Decizia penală nr. 182/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR. 182/A/2011

Ședința publică din data de 18 octombrie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H.-judecător JUDECĂTOR : I. M.

GREFIER : M. N.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin

PROCUROR : S. DOBRESCU

S-a luat spre examinare apelul declarat inculpatul G. E., împotriva sentinței penale nr.185/5 mai 2011 pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Tribunalul Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin.1, 3, 4, 5 din C. penal, respectiv a infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr. 95/1934, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. și art. 33 lit.a C.pen..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal, asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat O. F., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, lipsă fiind partea civilă SC A. I. S. C.-N.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Întrebat fiind de instanță, inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și judecând cauza, pronunțarea unei hoărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate sub minimul prevăzut de lege, conform art. 74, 76 C.pen..

În dezvoltarea motivelor de apel se arată că, prin intermediul unui prieten, inculpatul l-a cunoscut pe numitul C. V., care i-a propus o afacere, respectiv să preia o firmă de la o cunoștință de-a lui, FBV TRADING S., ca să poată lucra cu filele de CEC ale acestuia. Inculpatul a fost de acord, chiar dacă nu știa despre ce este vorba cu aceste file CEC și nu mai lucrase niciodată cu aceste modalități de plată ale mărfurilor cu plata la termene prestabilite, întrucât avea deplină încredere în persoana care i-a făcut legătura și chiar își dorea și își propusese să înceapă o afacere. D-l C. V. i-a spus că o să-i explice pe parcurs cum se procedează și cum se face plata mărfii pe care urma să o contracteze, iar inculpatul, neavând nici un fel de cunoștință despre aceste operațiuni, a crezut că după ce va achiziționa marfa, va face plata la termenele respective și va împărți profitul, după vânzare. Tot d-l C. i-a făcut cunoștință cu doi prieteni ai săi, care i-au spus că îl vor ajuta în afacere întrucât sunt prieteni foarte buni cu numitul C., în sensul că vor face ei toate demersurile necesare în vederea preluării firmei, inclusiv găsirea unui spațiu având destinația de sediu comercial și de asemenea vor achita ei toate cheltuielile ce urmau a fi făcute în acest sens.

După această discuție, inculpatul a avut un accident care i-a pus viața în pericol, suferind o intervenție chirurgicală complexă și a fost nevoit să stea o lună de zile în spital iar după externare încă o lună acasă pentru recuperare.

În această perioadă inculpatul nu a putut fi prezent la demersurile efectuate în vederea preluării firmei, C. V. și ceilalți doi aducându-i doar la cunoștință că totul este în regulă și să stea liniștit pentru că se ocupă ei de tot, iar după ce acesta s-a recuperat în urma operației, toate demersurile erau făcute, spațiul era găsit și nu a mai rămas decât să se mute acolo, inculpatul fiind pus în fața faptului împlinit.

Potrivit art. 74 C.pen. următoarele împrejurări pot constitui circumstanțe atenuante: conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii; stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită; atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților.

Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată și cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

În continuare se arată că la dozarea pedepsei aplicate instanța de fond a luat în considerare criteriile stabilite de art. 72 din C. penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de C. penal în vigoare, și anume închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, gradul de pericol social concretizat în modul în care inculpatul a plănuit comiterea infracțiunii și și-a asigurat însușirea produsului acesteia, urmarea de rezultat a faptei sale, extrem de însemnată și de natură a crea dificultăți financiare firmei parte vătămată pe termen lung.

Lipsa antecedentelor penale ale inculpatului instanța a considerat-o ca o circumstanță atenuantă judiciară în sensul prevăzut de art. 74 alin 1 lit a C.pen. și a dat eficiență prevederilor art. 76 alin 1 lit a C.pen., cu raportare la alin.2 și 3 ale art. 76

C.pen.. La eficientizarea circumstanței atenuante reținute instanța a luat în considerare și noile dispoziții din viitorul C.pen. potrivit cărora infracțiuni similare vor fi sancționate cu maxim 5 ani de închisoare.

