Decizia penală nr. 438/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 438/R/2011
Ședința publică din 28 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. D. L.- judecător JUDECĂTORI :D. P.
V. C. GREFIER : M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. C. A. împotriva sentinței penale nr. 43 din 20 ianuarie 2011, pronunțată în dosar nr.
(...) al Judecătoriei C.-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev de art. 211 alin 1 și 2 lit c Cod penal, cu aplicarea art. 99 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul personal asistat de apărătorul desemnat din oficiu avocat O. M., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, partea responsabilă civilmente S. A.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se iau datele personale ale inculpatului T. A. C., respectiv CNP 1. și ale părții responsabile civilmente S. A. CNP 2..
Apărătorul inculpatului solicită a se lua act de retragerea recursului declarat de inculpat.
Inculpatul T. A. C. arată că înțelege să-și retragă recursul declarat în cauză, declarația sa fiind consemnată conform procesului verbal depus la dosarul cauzei, în prezența mamei sale, S. A.
Reprezentantul parchetului solicită a se lua act de retragerea recursului formulat în cauză de către inculpatul T. A. C.
C U R T E A :
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.43 din 20 ianuarie 2011, în baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. c din C.pen. cu aplicarea și art. 99 al. 2, 74 lit. c și 76 din C.pen. și art. 3201
C.p.p.a condamnat pe inculpatul T. A.-C., fiul lui V. si A. S., născut la 17 septembrie 1994 in C.-N., domiciliat in C.-N., str. Brote E., nr. 5, jud. C., cetatenie romana, studii 7 clase, fara antecedente penale, fără ocupație, fără loc de muncă, CNP 1. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen, după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 1101 și 861 din C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul T. A.-C. și s-a stabilit termenul de încercare de 2 ani și 6 luni. În baza art. 71 al. 5 din C.pen.s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii. În temeiul art. 1101 rap. la art. 103 din C.pen. s-a dispus încredințarea supravegherii minorului S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj până la împlinirea vârstei de 18 ani. În baza 1101 rap. la 863 al. 1 din C.pen.s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, după împlinirea vârstei de 18 ani, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; - să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență; În baza 359 din C.p.p.s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei. În temeiul art. 14 și 346 din C.p.p. cu aplicarea art. 998-999 din C.civ. s-a constatat că prejudiciul a fost recuperat, iar partea vătămată O. G. cu domiciliul în C.-N., A. G., nr. 12, ap. 14, jud. C. nu s-a constituit parte civilă. În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de către stat. În baza art. 189 din C.p.p. onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu, respectiv al d-nei I. R. de 100 lei va fi suportat din fondurile M.ui Justiției. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Prin rechizitoriul din (...) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca, emis în dos. nr. 5699/P/2010, inculpatul T. A.-C. a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.. În sarcina inculpatului s-a reținut că, la data de (...), în timp ce se afla la intersecția străzilor N. T. și A. Suciu din C.-N., prin smulgere și târâre, a deposedat-o pe partea vătămată O. G. de geanta personală. La termenul de judecată din data de 18 ianuarie 2011 inculaptul a arătat că recunoaște săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre de condamnare în condițiile art. 3201 din C.p.p.instanța a încuviințat cererea inculpatului. Urmărierea penală a început împotriva inculpatului prin rezoluția din data de 6 iulie 2010 confirmată de către procuror la aceeași dată. În fapt, astfel cum a rezultat din declarațiile inculpatului (f. 24-25, 22-23 dos. u.p.), care se coroborează cu declarațiile părții vătămate O. G. (f. 16, 17 dos. u.p.), în data de (...) inculpatul a consumat alcool și substanțe etnobotanice și, apoi, în jurul orei 13.00, s-a deplasat pe B-dul N. T. din C.