Decizia penală nr. 1709/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1709/R/2011
Ședința publică din data de 26 octombrie 2011
I. constituită din : PREȘEDINTE : C. V. - judecător
JUDECĂTORI : L. H.
A. D. L. GREFIER : M. V.-G.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : V. G.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind recursul declarat de Ministerul Public P. de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva deciziei penale nr.13/A din 10 ianuarie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpatul B. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev.de art.25 rap.la art.288 al.1 C. și participație improprie la uz de fals prev.de art.31 al.2 rap.la art.291 teza I C., fiecare cu aplic.art.37 lit.a C., ambele în condițiile art.33 lit.a C.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatului B. A.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea
ședinței publice din data de 21 octombrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 798 din (...) pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C., raportat la art. 10 lit. a C. a fost achitat inculpatul B. A., fiul lui V. și V., născut la data de 18 martie 1978, în T., jud. C., domiciliat în com. Săndulești, sat C., nr. 80, jud. C., CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C., raportat la art. 288 alin. 1 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C.
În temeiul art. 31 alin. 2 C., raportat la art. 291 teza I C., cu aplicarea art. 37 lit. a C., a fost condamnat inculpatul B. A., cu datele personale de mai sus, la o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în forma participației improprii.
În temeiul art. 37 lit. a C. s-a constatat că infracțiunea a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie raportat la condamnarea aplicată inculpatului B. A. la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentința penală nr.
144/(...) pronunțată de Judecătoria Turda, definitivă prin decizia penală nr.
492/(...) a C.i de A. C., a cărei executare a început în data de 07 noiembrie
2006.
În temeiul art. 39 alin. 1 C., raportat la art. 34 lit. b C. a fost contopită pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1040/(...) pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, rezultând pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 1 C. i-a fost interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 348 C. a fost desființată copia permisului de conducere falsificat aflată la fila 13 din dosar.
În temeiul art. 191 alin. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 350 lei.
În temeiul art. 192 alin. 3 C. restul cheltuielilor judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
In data de (...) inculpatul B. A. a fost depistat în trafic de organele de poliție în timp ce conducea autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare AB-W-159, pe DN 1 E 60 în localitatea F., fără a poseda permis de conducere. I. i-a fost întocmit dosarul penal nr. 4068/P/2004 al P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar în data de 18 mai 2005 a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 78 al. 1 din OUG nr. 195/2002.
Prin sentința penală nr. 1192/(...) pronunțată de Judecătoria Cluj-
Napoca inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 78 al. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 40 C. Î. acestei hotărâri a declarat apel inculpatul care nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține apelul, iar apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a solicitat admiterea apelului și reducerea cuantumului pedepsei aplicate. Prin decizia penală nr. 493/(...) a T.ui C. a fost admis apelul formulat de inculpat, hotărârea instanței de fond fiind desființată numai în ceea ce privește neaplicarea disp. art. 33, 34, 36 C.
După efectuarea operațiunilor juridice de contopire a fost aplicată inculpatului pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție. Î. deciziei T.ui a formulat recurs inculpatul solicitând casarea deciziei și a sentinței instanței de fond și achitarea sa în baza art 11 pct. 2 lit. a C.pe.pen., raportat la art. 10 lit.a C.pr.pen. deoarece posedă permis de conducere eliberat de autoritățile spaniole. Prin intermediul apărătorului din oficiu a fost depus la dosar permisul de conducere în original eliberat de autoritățile spaniole la data de (...) și o copie xerox pentru a fi confruntată cu originalul. Din acest înscris rezulta că inculpatul posedă permis de conducere pentru categoria B de autovehicule valabil pentru perioada 4 martie 2000-27 august 2020, precum și pentru categoria C de autovehicule valabil pentru perioada (...) - (...).
Față de această împrejurare instanța de recurs a reținut că inculpatul poseda permis de conducere eliberat de autoritățile spaniole la data de 5 iunie 2004 când a fost surprins conducând autoturismul pe raza localității F. și pe cale de consecință a fost admis recursul formulat, fiind casate hotărârile pronunțate de instanța de fond și de apel. În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b C.pr.pen. s-a dispus achitarea inculpatului B. A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 78 al. 1 din
OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 40 C.
După pronunțarea deciziei, raportat la faptul că inculpatul a depus permisul de conducere doar în ultimul stadiu procesual, s-au efectuat verificări referitoare la eliberarea de către autoritățile spaniole a unui permis de conducere pe numele inculpatului B. A. Din adresa emisă în data de (...)de Ministerul de Interne spaniol reiese că inculpatul nu figurează în evidențele autorităților spaniole ca fiind posesor de permis de conducere.
