Decizia penală nr. 1916/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1916/R/2011
Ședința publică din data de 28 noiembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., judecător JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. V.-G.
M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 520 din data de (...) pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. (...), privind pe inculpatul M. T. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, 2 lit. b și c Cod penal și instigare la mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 rap. la art. 260 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a și art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul M. T. asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. P.escu R. Mihnea din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă M. A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, inculpatul învederează instanței că nu și-a angajat avocat și că este de acord să fie asisatat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea parțială a sentinței penale nr.520/2011 a Judecătoriei C.-N. și, rejudecând cauza, săse dispună condamnarea inculpatului M. T. pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia prin rechizitoriu la pedeapsa închisorii într-un cuantum sporit, contopirea pedepselor pentru infracțiunile concurente și revocarea beneficiului liberării condiționate a restului de 631 zile rămase de executat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.627/2000 a T.ului C. conform art. 59 și 61 Cod penal, iar ca modalitate de executare a pedepsei, să se dispună executarea în regim de detenție.
Apreciază că pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie și pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă nu corespund funcțiilor pedepsei și nici scopului procesului penal și nu reflectă pericolul social al faptelor comise.
La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a reținut în favoarea inculpatului ca circumstanțe atenuante facultative vârsta relativ tânără a inculpatului și atitudinea de recunoaștere a acestuia manifestată în fața instanței.
În opinia sa, aceste elemente nu pot constitui circumstanțe atenuante, deoarece vârsta nu este determinantă în individualizarea pedepsei, iar recunoașterea faptelor este legată de faptul că inculpatul a uzat și beneficiat de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod pr.pen., pentru reducerea substanțială a pedepsei.
Raportat la pericolul concret al faptelor comise, diminuarea patrimoniului părții vătămate, leziunile produse părții vătămate, nerecunoașterea de către inculpat în faza de urmărire penală a comiterii faptei de tâlhărie, demersurile făcute pentru a determina martora R. S. să nu declare conform adevărului, antecedentele penale ale inculpatului, numărul mare de înregistrări din fișa de cazier judiciar a inculpatului, care evidențiază activitatea infracțională încă din minorat, apreciază că soluția pronunțată de prima instanță este netemeinică.
În concluzie, solicită admiterea recursului conform motivelor de recurs depuse în scris la dosar și concluziilor susținute oral.
Apărătorul inculpatului M. T. solicită respingerea ca nefondat arecursului formulat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și menținerea sentinței penale nr.520/2011 a Judecătoriei C.-N. ca legală și temeinică.
Arată că procurorul de ședință a extins motivele de recurs, având în vedere că prin motivele de recurs aflate în scris la dosar s-a solicitat doar modificarea cuantumului pedepsei și nu s-a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante și revocarea beneficiului liberării condiționate a restului de 631 de zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală 627/2000 a T.ului C..
Consideră că menținerea liberării condiționate a restului de 631 de zile închisoare a fost pe deplin justificată deoarece art. 61 Cod penal prevede posibilitatea instanței de a revoca beneficiul liberării condiționate și nu obligația.
Solicită să se aibă în vedere că fapta reținută în sarcina inculpatului a fost comisă în anul 2005, urmărirea penală a început în anul 2009 și de la acea dată, inculpatul nu a mai comis nicio faptă penală, latura civilă a fost soluționată.
Raportat la circumstanțele de fapt ale speței, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată. Cicrumstanțele atenuante reținute în sarcina inculpatului sunt compatibile cu dispozițiile art. 320 indice 1 Cod pr.pen. și sunt aplicabile chiar dacă nu sunt motivate în extenso.
În ceea ce privește antecedența penală a inculpatului, apreciază că este suficient că în cauză au fost reținute dispozițiile art. 37 lit. a Cod penal, având în vedere că din anul 2005 inculpatul nu a mai comis nicio faptă penală.
Solicită să se aibă în vedere și faptul că inculpatul nu a declarat recurs deși are de executat o pedeapsă în regim de detenție.
În concluzie, solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de parchet, preciind că pedeapsa aplicată de prima instanță este îndestulătoare pentru realizarea scopului pedepsei.
Inculpatul M. T., având ultimul cuvânt, lasă soluția la apreciereainstanței.
