. i-a comunicat că nu cunoaște nimic, dar l-a sunat după aproximativ 30-40 minute spunându-i că nu a reușit să ajungă la fața locului, dar a observat mai multe mașini ale poliției și că bănuiește că este vorba despre vreun accident de circulație. Inculpatul a recunoscut că înainte de a fi contactat telefonic de către martor, a băut un pahar de vin cu coca-cola, iar după aceea, aflând că a avut loc un accident, s-a urcat la volanul BMW-ului său și a revenit la locul evenimentului.
Analizând susținerile inculpatului din ambele faze ale procesului penal, Curtea reține că acestea sunt nesincere și nu se coroborează cu celelalte probe testimoniale și științifice.
Deși inculpatul a negat constant comiterea faptelor, afirmând că a fost condamnat pe nedrept, susținerile acestuia nu au suport probator.
Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.
Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, Curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea E. de la S.).
Vinovăția inculpatului rezultă fără putință de tăgadă din declarațiile martorilor, analizate mai sus și din care reiese că autovehiculul marca BMW
318 I, proprietatea recurentului, are garda la sol, joasă și suspensii sport rigide, condiții în care, în mod evident inculpatul a resimțit un șoc puternic în momentul trecerii peste victimă, (lovită inițial și ucisă de martorul F. F.), aspect dovedit o dată în plus și de avariile suferite de autoturism și urmele materiale rămase la fața locului.
În mod indubitabil, recurentul a sesizat manevra de evitare realizată de martorul F. F. și la rândul său a realizat și el una similară, dându-și seama că a trecut peste un om, dar cu toate acestea și-a continuat deplasarea.
Atât martorul F. F. cât și recurentul au învederat că în momentul manevrelor de evitare, au trecut pe contrasens, împrejurare confirmată prin declarațiile martorilor U. T. și M. C., ce veneau din sens opus.
Chiar dacă teoretic și abstract s-ar admite ipoteza că recurentul nu și-a dat seama că a trecut cu autoturismul peste un om, trebuia să realizeze această împrejurare, în momentul în care revenind de la complexul P., a observat că circulația era oprită în zona unde inițial a sesizat „acea pungă sau acel animal"; și că la fața locului era prezent un echipaj de poliție. În acest context, ignorând dispozițiile art. 89 alin.1 din OUG nr.195/2002, care impuneau oprirea de îndată, pentru a observa obstacolul peste care a trecut, recurentul s-a deplasat până la locuința sa, unde constatând avariile importante ale autoturismului, și-a dat seama că în speță, putea fi vorba despre o persoană și cu toate acestea, realizând că este posibil să fi fost implicat într-un accident rutier, în loc să revină de urgență la locul faptei, a urcat în apartament, unde, mai mult, a consumat și alcool.
Raportat la consumul de băuturi alcoolice, în locuință, după părăsirea locului accidentului, respectiv a unui pahar de vin de 250 ml amestecat cu cola, acesta nu poate justifica valoarea alcoolemiei de 0,40 gr/mie ( ora 1,20) , destul de ridicată, ceea ce indică împrejurarea că inculpatul a ingerat băuturi alcoolice și anterior producerii evenimentului rutier, acesta fiind motivul pentru care a părăsit locul faptei.
Nu în ultimul rând, inculpatul a revenit la locul accidentului, dându-și seama că o parte din accesoriile autoturismului său, constând în fragmente din material plastic din spoiler, au rămas pe carosabil, fiind identificate de organele de poliție, astfel că depistarea sa era doar o chestiune de timp. R. tehnico-științific nr. 3. din 20 aprilie 2010 întocmit de către IPJ CLUJ-S. C. depus la fila 91 judecătorie, atestă că bucățile de metal de culoare roșie, găsite la fața locului, provin de la autovehiculul condus de recurent în acea seară.
Prezența inculpatului la locul faptei și implicarea sa în evenimentul rutier, este demonstrată și prin procesul-verbal încheiat la 3 mai 2010 de către B. R.- P. municipiului C. cât și de înregistrările camerelor de supraveghere amplasate în incinta complexului P. din 10 aprilie 2010, în intervalul 22-22.30 din care rezultă „că la ora 22.18 se observă un autoturism de culoare roșie care rulează înspre localitatea F., singurul care avea această nuanță, după care nu a mai fost sesizată prezența nici unui autovehicul timp de aproximativ
20 secunde";.
