Decizia penală nr. 1681/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1681/R/2011
Ședința publică din 24 octombrie 2011
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : ANA C., judecător
JUDECĂTORI : M. Ș.
L. M.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror
V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de Ministerul Public - P. de pe lângă J. Ș. S. împotriva sentinței penale nr.56 din data de (...) a
Judecătoriei S. S., pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpatul A. N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul A. N. av.Prodan G. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar și apărătorul ales al inculpatului - av.Fekete P., din cadrul
Baroului S., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul A. N.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatului și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezentarea în instanță.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul M.ui P., susține recursul declarat de P. de pe lângă J.
Ș. S., așa cum a fost formulat pentru motivele arătate în memoriu depus la dosar, care vizează netemeinicia soluției sub aspectul aplicării unei sancțiuni penale principale constând în închisoare cu aplic.art.74 lit.a,c C.pen., sens în care solicită să se dispună admiterea recursului, casarea parțială a sentinței sub aspectul menționat. De asemenea, recursul vizează și încheierile pronunțate în cursul derulării judecății cauzei la data de 11 februarie, 9 martie și 13 aprilie 2011, a căror cale de atac este doar recursul odată cu fondul pe care le consideră ca fiind nelegale sub aspectul greșitei aplicări a dispozițiilor art.111 al.3 din OUG nr.190/2002, sens în care și sub acest aspect solicită admiterea recursului parchetului, casarea hotărârii și în acest sens să se caseze toate încheierile menționate sub aspectul prelungirii dreptului de circulație a inculpatului.
Așa cum s-a arătat și în memoriu, consideră că în speță ne aflăm în condițiile unei ipoteze tipice a textului încriminator, respectiv inculpatul a condus pe drumurile publice în timp ce avea în sânge o alcoolemie ce depășește limita legală. Raportat la valoarea alcoolemiei, instanța a reținut comiterea activității infracționale cu valoare de infracțiune, a dispus condamnarea inculpatului și a aplicat fără o justificare substanțială disp.art.74 lit.a,c C.pen., pe care le consideră ca nefiind incidente, sens în care solicită admiterea recursului sub acest aspect.
De asemenea, consideră că toate încheierile menționate referitoare la admiterea cererilor formulate de inculpat și prelungirea dreptului de circulație sunt nelegale pentru că așa cum se arată și în memoriu, în cauză dispozițiile textului de lege din legea specială sunt exprese și dincolo de orice interpretare. S-a pronunțat și I.C.C.J. în diverse spețe că nu se poate dispune prelungirea dreptului de a conduce în condițiile în care atunci când o persoană este surprinsă în trafic chiar în condițiile legii care reglementează contravenția specifică și se eliberează dovadă fără drept de circulație, dispozițiile nu pot fi aplicate pentru că nu este ce se prelungi.
Ca urmare, solicită a se dispune casarea și acestor încheieri cu consecința respingerii cererii de prelungire formulată de către inculpat.
Apărătorul ales al inculpatului A. N., susține că datorită recursului declarat de parchet, hotărârea instanței de fond o să rămână definitivă cu 6 luni mai târziu decât dacă nu se făcea acest recurs. Astfel, inculpatul în loc să execute pedeapsa de 6 luni cu suspendare calculează 1 an pedeapsa sa, calculând și perioada dintre pronunțarea sentinței și judecarea recursului.
Termenul de încercare în această situație nu va fi de 2 ani jumătate ci de 3 ani. Inculpatul nu va putea decât peste 6 luni avea permisul de conducere ci numai după 1 an.
Citind cu atenție motivarea recursului, ajunge la concluzia că parchetul susține că aplicarea art.320/1 C.pr.pen., ar exclude aplicarea circumstanțelor atenuante. Susține că aplicarea 320/1 C.pr.pen., nu exclude aplicarea art.74 și 76 C.pen. care se referă la circumstanțele atenuante.
Ar însemna că în cazul în care se aplică art.320/1 C.pr.pen., nu se mai pot aplica dispozițiile art.74 și 76 C.pen.
Inculpatul nu numai în cursul urmăririi penale ci și în fața instanței a avut o conduită exemplară. Comportamentul acestuia în societate și familie de asemenea este exemplar. Susține că în S.l S. după orele 22,00 nu mai circulă autoturisme. Această faptă s-a comis la orele 2,00 noaptea, inculpatul necontestând alcoolemia stabilită.
Solicită a se dispune respingerea recursului.