Față de răspunsul formulat de autoritățile spaniole s-a formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca o cerere de revizuire a D. penale nr. 108/R/2006 pronunțată de Curtea de A. C. prin care inculpatul a fost achitat, iar prin sentința penală nr. 1040/(...), consecutiv admiterii în principiu a cererii de revizuire s-a dispus condamnarea inculpatului B. A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 78 al. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 40 C., art. 74, 76 C. la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare și s-a constatat executată pedeapsa.
In data de (...) s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul
B. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale și uz de fals
(f.7).
In data de (...) a fost audiat inculpatul B. A. care a declarat că în perioada în care s-a derulat judecarea recursului la Curtea de A. C. nu se afla în țară, fiind în C. Inculpatul a arătat că i s-a prezentat copia permisului de conducere eliberat de autoritățile spaniole pe numele său în data de (...) și a susținut că l-a obținut în mod legal în Spania. Inculpatul a arătat că în luna decembrie 2003 a părăsit România și deoarece cunoștea faptul că are un dosar penal pentru conducere fără permis a solicitat prin A. S. trimiterea permisului său de conducere și a altor acte, plicul cu acestea ajungând la tatăl său care a decedat în cursul anului 2005. Inculpatul a susținut că tatăl său a luat legătura cu avocatul desemnat din oficiu și i-a înmânat acestuia permisul de conducere pe care l-a depus la dosarul cauzei. Inculpatul a declarat că în cursul șederii sale în România, respectiv în primăvara anului
2003 autoturismul său parcat în mun. T. a fost spart, fiindu-i sustrase toate actele, inclusiv permisul de conducere eliberat de autoritățile spaniole. In cursul anului 2004 a solicitat G. C. din Valencia să-i refacă permisul de conducere, depunând o cerere în acest sens. După depunerea cererii a părăsit România, iar răspunsul autorităților spaniole însoțit de cartea de identitate care dovedește dreptul de rezidență și permisul de conducere a fost primit de tatăl său. Inculpatul a arătat că permisul de conducere prezentat de către avocat în data de (...) la Curtea de A. C. nu putea fi decât cel trimis tatălui său de către G. C. din Valencia, ca urmare a cererii sale (f.98-99).
Au fost efectuate noi verificări în privința permisului de conducere, iar prin adresa nr. 2385975/YC din data de (...), B. N. Interpol a comunicat că autoritățile spaniole nu au eliberat pe numele inculpatului B. A. nici un permis de conducere (f.92). De asemenea din adresa înaintată de A. S. la B. rezultă că în evidențele acestei instituții nu există nici o înregistrare referitoare la solicitarea pe care inculpatul B. A. pretinde că ar fi înaintat-o către G. C. din Valencia.
In afara acestor înscrisuri din care rezultă caracterul fals al permisului de conducere folosit de inculpat există mai multe elemente referitoare la conduita inculpatului pe parcursul proceselor instrumentate de instanțele din România, din care reiese că acesta cunoștea faptul că înscrisul oficial folosit nu era autentic. În acest sens, din înscrisurile existente la dosar rezultă că inculpatul a fost cercetat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, fiind condamnat la pedepse cu închisoarea prin sentința penală nr. 138/(...) a J. T. (fila 58-59) și sentința penală nr. 144/(...) a J. T. (fila 60-61). Faptele aferente acestor condamnări au fost săvârșite de către inculpat în datele de (...) și (...), respectiv (...), iar pe parcursul primuluiprocesului penal inculpatul a susținut că nu el a fost cel care a condus autoturismul, fără să amintească faptul că ar deține un permis de conducere eliberat în data de (...) în Valencia, pe care l-a prezentat în data de (...) C.i de A. C.
In data de 0(...) când inculpatul a fost depistat în trafic în timp ce conducea autoturismul marca Audi pe raza loc. F., acesta a susținut în fața agenților de poliție faptul că nu are asupra sa niciun document, dar că deține permis de conducere categoria B eliberat de autoritățile spaniole în cursul anului 2001, care s-ar afla împreună cu actele mașinii într-un alt autoturism care aparține unui amic de-al său plecat în Germania. Aceste aspecte au fost consemnate în procesul verbal de constatare întocmit de lucrătorii de poliție și certificate prin semnare de martorul asistent și de către inculpat. S. inculpatului de la acel moment se află într-o totală contradicție cu datele consemnate în cuprinsul permisului de conducere nr.
4356735, permis care a fost eliberat în data de (...) și nu în anul 2001 cum a susținut inculpatul, fiind valabil pentru categoriile B, B+E, C, C+E.
