Decizia penală nr. 1953/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1953/R/2011
Ședința publică din 02 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. I. , judecător JUDECĂTORI: I. C. M.
V. C. GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:
ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă J. C.
N. împotriva sentinței penale nr.1115 din 10 octombrie 2011 a
Judecătoriei C. N., pronunțată în dosar nr.(...), privind pe inculpații A. C.
și V. A., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a si e Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul A. C., asistat de apărător ales, av.P.a R., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, care se prezintă și pentru inculpata lipsă V. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatei V. A., av.Ilea I., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Apărătorul inculpatei V. învederează instanței împrejurarea că aceasta nu se prezintă la termenul de astăzi, pentru că se află în Spania, la lucru și a primit citația doar pe data de (...), astfel că nu a avut timp suficient pentru a reveni în țară.
Reprezentanta P.ui arată că ar fi necesară audierea inculpatei, raportat la soluția de achitare pronunțată de prima instanță.
Apărătorul inculpatei arată că-i va comunica inculpatei termenul de judecată și aceasta se va prezenta în vederea audierii, dacă instanța va aprecia că se impune amânarea cauzei. Potrivit legii, însă, este obligatorie doar audierea inculpatului prezent, dacă s-a pronunțat față de acesta o soluție de achitare de prima instanță.
Deliberând, având în vedere că în cauză s-a făcut aplicarea disp.art.3201 C.pr.pen., apreciază că nu se impune amânarea cauzei în vederea audierii inculpatei, care a solicitat judecarea în baza procedurii simplificate. Întrebat fiind, inculpatul arată că-și menține declarația dată la instanța de fond, când a solicitat judecarea în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentanta P.ui solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedepse cu închisoarea în limitele prevăzute de lege, care să fie suspendate condiționat, conform art.81 C.pen. Având în vedere modalitatea de comitere a faptei, prejudiciul creat și conduita inculpaților rezultă că fapta săvârșită de aceștia prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel că nu se impunea pronunțarea unei soluții de achitare în baza art.10 lit.b1 C.pr.pen. Inculpații au premeditat comiterea faptei, având un plan bine stabilit, pe care l-au pus în aplicare. Astfel, aceștia și-au procurat un clește în vederea distrugerii și îndepărtării ambalajelor produselor electronice, ambalajul fiind cel ce purta dispozitivul electronic de siguranță, după care au ascuns bunurile cu intenția de a le sustrage. Solicită a se avea în vedere valoarea mare a prejudiciului, 2050 lei, acesta fiind recuperat în întregime și nu din cauza inculpaților, ci se datorează faptului că au fost depistați imediat după săvârșirea faptei cu bunurile asupra lor. Împrejurările precum lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră pot fi avute în vedere ca circumstanțe atenuante, dar nu ca elemente pentru a se aprecia lipsa gradului de pericol social al faptei. O pedeapsă cu suspendare condiționată ar fi în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului, conform art.52 C.pen. Apărătorul inculpaților solicită respingerea recursului declarat de P. ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Se susține că inculpații ar fi premeditat comiterea faptei, dar din declarațiile acestora și din probele administrate nu rezultă vreun element de premeditare, astfel că orice dubiu trebuie să se rețină în favoarea lor. Cu privire la valoarea prejudiciului, arată că suma de 2000 lei nu este mare, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare de astăzi. În mod corect s-a avut în vedere valoarea mică a prejudiciului, persoana inculpaților, care nu au antecedente penale, au contribuit la aflarea adevărului, au colaborat cu organele de urmărire penală, au recunoscut și regretat comiterea faptei. Se susține că persoana inculpaților prezintă un