C U R T E A Pr in sen tinț a pen al ă nr. 520 d in (...) pr onunț ată în dos arul nr. (...) al Judec ător ie i C. -N. s-a dispus condamnarea inculpatului M. (fost VARGA) T.,fiul lui T. și L., născut la data de (...) in C.-N., domiciliat în C.-N., str. M. I., nr. 82, ap. 3, jud. C., fără loc de munca, căsătorit, cunoscut cu antecedente penale, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzuta de art. 211 alin. 1, alin.2 lit. b si c C.penal, cu aplic.art. 37 lit. a C.penal, art. 74 si art. 76 C.penal si art. 3201 C.pr.penală, la o pedeapsa de 1 an si 2 luni închisoare. S-a dispus condamnarea inculpatului M. T. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasa, prev.de art. 25 rap. la art. 260 alin. 1 C.penal, cu art. aplic.37 lit. a C.penal, art. 74 si art. 76 C.penal, art. 3201 C.pr.penală, la o pedeapsa de 4 luni închisoare. Conform art. 33 lit. a si art. 34 C.penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an si 2 luni închisoare. e se va executa în regim de detenție. Conform art. 61 C.penal s-a menținut liberarea condiționată a restului de 631 zile închisoare rămase de executat din sentința penală nr. 627/2000 a T.ului C.. S-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a Cod penal, conform art. 71 C.penal. În baza art.14, art.346 Cod pr. penală, art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile M. A., suma de 250 lei daune materiale. În baza art.191 C.pr. penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, suma în care se include si onorariul apărătorului din oficiu în suma de 200 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că: Prin rechizitoriul P.ui de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca din data de (...), dosar parchet 3733/P/2008, a fost trimis în judecată inculpatul M. T. pentru săvârșirea infracțiunii de ., prev. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit. b si c C.penal și a infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 rap. la art. 260 alin. 1 C.penal, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a C.penal, ambele în condițiile art. 33 lit. a C.penal. Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele: În seara de (...), partea vătămată M. A., împreună cu un amic al său, s-au deplasat într-un bar situat la capătul liniei de autobuz din cartierul Z. din C.-N. unde, timp de mai multe ore, cei doi au consumat băuturi alcoolice. În jurul orei 02.00, aceștia s-au deplasat într-un alt bar, situat pe str. O., în apropiere de C. T., unde au continuat să consume băuturi alcoolice și au jucat la aparatele de jocuri electronice. La un moment dat, cei doi au fost invitați să se așeze la masa la care stăteau inculpatul M. T. și concubina sa de la acea vreme, martora R. S., propunere pe care au acceptat-o, cu toții consumând împreună băuturi alcoolice și răcoritoare. Persoana care însoțea pe partea vătămată a părăsit localul, lăsând-o pe aceasta în compania inculpatului și concubinei acestuia. Partea vătămată și-a manifestat intenția de a merge la locuința sa, situată în apropiere, pentru a mai lua niște bani motivând că suma de 300 lei, pe care o avea asupra sa și pe care o văzuse și inculpatul, este destinată plății unei datorii și este insuficientă pentru plata consumației. Inculpatul M. T. i-a cerut părții vătămate să o însoțească, ceea ce aceasta a acceptat, astfel că cei doi au ieșit din local, urmați fiind la scurtă vreme de martora R. S. D. ce au parcurs doar câțiva zeci de metri, inculpatul a prins partea vătămată cu brațele de spate, după care a izbit-o de un stâlp și i-a aplicat olovitură de pumn în față, ceea ce a determinat căderea părții vătămate la sol. Inculpatul a continuat agresiunea, lovind partea vătămată cu picioarele, după care i-a solicitat să se ridice și să-i remită geaca sa din piele. Partea vătămată a refuzat, motivând că are bani în interior, însă inculpatul a lovit-o din nou și a dezbrăcat-o de geacă. Inculpatul a invitat partea vătămată să nu apeleze la poliție, amenințând-o că, în caz contrar, o va tăia. În continuare, inculpatul i-a spus părții vătămate că, dacă dorește recuperarea gecii, să revină peste o jumătate de oră în același loc și să-i remită suma de 40 lei. Partea vătămată nu s-a conformat, însă ci și-a anunțat părinții și, ulterior, organele de poliție. D. declanșarea cercetărilor inculpatul i-a cerut martorei R. S. să spună că partea vătămată i-ar fi făcut avansuri, motiv pentru care inculpatul a intervenit și a lovit-o pe partea vătămată fără însă ai lua vreun bun. Martora a acceptat pentru început propunerea inculpatului, iar ulterior a revenit asupra declarației. În urma agresiunii exercitate de către inculpat, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale. Partea vătămată M. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 250 lei, reprezentând contravaloare prejudiciului suferit. Starea de fapt prezentată rezultă din mijloace de probă: proces verbal de consemnare a plângerii orale (f.10); proces verbal de cercetare la fața locului, având atașată planșă foto (f.11-14); proces-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare (f.15); declarațiile părții vătămate M. A. (f.16-20); raportul de constatare medico-legală nr.5735/II/a/169 din (...), privind leziunile prezentate de partea vătămată ca urmare a agresiunii suferite (f.22); declarațiile inculpatului M. T. (f.26-27, 38-41); proces-verbal de recunoaștere din grup, având atașată planșă foto (f.42-47); declarațiile martorilor R. S. (f.48-52) și COJOCNEAN S. (fila 52); procese-verbale de confruntare (f.54-59) - probe administrate în cursul urmăririi penale se coroborează cu declarația inculpatului dată în cursul judecății. Inculpatul a fost judecat conform disp. art.320 /1 C. Faptele inculpatul M. T. care, în noaptea de 26/(...) prin violență, a deposedat partea vătămată M. A. de o geacă din piele, în care se găsea suma de 300 lei după care, în cursul lunii noiembrie 2005, a determinat-o pe martora R. S. să facă declarații necorespunzătoare adevărului cu ocazia audierii sale în calitate de martor de către organele de poliție, ceea ce aceasta a și făcut la data de (...), când a afirmat contrar adevărului că partea vătămată i-a făcut avansuri și că inculpatul nu a deposedat-o pe aceasta de vreun bun, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 al. (1), al. (2) lit. b) și c) C. pen. și instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 25 rap. la art. 260 al. (1) C. pen., fiecare cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., ambele în condițiile art. 33 lit. a) C. pen. Instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului și ținând seama de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C., l-a condamnat pe inculpatul M. (fost Varga) T., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit. b si c C.penal, cu art. 37 lit. a C.penal, art. 74 si art. 76 C.penal si art. 3201 C.pr.penală la o pedeapsa de 1 an si 2 luni închisoare. Instanța l-a condamnat pe inculpatul M. T. și pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 25 rap. la art. 260 alin. 1 C.penal, cu art. 37 lit. a C.penal, art. 74 si art. 76 C.penal, art. 3201 C.pr.penală la o pedeapsă de 4 luni închisoare. La stabilirea cuantumului fiecărei pedepse instanța de fond a reținut circumstanțele atenuante facultative prev. de art.74,76 C. ținând seama de vârsta relativ tânără a inculpatului și de atitudinea de recunoaștere a acestuia manifestată în fața instanței de judecată. Constatând concursul d infracțiuni și procedând la contopirea pedepselor conform art. 33 lit. a si art. 34 C.penal, s-a aplicat inculpatului M. T. pedeapsa cea mai grea de 1 an si 2 luni închisoare, ce se va executa în regim de detenție. Conform art. 61 C.penal instanța a menținut liberarea condiționată a restului de 631 zile închisoare rămase de executat din sentința penală nr. 627/2000 a T.ului C. Instanța de fond a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev.de art. 64 lit. a Cod penal, conform art. 71 C.penal. În baza art.14, art.346 Cod pr. penală, art. 998 Cod civil, instanța de fond l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile M. A., suma de 250 lei daune materiale, iar în baza art.191 C.pr. penală, l-a obligat să plătească statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care se include si onorariul apărătorului din oficiu. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca solicitând casarea acesteia și, rejudecând, majorarea pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată. S-a arătat în motivarea recursului că sentința atacată este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor ce i-au fost aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni, raportat la criteriile de individualizare prev. de art.72 C. Astfel, se apreciază că pedepsele aplicate nu răspund funcțiilor pedepsei și scopului procesului penal și nu reflectă gradul de pericol social al faptelor comise. Nu s-au avut în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptelor - agresivitatea deosebită a inculpatului la comiterea infracțiunii de tâlhărie, ce a avut ca urmare atât vătămarea părții vătămate ( care a avut nevoie de 5-6 zile de îngrijiri medicale), cât și producerea unui prejudiciu în patrimoniul acesteia; prin instigarea la mărturie mincinoasă - infracțiune care împiedică înfăptuirea justiției - a determinat tergiversarea soluționării cauzei mai bine de 5 ani; persoana inculpatului - recidivist, cu o atitudine sinceră doar în fața instanței, nu și în faza de urmărire penală - ceea ce nu îndreptățea instanța să rețină în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și, cu atât mai mult, să mențină liberarea condiționată din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 627/2000 a T.ului C.. Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată fondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. În cauză, judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.320/1 C., inculpatul recunoscând comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, așa cum au fost reținute în actul de sesizare solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Așa fiind, raportat și la motivele de recurs, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpatului. Curtea constată că în procesul individualizării judiciare a sancțiunilor pe care le-a apreciat potrivite pentru faptele deduse judecății și pentru inculpat, instanța a avut într-adevăr în vedere criteriile prev. de art.72 C., dar nu le-a valorificat eficient, dând o preponderență unora dintre ele ( anumite elemente favorabile legate de persoana inculpatului) în detrimentul altora ( gradul de pericol social al faptelor comise), ajungând în final să aplice pedepse în limite legale care însă, în aprecierea Curții nu sunt în măsură a asigura scopul prev. de art.52 C., pentru că, încă odată precizăm, s-au dat semnificații și efecte juridice nejustificat de mari unor