Inculpatul a revenit asupra declarațiilor inițiale cu ocazia audierii în calitate de învinuit în dosarul penal nr. 4068/P/2004 și a declarat că la momentul depistării nu a putut prezenta polițiștilor permisul de conducere împreună cu actele de rezidență spaniolă deoarece acestea i-au fost furate în aceeași zi în care a fost oprit, menționând că a obținut permisul de conducere spaniol valabil pe perioada rezidenței în Spania, respectiv pentru un an. Permisul de conducere prezentat la Curtea de A. C. despre care inculpatul susține că este autentic are o valabilitate de 20 de ani, respectiv până la data de (...).
In declarația din data de (...), cu ocazia audierii în calitate de învinuit în prezentul dosar, inculpatul a susținut că permisul i-ar fi fost sustras în primăvara anului 2003, aspect din care rezultă că acesta nu se mai putea afla în autoturismul condus de amicul său, astfel cum a susținut inculpatul cu ocazia depistării sale în data de 0(...) (fila 98-99).
Din sentința penală nr. 144/(...) pronunțată de Judecătoria Turda, definitivă prin decizia penală nr. 422/R/(...) a C.i de A. C. rezultă că inculpatul B. A. a condus autoturismul marca Audi pe drumurile publice și în data de (...) fără a poseda permis de conducere. In apărare inculpatul a susținut inițial că a condus acel autovehicul pe un drum de pământ, după care a afirmat că deține un permis de conducere obținut în Spania care i-a fost furat anterior. Acest aspect contravine celor susținute de inculpat cu ocazia audierii în calitate de învinuit în dosarul penal nr. 4068/P/2004, când a arătat că permisul de conducere i-a fost sustras în data de (...), înainte de a oprit în trafic. În apel, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei, iar în ședința publică din data de (...) la Curtea de A. C. inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere, arătând că „mi-a fost sustras permisul de conducere, iar la momentul comiterii faptei urmam cursurile școlii de șoferi pentru obținerea unui nou permis";.Acest aspect nu are nici o susținere rațională, deoarece nu este necesară urmarea cursurilor scolii de șoferi în situația în care posesorul unui permis de conducere pierde acest document.
Din toate aspectele expuse anterior a rezultat faptul că inculpatul B. A. cunoștea caracterul fals al permisului de conducere care a ajuns în posesia apărătorului desemnat din oficiu, avocat P. I. A. I., fiind depus la Curtea de A. C. anterior soluționării recursului pentru obținerea unei soluții de achitare. A. spaniole au comunicat în mod expres faptul că pe numele inculpatului nu a fost eliberat niciun permis de conducere, iar A. S. la B. acomunicat că nu există nici o înregistrare referitoare la solicitarea inculpatului adresată G. C. din Valencia pentru refacerea permisului de conducere în urma sustragerii acestuia. Dacă inculpatul ar fi posedat permisul de conducere eliberat în data de (...) ar fi avut tot interesul să invoce acest aspect în toate dosarele în care a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 78 al. 1 din OUG nr. 195/2002 și să dovedească faptul că deține permis de conducere prin depunerea acestuia la dosar sau prin efectuarea tuturor demersurilor legale de a obține o copie a înscrisului autentic, în situația în care susținerea sa referitoare la sustragerea actelor ar fi fost reală. După audierea sa în calitate de învinuit în data de (...), deși a fost căutat în repetate rânduri de organele de urmărire penală nu a fost posibilă reaudierea inculpatului și nici prezentarea materialului de urmărire penală deoarece a rezultat că acesta este plecat din țară. Același aspect a reieșit și în urma emiterii mandatelor de aducere în cursul judecății de către instanță.
I. de fond a apreciat că în mod corect a fost reținută în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de uz de fals în forma participației improprii, reieșind din probele administrate că inculpatul l-a determinat pe apărătorul din oficiu să folosească înscris oficial fals, prin depunerea acestuia la dosarul care se afla pe rolul C. de A. C. A. din oficiu a acționat fără vinovăție fiind întrunite condițiile prev. de art. 31 al. 2 C.
Nu s-a procedat la audierea apărătorului din oficiu A. I. I. în cursul cercetării judecătorești în calitate de martor, aceasta invocând dispozițiile Legii nr. 51/1995 și ale Codului de P. penală care îi interzic să divulge secretul profesional. D-na avocat a relatat atât oral, cât și în înscrisul depus la dosar că singurul aspect pe care îl cunoaște și care poate să-l afirme cu privire la această cauză este faptul că în calitate de apărător al inculpatului a primit documentele pe care le-a depus la Curtea de A. C., aspect consemnat și în practicaua deciziei penale nr. 106/R/22 februarie 2006 (fila
10 din dosarul de urmărire penală). Inculpatul a recunoscut cu ocazia audierii că el a trimis documentele respective tatălui său pentru a fi înmânate apărătorului din oficiu.
