Decizia penală nr. 180/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR. 180/R/2011

Ședința publică din 15 februarie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. I., judecător JUDECĂTORI : L. H.

: I. M. GREFIER : L. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - S. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul B. P. A., împotriva deciziei penale nr.126/(...) a T.ui S., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Judecătoria Zalău, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de recoltare probe biologice sau testarea aerului expirat prev.de art.887 alin.5 din OUG 195/2002.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. P. A. personal asistat de apărător ales, av. A. Irimieș, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.T. P. E., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenele de judecată.

Întrebat fiind, inculpatul B. P., menționează că-și menține declarațiile date și nu are nimic de declarat în plus față de ce a declarat la celelalte instanțe.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de ambele instanțe și rejudecând cauza, să se dispună aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege având ca modalitate de executare suspendarea condiționată a executării pedepsei. C. că modul de individualizare a pedepsei și modalitatea de executare a acesteia este mult disproporționată față de gradul de vinovăție al inculpatului. La instanța de fond, reprezentantul parchetului a solicitat aplicarea unei pedepse privative de libertate deși acesta nu are antecedente penale. Solicită a se avea în vedere concluziile referatului de evaluare psihosocială din care reiese că inculpatul prezintă perspective mari de reintegrare socială. Conduita acestuia a fost una oscilantă însă aceasta nu este un factor esențial în înlăturarea circumstanțelor judiciare atenuante facultative prev.de art.74 C.. De asemenea, solicită a se avea în vedere și caracterizările depuse la dosarul cauzei de la locul de muncă și de la asociația de locatari. Se invocă decizia penală nr. 653/R/2010 a Curții de A. C. unde, într-o situație similară, s-au reținut circumstanțe atenuante și s-a redus pedeapsa.

Reprezentantul P., având în vedere motivele recursului, consideră că se poate vorbi de o oarecare reducere a pedepsei însă mai jos de limita specială nu s-ar putea discuta. Solicită a se avea în vedere pe de altă parte, comportamentul oscilatoriu precum și atitudinea agresivă în trafic a inculpatului. C. că se poate discuta de o altă modalitate de executare în sensul aplicării art.81 C. și nu 86 C..

Inculpatul B. P. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă foarte mult cele întâmplate solicitând aplicarea unei pedepse cu suspendare.

C U R T E A :

Deliberând reține că prin sentința penală nr.173 din 16 iunie 2010, Judecătoria Zalău, în baza art. 87(5) din O.U.G. nr. 195/2002, a fost condamnat inculpatul B. P. - A., fiul lui P. și Ana, născut la (...), în Z., jud. S., cetățean român, studii superioare, fără antecedente penale, domiciliat în Z., str. T.Vladimirescu, nr. 4, bl. L2, sc. A, et.1, ap. 3, jud. S., cu reședința în Z., str. C.C., nr. 100, jud. S., la pedeapsa de 3 ( trei ) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de refuz de recoltare de probe biologice și testarea aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei.

În baza art. 86^{1 și art. 86^{2 C., s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe o durată de 6 ani care constituie termen de încercare pentru inculpat sub supravegherea}}

S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj .********

Inculpatul B. P. se va supune măsurilor de supraveghere prev. de art. 86^{3 lit. a, b, c, d C. respectiv : a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedință sau locuință și orice deplasare care depașește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență}

În baza art. 359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86^{4 C. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere .}

S-a făcut aplicarea art. 71(1) C. cu art. 64 lit. a teza II și lit. b C., iar în baza art. 71 (5) C. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b C.

Analizând materialul probator administrat în cauză: proces verbal de constatare a infracțiunii, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, CD-ul cu apelurile la 112, referatul de evaluare întocmit de S. de P. și cazierul inculpatului, instanța a reținut următoarea stare de fapt și de drept :

În data de (...), în jurul orelor 06³⁰, martorul R. S. se afla la volanul autotractorului Volvo cu nr. (...) pe strada K. din mun. Z., pe sensul de mers str. K. - C. C.. Întrucât autotractorul s-a defectat, martorul a oprit pe partea carosabilă punând în funcțiune avariile autotractorului și montând în spatele mașinii un triunghi reflectorizant.

