Decizia penală nr. 409/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.409/2011
Ședința publică din 23 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. M. - judecător
JUDECĂTORI : ANA C.
M. R.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul N. D. N. împotriva deciziei penale nr. 471 din 14 decembrie 2010, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ului C., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea de infracțiunii d econducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev.de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a C.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul N. D. N. - av. A. P., din cadrul Baroului
C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că inculpatul la termenul anterior a solicitat amânarea cauzei pentru angajare apărător, însă azi nu se prezintă în instanță iar la dosar nu există delegație din partea apărătorului ales.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul din oficiu al inculpatului N. D. N., solicită admiterea recursului arătând că inculpatul este nemulțumit de pedeapsa aplicată în prezenta cauză. Astfel, solicită ca în baza art.385/19 pct.14 C.pr.pen., să se procedeze la reducerea pedepsei aplicate, cu luarea în considerare a prev.art.72 C. și art.74 lit.c C., cu privire la circumstanțele atenuante. E. adevărat că prin decizia atacată s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului, însă, în ceea ce privește reducerea pedepsei, instanța a operat această reducere fără a se ține cont de circumstanțele atenuante, motiv pentru care apreciază că se poate aplica o reducere a acesteia.
Reprezentantul M.ui P. solicită în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen., respingerea recursului inculpatului N. D. N. ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
În susținerea poziției procesuale arată că aplicarea pedepsei egale cu minimul special prevăzut de lege este corespunzătoare și răspunde criteriilor de individualizare prev.de art.72 C. Consideră că nu se poate reține în sarcina inculpatului circumstanța atenuantă la care se face referire întrucât conduita inculpatului după săvârșirea faptei nu este una de natură să justifice diminuarea pedepsei și coborârea acesteia sub minimul special prevăzut de textul de lege. Mai mult, inculpatul are antecedente penale privind o condamnare anterioară tot pentru același gen de infracțiuni, nu a recunoscutsăvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, iar pe de altă parte, conduita și prezentarea în fața autorităților care să aplice prev.art.72 C. nu poate fi incidentă în cauză.
Astfel fiind, solicită respingerea recursului ca nefondat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.598 din data de (...) pronunțată de Judecătoria
Cluj-Napoca, în temeiul art.334 C. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului N. D. N., în sensul înlăturării dispozițiilor art.37 lit.a C. și reținerii dispozițiilor art.40 alin.1 C.
În temeiul art.86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art.40 alin.
1 C. a fost condamnat inculpatul N. D. N., fiul lui I. și S., născut la data de
21 noiembrie 1978, în Turda, jud. C., cetățean român, studii medii, necăsătorit, dulgher, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în C.-N., str. M., nr.2, sc.1, ap.83, jud.C., ffl. Sat L., nr.45, comuna S., jud. C., la o pedeapsă de 1 an 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoana care nu posedă permis de conducere.
În temeiul art.83 C. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.
178/14 martie 2007 a Judecătoriei Turda și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei la care s-a adăugat pedeapsa de 1 an 2 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, în final inculpatul executând 1 an 7 luni închisoare.
În temeiul art.71 C. i-au fost interzice inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art.64 lit.a teza a II-a C.p pe durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art.191 alin.1 C. a fost obligat inculpatul N. D. N. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art.189 onorariul apărătorului din oficiu C. S. în sumă de
200 lei s-a avansat din FMJ.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
În data de 24 septembrie 2007, în jurul orelor 11.30, organele de poliție din cadrul S.ui Poliției Rutiere C., în timp ce se aflau in exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost anunțate cu privire la faptul că pe strada C. din C.-N. a avut loc un accident de circulație, care a avut ca urmare vătămarea corporală a două persoane și pagube materiale. Cu ocazia deplasării la fața locului s-a constatat că în evenimentul rutier a fost implicat autoturismul marca Dacia, cu număr de înmatriculare (...), condus de inculpatul N. D. N., iar din primele cercetări efectuate a rezultat că acesta nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca Dacia cu număr de înmatriculare (...), condus regulamentar de martorul K. A. Ș. pe strada C. din C.-N.. Organele de poliție au constatat că în urma evenimentului rutier au suferit leziuni pasagerii care se aflau în autoturismul condus de inculpat, martorii I. C. și M. I. G.