-N., mergând spre P. C. La intersecția B-dului N. T. cu str. A. Suciu, inculpatul a observat-o pe partea vătămată, care avea în mână o poșetă, pe care s-a hotărât să o sustragă. Apropiindu-se de partea vătămată, inculpatul a tras de poșetarespectivă, însă partea vătămată nu i-a dat drumul. Inculpatul a continuat să tragă de poșetă, partea vătămată căzând pe jos din acest motiv și fiind târâtă aproximativ 1 metru, până când a dat drumul poșetei, cu care inculpatul a fugit. Astfel cum a reieșit din declarațiile inculpatului, coroborate cu declarațiile martorului K. Z. (f. 29, 30 dos. u.p.), după ce a luat poșeta părții vătămate inculpatul s-a deplasat în spatele blocurilor din zonă, unde a aruncat poșeta pe acoperișul unui garaj, cu intenția de a o recupera mai târziu. Acolo a fost prins de către martorul K. Z. care, alarmat de strigătele părții vătămate, ieșise din locuința sa aflată într-un imobil din apropiere. Același martor a recuperat poșeta părții vătămate de pe acoperișul garajului unde fusese aruncată, predând-o organelor de poliție (conform dovadă ridicare bunuri din (...), f. 33 dos. u.p.) care au înapoiat-o părții vătămate (conform dovadă predare bunuri din (...), f. 34 dos. u.p.). Desfășurarea incidentului a fost confirmată și de procesul-verbal încheiat de P. M. C.-N. la data de (...) (f. 7, dos. u.p.), în care se specifică faptul că echipajul de poliție ajuns la fața locului i-a găsit acolo pe partea vătămată, care prezenta leziuni, și pe inculpat, care fusese prins de martorul K. Z., precum și de procesul-verbal de cercetare a locului faptei (f. 8-15 dos. u.p.). În urma agresiunii exercitate de către inculpat, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 50-55 de zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 4225/II/a/95 din (...) (f. 18-19). Deși este minor, inculpatul are discernământ, fiind capabil să înțeleagă faptele pe care le comite, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 4467/IV/a/103 din (...) (f. 26-27 dos. u.p.). Din concluziile aceluiași raport rezultă și faptul că inculpatul prezintă „tulburare de conduită socializată";, precum și sindrom ADHD. P. referatului de evaluare nr. 5111/(...) efectuat în cauză (f. 12-15 dos. inst.), inculpatul are șanse de a se reintegra în societate, însă în acest sens are nevoie de ajutorul personalului specializat. Din același referat de evaluare rezultă că inculpatul este elev în cl. a VIII-a la școala „. D., cu frecvență redusă, însă are probleme datorită absenteismului școlar, motiv pentru care a fost nevoit să repete de 3 ori clasa a VII-a. De asemenea, acesta obișnuiește să consume substanțe etnobotanice. Susținerile inculpatului, potrivit cărora ar fi fost instigat să comită fapta de către martorul A. A., pe de o parte nu pot fi reținute pentru că nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză și, pe de altă parte, sunt irelevante, asemenea împrejurări nefiind de natură să influențeze existența infracțiunii reținute în sarcina inculpatului sau gradul de pericol social al acesteia. În drept, fapta inculpatului T. A.-C. care, în timpul minorității, la data de (...), în jurul orei 13.00, aflându-se la intersecția străzilor N. T. și A. Suciu din C.-N., a luat din posesia părții vătămate O. G. o poșetă, în scopul însușirii pe nedrept, poșetă pe care a smuls-o din mâna părții vătămate după ce aceasta căzuse pe jos și fusese târâtă aproximativ un metru, faptă ce a avut drept consecință producerea de leziuni părții vătămate ce au necesitat un număr de 50-55 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.. Infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune complexă, având un obiect juridic principal, care este patrimoniul, și un obiect juridic secundar, constând în libertatea sau integritatea fizică a persoanei. Așadar, sub aspectul laturiiobiective, elementul material al infracțiunii de tâlhărie este format din două activități infracționale: pe de o parte, furtul, iar pe de altă parte, constrângerea prin violență sau amenințare. În speță, acest element a fost realizat prin acțiunea inculcpatului de a lua din posesia părții vătămate o poșetă, fără consimțământul acesteia, în scopul de a și-o însuși pe nedrept, urmarea imediată fiind împosedarea făptuitorului cu bunul sustras, ceea ce aduce atingere valorii sociale obiectivate în dreptul fiecărei persoane la protejarea patrimoniului său, cu o legătură de cauzalitate evidentă