Inculpatul B. P.-A., care venea cu autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare (...) din spatele autotractorului, a intrat în depășirea acestuia, cu toate că din față venea o autoutilitară, conducătorii celor două autoturisme oprindu-se față în față pe sensul de mers C. C. - K.

Conducătorul autoutilitarei a mers cu spatele pentru a-i permite inculpatului să-și continue deplasarea, însă acesta s-a oprit paralel cu cabina autotractorului blocând traficul pe ambele sensuri de mers, a coborât din autoturism și s-a dus la geamul conducătorului autotractorului adresându-i injurii și amenințări.

Martorul R. S. (conducătorul autotractorului), observând că inculpatul este în stare vizibilă de ebrietate, a sunat la serviciul de urgență 112 pentru a sesiza cele întâmplate, timp în care inculpatul se certa și cu alți conducători auto care au oprit să vadă ce se întâmplă.

Astfel, în jurul orelor 07^{40 în zona respectivă a venit un echipaj de poliție rutieră compus din agenții B. I. și B. S. pentru a dirija traficul în zonă, întrucât autotractorul defect bloca un sens de circulație. A. de poliție au observat că autotractorul defect era semnalizat corespunzător cu avarii și triunghi .}

În timp ce organele de poliție dirijau circulația, pentru a fluidiza traficul în zonă,în spatele tirului a sosit martorul F. A. D. care se deplasa cu autoturismul VW cu nr. de înmatriculare (...) dinspre str. T Vladimirescu înspre str. C. C.. Între autoturismul condus de martor și tirul staționat mai era un autoturism, iar în spatele autoturismului condus de martor a apărut din nou inculpatul B. P. A. la volanul autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare (...) .

Agentul de poliție din apropierea cabinei tirului le-a făcut semn conducătorilor auto din spatele tirului să treacă pe lângă acesta moment în care primul autoturism s-a angajat în depășirea tirului, apoi, intenționând să treacă și martorul F. A. D., a semnalizat și a ieșit parțial din spatele tirului, însă a frânat brusc pentru a evita coliziunea, deoarece din spatele său a intrat rapid inculpatul și s-a angajat în depășirea sa și a tirului.

Observând manevra conducătorului autoturismului cu nr. (...) și având în vedere apelul martorului R. S., agentul aflat în fața tirului i-a făcut semn regulamentar de oprire inculpatului, însă acesta nu a oprit, fapt pentru care organele de poliție au pornit cu autoturismul din dotare în urmărirea acestuia. Martorul F. A. D. a încetinit autoturismul pentru a trece autoturismul poliției după care și-a continuat drumul în urma celor două autoturisme (condus de învinuit și de polițist). Inculpatul B. P. A. a fort urmărit îndeaproape de organele de poliție, care au observat că acesta a ajuns pe strada C. C. din Z., iar în apropierea imobilului nr. 100, unde locuiește, a încetinit, a urcat cu autoturismul pe trotuar și a intenționat să coboare din acesta, deschizând portiera stânga-față.

Organele de poliție au ajuns imediat în dreptul său, unul dintre agenți împiedicându-l să coboare și solicitându-i documentele în vederea stabilirii identității, în timp ce celălalt agent a oprit autoturismul condus de martorul F. A. D.

După ce au stabilit identitatea inculpatului, organele de poliție i-au solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, în vederea stabilirii concentrației de alcool în aerul expirat, însă acesta a refuzat. În continuare, agentul de poliție i-a solicitat să se deplaseze la spital în vederea recoltării de probe biologice pentru a i se stabili alcoolemia în sânge, solicitare de asemenea refuzată de către inculpat, cu toate că i s-a explicat că un asemenea refuz constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Aceste constatări s-au făcut în prezența martorului asistent F. A. D.

Din declarațiile martorilor F. A. D., R. S., B. S. și B. I. rezultă că inculpatul B. P. A. se afla sub influența băuturilor alcoolice și era singur în autoturism în momentul în care a condus - a oprit - a coborât din autoturismul BMW .