Inculpatul N. D. N. a declarat organelor de poliție că a absolvit școala de șoferi, dar nu a obținut permisul de conducere și a motivat faptul că a condus autoturismul deoarece trebuia să ajungă la spital cu prietena lui care se simțea rău (aspect consemnat în procesul verbal de constatare a infracțiunii întocmit în prezența martorului asistent Terec Cristian O. - fila 4-
5).
Cu ocazia audierii sale imediat după comiterea infracțiunii inculpatul N. D. N. a relatat că, în data de 24 septembrie 2007, în jurul orei 11.30 a condus autoturismul marca Dacia 1310 pe strada C. din C.-N., deoarece viitoarea soție se simțea rău și trebuia să ajungă la spital. Inculpatul a arătat că din cauză că era stresat a pătruns în intersecție unde a acroșat un autoturism care circula regulamentar, iar în urma impactului prietena lui a suferit vătămări corporale, iar un alt prieten a avut escoriații la mână. Inculpatul a menționat că regretă săvârșirea faptei (f.41).
Inculpatul nu a fost audiat ulterior începerii urmăririi penale, deoarece nu a fost găsit de organele de poliție, fiind căutat în repetate rânduri, așa cum rezultă din procesele verbale depuse la dosar. Inculpatul a trimis la dosar un „. prin intermediul apărătorului ales din faza de urmărire penală prin care a invocat faptul că pot fi aplicate în cazul său dispozițiile art. 45 C. privind starea de necesitate, având în vedere că a condus autoturismul deoarece prietena sa se simțea foarte rău și la acel moment, din cauza faptului că era foarte speriat, a considerat că nu există o altă cale de rezolvare a situației. Prin același memoriu s-a solicitat în subsidiar aplicarea dispozițiilor art.181 C., inculpatul apreciind că fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni (fila 46). În cursul judecății inculpatul nu a fost audiat, deoarece nu a fost găsit de organele de poliție, deși s-au emis în mod repetat mandate de aducere la adresa de domiciliu și la adresa de reședință (sat L. nr.45, jud. C.), pe care inculpatul a indicat-o în memoriul depus la dosar, din procesele verbale rezultând faptul că acesta s-a mutat de la domiciliu care figurează în evidențele S.ui P. C. și că nu se află nici la adresa de reședință (fila 21, fila 22 și 32). In cursul urmăririi penale și în cursul judecății a fost audiat martorul M. I. G., pasager în autoturismul condus de inculpat. A. a declarat că în urma unui anunț pe care l-a dat în ziar din care rezulta că este interesat de găsirea unui loc de muncă, a fost contactat telefonic de inculpatul N. D. N. care i-a propus să se întâlnească pentru a discuta în legătură cu o posibilă angajare. M. a declarat că s-a întâlnit cu inculpatul în cartierul O. din C.-N., iar acesta i-a cerut să-l însoțească pentru a discuta detaliile în zona Casei de C. a S., în acest scop urcând în autoturismul condus de inculpat în care pe locul din dreapta șoferului se afla o femeie. M. a menționat faptul că ajungând la intersecția străzilor C. și C. inculpatul nu a acordat prioritate altui autoturism și a intrat în impact cu acesta. M. a declarat că a suferit leziuni în urma accidentului, dar nu a formulat pretenții civile față de inculpat, aflând de la organele de poliție că acesta nu poseda permis de conducere. În cursul judecății martorul a fost întrebat în mod expres dacă în timpul deplasării a observat ceva neobișnuit în privința stării femeii care se afla în autoturism, raportat la apărarea formulată de inculpat. M. a arătat că femeia nu a spus nimic pe parcursul deplasării, iar inculpatul nu a făcut nicio mențiune cu privire la aceasta, însă ulterior inculpatul i-a spus că în acea zi femeia nu se simțea bine și că s-a grăbit să o ducă la spital (fila 42 dosar instanță). M. K. A. a declarat în cursul urmăririi penale că, în data de 24 septembrie 2007, conducea autoturismul marca Dacia pe strada C. din C.-N. și la intersecție cu strada C. nu i s-a acordat prioritate de un alt autoturism marca Dacia, care în urma impactului ce a avut loc s-a oprit într-un gard de beton. M. a arătat că a aflat de la organele de poliție că autoturismul respectiv a fost condus de inculpatul N. D. N., ulterior rezultând faptul că acesta nu posedă permis de conducere (fila 16-17). M. nu a fost reaudiat încursul judecății deoarece aspectele cunoscute de acesta și relevante stării de fapt, referitoare la faptul că inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul fără a poseda permis de conducere, nu au fost contestate de inculpat cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale și au fost relatate de martorul M. I. G. audiat nemijlocit de instanță. Instanța de fond a încuviințat și audierea martorei I. C., dar aceasta nu s-a prezentat pentru a fi audiată, fiind emise două mandate de aducere pe numele său fără a fi găsită de organele