Referitor la reținerea în sarcina inculpatului a infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale instanța constată că în cuprinsul rechizitoriului nu a fost descrisă fapta săvârșită de inculpat care să întrunească elementele constitutive ale acestei infracțiuni. La secțiunea în drept s-a menționat doar faptul că inculpatul „a determinat (cel puțin) la contrafacerea permisului de conducere spaniol nr. 4356735 pe numele său creând aparența că a fost eliberat de autoritățile spaniole";. In cauză nu a fost identificat autorul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale pentru a fi stabilită legătura subiectivă între acesta și inculpat în calitate de instigator și pentru a se clarifica împrejurările în care s-a săvârșit infracțiunea de instigare, respectiv în ce a constat aceasta, ce demersuri a făcut inculpatul pentru a convinge autorul să dea curs cererii sale.
Simpla supoziție în sensul că inculpatul a determinat contrafacerea permisului nu este suficientă pentru ca în sarcina acestuia să fie reținută săvârșirea instigării la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale. In legătură cu contrafacerea permisului de conducere pot fi imaginate și alte ipoteze potrivit cărora inculpatul B. A. putea să aibă calitatea de autor al infracțiunii prevăzute de art. 288 C. (dacă a procedat personal la confecționarea permisului de conducere) sau calitatea de complice (în situația în care acesta ar fi relatat unei persoane faptul că este cercetat în mai multe dosare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 78 al.1 din OUG
195/2002 și această persoană i-ar fi propus acordarea de ajutor în obținerea unui permis falsificat; în această situație prin punerea la dispoziție a datelor personale în vederea întocmirii înscrisului fals, inculpatul avea calitatea de complice la săvârșirea acestei infracțiuni). In cuprinsul rechizitoriului nu s-a arătat în mod concret data sau perioada în care au fost săvârșite actele de instigare, în ce au constat acestea și persoanele față de care au fost exercitate, pentru a trage concluzia certă că inculpatul este instigator la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale. Potrivit dispozițiilor art. 263 al. 1 C.pr.pen. rechizitoriul trebuie să cuprindă fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia. În cauza de față nu a fost descrisă în actul de sesizare fapta de instigare comisă de inculpat. Din aceste motive instanța apreciază că este incident cazul prev.de art. 10 lit. a C.pr.pen. și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. va dispune achitarea inculpatului B. A. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C., raportat la art. 288 alin. 1 C., cu aplicarea art. 37 lit. a C.
Fapta și vinovăția inculpatului B. A., în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. 2 C., raportat la art. 291 C. au rezultat din următoarele mijloace de probă: copia dec.pen. nr. 108/R/(...) a C.i de A. C. (f.10-13), copia certificată a permisului de conducere nr. 43.567.35 emis pe numele B. A., falsificat (f.13), adresa Ambasadei S. la B. (f.35), declarațiile martorei P. I. A.-I. (f.50-54), copia sent. pen. nr. 138/(...) a J. T. (f.58-59), copia sent. pen. nr. 144/(...) a J. T. (f.60-61), copia dec. pen. nr. 212/A/(...) a T.ui C. (f.62-63), copia dec. pena. nr. 492/R/(...) a C.i de A. C. (f.66-68), copia sent. pen. nr. 1192/(...) a J. C.-N. (f.69-71), copia declarației învinuitului B. A. dată în fața instanței (f.73), copia dec.pen. nr. 493/A/(...) a
T.ui C. (f.76-78), copia rechizitoriului nr. 4068/P/2004 din data de (...) (f.84-
85), copii ale declarațiilor învinuitului B. A. date în dosarul penal nr.
4068/P/2005 (f.87-88), copia procesului verbal de depistare a învinuitului
B. A. la data de (...) (f.89), adresa nr. 2385.975/YC din (...) a Inspectoratului General al Poliției Române, Centrul de C. P. I., B. N. Interpol, din care rezultă că autoritățile spaniole nu au eliberat pe numele învinuitului B. A. niciun permis de conducere (f.92), adresa Ambasadei S. la B. din care rezultă că învinuitul B. A. nu a formulat vreo cerere către G. C. din Valencia de refacere a permisului de conducere (f.94), declarațiile învinuitului B. A. (f.98-99).
In drept, fapta inculpatului B. A., care în cursul în data de (...), după condamnarea definitivă la pedeapsa de 1 an închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 144/(...) a J. T., definitivă prin decizia penală nr.
492/(...) a C.i de A. C., a folosit permisul de conducere spaniol nr. 43.567.35 cunoscând caracterul fals al acestuia, creând aparența că a fost eliberat de autoritățile spaniole, prin intermediul apărătorului din oficiu P.-I. A. I., care a acționat fără vinovăție, aceasta prezentându-l C.i de A. C. la termenul la care s-a judecat recursul declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr.