C U R T E A :

Deliberând retine că prin sentința penală nr. 185 din 5 mai 2011 pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., a fost condamnat inculpatul G. E., fiul lui V. și M., n. la data de (...) în com. O., jud. D., cu ultimul domiciliu cunoscut în com. O., sat. O., nr. 305, jud. D., în timpul procesului fiind citat și prin afișare la C. Local C.-N. și C. Local C., posesor al CI. seria DX nr. 3., CNP 1.,

În temeiul art. 215 al.1, 3, 4 și 5 C.pen., cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a C.pen. rap. la art. 76 al. 1 lit. a, al. 2 și 3 C.pen., la pedeapsa de:

- 6 (șa s e ) a ni înc his oa re , pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, înlăturând pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

În baza art. 71 al. 1 și 2 C.pen. s-a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen..

În temeiul art. 346 al.1 rap. la art. 14 al.3 lit. b C.proc.pen., și la art.998 Cod C. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă S. I. S., cu sediul în com. F., str. I. R. nr. 129, jud. C., și în consecință a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile suma de 570.115,37 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 189 C.proc.pen. s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei, care s-a avansat din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești, în favoarea Baroului C. - av. Ancheș D. I.ela.

În temeiul art. 191 al. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 1.000 lei, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriu nr.1467/P/2006 din 12 ianuarie 2011 a P. de pe lângă Tribunalul Cluj înregistrat la această instanță la data de (...) sub nr.(...), a fost trimis în judecată inculpatul C. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al 1, 3, 4, 5 din C.pen., respectiv a infracțiunii prev. și ped. de art. 84 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea

art. 41 al. 2 din C.pen. și a art. 33 lit. a din C. pen.

S-a reținut, în esență, în actul de sesizare a instanței că inculpatul în cursul lunilor septembrie - octombrie 2006, în calitate de reprezentant al SC „. T. S. C., a indus în eroare reprezentanții SC „. I. S. F., județul C., încheind un contract de vânzare- cumpărare, achiziționând în mod repetat marfa în valoare de 570.115,37 lei, emițând

5 file CEC pentru achitare, deși nu exista provizia sau acoperirea necesară pentru plata filelor CEC.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea stare de fapt:

Conform declarației martorei B. F. (f.341 vol.I u.p.), în cursul anului 2001 martora împreună cu soțul său B. V. au înființat S. „. T. S., această societate fiind înregistrată la C. de C. și I. conform certificatului de înregistrare seria A 1. (f.24 vol.I u.p.). Potrivit aceleiași declarații în luna mai 2006, printr-o procură specială notarială, autentificată la data de (...) (f.25 vol.I u.p.), martora B. F. l-a împuternicit pe inculpatul G. E. să reprezinte S. „. T. S. C. în relațiile cu terții. La data de 16 octombrie 2006 asociații B. F. și B. V. s-au retras din societate și au cesionat toate părțile sociale ale firmei mai sus amintite, inculpatului G. E. De asemenea, martora B. F. a declarat că la data de 9 mai 2006 aceasta a predat inculpatului toate documentele financiar-contabile ale societății, inclusiv carnetul de CEC-uri, astfel cum rezultă din procesul verbal aflat în vol.I de u.p. la fila 192.

Așa cum reiese din declarațiile martorei C. J. G. (f. 334-335 vol.I u.p. și respectiv f. 35), anul 2006 a fost primul an în care S. „. I. S. F., județul C. și-a extins afacerile și în domeniul abatorizării și comercializării cărnii de pasăre, sens în care în cursul lunii septembrie, la sfatul unui furnizor de furaje, un mai vechi colaborator al firmei S. „. I. S., a trimis oferte de preț pentru marfa comercializată, respectiv carne de pasăre, mai multor firme printre care și S. „. T. S. C.

Inculpatul G. E., în calitate de reprezentant al SC „. T. S. C. a contactat telefonic firma ofertantă, s-a căzut de acord asupra colaborării între cele două societăți, ca urmare inculpatul deplasându-se la sediul SC „. I. S. F.