de poliție, aspect care rezultă din procesele verbale depuse la dosar filele 31, 41. Din adresa nr. 91198/2008 emisă de S. P. C., R. P. de C. și Î. a V. rezultă că inculpatul N. D. N. nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule (f.42). Din raportul de constatare medico-legală întocmit de IML C. în data de (...) a rezultat că numitul M. G. N. a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale (fila 26). Numita I. C. a fost internată cu diagnosticul TCC minor gr. 0, contuzie toraco-abdominală, contuzie lombară, contuzie hepatică, traumatism antebraț stâng cu fractura de deplasare radius stâng, dar nu a deținut certificat medico-legal din declarația olografă de la fila 30 rezultând că nu dorește să depună plângere penală împotriva inculpatului. În aceeași declarație martora a menționat că era necesar ca prietenul ei să conducă autoturismul în acea zi deoarece ea se simțea foarte rău. Instanța de fond a apreciat că din probele administrate în cauză a rezultat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis, prevăzută de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002. Inculpatul N. D. N. a recunoscut faptul că a condus autoturismul pe drumurile publice fără a deține permis de conducere, aspect confirmat de martorii M. I. G. și K. A., precum și de conținutul procesului verbal de constatare a faptei. Instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile stării de necesitate, astfel cum a susținut inculpatul în memoriul depus la dosar și apărătorul acestuia cu ocazia acordării cuvântului în dezbateri judiciare. C. dacă susținerea inculpatului în sensul că a condus autoturismul pe drumurile publice deoarece prietena sa se simțea foarte rău ar fi adevărată, nu pot fi reținute dispozițiile art.45 C. care sunt incidente doar în situația în care fapta prevăzută de legea penală este săvârșită pentru a salva de la un pericol iminent, care nu putea fi înlăturat altfel, viața sănătatea sau integritatea corporală a unei persoane. Inculpatul avea alternativa de a apela la serviciul de ambulanță sau la serviciile unui taximetrist dacă prietena lui avea nevoie de îngrijiri medicale. Instanța de fond a constatat însă că aspectul invocat de inculpat în apărare nu corespunde realității, atâta timp cât din declarația martorului M. I. G. a rezultat cu certitudine faptul că în acea zi stabilise o întâlnire cu inculpatul pentru a discuta despre o eventuală angajare, iar acesta i-a cerut să-l însoțească până în zona Casei de C. a S., efectuând deplasarea cu autoturismul condus de inculpat în care se afla și martora I. C. M. a arătat că nu a auzit nicio discuție pe parcursul deplasării legată de starea de sănătate a martorei, ci ulterior, după ce inculpatul l-a contactat pentru a se interesa de starea sa, i-a spus că în ziua respectivă martora se simțea foarte rău și trebuia să ajungă la spital. E. mai mult decât evident faptul că inculpatul i-a comunicat martorului acest aspect pentru ca acesta să confirme cu ocazia audierii aspectul pe care l-a invocat în apărarea sa. Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, nefiind incidente în prezenta cauzădispozițiile art.181 C., astfel cum a apreciat inculpatul în memoriul depus la dosar, raportat la împrejurările concrete de săvârșire (inculpatul a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere pe drumurile publice din C.- N., la o oră la care traficul este foarte aglomerat, a provocat un eveniment rutier care a avut ca urmare pe lângă pagubele materiale și vătămarea a două persoane) și la aspectele care caracterizează persoana inculpatului referitoare la faptul că anterior a fost condamnat pentru o infracțiune similară la o pedeapsă de 5 luni închisoare cu suspendare condiționată, dând dovadă de perseverență infracțională. Fapta si vinovăția inculpatului a rezultat din următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare (f.4-5), adresa SPC (f.41), declarațiile martorilor K. A. Ș. și M. I. G. (f.16-17, 24-25), declarația inculpatului N. D. N. (f.40). Fapta inculpatului N. D. N., care în data de 24 septembrie 2007, în jurul orelor 11.30, inculpatul a condus pe drumurile publice din C.