Pentru a verifica susținerile inculpatului B. P. A. care a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice dar că autoturismul a fost condus de către tatăl său, instanța a procedat și la audierea martorilor S. și B. I. (agenții de poliție) care au relatat dinamica și împrejurările în care a fost urmărit inculpatul . Aceste declarații coroborate cu celelalte probe din dosar răstoarnă apărările inculpatului subliniind comportamentul nesincer al acestuia .

Astfel că declarațiile martorului B. P. (tatăl inculpatului) și a martorei T. I. (prietena inculpatului) care susțin varianta inculpatului, îmbracă nu doar o formă subiectivă, ci și una mincinoasă, împiedicând înfăptuirea justiției . Față de cei doi martori s-a început urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă .

Potrivit art. 38 din OUG nr. 195/2002, conducătorii auto sunt obligați să se supună testării aerului expirat și/sau recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei la solicitarea polițistului rutier.

Referitor la caracterizarea inculpatului B. P. A. instanța a reținut că acesta este în vârstă de 34 de ani, nu are antecedente penale și are studii superioare. Pe parcursul urmăririi penale și în cursul judecății acesta a avut o atitudine nesinceră, negând comiterea faptei reținute în sarcina sa cu argumentul că nu a condus autoturismul și nuavea obligația să se supună solicitării polițistului. Mai mult, pe lângă fapta comisă inculpatul a reușit să atragă în câmpul infracțional încă două persoane care au mințit organele judiciare pentru ai susține varianta .

În cursul anului 2005 inculpatul B. P. A. a mai condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, fiindu-i suspendat permisul de conducere .

În drept, fapta inculpatului B. P.-A. care, în data de (...), în jurul orelor 07⁴⁰, după ce a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare (...) pe strada C. C. din mun. Z., a refuzat testarea aerului expirat și recoltarea de probe biologice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002.

Pedeapsa legală pentru această infracțiune este închisoare de la 2 ani la 7 ani .

Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. (dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală), instanța ia aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de refuz de recoltare de probe biologice și testarea aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei.

Referitor la modul de executare al pedepsei, având în vedere că pedeapsa închisorii aplicată nu este mai mare de 4 ani, iar inculpatul nu este recidivist, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate a inculpatului, astfel în baza art. 86^{1 și art. 86^{2 C., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei susmenționată pe o perioadă de 3 ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat sub supravegherea S.ui de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj .}}

Cu privire la pedepsele accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b C., având în vedere criteriile prevăzute de art. 71 (3) C., instanța a apreciat ca fiind necesar și aplicarea acestor pedepse accesorii în sarcina inculpatului (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) .

Așadar, instanța a făcut aplicarea art. 71(1) C. și art. 71(5) C..

De asemenea, în baza art. 359 C.proc.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni .

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul care susține în esență, prin apărătorul său, că urmărirea penală a încălcat condițiile procedurale în materie, s-a încheiat procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante cu nerespectarea dispozițiilor art.465 și urm. C.proc.pen., respectiv procesul-verbal trebuia trimis procurorului, care în termen de 2 zile trebuia să dea o soluție legală, ceea ce nu s-a făcut, mai mult agenții de circulație nu l-au invitat la sediul poliției, iar procesul- verbal de sesizare din (...) și procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante nu au fost depuse la procuror în termen de 48 de ore de la întocmire.

Prin decizia penală nr.126 din 3 noiembrie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) a

T.ui S., a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. P., împotriva sentinței penale nr.173/(...) a Judecătoriei Z..

A fost respinsă ca nefondată cererea formulată de inculpat de prelungire a dreptului de a conduce autovehicule.

A fost obligat inculpatul la 70 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că inculpatul a solicitat instanței admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza în fond să procedeze la achitarea sa în baza art.10 lit.b^{1 rap.la art.11 pct.2 lit b C.proc.pen. și în baza art.18^{1 C. și art.91-92 C., să-i aplice o amendă cu caracter administrativ.}}

În subsidiar, a solicitat a se reține circumstanțe atenuante, prev.de art.74 C., fiind tânăr, nu are antecedente penale, prezintă garanții solide de integrare socială, și-a schimbat conduita procesuală, are studii superioare, regretă fapta, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

A.ul inculpatului a fost apreciat ca neîntemeiat.

