Decizia penală nr. 1931/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1931/R/2011
Ședința publică din data de 29 noiembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H. JUDECĂTORI : I. M.
: V. V. A. GREFIER : L. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
PROCUROR: S. DOBRESCU
S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de către P. de pe lângă J. C. N., inculpatul V. A. P. și asiguratorul SC G. A. SA, împotriva sentinței penale nr. 849/2011 pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei C. N., inculpatul fiind trimis în judecată prin R. P. de pe lângă J. C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.2 și 5 C..
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15 noiembrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Deliberând retine că prin sentința penală nr. 849/2011 pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei C.-N., a fost condamnat inculpatul V. A. P. - fiul lui A. si C., nascut la data de (...) in Turda, jud. C., domiciliat in C. N., str. M., nr. 74, ap. 30, jud. C.studii medii, casatorit 2 copii minori, CNP 1., pentru săvârsirea infractiunii de ucidere din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 178 alin. 2 si 5 C., la o pedeapsa de:
- 3 (trei) ani inchisoare In baza art.71 C., s-a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevazute de art.64 lit.a C., numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevazuta de art.71 alin.2 C..
In baza art.81 C. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de incercare de 5 ani, stabilit in conditiile art.82
C. .
In baza art.71 alin. 5 C., raportat la art. 64 lit. a C., s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In temeiul art.359 C.proc.pen. s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor prev. de art.83 C., a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art.14, art.346 C.proc.pen., art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente B. T. SA C., la 100.000 lei daune morale cu dobanda legala pana la data platii integrale, in favoarea partii civile D. F. M. si s-au respins restul pretentiilor civile.
S-a constatat ca SC G. A. SA are calitatea de asigurator de raspundere civila in cauza.
A fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente B. T. SA C., la 387,47 lei despagubiri, cu dobanda legala, in favoarea partii civile S. C. de U. S. T. din I.
S-a constatat lipsa pretentiilor civile ale partilor vatamate B. G. si B. B. T..
In baza art.191 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul sa plateasca statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul P. de pe langa J. C. N. din data de (...), dosar parchet 1493/P/2006, inculpatul V. A. P., a fost trimis in judecata in stare de libertate, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta si pedepsita de art. 178 alin. 2 si 5 C..
În fapt s-a retinut că la data de (...), în jurai orelor 05.00, numiții B. M. C. și D. S. P., in calitate de angajați ai SC K. SRL C.-N. și respectiv SC B. T. SA, S. C.-N., s-au deplasat în interes de serviciu cu autoturismul marca Skoda Octavia, număr de înmatriculare CJ 6131, apartinand Bancii T., condus de inculpatul V. A.-P., dinspre municipiul C.-N. înspre localitățile T. F. și H., pentru a participa la deschiderea a două agenții ale băncii. Inculpatul lucra in calitate de sofer la B. T. C.
La circa o jumătate de oră de la sosirea în localitatea T.-F., în jurul orelor 11.50, s-au deplasat înspre localitatea H., situată la o distanță de circa 30 km. D. parcurgerea a 20 km pe DE 58, la km 21+500, în raza localității C., după podul de la intersecția DE
58 cu DJ 281 și DC 115, inculpatul a pierdut controlul volanului, autoturismul a derapat și a intrat în coliziune cu un pom aflat pe marginea carosabilului. Impactul a fost deosebit de violent astfel ca în urma accidentului victima B. M. C. a decedat pe loc, iar inculpatul și celalalt pasager, numita D. S. P. au fost transportați cu leziuni grave mai întâi la spitalul H., iar ulterior la S. C. de U. I. A doua zi, la spital, a intervenit decesul victimei D. S. P., moartea acesteia datorându-se leziunilor produse prin lovire, în cadrul accidentului rutier.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. S/1679/(...), moartea numitului B. M. C. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute determinate de leziunile cerebrale produse în cadrul unui politraumatism prin accident rutier.
Potrivit raportului de necropsie medico legala victima D. S. petrina a fost internata in perioada 9- (...) la S. C. nr. 3 I. in stare de coma grad IV cu multiple leziuni iar la data de (...) s-a instanlat stop cardio respirator ireversibil, urmat de deces. L. sau putut produce prin lovire in cadrul unui accident rutier si sunt descries in actele medicale existente la dosarul cauzei.
Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului încheiat de către organele de poliție la data de (...), segmentul de drum pe care a avut loc accidentul DE 58 era asfaltat, îmbrăcămintea asfaltică fiind uscată și nu prezenta declivităti, fapt recunoscut si de inculpat care arata ca deplasarea a avut loc în condiții atmosferice și de drum foarte bune.
In același proces-verbal încheiat de organele de cercetare din cadrul S.ui Poliției Rutiere I. deplasate la fața locului, se consemnează că podul din apropierea intersecției DE 58 cu DJ 281 și DC 115 realizează față de drum o diferență de nivel de aproximativ
0,70-0,80 metri înălțime .
In cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice în specialitatea „accidente de trafic rutier", cu următoarele obiective: dinamica producerii accidentului, cu luarea in considerare a diferenței de nivel a drumului public DE 58, în zona intersecției cu DJ 281 și DC 115; viteza inițială și viteza de impact a vehiculului condus de către învinuit; cauza/cauzele producerii accidentului; posibilitățile de evitare a producerii evenimentului rutier, în lipsa semnalizării denivelării existente pe drumul public.
Întrucât concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 214/(...) realizat de L. I. de E. C. au fost contestate, în vederea respectării dreptului la apărare al învinuitului, în cauză s-a dispus la data de (...) efectuarea unei noi expertize criminalistice, având aceleași obiective Potrivit concluziilor raportul de expertiză criminalistică nr. 153/(...) al INEC B. producerea accidentului s-a datorat deplasării autoturismului cu o viteză neadaptată condițiilor de drum la trecerea peste pod, fapt ce a determinat pierderea controlului direcției de deplasare a autovehiculului și părăsirea suprafeței carosabile, urmată de impactarea copacului de pe partea stângă a carosabilului în raport cu sensul inițial de mers. E. criminalisti au stabilit că viteza inițială de deplasare a autoturismului a fost de cea. 140 km/h iar în momentul impactului, autoturismul se deplasa cu o viteza de cea.
70 km/h .
In ceea ce privește problematica pierderii controlului asupra direcției de mers a autoturismului ca urmare a diferenței de înălțime a drumului în zona podului, nesemnalizată corespunzător printr-un indicator având inscripția „drum cu denivelări", se constată că în speță s-a ajuns la situația în care diferența de nivel a drumului a acționat ca o „.", determinând faza dinamică „de zbor" a autoturismului, tocmai datorită nerespectării obligației legale de a adapta viteza de deplasare la condițiile de drum. V. de deplasare a autoturismului, mult superioară vitezei maxime admise pe un drum european (de 100 km/h, potrivit art. 154 rap. la art. 155 alin. 4 din HG nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 1.), a fost cu atât mai mult superioară celei admise pe acel segment de drum, conducătorul auto având obligația de a circula cu o viteză care să-i fi permis păstrarea controlului asupra direcției autovehiculului. Indicatoarele rutiere „drum cu denivelări" sunt folosite pentru a semnaliza sectoarele de drum care nu pot fi abordate în siguranță la viteza maximă admisă, ori nu este cazul în speța de față, în care pericolul s-a declanșat datorită vitezei excesive a autovehiculului. Mai mult, potrivit art. 158 lit. b din HG nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 1. conducătorul auto avea obligația, dacă prevede un pericol, să reducă viteza pe pod.
Inculpatul a considerat ca nu putea prevede existenta unei denivelari atat de mari pe carosabil si ca aceasta ar fi fost cauza principala a accidentului. Inculpatul a mai aratat ca a parcurs pentru prima data segmental de drum retinut. Instanta nu a retinut apararile inculpatului deoarece cauza principală este viteza mult prea mare față de limita legală pe acea categorie de drum și de condițiile acestuia. Inculpatul apreciaza ca circula cu o viteza de 110 km/h si nu 130 km/h cum rezulta din probele stiintifice administrate dar chiar si asa este evident ca a circulat cu o viteza net supoerioara vitezei maxime admise.
Starea de fapt prezentata rezulta din probele si mijloacele de proba administrate in timpul urmaririi penale, respectiv:.-verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică conținând fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetării la fața locului (f.