În data de 21 septembrie 2006 a fost încheiat con tractul de vânzare- cumpărare nr. 219 între SC „. I. S. F., reprezentată de numita V. C., în calitate de vânzător și SC „. T. S. C. reprezentată, în temeiul procurii speciale, de către inculpatul G. E., în calitate de cumpărător (f.20-23 vol.I u.p.). Conform înțelegerii dintre părțile cocontractante, vânzătorul urma să livreze cumpărătorului 50.000 kg. de carne pasăre congelată, lunar. Plata mărfii urma să fie efectuată prin filă CEC la ridicarea mărfii, cu scadență la un termen negociat de 20-30 zile.

În perioada 21 septembrie - 19 octombrie 2006 s-au efectuat șase livrări de carne de pasăre congelată, astfel: conform facturii CJ YDQ 3984728/(...) în valoare de 95.895, 95 lei; conform facturii CJ YDQ 3984752/(...) în valoare de 117.709,65 lei ; conform facturii CJ YDQ 3984773/(...) în valoare de 120.647,20 lei; conform facturii CJ YDQ 3984804/(...) în valoare de 112.973,16 lei; conform facturii CJ YDQ

3984826/1(...) în valoare de 122.889,41 lei, valoarea totală a mărfii livrate fiind de

570.115,37 lei (v. vol. I, f. 26-30).

Inculpatul G. E. a fost prezent la sediul SC „. I. S. F. la fiecare livrare de marfă, emițând și înmânând martorei C. J. G. câte o filă CEC, în total 5 file CEC. Parte din filele CEC au fost semnate, ștampilate și completate la toate rub ricile de către inculpat, parte au fost doar semnate și ștampilate de inculpat, celelalte rubrici fiind completate de martora C. J. G.

Conform înțelegerii dintre părți la data emiterii filei CEC nu a fost trecută data emiterii efective a filei, ci o dată ulterioară, la care urma ca fila CEC să fie introdusă în bancă pentru decontare.

Au fost emise de către inculpat, conform celor mai susarăt ate, 5 file CEC: fila BA (...) emisă la (...) și datată (...); fila BA (...) emisă la (...) și datată (...); fila BA (...) emisă la (...) și datată (...); fila BA (...) emisă la (...) și datată (...);fila BA (...) emisă la

1(...) și datată (...)

(v.vol.I f. 31,33,35, 37,39).

În data de 20 octombrie 2006 SC „. I. S. F. a depus în ba ncă și anume la BRD

- G. S. G. SA, pentru decontare, prima filă CEC care a fost refuzată la plată pentru lipsă totală disponibil în cont (v. vol. I, f. 31-32).

Așa cum reiese din declarația martorei C. J. G., după refuzul la plată a primei file CEC, inculpatul nu a mai putut fi contactat de reprezentanții SC „. I. S. F. La împlinirea termenelor au fost introduse în bancă pentru decontare și celelalte patru file CEC, toate fiind refuzate la plată din același motiv - lipsă totală disponibil în cont (v. vol. I, f. 33-40).

Așa cum rezultă din întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, inculpatul a întreprins activitate de inducere în eroare a reprezentanților SC „. I.S. organizându-și astfel manoperele încât întreaga cantitate de marfă contractată să fie livrată până la scadența filei CEC, după care inculpatul nu a mai dat nici un semn de viață, cu toate că până atunci, așa cum relatează martora C. J. G., era extrem de activ în relația contractuală dintre părți.

Corelativ activității desfășurate în F., județul C., deosebit de relevantă sub aspectul evidențierii intenției infracționale a inculpatului, este activitatea desfășurată de acesta în municipiul C.

Astfel, în data de 19 septembrie 2006, inculpatul, în calitate de reprezentant al SC „. T. S. C., a subînchiriat un depozit frigorific situat în mun. C., str. Sărari nr. 5, de la SC „A & V T. S. C., reprezentată de G. V.