între acțiune și urmare, fiind întrunite astfel elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prevăzute de art. 208 alin. (1) C. pen.. De asemenea, pentru a reuși să sustragă poșeta, inculpatul a exercitat asupra părții vătămate acte de violență, ceea ce a avut ca urmare cauzarea de leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 de zile de îngrijiri medicale, aducându-se atingere dreptului la integritate corporală a persoanei, cu o legătură de cauzalitate evidentă între acțiune și urmare, fiind întrunite și elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen.. Sub aspectul laturii subiective, făptuitorul a prevăzut producerea rezultatului - respectiv împosedarea pe nedrept cu bunul părții vătămate și vătămarea integrității corporale a acesteia - și a urmărit ca acest rezultat să se producă, ceea ce dorea fiind tocmai să obțină acel bun, pentru a-și procura resurse materiale. Prin urmare, fapta a fost săvârșită cu forma și modalitatea de vinovăție a intenției directe, prevăzute de art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen.. Fapta a fost săvârșită pe stradă, un loc care prin destinația lui este totdeauna accesibil publicului, astfel cum cere art. 152 lit. a) C. pen. și, prin urmare, fapta a fost comisă într-un loc public, fiind incidentă agravanta prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.. La data comiterii faptei inculpatul era în vârstă de 15 ani și, prin urmare, fapta a fost comisă în timpul minorității. C. art. 99 alin. (2) C. pen. minorul care are vârsta între 14 și 16 ani răspunde penal, numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ. Astfel cum s-a arătat, acest lucru a fost dovedit prin raportul de expertiză medico-legală (f. 26-27 dos. u.p.). Pentru aceste motive instanța l-a condamnat pe inculpatul T. A.-C. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.. P. art. 100 alin. (1) C. pen. față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sancțiunii se ține seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și de alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului. P. alin. (2) al aceluiași articol pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului. În speță, instanța a apreciat că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului deoarece acesta, deși aflat la prima faptă, a manifestat o deosebită dezinvoltură infracțională, sustrăgând poșeta părții vătămate în mijlocul zilei, pe o arteră circulată din municipiul C.-N., fără a renunța la planul său deși partea vătămată a opus rezistență. Mai mult, fapta comisă este una gravă, atât în sine cât și prin consecințele produse, manifestate în numărul mare de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie partea vătămată. La aceeași concluzie duce și comportarea minorului înainte de săvârșirea infracțiunii, acesta având o serie de probleme pe plan școlar șiconsumând alcool și substanțe psihotrope. Pentru aceste motive, instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsă. La individualizarea pedepsei pe care urmează să o aplice inculpatului instanța a ținut seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., după cum urmează: 1. Referitor la limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal instanța reține că pentru infracțiunea săvârșită de inculpat art. 211 alin. (2) prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani. 2. În ceea ce privește gradul de pericol social al faptei săvârșite, aceasta prezintă un pericol social crescut. Astfel, deși infracțiunea de tâlhărie este în abstract o infracțiune gravă, modul în care aceasta a fost săvârșită de inculpat este de natură să atragă și în concret o gravitate sporită a faptei. Pe de o parte, instanța s-a raportat la consecințele faptei care, chiar dacă pe plan patrimonial au fost minime, prejudiciul fiind integral recuperat de către partea vătămată, au fost importante din punctul de vedere al vătămării integrității fizice a acesteia, care a necesitat pentru refacere 50-55 de zile de îngrijiri medicale. Mai mult, prin momentul zilei și locul în care a acționat, precum și prin hotărârea de care a dat dovadă în punerea în aplicare a planului infracțional, inculpatul a demonstrat, astfel cum s-a arătat deja, o remarcabilă dezinvoltură infracțională. 