12-19), declarația martorului C. A. (f. 21), declarația martorului V. G. (f. 22), raport de inspecție tehnică (f. 23), raport de constatare medico-legală nr. S/1679/(...) (f. 24-26;90-
92), raport de necropsie medico-legală nr. 1671/(...) (f. 27-30, 85-88), buletin de analiză toxicologica alcoolemie nr. 2390/(...)(f. 31;89), adresa Băncii T. nr. 2329/(...) și convențiile anexate(f. 35-37), declarațiile succesorilor persoanelor vătămate (f. 38-39), acte medicale învinuit (f. 40-73), declarații învinuit (f. 74; 75), adresa S. C. de U. „. T." I. (f. 79), raportul de expertiză criminalistică nr. 214/(...) al ÎNEC L. I. de E. C. (f.
98-114), raportul de expertiză criminalistică nr. 153/(...) al ÎNEC B.eșt (f. 139-148) si opinie separată la raportul de expertiză criminalistică nr. 153/23.10.200, (fii. 149-170).
Probele administrate in timpul urmaririi penale se coroboreaza cu probele administrate in timpul cercetarii judecatoresti, inclusive cele administrate in comisie rogatorie.
Fapta inculpatului V. A.-P. care la data de (...), în jurul orelor 11.50, în timp ce conducea autoturismul marca Skoda Octavia, cu număra de înmatriculare CJ 6131, aflat în proprietatea Băncii T. SA S. C.-N., pe DE 58, la km 21+500, pe raza comunei C., județul I. cu o viteză de cea. 130-1., încălcând prevederile art. 48 din OUG ni 1., respectiv art. 154 rap. la art. 155 alin. 4 și art. 158 alin. b din HG ni 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 1. trecând peste un pod ce prezenta odiferență de nivel, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare a autoturismului, intrând în impact cu un copac situat îi afara drumului, cu consecința decesului celorlalți doi pasageri ai autoturismulu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzuți și pedepsită de art. 178 alin. 2 și alin. 5 C.
Instanta a retinut vinovatia inculpatului si tinand seama de criteriile generale de individualizare a pedepselor, prev. de art. 72 C., l-a condamnat pe inculpatul V. A. P. pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 178 alin. 2 si 5 C., la o pedeapsa de:- 3 (trei) ani inchisoare
In baza art.71 C., instanta a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevazute de art.64 lit.a C., numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevazuta de art.71 alin.2 C..
In baza art.81 C. instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 3 ani închisoare, apreciind ca scopul preventiei generale si speciale poate fi atins si daca inculpatul nu va executa pedeapsa in regim de detentie, pe durata unui termen de incercare de 5 ani, stabilit in conditiile art.82 C. .
In baza art.71 alin. 5 C., raportat la art. 64 lit. a C., instanta a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In temeiul art.359 C.proc.pen. s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor prev. de art.83 C., a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In privinta laturii civile, între succesorii victimei B. B.-C. și B. T. SA, în calitate de parte responsabilă civilmente, s-a încheiat o tranzacție în data de 13 decembrie 2005 prin care numitelor B. G. și B. B.-T. li s-a plătit suma de 60.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și morale, acestea declarând că nu mai au alte pretenții de natură civilă în cauză.
De asemenea între părinții victimei D. S. P. și B. T. SA, în calitate de parte responsabilă civilmente, s-a încheiat o tranzacție în data de 22 decembrie 2005 prin care numiților D. P. și D. V. li s-a plătit suma de 100.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și morale, aceștia declarând că nu mai au alte pretenții de natură civilă în cauză.
Numita D. F.-M., sora victimei, a formulat pretenții față de inculpatul V. A.-P., pentru suma de 108.000 lei cu titlu de daune morale, in fata instantei de judecata, inainte de citirea actului de sesizare. U. pretentiile civile ale partii vatamate D. F. M. au fost majorate fara ca inculpatul sau restul partilor sa fie de acord cu noul cuantum al acestora de 300.000 lei.
Prin adresa nr. 1625/(...), S. C. de U. „. T." I. s-as constituit parte civila în cauză cu suma de 387,47 lei, reprezentând costul asistentei medicale acordate victimei D. S..