Cu privire la celelalte motive, susține că în această fază nu mai interesează ce soluție se pronunță. Inculpatul oricum nu poate beneficia în această fază de prelungirea dreptului de circulație și în consecință, solicită respingerea recursului cu privire la acest motiv.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 56 din (...) pronunțată de J. S. S., în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c rap. la art. 76 alin. 1 lit. e, cu aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul A. N., fiul lui C. și O., născut la data de 22 februarie 1956 în loc. Dobromir Deal, jud. Constanța, cetățean român, fără antecedente penale, căsătorit, studii superioare, CNP 1., domiciliat în localitatea Ș. S., str. P., nr. 5, bl. B4, ap. 15, S., la pedeapsa de 6 (șase luni) închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și șase luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
În baza art. 111 alin. 6 OUG 195/2002 s-a dispus prelungirea dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o durată de 30 de zile începând cu data de 16 mai 2011 până în data de 14 iunie inclusiv, dar nu mai mult de data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul A. N. la plata sumei de 450 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei va fi avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu av. Opriș Anastasia.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă J. Ș. S. din data de (...) din Dosar nr.1395/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului A. N. pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată.
Inculpatul A. N., conform declarațiilor sale (f.5-7), în ziua de (...), s-a deplasat de la festivitățile prilejuite de ziua artileriei române organizate la U.
01468 Ș. S. unde a participat și la masa festivă,apoi a pornit spre locuința cu autoturismul proprietate personală Dacia 1300 (...). A condus autoturismul de la unitatea militară până la P. 1 Mai, pod Decebal, unde a fost oprit de control de către organele de P. în supravegherea și controlul traficului rutier. Întrucât existau indicii privind consumul de alcool, în prezența martorului asistent Mureșan Ionuț Emanuel, inculpatului i s-a solicitat testarea aerului expirat, iar în urma testării acestuia cu aparatul alcooltest, a rezultat 0,61 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Conform prev. art. 88 alin.6 din OUG 195/2002, inculpatul a fost condus la S. O. Ș.-S., unitate medicală autorizată, unde i s-a recoltat două probe de sânge, la interval de o oră fiecare. În urma efectuării analizelor toxicologice s-a stabilit că potrivit primei probe recoltată la ora 0237 inculpatul a avut o alcoolemie de 1,15 g/l, alcool pur în sânge, iar la cea de a doua probă, recoltată la ora 0342, învinuitul a avut o alcoolemie de 1,15 g/l, alcool pur în sânge, conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1361/IX/a/577,578 din (...) emis de S. J. de M. L. Z. (f.13). Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul procesului penal (f.16, 60) coroborându-se cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. nr. 1361/IX/a/577,578 din (...), cu rezultatul aparatului etilotest și cu declarația martorului audiat în faza de urmărire penală. În drept, fapta inculpatului A. N., care la data de (...), a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare (...), pe un drum public, având o îmbibație alcoolică de 1,15 g/l alcool pur în sânge, deci peste limita legală admisă de 0,80 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului care, deși consumase băuturi alcoolice și avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 g/l alcool pur la prima probă și de 0,95 g/l alcool pur la cea de-a doua probă, a condus autoturismul pe drumul public, pe raza localității Ș. S. U. imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil circa 759 ml vin, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumurile publice. Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu a mai suferit condamnări anterioare, fiind la prima confruntare cu legea penală. Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată. La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp.art.72 alin.1 și art.52 Cod penal. În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă și cea care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului. Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă pericol social, raportat la nivelul alcoolemiei și la consecințele care s-ar fi putut produce ca urmare a faptei sale. Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este în vârstă de 57 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine de recunoaștere a săvârșirii faptei. Având în vedere conduita bună a inculpatului atât înainte de săvârșirea faptei cât și după săvârșirea faptei, a colaborat cu organele judiciare, a recunoscut săvârșirea faptei, instanța a facut aplicarea art. 74 lit. a și c C. pen. rap. la art. 76 alin. 1 lit. e C. p. astfel că a reținut aceste împrejurări ca circumstanțe atenuante și a redus pedeapsa principală sub minimul special. Infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată face parte din categoria infracțiunilor de pericol ce ocrotesc relațiile sociale care asigură normala desfășurare a circulației pe drumurile publice, dar în condiții de securitate pentru traficul rutier și pietonal. Astfel de fapte pot aveaconsecințe imprevizibile și în acest context, instanța apreciază că motivul ce a stat la baza comiterii faptei este indiferent pentru existența infracțiunii, dar el poate constitui un element de apreciere în operația de individualizare judiciară a sancțiunii. În aceste condiții, instanța nu va reține circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, dar va avea în vedere toate împrejurările expuse de inculpat la individualizarea în concret a pedepsei aplicate. Astfel, având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei, limitele de pedeapsă stabilite de lege, limitele de pedeapsă reduse cu o treime conform dispozițiilor art.320¹ Cod procedură penală, instanța a apreciat că în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată sub minimul special redus, de 6 luni închisoare. În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului A. N. drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepția dreptului de a vota în cadrul alegerilor și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. Instanța a apreciat că, față de prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., și față de jurisprudența C. E. a D. O. dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. P. C. E. a D. O., „. continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de C., cu excepția dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată";. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de C., o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța apreciază că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației. Instanța a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect. De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța a considert că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care a analizat îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art.81 Cod penal. În consecință, pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 6 luni închisoare, încadrându-se în dispozițiile art.81 alin.1 lit.a) Cod penal. Din fișa de cazier existentă la dosarrezultă că inculpatul nu are antecedente penale și, în consecință, nu este recidivist, îndeplinind astfel cerința prevăzută de art.81 alin.1 lit.b) Cod penal. În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art.52 Cod penal, instanța a considert că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. D. de acest rol al condamnării, instanța apreciază că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale și profesionale ale inculpatului, or, rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție. Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și șase luni, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal. În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.3 Cod penal, instanța va suspenda și executarea pedepselor accesorii. În baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Pe cale de consecință, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune pe parcursul termenului de încercare și nici nu se va pronunța revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art.86 Cod penal. În ședința publică din data de 11 mai 2011, inculpatul a solicitat prelungirea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile dar nu mai mult de rămânerea definitivă a hotărârii care se va pronunța în cauză. P. art. 111 alin. 6 din OUG 195-2002 "La cererea titularului permisului de conducere reținut în condițiile alin. 1 lit. b sau alin. 4, ...instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulație cu câte cel mult 30 de zile, până la ..... rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Modul de soluționare a cererii de prelungire se comunică și șefului poliției rutiere pe raza căruia s-a comis fapta";. Deliberând, cu privire la cererea formulată de inculpat privind prelungirea dreptului de a conduce autovehicule pe un drum public, analizând actele dosarului, în temeiul art.111 din O.U.G.nr.195/2002 cu modificările și completările ulterioare, instanța o consideră întemeiată, sens în care a admis și a prelungit dreptul de circulație al inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 16 mai 2011 până la data de 14 iunie 2011 inclusiv dar nu mai mult de rămânerea definitivă a hotărârii. Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs în termenul legal P. de pe lângă J. S. S. solicitând instanței de control judiciar să înlăture circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului și să dispună anularea tuturor încheierilor prin care s-a dispus prelungirea dreptului de circulație în favoarea inculpatului deoarece acestea au fost emise în contra dispozițiilor legale. Analizând recursul declarat din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat până în acest moment șia vând în vedere și prev. art.385/6 alin.3 C. Curtea constată că acesta este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente: Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate probe suficiente pentru a dovedi fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului și ținând cont de poziția procesuală exprimată fără echivoc de acesta cu prilejul audierii sale de către o instanță imparțială, a făcut o corectă aplicare a prev. art.320/1 c.p.p. și a pronunțat o hotărâre de condamnare în baza probelor administrate în faza de urmărire penale și însușite în totalitate de inculpat. Starea de fapt nu este contestată și constă în aceea că inculpatul A. N., în data de 11 noiembrie 2010, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare (...) deși avea în sânge o îmbibație alcoolică de 0,95 mg/litru alcool pur în sânge. Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 iar pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru aceasta a fost just individualizată având în vedere disp.art.72 C.p. împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, persoana inculpatului care este la prima confruntare cu legea penală, atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal, apelarea la procedura simplificată prev. de art.320/1 C. și circumstanțele atenuante reținute în sarcina sa de către instanța de fond. De asemenea în mod corect s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care s-a dispus suspendarea condiționată pe o durată de 2 ani și 6 luni. Singura critică care poate fi adusă hotărârii atacate și în consecință și încheierilor anterioare din data de (...), (...), (...) și prin sentința atacată este aceea că potrivit art. 111 alin.3 din OUG nr.195/2002 în cazul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, organele de poliție eliberează o dovadă fără drept de circulație. Ca atare instanța nu poate dispune prelungirea dreptului de a conduce deoarece inculpatul nu a avut dreptul de a conduce din momentul depistării în trafic de către organele de conducere și din momentul reținerii permisului de conducere. Această dispoziție legală nu poate fi ignorată deoarece intenția legiuitorului a fost aceea de a preveni comiterea de noi infracțiuni până la momentul soluționării definitive a cauzelor deduse judecății. Ca atare, va fi admis recursul declarat de parchet pentru acest motiv și se vor înlătura dispozițiile de prelungire a dreptului inculpatului de a conduce autovehicule pe drumurile publice prin încheierile arătate și prin sentința atacată conform dispozitivului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE : În baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de către P. DE PE L. J. ȘIMLEU S. împotriva sentinței penale nr.56 din data de 16 mai 2011 a Judecătoriei Ș. S. pe care o casează parțial, împreună cu încheierile referitoare la prelungirea dreptului de a conduce. Rejudecând cauza înlătură dispozițiile de prelungire a dreptului inculpatului de a conducere autovehicule pe drumurile publice, dispuse prin sentința atacată și încheierile fără număr din datele de (...), (...), (...). Menține celelalte dispoziții ale sentinței. În baza art.189 Cod procedură penală stabilește suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, av.Prodan G. M., sumă ce se va avansa din FMJ. În baza art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 24 octombrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER ANA C. M. Ș. L. M. M. B. Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 1038/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1283/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