-N. autoturismul marca Dacia 1300, cu nr. de înmatriculare (...), fără a poseda permis de conducere, provocând un eveniment rutier pe strada C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere fără permis prevăzută de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002. La încadrarea juridică a infracțiunii în mod greșit au fost reținute în actul de sesizare dispozițiile art.37 lit.a C., raportat la condamnarea la pedeapsă de 5 luni închisoare aplicata prin sentința penală nr.178/14 martie 2007 a Judecătoriei Turda. Potrivit art.37 lit.a C. starea de recidivă postcondamnatorie poate fi reținută doar în situația în care anterior a fost aplicată celui în cauză o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 6 luni, pedeapsa anterioară aplicată inculpatului fiind de 5 luni închisoare, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar. Din aceste motive, în temeiul art. 334 C. instanța va dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului N. D. N., în sensul înlăturării dispozițiilor art.37 lit.a C. și reținerii dispozițiilor art.40 alin.1 C. La individualizarea judiciara a pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 C. dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator; gradul de pericol social concret al infracțiunii, care este destul de ridicat având în vedere că inculpatul a condus autoturismul în cursul zilei când traficul în municipiul C.-N. este foarte intens, având ca pasageri alte două persoane care au suferit vătămări în urma evenimentului rutier provocat de inculpat prin neacordarea priorității de trecere altui autoturism care circula regulamentar; aspectele legate de persoana inculpatului, care deși nu este recidivist în sensul prevăzut de art.37 C., a dat dovadă de perseverență infracțională săvârșind infracțiunea de conducere fără permis în termenul de încercare al suspendării condiționate aferente unei condamnări la o pedeapsă de 5 luni închisoare aplicată pentru o infracțiune similară, prin sentința penală nr.178/14 martie 2007 a Judecătoriei Turda (definitivă prin neapelare la data de 27 martie 2007). Raportat la aceste elemente de individualizare, instanța de fond a apreciat că aplicarea unei pedepse de 1 an 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută de art.86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art.40 alin.1 C. , va fi în măsură să conducă la reeducarea și sancționarea inculpatului, la îndeplinirea cerințelor prevăzute de art.52 C., respectiv, atingerea scopului sancționator și preventiv al pedepsei. Având în vedere că infracțiunea a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate, în temeiul art.83 C. instanța de fond a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.178/14 martie 2007 a Judecătoriei Turda și executarea în întregime a pedepsei la care s-a adăugat pedeapsa de 1 an 2 luni aplicată prin prezenta hotărâre, în final inculpatul executând 1 an 7 luni închisoare. În temeiul art.71 C. instanța de fond a interzis inculpatului exercițiul dreptului prevăzut de art.64 lit.a teza a II-a C.p pe durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii. În temeiul art.191 alin.1 C. inculpatul O. M. a fost obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art.189 onorariul apărătorului din oficiu C. S. în sumă de 200 lei s-a avansat din FMJ. Împotriva acestei sentințe penale a declarat în termen legal apel inculpatul N. D. N. solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței penale apelate și rejudecând cauza să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate a cărei executare să nu fie în stare de detenție. În motivare s-a arătat în esență că din motive neimputabile inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de fond și în aceste condiții aceasta și-a format o opinie greșită asupra persoanei inculpatului. De asemenea, s-a arătat că se impune aplicarea unei pedepse pentru fata comisă însă fără executare în regim de detenție. Analizând apelul declarat pe baza actelor de la dosarul cauzei și adispozițiilor legale incidente, tribunalul a reținut următoarele : Pe baza unui probatoriu vast și legal administrat, atât în faza de urmărire penală cât și a cercetării judecătorești, constând în procesul verbal de sesizare din oficiu, planșa foto, declarațiile martorilor, buletinul de analiză toxicologică, raportul de constatare medico-legală a părții vătămate M. I., declarațiile inculpatului instanța de fond a reținut corect starea de fapt și de drept, pronunțând condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002. Astfel, sub aspectul stării de fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului N. D. N. că la data de (...), acesta a condus pe drumurile publice din localitatea C.-N., autoturismul marca Dacia 1300 cu nr. de înmatriculare (...), fără a poseda permis de conducere. În drept, în mod corect s-a reținut comiterea de către inculpatul N. D. N. a infracțiunii prev. de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002. La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 C., respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise, evenimentul rutier creat de inculpat precum și condamnarea anterioară suferită de către acesta. Coroborând aceste aspecte și cu împrejurarea că inculpatul a absolvit școala de șoferi, având cunoștințe minime de conducere pe drumurile publice, distanța relativ scrută parcursă de către inculpat la volanul autoturismului, precum și atitudinea procesuală, de recunoașterea, manifestată de către inculpat, tribunalul apreciază că, fără a se impune reținerea de circumstanțe atenuante, aplicarea unei pedepse în limita cuantumului minimului special este întemeiată. Astfel, tribunalul a admis apelul inculpatului în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate urmând a fi redus de la 1 an și 2 luni închisoare la un an închisoare. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, având în vedere antecedentele penale ale inculpatului și incidența în cauză a art.83 C., tribunalul a constatat că aceasta a fost corectă stabilită de instanța de fond, în regim de detenție. S-a făcut aplicarea disp. art.192 al.3 C. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal inculpatul N. D. N., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie. În ședința publică din data de 23 martie 2011, prin apărător din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicate, prin reducerea cuantumului acesteia chiar sub minimul prevăzut de lege. A solicitat a se face aplic.art.74 lit.c C., având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă. Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514 C.pr.penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Astfel, instanța de fond și cea de apel au reținut o stare de fapt corectă, pronunțând hotărâri temeinice și legale, susținute de probele administrate în cauză. A rezultat din ansamblul probator că în data de în data de 24 septembrie 2007, în jurul orelor 11.30, inculpatul N. D. N. a condus pe drumurile publice din C.-N. autoturismul marca Dacia 1300, cu nr. de înmatriculare (...), fără a poseda permis de conducere, provocând un eveniment rutier pe strada C. Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptei și a vinovăției inculpatului N. D. N. în comiterea acesteia, vinovăție de altfel recunoscută de inculpat, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate de instanța de apel, atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare. Instanța de apel a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 C. La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de apel a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social ridicat al faptei, care este unul ridicat, săvârșirea prezentei fapte fiind o dovadă că pedeapsa anterior aplicată nu și-a atins scopul in considerarea căruia a fost dispusă. În mod corect instanța de apel a reținut că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, dedus atât din pedeapsa prevăzuta de legiuitor pentru sancționarea acesteia, cât și din împrejurările concrete de săvârșire a faptei fiind vorba de conducerea unui autoturism pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, ceea ce a creat un pericol potențial pentru ceilalți participanți la trafic, inculpatul dând dovadă de curaj și perseverență infracțională, după ce a mai fost condamnat anterior pentru o faptă de același gen, comițând prezenta faptă în termenul de încercare al suspendării condiționate aferente unei condamnări la o pedeapsă de 5 luni închisoare aplicată pentru o infracțiune similară prin sentința penală nr.178/14 martie 2007 a Judecătoriei Turda. Nu se impune reținerea circumstanței prevăzută de art.74 lit.c C., și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, raportat la gradul de pericol social ridicat al faptei comise, sinceritatea inculpatului primindrelevanță prin orientarea pedepsei la minimul special prevăzut de lege, în condițiile în care fapta comisă este sancționată cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Având în vedere reținerea prevederilor art.40 C. și aplicarea prevederilor art.83 C. nu se poate dispune suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, ci doar executarea în regim de detenție. Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.penală ca nefondat recursul declarat de către inculpatul N. D. N., domiciliat în comuna S., sat L., nr.45, jud. C. împotriva deciziei penale nr.471/A din 14 decembrie 2010 a T.ului C.. În baza art.189 C.pr.penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. În baza art.192 alin.2 C.pr.penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial. PENTRU ACE. M.IVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N. D. N., domiciliat în comuna S., sat L., nr.45, jud. C. împotriva deciziei penale nr.471/A din 14 decembrie 2010 a T.ului C.. Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 23 martie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER L. M. ANA C., M. R. M. B. Red.L.M./C.A.N. 3 ex./(...) Jud. fond : A. P. Jud.apel:L.Cociș; R.Mornăilă
| ← Încheierea penală nr. 121/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 442/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