Corespunde realității că în speță a fost întocmit un raport de expertiză tehnică judiciară, având ca obiectiv clarificarea modului în care s-a putut realiza uciderea victimei, probă care însă va fi înlăturată de către Curte, ca nefiind concludentă, pertinentă și utilă cauzei, întrucât a fost realizată de abia la data de 28 februarie 2011, în timp ce accidentul a avut loc la 10 aprilie
2010, iar în intervalul de timp de la producerea evenimentului rutier și până la întocmirea probei științifice, autoturismul a fost utilizat de către inculpat.
Astfel, s-a dovedit fără putință de tăgadă că, în seara zilei de 10 aprilie
2010, în jurul orei 22.00, inculpatul, care conducea autovehiculul BMW 318I, de culoare roșie, cu nr. de înmatriculare (...) pe C. F. din C.-N. spre localitatea
F. a trecut peste corpul victimei Maldan Dorel care a fost proiectat în fața autovehiculului său, ca urmare a coliziunii victimei cu autovehiculul cu nr. (...) condus de către martorul F. F., după care recurentul și-a continuat deplasarea până la domiciliu, deși și-a dat seama că a fost implicat într-un evenimentrutier, părăsind locul faptei fără încuviințarea organelor de poliție, consumând apoi băuturi alcoolice.
Sintetizând și coroborând probele testimoniale și științifice administrate în dosar, Curtea va reține vinovăția inculpatului G. F. A. în producerea infracțiunilor vizate de art. 89 și art. 90 din OUG nr. 195/2002, soluția primei instanțe fiind judicioasă și temeinică sub acest aspect, neimpunându-se achitarea, deoarece evidența identității dintre autorul evenimentului rutier și persoana inculpatului este indubitabilă, latura subiectivă a infracțiunilor, sub forma intenției, fiind dovedită.
Cât privește al doilea motiv de recurs, vizând netemeinicia sancțiunii aplicate și a modului de executare a acesteia, se remarcă următoarele:
Curtea, constată că Judecătoria a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare neprivative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Instanța de recurs consideră că pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare, în privința căreia s-a dispus suspendarea sub supraveghere conform art.86/1 C.pen., reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptelor comise de recurent, concretizate prin modul în care acesta a acționat, prin încălcarea normelor ce reglementează siguranța circulației pe drumurile publice și care au avut drept efect pierderea vieții victimei Maldan Dorel. Urmările accidentului reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a acestuia, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este parțial negativă, încercând să plaseze vinovăția asupra altor persoane.
Calitatea de jandarm, de persoană angajată în rândul forțelor de ordine, avută de recurent la data săvârșirii infracțiunilor îi impunea acestuia o conduită diligentă, care să fie îndreptată atât spre respectarea normelor de conduită în traficul rutier, în special, precum și a tuturor dispozițiilor legale, obligație ce incumbă de altfel cetățenilor țării.
Față de modul de săvârșire a faptelor, de calitatea avută de inculpat, cuantumul sancțiunii rezultante de 2 ani și 3 luni închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar individualizarea sa, prin suspendare sub supraveghere, va contribui la o reinserție socială reală a acestuia, ținând cont de vârsta tânără de 30 de ani, lipsa antecedentelor penale și de împrejurarea că este încadrat în muncă la G. M. de J. C.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus și nici a se aplica art. 81
Cod penal, față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen.
Așa fiind, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat, în baza art. 38515pct.1 lit.b împotriva sentintei penale nr. 655 din 24 mai 2011 a Judecătoriei C. N.
Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, în baza art. 189 Cod procedură penală.
Inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial partial, conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
P. ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. F. A., domiciliat in C. N. str. F. nr. 63-65, ap.160 împotriva sentintei penale nr. 655 din 24 mai
2011 a Judecătoriei C. N.
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial partial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2011 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | |
M. B. V. G. | D. P. | M. N. |
3 ex. - (...)jud.fond.M. M.
| ← Decizia penală nr. 1121/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 2047/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