S-a argumentat arătându-se că motivele invocare de apelant nu au nici o legătură cu fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, anume refuz de recoltare de probe biologice și testarea aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei ci se referă la încălcarea unor norme procedurale privind constatarea, urmărirea și judecarea unor infracțiuni flagrante, în condițiile prevăzute de art. 465 și următoarele, din Codul de procedură penală, procedură care însă nu s-a aplicat și nici nu s-a pus în discuție în cazul de față, în fața primei instanțe. Cu alte cuvinte, motivele de apel sunt străine pricinii dedusă judecății. În altă ordine de idei, trebuie remarcat faptul că

„urmărirea și judecarea unor infracțiuni flagrante"; este reglementată în Capitolul I- Titlul IV-Proceduri speciale- din Codul de procedură penală și ea nu se aplică în mod obligatoriu de organele judiciare, decât în situațiile vizate de art.479 din același cod.

Cât privește achitarea inculpatului, în baza art.10 lit.b^{1 rap.la art.11 pct.2 lit b C.proc.pen. sau reținerea de circumstanțe atenuante facultative, prev.de art.74 C., tribunalul a apreciat că nu este cazul raportat la circumstanțele săvârșirii faptei și persoana făptuitorului, cuantumul și individualizarea pedepsei, au fost corect stabilite de prima instanță, în baza criteriilor generale, prev.de art.72 C., având în vedere și perseverența inculpatului, în comiterea aceluiași gen de fapte.}

În sfârșit, tribunalul, a constatat că nu poate da curs nici cererii inculpatului de prelungire a dreptului de conducere autovehicule.

Astfel, potrivit art.111 alin.(1) lit.b din OUG nr.195/2002 permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține când titularul acestuia a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 87 alin. (1), (2), (4) și (5), art. 89 alin. (1), art. 90 alin. (1) și la art. 92 alin. (3) și (5).

Potrivit art.111 alin.(2) și (3) din același act normativ la reținerea permisului de conducere, în cazurile prevăzute la alin. (1), titularului acestuia i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație însă în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și la art. 102 alin. (3), dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulație.

Pentru cazurile prevăzute la alin. (4) teza a II-a și alin. (5), dreptul de circulație se poate prelungi, din 30 în 30 de zile, pe toată perioada urmăririi penale de către șeful poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori la propunerea instanței de judecată, care soluționează cauza penală ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești (art.111 alin.6).

Rezultă din cele ce preced că dreptul de circulație se poate prelungi doar în situațiile în care dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează titularului cu drept de circulație în timp ce în situația inculpatului această dovadă nu poate să fie eliberată decât fără drept de circulație, raportat la infracțiunea reținută în sarcina sa.

Drept urmare, față de aceste aspecte, tribunalul, în baza art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen., a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. P., împotriva sentinței penale nr.173/(...) a Judecătoriei Z. precum și cererea formulată de inculpat de prelungire a dreptului de a conduce autovehicule.

În baza art. 192 alin.(2) C.proc.pen., a fost obligat inculpatul la 70 lei cheltuieli judiciare către stat, în apel.

Împotriva acestei decizii și, implicit, împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs inculpatul B. P., criticând soluțiile atacate ca fiind netemeinice și a solicitat casarea acestora și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C., cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, precum și schimbarea modalității de executare a sancțiunii, respectiv prin suspendarea condiționată potrivit art. 81 C.

În motivarea recursului inculpatul a arătat că modul de individualizare a pedepsei și modalitatea de executare a acesteia este mult disproporționată față de gradul de vinovăție al inculpatului. I. faptul că nu are antecedente penale, iar din concluziile referatului de evaluare psihosocială reiese că prezintă perspective mari de reintegrare socială. Mai arată că se bucură de referințe favorabile de la locul de muncă și din partea asociației de locatari, iar conduita oscilantă a acestuia nu poate constitui un factor esențial în înlăturarea circumstanțelor judiciare atenuante facultative prev.de art.74 C.

Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Atât instanța de fond, cât și cea de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet, administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii care face obiectul cauzei.

Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ).

Astfel cum corect au reținut și instanța de fond și cea de apel, în cauză s-a demonstrat fără putință de tăgadă că în data de (...), în jurul orelor 07,40, după ce a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare (...) pe strada C. C. din mun. Z., a refuzat testarea aerului expirat și recoltarea de probe biologice.