potențial infracțional ridicat, deși nu au mai comis anterior fapte penale. Ori, tocmai din acest aspect, rezultă că inculpații prezintă un potențial infracțional scăzut. Cei doi inculpați au comis o greșeală și merită să li se acorde a doua șansă. Pentru aceste motive, solicită a fi menținută sentința instanței de fond. Inculpatul A. C., având ultimul cuvânt, solicită menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică. Arată că nu a premeditat să comită acel furt, hotărârea a fost luată pe moment împreună cu coinculpata V., nu au avut un plan stabilit și nu înțelege de ce au luat acele bunuri. Este angajat, are un salariu de 2600 lei în prezent, iar la data comiterii faptei câștiga 1800 lei lunar. C U R T E A Deliberând constată că, Prin sentința penală nr.1115 din 10 octombrie 2011 Judecătoria Cluj-Napoca, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C., raportat la art. 10 lit. b1 C. a achitat pe inculpatul A. C., fiul lui G. și M., născut la data de (...), în Năsăud, jud. B.-Năsăud, cetățean român, CNP 1., cu reședința în B., str. C., nr. 1, bl. 1, ap. 56, jud. B. - Năsăud, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a,e C. În temeiul art. 181 alin. 3 C., raportat la art. 91 lit. c C. a aplicat inculpatului A. C. sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în sumă de 600 lei. 2. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C., raportat la art. 10 lit. b1 C. a achitat inculpata V. A. D., fiica lui N. și N., născut la data de 21 mai 1990 în Lugoj, jud. Timiș, cetățean român, CNP 2., cu domiciliul procesual ales în B., str. C., nr. 1, bl. 1, ap. 56, jud. B. - Năsăud, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, e, C. În temeiul art. 181 alin. 3 C., raportat la art. 91 lit. c C. a aplicat inculpatei V. A. D. sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în sumă de 600 lei. În temeiul art. 14, 346 alin. 1 C.s-a constatat că partea vătămată SC C. R. SA, cu sediul în incinta P. C., din loc. F., str. A. I., nr. 492-500, jud. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză. In temeiul art. 192 alin.1, pct. 1 lit. d C. au fost obligați inculpații la plata sumei de 350 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat. In temeiul art. 189 Cp.p. onorariul apărătorilor din oficiu Percsi Clara A. și P. A. I., în sumă de 150 lei fiecare s-a dispus a fi avansat din FMJ. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele: În data de (...), în jurul orei 19.00, inculpații A. C. și V. A. D. s-au deplasat în magazinul C. situat în Hypermarchetul P. din loc. F. și s-au oprit la raionul electronice. Aceștia au luat de pe raft un aparat marca I- pod A. T. și o cameră foto marca Sony după care s-au deplasat într-o cabină de probă. Inculpatul A. C. care luase anterior de pe un alt raft un clește a desfăcut cutiile in care se aflau cele două obiecte electronice și pe care erau atașate sistemele de protecție antifurt. A. a introdus aparatul marca I-pod în buzunarul pantalonilor, iar camera foto în geanta inculpatei V. A. D. U. cei doi au părăsit incinta magazinului, inculpatul A. C. având asupra sa și cleștele folosit la înlăturarea ambalajelor și a sistemelor de protecție. D. ce au trecut de porțile cu senzori cei doi inculpați au fost opriți de agenții de pază din cadrul C.. Bunurile sustrase au fost recuperate și predate pe bază de dovadă reprezentantului C. C., numitul C. S. V. A. a declarat că societatea nu se constituie parte civilă în cauză prejudiciul în sumă de 2050 lei fiind recuperat în totalitate. Cu ocazia audierii inculpații A. C. și V. A. D. au recunoscut săvârșirea infracțiunii în modalitatea descrisă anterior. Ambii inculpați au declarat imediat după săvârșirea faptei că regretă fapta comisă și că au sustras bunurile deoarece aveau nevoie de bani (f.15-19). În cursul urmăririi penale au fost audiați martorii P. M. S. și V. T. I., agenți de pază în cadrul magazinului C., care au declarat că au fost anunțați prin stație de dispecerul de serviciu că două persoane din magazin au sustras niște bunuri și le-au oprit la ieșire găsind asupra lor o cameră foto marca Sony și