493/A/(...) a T.ui C., inducând în eroare instanța de recurs și obținând astfel achitarea sa, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în forma participației improprii, prev. de art. 31 al. 2 C., raportat la art. 291 teza I C., cu aplicarea art. 37 lit. a C.
La încadrarea juridică a infracțiunii sunt incidente dispozițiile art. 37 lit. a C., referitoare la starea de recidivă postcondamnatorie raportat la faptul că inculpatul a săvârșit prezenta infracțiune după condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.
144/(...) pronunțată de Judecătoria Turda, definitivă prin decizia penală nr.
492/(...) a C.i de A. C., a cărei executare a început în data de 07 noiembrie
2006.
La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului. I. de fond a apreciat că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, având în vedere scopul urmărit de acesta prin înmânarea permisului de conducere apărătorului din oficiu, respectiv obținerea unei soluții favorabile recursului pe care l-a declarat împotriva deciziei prin care instanța de apel a reținut că hotărârea primei instanțe, prin care a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, este temeinică (modificarea fiind adusă doar în privința operațiunilor juridice de contopire). Inculpatul a reușit să inducă în eroare instanța de recurs, aceasta pronunțând o soluție de achitare, deoarece din copia acelui permis de conducere rezulta faptul că acesta ar fi fost emis în cursul anului 2000 cu valabilitate de 20 ani, și pe cale de consecință în data de 15 aprilie 2004 ar fi avut dreptul să conducă autoturismul pe drumurile publice. Pentru descoperirea faptei inculpatului au fost necesare verificări ulterioare de către organele de urmărire penale, urmate de declanșarea unei căi extraordinare de atac, inculpatul fiind condamnat în final pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis; astfel conduita ilicită a inculpatului a declanșat o serie de demersuri procesuale efectuate de organele judiciare pentru stabilirea adevărului și reținerea unei stări de fapt corespunzătoare realității cu referire la fapta săvârșită în data de 15 aprilie 2004. I. are în vedere conduita procesuală necorespunzătoare a inculpatului, care nu a recunoscut cu ocazia audierii săvârșirea infracțiunii de uz de fals și care s-a sustras ulterior urmăririi penale și judecății cauzei. Inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenție, prezenta infracțiune fiind săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie.
Raportat la cele de mai sus, instanța de fond a aplicat inculpatului B. A., pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în forma participației improprii, prev. de art. 31 al. 2 C., raportat la art. 291 teza I C., cu aplicarea art. 37 lit. a C., apreciată ca fiind suficientă pentru atingerea scopului sancționator și preventiv prevăzut de art. 52 C.
În temeiul art. 39 alin. 1 C., raportat la art. 34 lit. b C. instanța de fond a dispus contopirea pedepsei de 1 an 6 luni închisoare cu pedeapsa de
1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1040/(...) pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca, rezultând pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare. Din fișa de cazier judiciar a rezultat faptul că primul termen al recidivei l-a constituit condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 144/(...) pronunțată de Judecătoria Turda, care a rămas definitivă prin decizia penală nr. 492/(...) a C.i de A. C. după momentul rămânerii definitive și înainte de începerea executării acestei pedepse inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar; executarea a început în data de 07 noiembrie 2006, iar infracțiunea a fost săvârșită în iunie 2006. Ulterior pedeapsa de 1 an închisoare care constituia primul termen al recidivei a fost descontopită și contopită cu pedeapsa 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1040/(...) pentru o infracțiune concurentă. Din aceste motive operațiunea prevăzută de art. 39 alin. 1 C. se va realiza cu pedeapsa rezultantă de 1 an închisoareaplicată prin sentința penală nr. 1040/(...), pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca.
În temeiul art. 71 alin. 1 C. i-a fost interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 348 C. instanța de fond a dispus desființarea copiei permisului de conducere falsificat aflată la fila 13 din dosar.
În temeiul art. 191 alin. 1 C. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 350 lei.
În temeiul art. 192 alin. 3 C. restul cheltuielilor judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Î. acestei hotărâri a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca, iar prin decizia penală nr.13/A din 10 ianuarie 2011 a T.ui C. în baza art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen. s-a admis apelul declarat de P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca, împotriva sentinței penale nr.798 din (...) a J. C.- N., care a fost desființată parțial, numai cu privire la omisiunea deducerii perioadei executate.
Pronunțând o nouă hotărâre, în limitele de mai sus, în baza art. 39 al.
1 C. s-a dedus din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului B. A., perioada executată din (...) până la (...).