SC „. T. S. C., prin inculpatul G. E., a revândut întreaga cantitate de carne congelată de pasăre achiziționată de la SC A. I. S. F. către alte firme, cum ar fi SC „A

& V T. S. C., SC „Romeo I. S. C., SC „Aler Enea"; S. C., SC „Ziler"; S. C., care au revândut carnea cu amănuntul către populație.

Trebuie menționat că inculpatul a vândut acestor firme carnea de pasăre congelată sub prețul cu care a fost achiziționată de la SC „. I. S. F., respectiv că a încasat contravaloarea facturilor în numerar.

Toate aceste aspecte au fost constatate de către Garda Financiară -C. R. D. în urma controlului și verificărilor încrucișate efectuate referitor la SC „. T. S. C. și la firmele mai sus menționate (v. vol. I, f. 48-51, vol. II, f. 13-17, 47-240).

Din informațiile comunicate și actele puse la dispoziție de către BRD -S. D., în speță, din extrasul de cont al SC „. T. S. C. rezultă că în perioada (...) - (...) singurele operațiuni efectuate prin bancă sunt cele privind încasarea prin ordine de plată a contravalorii mărfii achiziționate de la SC „. I. S. F. și revândută firmelor din C. Sumele au fost ridicate în numerar personal de inculpat, imediat după încasare.

SC „. T. S. C. a intrat în interdicție bancară în data de (...) cu prima filă CEC emisă către SC „. I. S. F.

Carnetul de file CEC din care fac parte filele CEC emise către SC „. I. S. F., refuzate la plată, a fost ridicat personal de la bancă de inculpat în data de (...) (vo l. I, f. 231-259).

Toate aspectele mai sus analizate sunt confirmate și de A., D. D. - A. de I. F., S. C. F. în urma efectuării inspecției fiscale referitor la activitatea SC „. T. S. C. (vol. II, f 6-7).

Administrația Finanțelor P.e C., S. Gestiune Registru Contribuabili și Declarații F.e Persoane Juridice a comunicat că SC „. T. S. C. nu a depus pentru lunile septembrie și octombrie 2006 deconturile TVA și nici declarația de impozit pe profit aferentă trimestrului trei al anului 2006 (vol. I f. 5-4).

În drept, fapta inculpatului G. E. care în cursul lunilor septembrie - octombrie

2006, în calitate de reprezentant al SC „. T. S. C., a indus în eroare reprezentanții SC „. I. S. F., județul C., încheind un contract de vânzare -cumpărare, achiziționând în mod repetat marfa în valoare de 570.115,37 lei, emițând 5 file CEC pentru achitare, deși nu exista provizia sau acoperirea necesară pentru plata filelor CEC, încă de la început inculpatul neintenționând să achite contravaloarea mărfii achiziționate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 al. 1,3,4, 5 din C.pen..

Faptele au fost săvârșite de către inculpat în baza aceleiași rezoluții infracționale, fiind așadar aplicabile prevederile art. 41 al. 2 din C. pen.

La dozarea pedepsei aplicabile instanța a luat în considerare criteriile stabilite de art.72 din C. penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de C. penal în vigoare, și anume închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, gradul de pericol social al faptei concretizat în modul în care inculpatul a plănuit comiterea infracțiunii și și-a asigurat însușirea produsului acesteia, urmarea de rezultat a faptei sale, extrem de însemnată și de natură a crea dificultăți financiare firmei parte vătămată pe termen lung. A luat în considerare persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale (f.343 vol.I u.p.), dar s -a sustras urmăririi penale și judecății.

Lipsa antecedentelor penale ale inculpatului instanța a considerat -o ca o circumstanță atenuantă judiciară în sensul prev. art.74 alin.1 lit.a C.pen., și-i a dat eficiența prev. de art.76 alin.1 lit.a C.pen., cu raportare la alin.2 și 3 ale art.76

C.pen.. La eficientizarea circumstanței atenuante reținute instanța a luat în considrare și noile dispoziții din viitorul C.pen. potrivit cărora infracțiuni similare au fost sancționate cu maxim 5 ani de închisoare.

Prin urmare, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 C.pen..