un aparat I-pod (f.9-10). Instanța a apreciat ca din mijloacele de probe expuse mai sus, rezulta vinovăția inculpaților V. A. D. și A. C. în săvârșirea actului de sustragere comis in data de (...), care ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, lit. a,e C.pen. Starea de fapt a fost reținută în mod corect în actul de sesizare, prin coroborarea mijloacelor de probă administrate. Instanța a analizat însă dacă fapta săvârșită de inculpați prezintă cele trei trăsături esențiale, prevăzute cumulativ de lege pentru a constitui infracțiuni, potrivit art. 17 C.: fapta să fie prevăzută de legea penală, să fie săvârșită cu vinovăție și să prezinte gradul de pericol al unei infracțiuni. Fapta inculpaților V. A. D. și A. C. prezintă primele două trăsături enunțate mai sus. Pericolul social al faptei în înțelesul legii penale poate fi regăsit în privința unei acțiuni sau inacțiuni prin care se aduce atingere uneia din valorile ocrotite de legea penală și pentru sancționarea căreia este necesară aplicarea unei pedepse, potrivit art. 18 C. Instanța a apreciat că faptele inculpaților, nu prezintă pericolul social al unor infracțiuni, fiind incidente în privința acestora dispozițiile art. 181, alin. 1, 2 C. În acest sens instanța a avut în vedere natura actului de sustragere comis de inculpați, respectiv sustragerea unor bunuri dintr- un magazin, faptă care de regulă prezintă o gravitate mai redusă decât sustragerea bunurilor din locuințe sau din alte locații care presupun o modalitate mai elaborată de săvârșire, precum și valoarea prejudiciului cauzat care nu este excesiv de ridicată. În ce privește conduita inculpaților pe parcursul procesului penal instanța a constatat că aceștia au recunoscut săvârșirea faptei, au relatat modul de comitere a acesteia, s-au prezentat la solicitarea organelor de urmărire penala, precum si la primul termen de judecata arătând că regretă comiterea infracțiunii. Instanța a constatat că niciunul dintre inculpați nu este cunoscut cu antecedente penale. Inculpații V. A. D. și A. C. nu au fost cercetați pentru comiterea altor infracțiuni, așa cum reiese din fișele de cazier judiciar; astfel conduita acestora a fost bună, atât anterior, cât și ulterior comiterii faptei pentru care au fost trimiși în judecată în prezentul dosar, aspect care relevă faptul că implicarea lor în săvârșirea faptei penale, a constituit un episod izolat. Cu ocazia audierii în fața instanței inculpatul A. C. a arătat că își asigură veniturile prin muncă, fiind angajat în funcția de director tehnic și producție la SC I. SRL, aspect care a rezultat și din caracterizarea depusă la dosar întocmită de directorul general al firmei (f.19). Inculpatul a declarat că îi pare rău pentru cele întâmplate și că nu s-a gândit în acel moment la consecințele faptei. Inculpata V. A. D. a arătat că îi pare foarte rău pentru ce a făcut și că a ajuns în această situație dintr-o prostie fără să se gândească în momentul respectiv la consecințe. A. a declarat că nu a fost cercetată pentru săvârșirea altei fapte penale, iar în prezent locuiește în Spania împreună cu părinții ei (f.18). Față de cele de mai sus, instanța a apreciat că faptele săvârșite de inculpații V. A. D. și A. C. au adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală și pentru sancționarea și reeducarea acestora nu se impune aplicarea unor pedepse, fiind suficientă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ potrivit art. 18 indice 1 alin. 3 C., raportat la art. 91 C. Din elementele expuse anterior a rezultat că inculpații sunt persoane integrate în societate, iar din atitudinea manifestată pe parcursul procesului penal reiese că își asumă responsabilitatea pentru fapta comisă și că au conștientizat consecințele adoptării unui comportament infracțional. Dintre sancțiunile prevăzute de art. 91 C. instanța a aplicat fiecărui inculpat sancțiunea amenzii. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca solicitând casarea acesteia și rejudecând,condamnarea celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a și e C.pen., arătându-se în motivare că raportat la modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, împrejurarea că cei doi inculpați au acționat după un plan prestabilit procurându-și un clește în vederea distrugerii și îndepărtării ambalajelor, produselor electronice și au ascuns bunurile pentru a nu fi observați la ieșirea din magazin, cauzând un prejudiciu în sumă de 2050 lei, nu se poate reține că faptei îi lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni și că prin aceasta s-a adus o atingere minimă valorilor sociale prevăzute de lege. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că în mod corect prima instanță a stabilit starea de fapt pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care inculpații au declarat că și le însușesc prevalându-se de procedura prev.de art.3201 C.proc.pen., din care a rezultat că la data de 5 septembrie 2010 în jurul orelor 19,00 inculpații A. C. și V. Ana M. D. au sustras din magazinul C. situat în Hypermarketul-P. din localitatea F. un I-pod A. T. și o cameră foto marca Sony, după care desfăcând sistemul de protecție antifurt cu ajutorul unui clește luat din magazin au încercat să părăsească locul infracțiunii fiind opriți de agenții de pază, astfel că bunurile în valoare de 2050 lei au fost recuperate. Având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptei, instrumentul folosit pentru îndepărtarea sistemelor de siguranță ale bunurilor sustrase, valoarea acestora precum și situația celor doi inculpați care aveau posibilități materiale de procurare a unor astfel de obiecte, în mod greșit instanța de fond a apreciat că faptele săvârșite nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și că prin acestea s-a adus o atingere minimă valorii prevăzute de legea penală. În consecință, recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca este întemeiat și va fi admis în baza art.38515 pct.2 lit.d C.proc.pen., casându-se încheierea atacată și rejudecând, în baza dispozițiilor art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a și e C.pen., văzând criteriile de individualizare prev.de art.72 C.pen.dar și dispozițiile art.3201 C.pen.și reținând circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților în sensul dispozițiilor art.74 lit.a și c C.pen., se va dispune condamnarea inculpaților la pedepsele de câte 3 luni închisoare. Întrucât sunt îndeplinite condițiile prev.de art.81 C.pen., scopul pedepsei putând fi atins și fără executarea acesteia, se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor pe termene de încercare de câte 2 ani și 3 luni conform art.82 C.pen. Inculpații vor fi atenționați asupra disp.art.83 C.pen. Văzând și disp.art.192 alin.3 C.proc.pen., PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. C. N. împotriva sentinței penale nr.1115 din 10 octombrie 2011 a Judecătoriei C.-N., pe care o casează cu privire la latura penală și rejudecând: Condamnă pe inculpații A. C., fiul lui G. și M., născut la data de (...), în Năsăud, jud. B.-Năsăud, cetățean român, CNP 1., cu reședința în B., str. C., nr. 1, bl. 1, ap. 56, jud. B. - Năsăud și V. A. D., fiica lui N. și N., născut la data de 21 mai 1990 în Lugoj, jud. Timiș, cetățean român, CNP 2., cu domiciliul procesual ales în B., str. C., nr. 1, bl. 1, ap. 56, jud. B. - Năsăud, la câte 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, e, C. În baza art.81, 82 C.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor pe termenul de încercare de câte 2 ani și 3 luni. Face aplic.art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II-a C.pen. și art.71 alin.5 C.pen. Atenționează pe inculpați asupra disp.art.83 C.pen. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Stabilește în favoarea Baroului de avocați C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatei V. A. D., av.Ilea I., sumă ce se va plăti din FMJ. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 02 decembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER C. I. I. C.M., V. C. D. S.red.C.I./A.C. 4 ex. - (...)jud.fond.P. A.
| ← Decizia penală nr. 1504/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 859/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