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
În baza art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a constatat că prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și întemeiată pe aprecierea obiectivă a probelor de la dosar, reținând în mod corect că inculpatul B. A. se face vinovat de comiterea infracțiunii de uz de fals în forma participației improprii, prev. de art. 31 al. 2 C. rap. la art. 291 teza I C. cu art. 37 lit. a C., în același timp fiind întemeiată soluția de achitare dispusă în privința infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art .25
C. rap. la art. 288 al . 1 C. cu art. 37 lit. a C.
Concret, sub aspectul stării de fapt, s-a reținut în actul de sesizare al instanței, aceea că în cursul lunii februarie 2006, după condamnarea definitivă la pedeapsa de 1 an închisoare dispusă prin sentința penală nr.
144/(...) a J. T., definitivă prin decizia penală nr. 492/(...) a C.i de A. C. inculpatul B. A., a determinat cel puțin, la contrafacerea permisului de conducere spaniol nr. 4356735 pe numele său, creând aparența că a fost eliberat de autoritățile spaniole pe care apoi, la data de (...) prin intermediul apărătorului din oficiu, avocat P. A. I. l-a prezentat C.i de A. C. la termenul la care s-a judecat recursul declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr.
493/A/(...) a T.ui C. prin care i se aplicase pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de conducere fără permis, prev. de art. 78 al.
1 din OUG 195/2002 inducând astfel, în eroare instanța de recurs și obținând achitarea sa.
În legătură cu această învinuire, inculpatul a fost audiat doar în faza de urmărire penală, la data de (...), ocazie cu care a susținut că la momentul judecării recursului la Curtea de A. C. nu se afla în România iar în legătură cu permisul de conducere, pretins a fi eliberat de autoritățile spaniole și care a fost prezentat instanței de recurs în apărarea sa de către apărătorul desemnat din oficiu, a declarat că nu putea fi decât cel trimis tatălui său de către G. C. din Valencia, urmare a cererii sale anterioare, formulate în acest sens.
A susținut inculpatul că, tatăl său este persoana care a luat legătura cu avocatul desemnat din oficiu și care a înmânat acestuia permisul de conducere spre a fi depus la dosarul cauzei.
Cert este faptul, și rezultă aceasta din verificările efectuate în privința valabilității permisului de conducere, că autoritățile spaniole nu au eliberat pe numele inculpatului nici un permis de conducere și că nu există nici o înregistrare a vreunei cereri a acestuia în sensul arătat, la A. S. la B.
Aceste împrejurări coroborate cu alte aspecte ce țin de conduita inculpatului pe parcursul proceselor penale derulate anterior, ( acesta fiind cercetat în mai multe dosare penale pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere iar cu ocazia audierii sale în aceste dosare a prezentat variante diferite cu privire la existența și finalitatea permisului său de conducere) iar în dosarul penal în care a folosit respectivul permis de conducere a făcut acest lucru abia în faza procesuală a recursului, deși avea tot interesul să îl depună deîndată, susțin teza acuzării, în sensul că permisul de conducere de care inculpatul s-a prevalat este fals, împrejurarea că acesta nu l-a depus personal în instanță, ci prin intermediul altor persoane determinând reținerea infracțiunii de uz de fals în forma participației improprii, adică inculpatul a determinat cu intenție o altă persoană la comiterea unei faptei prevăzute de legea penală, persoană care acționează fără vinovăție.
Din această perspectivă, s-a reținut că este corectă soluția de condamnare a inculpatului B. A. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în forma participației improprii, prev. de art. 31 al .2 C.pen .rap. la art. 291 teza I C.
Pe de altă parte, prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-
Napoca a fost trimis în judecată inculpatul B. A. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, reținându-se că acesta a determinat, cel puțin, o altă persoană, la contrafacerea permisului de conducere spaniol, parchetul trebuia să adopte o atare variantă și nu pe aceea că inculpatul însuși a falsificat actul respectiv, atâta timp cât, nici într-un caz, nici în celălalt, la dosarul cauzei nu există probe care să susțină vreuna dintre cele două variante.
S-a referit la probe în sensul legii procesual penale, și nu la indicii, care desigur, nu pot fundamenta o soluție de condamnare, simpla presupunere că inculpatul a adoptat conduita încriminată, deoarece era singura persoană căreia îi profita contrafacerea permisului de conducere sau împrejurarea că acesta conținea fotografia inculpatului, nefiind în măsură să conducă la o concluzie contrară, în lipsa oricăror alte mijloace de probă.
În plus, critica parchetului că în mod greșit a opinat prima instanță că, nefiind depistat autorul falsului, nu se poate reține infracțiunea de instigare la fals în lipsa stabilirii legăturii subiective dintre participanți, nu poate fi primită, atâta timp cât în lipsa unor asemenea date nu se poate decât „să se presupună"; în ce a constat activitatea infracțională a inculpatului, ceea ce nu este permis, faptele fiind obligatoriu a fi stabilite cu maximă precizie, pentru a se putea face ulterior, o încadrare juridică corectă.