În baza art. 71 al. 1 și 2 C.pen., instanța a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen..

În cauză partea vătămată SC „. I. S. s-a constituit parte civilă cu suma de

570.115,37 lei reprezentând contravaloarea mărfii livrată către firma reprezentată de inculpat și care nu a mai fost achitată de către acesta.

Văzând facturile emise de partea vătămată, instanța a apreciat că întinderea prejudiciului suferit de aceasta este probată, astfel că, în temeiul art. 346 al.1 rap. la art. 14 al.3 lit. b C.proc.pen., și la art.998 Cod C. a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. „. I. S., și în consecință a obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile suma de 570.115,37 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 189 C.proc.pen. s-a stabilit onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei, care s -a avansat din FMLJ în favoarea Baroului C..

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul G. E. criticând solutia atacată ca fiind netemeinică si a solicitat desfiintarea acesteia si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului pedepsei si retinerea de circumstante atenuante cu motivarea că a preluat firma prin intermediul numitului C., că nu a cunoscut în ce constă modalitatea de plata cu file cec, că a fost sincer în declaratii, s-a prezentat la solicitarea organelor abilitate si s-a preocupat să recupereze prejudiciul.

Procedând la solutionarea apelurilor prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet, administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat că inculpatii se fac vinovati de comiterea infractiunilor pentru care au fost trimisi în judecată.

Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care tribunalul și-o însușește în întregime, astfel cum aceasta posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei), se vor aduce în completare urmatoarele:

Potrivit art. 215 C.pen. constituie infractiunea de înselaciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba. La fel, există înselaciune prin inducerea sau mentinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executarii unui contract, savârsita în asa fel încât, fara aceasta eroare, cel înselat nu ar fi încheiat sau executat contractul în conditiile stipulate, precum si emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plati înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul aratat în alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului.

Pentru a fi în prezența infracțiunii de înșelăciune este necesară intenția directă, a cărei existentă trebuie stabilită cu certitudine, respectiv făptuitorul își dă seama că desfășoară o activitate de inducere în eroare și că prin aceasta pricinuiește o pagubă, urmare a cărei producere o dorește; totodată, în varianta prevăzută de al. 4 al textului legal, nu este suficient ca fila cec emisă să fie refuzată la plată pentru lipsă disponibil, fiind necesară dovedirea activităților dolosive ale inculpatului în scopul inducerii în eroare a părții vătămate.

În speță, această componentă a laturii subiective a infracțiunii a fost dovedită indubitabil deoarece inculpatul a indus în eroare partea civilă asupra unui aspect fundamental în formarea constiintei si vointei acesteia de a contracta, atât la momentul încheierii contractului, cât si pe parcursul executării acestuia, prin declaratii mincinoase privind bonitatea firmei, emiterea cecurilor fără acoperire si prin sustineri nereale că este în măsură să onoreze obligatiile contractuale.

În acest sens, este de observat că inculpatul a devenit reprezentant al S. „. T. S. si că singura activitate desfăsurată a constat în raporturile derulate cu partea civilă din dosar, fiind evident că ratiunea pentru care inculpatul a devenit mandatar al susnumitei societati a fost aceea de a crea aparenta unui comerciant real, onest si credibil.

Această împrejurare, coroborată cu faptul că inculpatul a urmărit ca toate livrările de marfă să se efectueze anterior datei introducerii în bacă a primei file cec, cu vânzarea produselor sub pretul pietei si încasarea imediată a acestuia de către inculpat fără a asigura provizionul demosntrează că inculpatul a conceput activitatea infractională anterior stabilirii raporturilor contractuale si a urmărit inducerea în eroare a părtii civile si crearea prejudiciului.

Apoi, mai rezulta din probele cauzei că între inculpat si partea civilă, au fost încheiate contracte comerciale având ca obiect livrarea de bunuri, stabilindu-se ca plata să se facă la un anumit termen de la livrare cu cec. Conform întelegerii părtilor, filele cec emise de inculpat reprezentau o garantie a faptului că până la data scadentă va achita contravaloarea mărfii livrate, iar numai în cazul neîndeplinirii acestei obligatii respectivele file cec urmau a reprezenta instrumente de plată, putând a fi introduse spre decontare.