împrejurări care, în fapt, nu constituie altceva decât atitudini firești, ce trebuie să caracterizeze orice cetățean de bună credință; pe de altă parte, în mod greșit au fost aplicate dispoz. art.61 C., în sensul că, raportat la gravitatea faptelor din prezenta cauză, în mod necesar, aceste dispoziții trebuiau aplicate în sensul revocării liberării condiționate și nu al menținerii acesteia. Fără a contesta prezența în cauză a împrejurărilor calificate ca circumstanțe atenuante ( atitudinea sinceră a inculpatului în fața instanței și prezentarea în fața organelor judiciare) și necesitatea reținerii și valorificării lor ca atare, incidența dispoz.art.320/1 C. neâmpiedicând reținerea în același timp și a unor astfel de circumstanțe, nu putem ignora totuși celelalte aspecte care caracterizează gradul de pericol social al infracțiunilor și asigurarea unei proporții corespunzătoare între acesta și sancțiunea aplicată, în așa fel încât să se poată realiza scopul prev. de art.52 C. Astfel, trebuie avut în vedere : că infracțiunile deduse judecății sunt infracțiuni de violență, respectiv, care împiedică înfăptuirea justiției; împrejurările în care s-au comis - cu violență ( tâlhăria) ; urmările produse sau care s-ar fi putut produce - vătămarea integrității corporale a părții vătămate, crearea unui prejudiciu - nerecuperat - în patrimoniul acesteia și, totodată, tergiversarea soluționării cauzei prin determinarea unei persoane la mărturie mincinoasă; persoana inculpatului - recidivist, prezentele fapte fiind comise în stare de recidivă postcondamnatorie, ceea ce denotă periculozitatea infractorului care, deși a fost liberat condiționat nu a încercat să se reintegreze social, ci a perseverat în activitatea infracțională, fiind evidentă imposibilitatea reeducării acestuia, în lipsa unor sancțiuni ferme. Așa fiind, față de toate aceste considerente, se constată fondat recursul în cauză, urmând a fi admis ca atare, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C., va fi casată în parte hotărârea atacată, doar sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpatului și a omisiunii revocări liberării condiționate. Rejudecând în aceste limite, se vor majora pedepsele aplicate inculpatului M. (fost VARGA) T. - pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit. b si c C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal, art. 74 alin.1 lit.c si art. 76 lit.c C.penal si art. 320/1 C.pr.penală, de la 1 an si 2 luni închisoare la 2 ani închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 rap. la art. 260 alin. 1 C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal, art. 74 alin.1 lit.c si art. 76 lit.e C.penal, art. 320/1 C.pr.penală, de la 4 luni închisoare la 6 luniînchisoare. Conform art. 33 lit. a și art. 34 lit.b C.penal se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art. 61 C.penal se va revoca liberarea condiționată din executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 627/2000 a T.ului C. și se va contopi restul neexecutat din aceasta, de 631 zile închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta și, se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, ce se va executa în detenție, așa cum a stabilit și prima instanță. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate. În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu ce se va plăti din FMJ. În baza art.192 alin.3 C.pr. penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E În baza art.385/15 pct.2 lit.d C. admite recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr. 520 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Judecătoriei C.-N., pe care o casează sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpatului M. T. și a omisiunii revocări liberării condiționate. Rejudecând în aceste limite, Majorează pedepsele aplicate inculpatului M. (fost VARGA) T., fiul lui T. si L., născut la data de (...) în C.-N., domiciliat în C.-N., str. M. I. nr. 82, ap. 3, jud. C., fără loc de muncă, căsătorit, cu antecedente penale, CNP 1., - pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin.2 lit. b si c C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal, art. 74 alin.1 lit.c si art. 76 lit.c C.penal și art. 320/1 C.pr.penală, de la 1 an si 2 luni închisoare la 2 ani închisoare; - pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prevăzuta de art. 25 rap. la art. 260 alin. 1 C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal, art. 74 alin.1 lit.c si art. 76 lit.e C.penal, art. 320/1 C.pr.penală, de la 4 luni închisoare la 6 luni închisoare. Conform art. 33 lit. a și art. 34 lit.b C.penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art. 61 C.penal revocă liberarea condiționată din executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 627/2000 a T.ului C. și contopește restul neexecutat din aceasta, de 631 zile închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta și, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. În baza art.189 C. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu ce se va plăti din FMJ. În baza art.192 alin.3 C.pr. penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată in ședința publică din 28 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. Ș. GREFIER M. V.-G. Red.A.C./Dact.H.C. 4 ex./(...) Jud.fond: O. C.
| ← Decizia penală nr. 1865/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1121/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