In baza art.14, art.346 Cod pr. penala, art. 998 Cod civil, instanta a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente B. T. SA C., la 100.000 lei daune morale cu dobanda legala pana la data platii integrale, in favoarea partii civile D. F. M., apreciind ca fiind justificata aceasta suma in raport cu gradul de rudenie dintre victima si partea vatamata.
Instanta a respins restul pretentiilor civile, intrucat au fost formulate dupa citirea actului de sesizare a instantei de judecata.
Instanta a constatat ca SC G. A. SA are calitatea de asigurator de raspundere civila in cauza.
Instanta a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente B. T. SA C., la 387,47 lei despagubiri, cu dobanda legala, in favoarea partii civile S. C. de U. S. T. din I.
Instanta a constatat lipsa pretentiilor civile ale partilor vatamate B. G. si B. B. T.. In baza art.191 C. proc.pen. instanta l-a obligat pe inculpat sa plateasca statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca, inculpatul V. A. P. și asiguratorul SC G. A. SA.
P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a criticat sentința penală atacată ca fiind netemeinică sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului și a solicitat casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în regim de detenție motivând că această modalitate de executare a pedepsei reflectă de condițiile concrete în care s-a produs evenimentul rutier și urmările acestuia în care două persoane și-au pierdut viața, dar și de persoana inculpatului.
Inculpatul V. A. P. a criticat sentința instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.e C.pr.pen. coroborat cu art.47 C. În subsidiar, solicită reținerea circumstanțelor atenuante cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. În ambele situații a solicitat înlăturarea obligării sale solidare cu partea responsabilă civilmente la plata dobânzii legale aplicate asupra daunelor morelor.
În motivarea recursului inculpatul a arătat că instanța de fond a comis o eroare gravă de fapt și a ignorat nejustificat probele care sunt favorabile inculpatului. S-a invocat faptul că la originea evenimentului rutier s-a aflat acea denivelare de 70-80 cm a cărei prezență nu era semnalizată prin indicatoare, că manevrele de redresare a autoturismului nu au avut finalitate, iar în momentul impactului viteza era mult redusă astfel cum rezultă și din expertiză. Cu privire la expertize, arată că în fiecare se face referire la acea denivelare care reprezintă o stare de pericol și care a cauzat accidentul, concurând cel putin la producerea evenimentului rutier, iar din această perspectivă executarea în regim de detenție nu este justificată.
Se mai invocă faptul că inculpatul manifestă un regret constant și sincer, este familist convins, are doi copii, iar în ipoteza în care s-ar dispune executarea pedepsei în regim de detenție, familia lui ar rămâne venituri.
În ceea ce privește dobânda legală, consideră că s-a acordat mai mult decât s-a cerut și, fiind un prejudiciu incert, nepatrimonial care nu a afectat patrimoniul părtii civile, nu poate fi acordată dobânda legală.
Asigurătorul S. G. A. S., prin reprezentant a criticat sentința instanței de fond sub aspectul cuantumului prea ridicat al daunelor morale si care contravine Ordinului nr.
3108/2004 a CSA privind limita de despăgubire care la data accidentului era prevăzută la suma de 100.000 lei solicitând astfel pronunțarea unei decizii prin care să se dispună reducerea cuantumului daunelor morale acordate părții civile D. F. M.
Procedând la solutionarea recursurilor prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu vast administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat că inculpatului îi revine culpa exclusivă în producerea infracțiunii care face obiectul cauzei.
Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare ( Helle impotriva Finlandei ).
Argumentația inculpatului potrivit căreia accidentul de circulație a fost rezultatul unui fapt neprevăzut sau a avut ca factor concurent diferența de nivel a drumului nu poate fi însușită nici de C.
Astfel cum corect a reținut instanța de fond, în cauză s-a demonstrat fără putință de tăgadă că la originea evenimentului rutier s-a aflat viteza excesivă și neadapatată condițiilor de trafic a autoturismului condus de inculpat. În acest sens, potrivit expertizelor tehnice de specialitate s-a concluzionat că inculpatul a pătruns cu viteza decca. 140 km/h la trecerea peste pod, în conditiile în care viteza maximă admisă pe un drum european era de 100 km/h, potrivit art. 154 rap. la art. 155 alin. 4 din HG nr.