Pentru considerentele expuse, s-a apreciat că soluția de achitare este una corectă, judicios motivată, temeiul reținut de către judecătorul cauzei fiind corect și singurul posibil într-o atare situație, drept urmare apelul declarat sub acest aspect de către parchet, este nefondat.
Pe de altă parte, sentința penală este criticabilă sub aspectul omisiunii deducerii perioadei executate, consecutiv operațiunilor decontopire efectuate urmare a reținerii dispozițiilor recidivei postcondamnatorii, prevăzute de art. 37 lit. a C.
Astfel, s-a reținut corect că prezenta infracțiune s-a comis în condițiile art. 37lit. a C., primul termen al recidivei fiind constituit din condamnarea la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.
144/(...) pronunțată de Judecătoria Turda, care a rămas definitivă prin decizia penală nr. 492/(...) a C.i de A. C. iar după momentul rămânerii definitive a acestei hotărâri și înainte de începerea executării acestei pedepse, inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar, fiind îndeplinite cerințele art. 39 al. 1 C. (executarea a început în data de 07 noiembrie 2006, iar infracțiunea a fost săvârșită în iunie 2006).
Ulterior însă, pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare care constituia primul termen al recidivei a fost descontopită și contopită cu pedeapsa 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1040/(...) pentru o infracțiune concurentă, din acest motiv operațiunea de contopire prevăzută de art. 39 alin. 1 C. fiind realizată cu pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1040/(...) a J. C.-N.
S-a reținut că, astfel cum rezultă din fișa de cazier, inculpatul B. A. a fost arestat în vederea executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 144/(...) a J. T. la data de (...) și a fost liberat condiționat la data de (...), cu un rest neexecutat de 144 zile închisoare, ceea ce impunea deducerea acestei perioade din pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre.
Pentru considerentele expuse, tribunalul în baza art. 379 pct.2 lit.a
C.pr.pen. a admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, împotriva sentinței penale nr.798 din (...) a J. C.-N., pe care a desființat parțial, numai cu privire la omisiunea deducerii perioadei executate.
Pronunțând o nouă hotărâre, în limitele de mai sus, în baza art. 39 al.
1 C. a dedus din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului
B. A., perioada executată din (...) până la (...).
Î. deciziei penale menționate a declarat recurs P. DE PE L.
TRIBUNALUL CLUJ.
În susținerea recursului s-a criticat soluția de achitare a inculpatului intimat apreciindu-se că autorul falsificării permisului de conducere este inculpatul, în calitate de autor, în absența altor elemente care să demonstreze că ar fi instigat alte persoane la falsificarea permisului, precum și raportat la faptul că inculpatul era singura persoană căruia îi profita acest permis.
S-a mai argumentat că permisul pretins a fi eliberat de autoritățile spaniole avea datele personale ale inculpatului și fotografia acestuia, elemente ce nu puteau fi oferite decât de către inculpat.
S-a mai considerat că permisul a fost falsificat după soluționarea apelului de către Tribunalul Cluj, din cauză că falsul a fost depus direct în recurs.