3. Referitor la persoana infractorului, instanța a reținut că acesta este în vârstă de 16 de ani, este elev în clasa a VIII-a, nu are o ocupație sau un loc de muncă. Astfel cum rezultă din fișa sa de cazier (f. 32 dos. u.p.) nu este cunoscut cu antecedente penale. Pe parcursul urmăririi penale și a judecății a avut o atitudine relativ sinceră, în sensul că și-a recunoscut fapta, dar a încercat să plaseze o parte din responsabilitatea comiterii ei pe umerii martorului A. A. Deși urmează cursurile unei unități de învățământ, inculpatul are numeroase probleme, datorate absenteismului școlar. De asemenea, există probleme de comunicare între el și ceilalți membri ai familiei, toate acestea fiind amplificate de faptul că inculpatul obișnuiește să consume alcool și substanțe psihotrope. 4. În ceea ce privește împrejurările care atenuează răspunderea penală instanța reține, în primul rând, că până la începerea cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței și a solicitat să fie judecat în baza probelor administrate în urmărire penală și, prin urmare, în temeiul art. 320 ind. 1 alin. (7) C. proc. pen., acesta urmează să beneficieze de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. C. art. 109 alin. (1) C. pen. pedepsele ce se pot aplica minorului suntînchisoarea sau amenda prevăzute de lege pentru fapta săvârșită. Limitelepedepselor se reduc la jumătate. Prin urmare, în temeiul acestui text, instanța urmează să opereze încă o reducere a limitelor de pedeapsă, în final rezultând că inculpatului îi poate fi aplicată o pedeapsă între 1 an și 8 luni și 6 ani și 8 luni închisoare. Instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., constând în atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității și comportarea sinceră în cursul procesului. Astfel, încă din momentul în care a fost prins de către martorul K. Z., imediat după comiterea faptei, inculpatul a avut o atitudine bună, așteptând sosirea organelor de poliție, fără a încerca să se sustragă de la suportarea consecințelor faptei sale. De asemenea, acesta s-a prezentat atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței dejudecată, ori de câte ori a fost chemat și a recunoscut fapta săvârșită, descriind în detaliu comiterea acesteia. P. art. 76 alin. (1) lit. d) în cazul în care există circumstanțe atenuante, pedeapsa principală pentru persoana fizică se reduce sau se schimbă după cum urmează (...) când minimul special al pedepsei închisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general, iar conform art. 53 pct. 1 lit. b) C. pen. acest minim general este de 15 zile închisoare. Pentru aceste motive instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată ușor sub minimul special, și anume 1 an și 6 luni închisoare. În temeiul art. 71 C. pen., văzând și dec. nr. LXXIV/2007 a Î. C. de C. și Justiție, instanța i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. pen., și anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, reținând că infracțiunea comisă de către inculpat îl face pe acesta nedemn de a ocupa una dintre funcțiile amintite. Drepturile de mai sus îi vor fi interzise inculpatului pe toată durata prevăzută de art. 71 alin. (2), având în vedere și interpretarea acestuia realizată prin dec. nr. L. a Î. C. de C. și Justiție, și anume din momentul în care acesta va împlini vârsta de 18 ani și până la terminarea executării pedepsei. Cât privește individualizarea modului de executare a pedespei instanța a ținut seama de vârsta inculpatului de faptul că nu are ocupație și este un consummator de băuturi alcoolice și substanțe etnobotabice, ceea ce face necesară consilierea și supravegherea sa. P. art. 86 ind. 1 alin. (1) C. pen. instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacă suntîntrunite următoarele condiții: a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii maimare de un an, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38; c) se apreciază, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni. C. art. 110 ind. 1 C. pen., suspendarea sub supraveghere poate fi aplicată și în cazul minorilor. În speță, condițiile de mai sus sunt îndeplinite. Astfel, pedeapsa aplicată este de 1 an și 6 luni închisoare, iar inculpatul nu a mai suferit anterior nicio condamnare. De asemenea, având în vedere atât vârsta fragedă a inculpatului, cât și regretul manifestat de acesta după comiterea faptei, instanța apreciază