85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 1.. În aceste conditii, diferența de înălțime a drumului în zona podului a determinat pierderea controlului direcției de deplasare a autovehiculului și părăsirea suprafeței carosabile, iar apoi lovirea de un copac situat pe partea stângă a carosabilului în raport cu sensul inițial de mers. E. criminalisti au stabilit că odată cu creșterea vitezei aderența dintre pneuri și calea de rulare scade, astfel încât scad și posibilitățile de ghidare ale autoturismului, că diferența de înălțime a drumului în zona podului, ca urmare a vitezei excesive, a acționat ca o „.", determinând faza dinamică „de zbor" a autoturismului, iar în momentul impactului autoturismul se deplasa cu o viteza de cca. 70 km/h .
În privința conducătorului autoturismului s-a stabilit că acesta putea preveni producerea accidentului dacă ar fi adaptat viteza de deplasare la condițiile de drum (f.
110 u.p.)
Potrivit art. 47 C. „nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută";.
Atâta timp cât s-a demonstrat că rezultatul faptei prevăzute de legea penală este consecința nerespectării unor dispozitii legale, respectiv viteza situată mult peste limita legală, existenta cazului fortuit nu poate fi retinută în cauză. Prin conduita sa inculpatul a încălcat dispozițiile art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 1. (în reglementarea anterioară art. 154 alin. 1), potrivit cărora conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă pentru categoria din care face parte vehiculul condus, dar si încălcarea art. 158 lit. b din HG nr.
85/2003 (din vechea reglementare) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 1. potrivit căreia conducătorul auto avea obligația, dacă prevede un pericol, să reducă viteza la trecerea peste poduri.
Instanta de fond a constatat corect că inculpatul nu poate invoca lipsa indicatoarului rutier „drum cu denivelări" deoarece acestea sunt folosite pentru a semnaliza sectoarele de drum care nu pot fi abordate în siguranță la viteza maximă admisă.
În ceea ce privește individualizarea sanctiunii penale aplicate inculpatului, Curtea apreciază că pedeapsa stabilită, ca și cuantum, reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise. În privința modalității de executare însă, spre deosebire de prima instanță, Curtea apreciază că, raportat la rolul preventiv, sancționator și educativ al pedepsei, în cauza de față, ținând cont de consecințele tragice ale evenimentului rutier, inculpatului este necesar a îi fi aplicată o pedeapsă cu detenție, care este de natură să corespundă cel mai bine scopului prevăzut de art. 52 C..
Inculpatul a avut un comportament corespunzător pe parcursul procesului penal. De asemenea, acesta a avut un comportament anterior adecvat, a respectat normele si valorile sociale, dovedește atașament față de familie, a avut o evoluție profesională bună, a manifestat un regret constant si sincer raportat la consecintele faptei, aspecte care au fost avute în vedere de către Curte în solutia de menținere a cuantumului pedepsei aplicate de către prima instanță.
Raționamentul primei instanțe care a condus la nereținerea de circumstanțe atenuante facultative în favoarea inculpatului este corect. Aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 74 C. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia.
Chiar dacă inculpatul a avut o poziție sinceră și a colaborat în toate fazele proceului penal, nu posedă antecedente penale, a manifestat regret și prin demersurile sale a încercat să diminueze urmările infracțiunii și suferințele victimelor, nu poate fi ignorat faptul că evenimentul rutier a fost consecința culpei exclusive a inculpatului care a încălcat flagrant norme elementare care reglementează siguranța traficului rutier, urmarea fiind producerea unor consecințe dramatice pentru victime și familiile acestora.
În astfel de condiții, experiența îndelungată la volan ar fi trebuit să fie de natură a-l atentiona asupra pericolelor nerespectării vitezei legale si a adoptării unei conduite nepreventive în trafic, toate având drept finalitate evitarea producerii accidentului.
În privința modalității de executare însă, Curtea consideră că nu s-a acordat suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunii comise, condițiilor concrete în care s-a produs evenimentul rutier, dar și de totalității urmărilor acestui eveniment, iar din această perspectivă, în vederea stabilirii unei sanctiuni juste este necesar a se aplica inculpatului o pedeapsă cu detenție, care este de natură să corespundă cel mai bine scopului prevăzut de art. 52 C..