Examinând decizia atacată din perspectiva motivului de recursinvocat Curtea constată următoarele:
M.ivul invocat urmează a fi analizat în raport de condițiile cazului de casare prev.de art. 3859 alin.1 pct. 17 și 18 C. În mod temeinic instanțele de fond au reținut starea de fapt constând în aceea că inculpatul în 22 februarie 2006 a prezentat prin apărătorul din oficiu instanței de recurs un permis de conducere spaniol ce s-a dovedit ulterior a fi fals, obținând astfel pronunțarea unei hotărâri de achitare pentru infracțiunea de conducere fără permis. Această stare de fapt nu a fost contestată, ci doar încadrarea juridică a acesteia. Astfel, în mod temeinic s-a considerat că prezentarea permisului fals întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în forma participației improprii, prev. de art.31 alin.2 C. rap. la art.291 teza I C. În mod greșit însă s-a considerat că în sarcina inculpatului nu se poate reține infracțiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale din cauză că nu a fost identificat autorul falsului și nu se poate stabili activitatea de instigare; în mod eronat s-a motivat că simpla supoziție nu este suficientă pentru ca în sarcina acestuia să fie reținută o asemenea infracțiune. Astfel, din declarațiile inculpatului rezultă că acesta era în Spania când se judeca recursul în cauza privind infracțiunea de conducere fără permis și că ar fi trimis tatălui său permisul de conducere spaniol în vederea prezentării în instanță. Din copia permisului prezentat instanței la data de 22 februarie 2006 rezultă că înscrisul cuprinde data nașterii, rezidența și fotografia inculpatului, astfel încât este dincolo de orice supoziție că inculpatul a determinat o persoană ce a rămas necunoscută să falsifice un asemenea document. Curtea apreciază că este mai presus decât orice prezumție că nicio altă persoană - străină sau din cercul inculpatului - nu putea falsifica sau chiar determina o altă persoană să falsifice un permis de conducere fără știrea și determinarea inculpatului; oricum, acesta a cunoscut de la început destinația permisului - să fie depus în fața instanței - după cum rezultă chiar din declarația sa din cursul urmăririi penale potrivit căreia el este cel care a trimis din Spania în România permisul falsificat. Dintr-o altă perspectivă, nu poate fi afirmat fără nici un dubiu faptul material al falsificării înscrisului chiar de către inculpat, deoarece cu privire la autorul falsului nu există nicio probă la dosar și nici nu se poate prezuma în mod cât mai probabil că doar inculpatul putea să-l falsifice efectiv. Din împrejurarea că înscrisul a fost depus doar după condamnarea inculpatului - în primă instanță și menținerea condamnării de către instanța de apel -, precum și din observarea succesiunii declarațiilor inculpatului prin care recunoștea că nu are permis nu se poate trage concluzia indubitabilă că doar el putea falsifica permisul. Așa fiind, Curtea apreciază ca fiind îndeplinite condițiile de casare prev. de art.3859 alin.1 pct,18 C. considerând că instanțele de fond au comis o eroare gravă de fapt ce a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare de către instanțele de fond, ca atare în baza art.38515 pct.2 lit.d C. va casa atât decizia atacată cât și sentința primei instanțe și-l va condamna pe inculpatul intimat B. A. la 1 an și 8 luni închisoare pentru infracțiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.25 C. rap. la art.288 alin.1 C. La individualizarea pedepsei Curtea a ținut seama de criteriile prev. de art.72 C. respectiv împrejurarea că inculpatul este recidivist, nu a recunoscut comiterea faptelor și nu a participat la procesul penal. De asemenea acesta a mai fost condamnat anterior pentru infracțiunea de conducere fără permis; pentru toate aceste motive va majora la 2 ani închisoaee și pedeapsa stabilită pentru infracțiunea de participație improprie la uz de fals prev. de art.31 alin.1 C. rap.la art.291 C.; va constata că faptele sunt concurente, va contopi pedepsele aplicate în recurs și va aplica pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art.39 alin.1 C. va contopi pedeapsa rezultantă cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sent.pen.nr.144/2005 a J. T. urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai mare de 2 ani închisoare din care va deduce perioada executată menționată în dispozitiv. Văzând și disp.art.192 alin.3 C. PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : În baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. admite recursul declarat de P. DE PE L. TRIBUNALUL CLUJ împotriva deciziei penale nr.13/A/(...) a T.ui C., pe care o pe care o casează în parte împreună cu sentința penală nr. 798/(...) a J. C.-N., pe care o desființează parțial cu privire la greșita achitare a inculpatului B. A. (cu datele personale la dosar) sub aspectul comiterii infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 25 C. rap. la art 288 alin.1 Cod penal și cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de uz de fals în forma participației improprii, prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 291 Cod penal. Rejudecând în aceste limite, condamnă pe inculpatul B. A., fiul lui V. și V., născut la data de 18 martie 1978 în T., jud. C., domiciliat în com. Săndulești, sat C. nr. 80, jud. C., recidivist, CNP 1.: În baza art. 25 C. rap. la art 288 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale la pedeapsa de : - 1 (un) an și 8 (opt luni) închisoare. În baza art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 291 teza I Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal la pedeapsa de : - 2 (doi) ani închisoare. Potrivit art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal constată că cele două infracțiuni sunt concurente și contopește pedepsele aplicate, aplicându-i inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de: - 2(doi) ani închisoare. Constată că cele două infracțiuni au fost săvârșite în stare de recidivă mare postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal față de condamnarea de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 144/2005 a J. T., definitivă prin decizia penală nr. 492/2005 a C.i de A. C. În baza art. 39 alin. 1 Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal contopește pedeapsa de 1 an închisoare cu cea aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv acea de 2 (doi) ani închisoare. Deduce din pedeapsă perioada executată din (...) până la (...). Face aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal. Menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate. În baza art. 189 C.pr.pen. stabilește onorariu apărător oficiu în sumă de 200 lei, care se avansează din FMJ Baroului de avocați C. Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. C. L. H. A. D. L. GREFIER M. V.-G. Red.CV Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 61/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 682/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