că pronunțarea condamnării constituie un averstisment suficient pentru ca acesta să conștientizeze gravitatea comportamentului pe care l-a avut, iar inculpatul nu va mai comite în viitor infracțiuni. P. art. 110 C. pen. în caz de suspendare condiționată a executării pedepsei aplicate minorului, termenul de încercare se compune din durata pedepsei închisorii, la care se adaugă un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instanță. În speță, instanța urmează să fixeze un termen de încercare de 2 ani și 6 luni. C. art. 110 ind. 1 alin. (1) C. pen. odată cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate minorului în condițiile art. 110, instanța poate dispune, pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredințarea supravegherii minorului unei persoane sau instituții din cele arătate în art. 103, putând stabili, totodată, pentru minor una sau mai multe obligații dintre cele prevăzute în art. 103 alin. (3), iar după împlinirea vârstei de 18 ani, respectarea de către acesta a măsurilor de supraveghere ori a obligațiilorprevăzute în art. 86 ind. 3. Art. 103 C. pen. prevede că supravegherea poate fiîncredințată, după caz, părinților minorului, celui care l-a adoptat sau tutorelui. D. aceștia nu pot asigura supravegherea în condiții satisfăcătoare, instanța dispune încredințarea supravegherii minorului, pe același interval de timp, unei persoane de încredere, de preferință unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei instituții legal însărcinate cu supravegherea minorilor. În speță, având în vedere și cele prezentate în referatul de evaluare (f. 12- 15 dos. inst.), instanța a reținut că supravegherea minorului nu poate fi asigurată de către părinții acestuia în condiții corespunzătoare, dat fiind faptul că între minor și tatăl său există neînțelegeri, precum și faptul că tatăl și mama sa au viziuni diferite asupra modalităților în care poate fi educat inculpatul, ceea ce deja a favorizat apariția unui comportament infracțional. Prin urmare, în lipsa existenței unei alte persoane de încredere care să îl poată supraveghea, inculpatul va fi încredințat pentru supraveghere unei instituții legal însărcinate cu supravegherea minorilor, și anume S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj, până la împlinirea vârstei de 18 ani. După împlinirea vârstei de 18 ani, acesta va trebui să respecte măsurile de supraveghere stabilite de art. 86 ind. 3 C. pen., și anume: - să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj; - să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență; În temeiul art. 359 C. proc. pen. instanța i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării, și anume art. 110 ind. 1 alin. (3) C. pen. În ceea ce privește latura civilă, în temeiul art. 14 și 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., instanța a constatat că prejudiciul a fost recuperat de către partea vătămată O. G., iar aceasta nu s-a constituit parte civilă în cauză. P. art. 191 alin. (1) C. proc. pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția (...) cazului în care s-a dispus acordarea de asistență gratuită, care rămân în sarcina statului. Prin urmare, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 300 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. O. parțial al avocatului desemnat din oficiu, respectiv al d-nei I. R., de 100 lei, va fi suportat din fondurile M.ui Justiției. Împotriva soluției instanței de fond a declarat recurs inculpatul T. C.-A., recurs pe care în ședința publică din 28 martie 2011 l-a retras. Așa fiind, Curtea în baza art.3854 rap.la art.369 C.proc.pen., va lua act de retragerea recursului. Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, conform art.189 C.proc.pen. Inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial, conform art.192 alin.2 C.proc.pen. PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul T. A. C., domiciliat în C.-N., Calea D., nr. 25/13 împotriva sentintei penale nr. 43 din 20 ianuarie 2011 a Judecătoriei C. N.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 28 martie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI GREFIER A. D. L. D. P. V. C. M. N. Red.PD/CA 3 ex. - (...) Jud.fond.M. M.
| ← Încheierea penală nr. 1/2010, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 772/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