Cu privire la cuantumul daunelor morale acordate părtii civile D. F. M. si a dobânzilor stabilite de către instanta de fond Curtea reține că spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar.
În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere mai multe criterii și anume importanța valorii morale lezate, durata și intensitatea durerilor fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciată moral, ținând seama în același timp de scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.
S-a considerat, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.
Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.
În prezenta speță este vorba de repararea unui prejudiciu de afecțiune invocat de victimele indirecte, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus și prin R. C. de M. al C. E. nr.75 adoptată la 14 martie 1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că „în caz de deces, reparația pentru prejudiciul de afecțiune trebuie acordată părinților, soțului și copiilor victimei pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânse cu victima, în momentul decesului";.
În cauză s-a dovedit mai presus de orice dubiu că partea civilă a suferit o traumă psihică de profundă, determinată de fapta săvârșită de inculpat, - moartea sorei-, astfel că acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul afectiv cauzat acesteia și de care victima era legată printr-o relație afectivă de natură familială.
Cu privire la suma acordată cu titlu de daune morale Curtea apreciază că aceasta reprezintă o justă și echitabilă compensare, fiind corespunzătoare întinderii prejudiciului nepatrimonial invocat de partea civilă și proporțională culpei inculpatului, iar soluția este conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene (P.Tercier, Op.cit.p.268).
Limitarea la care a făcut referire asigurătorul nu poate fi retinută deoarece partea civilă are dreptul la dezdăunare integrală, dreptul acesteia neputând fi limitat sau cenzurat de prevederile contractuale la care inculpatul si asigurătorul sunt parte.
În final, stabilirea dobânzilor este justificată prin aceea că faptul cauzator de prejudiciu îl pune pe inculpat de drept în întârziere, generând astfel dobânzi asupra sumei stabilită ca echivalent al prejudiciului nepatrimonial.
Pentru toate aceste motive, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. a C.proc.pen. se va admite ca fondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, iar sentința penală atacată se va casa numai cu privire la individualizarea executării pedepsei aplicate inculpatului V. A. P. si, rejudecând în aceste limite, se va dispune executarea în regim de detenție a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală atacată.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, deși art.71 alin.2 din C. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, instanța a avut în vedere Decizia nr.74/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.
Ca atare, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din C.pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepselor aplicate. Față de aceste dispoziții și analizând circumstanțele concrete ale prezentei cauze, instanța a apreciat că în speță nu se impune interzicerea dreptului de a alege prevăzut de dispozițiile art.64 lit.a) teza I din C. și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzut de dispozițiile art.64 lit.b) din C.
Referitor la dispozițiile art.64 alin.1 lit.c) din C. instanța a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou și Pârcălab c. României prin care Curtea stabilește că interzicerea de drept a unor drepturi nu e conformă exigențelor Convenției, precum și dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția României.
Pe cale de consecintă, se vor înlătura din sentința penală atacată dispozițiile art.81, 71 al.5 C. și art.359 C.pr.pen. si vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate.
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul V. A. P. și asigurătorul S. G. A. S. împotriva aceleiași sentințe penale.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va oligă inculpatul și asigurătorul să plătească câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
1. Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 849/2011 pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei C.-N. pe care ocasează cu privire la individualizarea executării pedepsei aplicate inculpatului V. A. P. (fiul lui A. și C., născut la (...) în Turda jud. C., dom. în C.-N. str.M. nr.74 ap.30 jud.C.).
Rejudecând în aceste limite, dispune executarea în regim de detenție a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală atacată.
Aplică art.71, 64 lit.a teza II C.
Înlătură din sentința penală atacată dispozițiile art.81, 71 al.5 C. și art.359
C.pr.pen.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
2. Respinge recursurile declarate de inculpatul V. A. P. și asigurătorul S. G. A. S. împotriva aceleiași sentințe penale.
Obligă inculpatul și asigurătorul să plătească câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. I. M. V. V. A.
GREFIER, L. S.
Dact.L.H./Dact.S.M
3 ex./(...) Jud.fond. O. C.
| ← Decizia penală nr. 1952/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 161/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