În cauza nu se poate vorbi însă de existenta unei garantii valabile atâta timp cât firma se afla în interdictie bancară si niciodată nu a existat provizionul necesar în cont. Or, în literatura de specialitate s-a sustinut constant că prezentarea intentionată ca fiind garantie a unei file cec care nu indeplineste, în realitate, conditiile legale constituie element al înselăciunii. În acest sens sunt si dispozitiile art. 3 al. 2 din legea nr. 59/1934 care statuează expres asupra obligativității existenței disponibilului anterior emiterii cecului: „. nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras";. Aceste dispoziții sunt completate de art. 29 din aceeași lege potrivit căruia „. este plătibil la vedere"; și că „. prezentat înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării";.

La fel, dispozițiile pct. 34 al. 1 și 2 din Normele Cadru ale BNR: „trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței la tras a unor fonduri proprii, disponibile în momentul emiterii instrumentului care să facă posibilă trasului efectuarea plății"; și „disponibilul trebuie constituit prealabil emiterii cecului și de valoare mai mare sau egală cu cea a cecului";. Mai mult, al. 4 a pct. 34 din aceleași norme prevede că „disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil , adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedece efectuare plății cecului";.

Asa fiind, atâta timp cât inculpatul a emis mai multe file CEC știind că societatea era în interdicție bancară și că nu avea disponibil în cont pentru acoperirea debitelor, nu se poate vorbi că susnumitul a acționat cu bună credință; dimpotrivă, acest procedeu, coroborat cu preluarea unei societăti pentru o perioada extrem de scurta de timp, a avut scopul de a crea aparența solvabilității și a bonității loui financiare, precum și aparența eforturilor depuse pentru plata datoriilor, în realitate urmărind inducerea și menținerea în eroare a părtii civile, precum și prejudicierea acesteia, corelativ cu obținerea unui folos material injust.

Cu privire la critica vizând individualizarea pedepsei aplicate în cauză, atât sub aspectul cuantumului, cât si a modalitătii de executare, Curtea consideră că reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise.

Potrivit art.72 din C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

În primul rând, raționamentul primei instanțe care a condus la reținerea de circumstanțe atenuante facultative este corect. Aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 74

C.pen. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia.

Pe de altă parte, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare este, însă, posibilă dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. În acest context, instanta de fond nu putea ignora atitudinea de recunoaștere a conduitei infracționale si regretul manifestat, după cum nu putea face abstractie de lipsa antecedentelor penale.

Curtea observă că aspectele invocate de inculpat au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la coborârea sancțiunii mult sub minimul special prevăzut de lege.

Cu toate acestea, nu poate fi ignorat faptul că prin actiunea sa inculpatul a adus o atingere gravă relațiilor sociale care vizează corectitudinea si încrederea care trebuie să guverneze raporturile comerciale si mediul de afaceri, dar si că a cauzat un prejidiciu foarte ridicat.

Din această perspectivă concluzia care se desprinde este aceea că s-a acordat suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunii comise, condițiilor concrete în care s-a produs, dar și de totalității urmărilor faptei, concluzia fiind că pedeapsa stabilită de către instanța de fond este justă și proporțională, in masură să asigură atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C.pen., dar si funcțiile de constrângere și de reeducare, contribuind la conștientizarea consecințelor faptei, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului.

Pentru toate aceste motive în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.

Inculpatului i s-a asigurat asistenta juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189

C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

În temeiul art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va oblig inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G. E., împotriva sentinței penale nr. 185/D din 5 mai 2011 a T.ui C..

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. H. I. M.

GREFIER, M. N.

Dact.L.H./Dact.S.M

4 ex./(...) Jud.fond.L.-A. C.

← Decizia penală nr. 1276/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1354/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 182/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 182/2011, Curtea de Apel Cluj