Deși pe baza stării de fapt reținute s-a dat o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpat, Curtea consideră că modalitatea de executare și cuantumul pedepsei aplicate nu reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise, făcându-se însă o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 C. cu consecința stabilirii unei sancțiuni disproporționate.

Potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Chiar dacă inculpatul încălcat flagrant norme elementare care reglementează conduita în trafic, nu poate fi ignorat faptul că acesta nu are antecedente penale, că areun loc de muncă, se bucură de aprecieri pozitive din partea comunității, iar potrivit concluziilor Raportului de evaluare psihosocială întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj recurentul prezintă perspective mari de reintegrare socială.

Din această perspectivă concluzia care se desprinde este aceea că nu s-a acordat suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunii, condițiilor concrete în care s-a produs, impunându-se reducerea cunatumului pedepsei aplicate pentru acestă faptă.

Raportat la criteriile de individualizare arătate Curtea concluzionează că o pedeapsă de 2 ani închisoare este o pedeapsă justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al sancțiunii.

Raționamentul primei instanțe care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante facultative în favoarea inculpatului este corect. Aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 74 C. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia.

În speța dedusă judecății este dincolo de orice îndoială că inculpatul a manifestat o conduită agresivă în trafic, ignorând drepturile altor participanți și obligațiile ce îi reveneau față de solicitările organelor în drept, în cele din dând dovadă de dispreț față de normele legale. În acest context, față și de împrejurarea că inculpatul a mai fost sancționat pentru încălcarea normelor ce reglementează circulația rutieră, Curtea concluzionează că nu se pot reține circumstanțe atenuante deoarece coborârea pedepsei sub minimul special ar conduce la aplicare aunei sancțiuni în vădită disproporție cu gradul concret de pericol social al infracțiunii.

Cu privire la individualizarea executării acestei sancțiuni, Curtea reține că atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C. se poate realize prin suspendarea condiționată a executării potrivit art. 81 C.

Așa fiind, în baza art. 385/15 pct.2 lit.d C.proc.pen., art. 385/2 C.proc.pen. rap. la art. 362 al. 1 lit. d, f C.proc.pen. se va admite recursul declarat de inculpatul B. P. A. împotriva deciziei penale nr.126 din data de 03 noiembrie 2010 a T.ui S., pe care o va casa împreună cu sentința penală nr.173 din (...) a Judecătoriei Z., cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului și modalitatea de executare și rejudecând:

Se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.87 alin.5 din OUG 195/2002 de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.

Potrivit art.71 C. de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea pedepsei inculpatul va fi lipsit de drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.

În baza art.81, 82 C. se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de încercare de 4 ani.

Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se vor suspenda și executarea pedepselor accesorii conform art.71 alin.5 C.

Potrivit art. 359 C.proc.pen. inculpatul va fi atenționat asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. și care atrg revocarea beneficiului suspendării condiționate.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Inculpatului I s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189

C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de avocați C. suma de 100 lei onorariu avocațial parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, sumă ce se va plăti din FMJ.

În temeiul art. 192 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de inculpatul B. P. A., fiul lui P. și Ana, născut la (...) în Z., împotriva deciziei penale nr.126 din data de 03 noiembrie 2010 a T.ui S., pe care o casează împreună cu sentința penală nr.173 din (...) a Judecătoriei Z., cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului și modalitatea de executare și rejudecând:

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.87 alin.5 din OUG 195/2002 de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.

Face aplic.art.71 C. rap.la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C.

În baza art.81, 82 C. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de încercare de 4 ani.

Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii conform art.71 alin.5 C.

Pune în vedere inculpatului disp.art.83 C.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Stabilește în favoarea Baroului de avocați C. suma de 100 lei onorariu avocațial parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av. T. E., sumă ce se va plăti din FMJ.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

C. I. L. H. I. M.

GREFIER,

LEUNȚA S.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) Jud.fond.A. F.

Jud.apel.S.M. și C.Tomșa

← Decizia penală nr. 1160/2011, Curtea de Apel Cluj		Sentința penală nr. 141/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 180/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 180/2011, Curtea de Apel Cluj