Decizia penală nr. 88/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.88/R/2011
Ședința din 28 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P., judecător JUDECĂTOR: V. G.
GREFIER: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:
D. SUCIU
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpatul H.
F. N. și părțile civile L. I. și L. A. prin reprezentant legal L. I., împotriva sentinței penale nr.17/F din (...) pronunțată de T. B.-N., acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat prev. de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin.1 lit. „i"; Cod penal, lovire prev. de art. 180 alin.2 Cod penal, distrugere prev. de art. 2. Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin.1 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. „a"; Cod penal.
La apelul nominal se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.R. Săsărman, în substituirea av.Gavril Săsărman, din Baroul B.-N., cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile civile L. I., L. A. și S. C. J. de U. M.-C. de N.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au depus la dosar motive de apel formulate de inculpat și de părțile civile.
Inculpatul arată că-și menține declarațiile date până în prezent și nu are de făcut completări la acestea. Cu privire la latura civilă a cauzei, arată că este de acord să plătească părților civile în întregime daunele materiale solicitate în sumă de 10.010 lei, o despăgubire periodică lunară în favoarea minorei în sumă de 350 lei lunar de la data decesului tatălui și până la majorat și 300.000 lei daune morale, respectiv suma de câte 150.000 lei pentru fiecare cu titlu de daune morale, în baza principiului disponibilității.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru judecarea apelurilor.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, în principal, să se dispună condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev.de art.183 C., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat. Intenția inculpatului a fost de a lovi victima, nu de a suprima viața acesteia, iar loviturile au fost aplicate cu pumnii și nu cu un obiect contondent. Solicită a se avea în vedere că atât inculpatul, cât și victima se aflau într-o stare avansată de ebrietate, iar victima nu a decedat pe loc, ci la spital. În subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante în favoareainculpatului. A. a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, a fost de acord să despăgubească părțile civile, nu a urmărit să se sustragă răspunderii penale și este o persoană tânără. Pedeapsa de 18 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat este exagerată raportat la împrejurările în care s-a comis fapta. Într-o cauză similară, T. B.-N. a aplicat unui inculpat pedeapsa de 14 ani închisoare cu executare, iar instanța de apel a redus pedeapsa la 12 ani închisoare cu executare. În ultimul rând, cere a se cere aplicarea art.3201 alin.7 C.proc.pen.și a se reduce limitele de pedepse cu 1/3. Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor calificat este corectă și prin urmare nu se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, având în vedere zona ce conține organe vitale, unde au fost aplicate loviturile, intensitatea acestora, multitudinea lor și urmările periculoase pentru viață. În ce privește pedeapsa aplicată, aceasta a fost just individualizată, având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, nu doar pentru omor calificat. În dosarul la care s-a făcut referire, inculpatul a fost trimis în judecată pentru o singură infracțiune contra vieții. Cu privire la apelul părților civile, solicită admiterea acestuia așa cum a fost formulat, având în vedere că inculpatul a arătat că este de acord cu suportarea tuturor despăgubirilor materiale și morale așa cum au fost cerute prin constituirea de parte civilă depusă în fața tribunalului. Apărătorul inculpatului arată că pentru infracțiunile de lovire și distrugere, inculpatul s-a împăcat cu părțile civile, astfel că rămân doar infracțiunile de ultraj și omor calificat. Prin urmare, nu se poate vorbi de 4 infracțiuni, ci numai de 2, pe care inculpatul le regretă sincer. Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat în lovituri cauzatoare de moarte, cu consecința aplicării unei pedepse într-un cuantum mai redus. Solicită a se avea în vedere că este tânăr, se afla în stare de ebrietate și nu și-a dat seama de ceea ce se întâmplă. C U R T E A Asupra apelurilor penale de față, În baza lucrărilor dosarului, constată că T. B.-N. prin sentința penală nr.17/F din 23 februarie 2011, a condamnat pe inculpatul H. F. N., fiul lui T. și M., născut la (...) în B., jud. B.-N., studii 8 clase, stagiu militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără copii, fără ocupație, fără antecedente penale, cu domiciliul în I. M., nr. 515, jud. B.-N., CNP: 1.,în prezent deținut în Penitenciarul Gherla, la: - 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. deart. 64 lit. a, b Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. i Cod penal; - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovireprev. de art. 180 alin. 2 Cod penal; - 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultrajcontra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal; S-a constatat că infracțiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal. Conform art. 34 lit. b, art. 35 alin. 1 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani înc hisoare și 5 ani in terzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a, b Cod penal. S-a facut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a, b Cod penal. Conform art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv, începând cu data de (...), la zi. Conform art. 350 alin. 1 Cod pr. penală s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr. penală rap. la art. 10 lit. h Cod pr. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului H. F. N. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal, urmare a împăcării cu partea vătămată D. A. (în calitate de reprezentant legal al P. ";D. A. I. M.). În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr. penală rap. la art. 10 lit. h Cod pr. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului H. A. T. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal, urmare a împăcării cu partea vătămată D. A. (în calitate de reprezentant legal al P. „. A. I. M.). În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr. penală rap. la art. 10 lit. h Cod pr. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului H. A. T. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, urmare a împăcării cu partea vătămată V. D.. A condamnat pe inculpatul H. A. T., fiul lui T. și M., născut la (...) în comuna I. M., jud. B.-N., studii 8 clase, stagiu militar satisfăcut, divorțat, fără copii, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în I. M., nr. 515, jud. B.-N., CNP: 1., la: - 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1, art. 74 lit. a, b, c, art. 76 lit. d Cod penal; S-a facut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal. Conform art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei și s-a stabilit conform art. 82 Cod penal un termen de încercare de 2 ani și 10 luni. Conform art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei. S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal. S-a constatat că inculpatul H. A. T. a fost reținut și arestat preventiv în perioada (...) - (...). S-a dispus, conform art. 7 din Legea nr. 76/2008, prelevarea de probe biologice de la inculpatul H. F. N. S-a constatat stinsă acțiunea civilă exercitată de P. „. A. I. M., reprezentată legal de D. A., (urmare a împăcării părților sub aspectul infracțiunii de distrugere și recuperării prejudiciului cauzat prin această faptă). S-a constatat stinsă acțiunea civilă exercitată în cauză de partea vătămată V. D. (urmare a împăcării cu inculpatul H. A. T. și achitării integrale a despăgubirilor de către acest inculpat). S-a constatat că partea vătămată S. O. „. G. T. N. nu s-a constituit parte civilă. A fost obligat inculpatul H. F. N. să plătească în favoarea părții civile S. C. J. de U. - C. de N. T. M., despăgubiri civile în sumă de 2230,94 lei, cu dobânda legală până la plata efectivă, reprezentând cheltuielile cu spitalizarea victimei L. D. V.. A fost obligat inculpatul H. F. N. să plătească părții vătămate L. I. A. suma de 9.400 lei cu titlu de daune materiale și suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale. A fost obligat inculpatul H. F. N. să plătească în favoarea părții vătămate minore L. A. E., prin reprezentantul său legal L. I. A., despăgubiri civile astfel: 50.000 lei cu titlu de daune morale; 7.350 lei rentă, în sumă globală, aferentă perioadei cuprinse între data săvârșirii faptei deduse judecății și până la data pronunțării prezentei sentințe; pentru viitor, începând cu data pronunțării sentinței, o rentă de 350 lei lunar, până la majoratul minorei. A fost obligat inculpatul H. F. N. să plătească părții civile L. I. A. suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (reprezentând onorariu avocațial). A fost obligat inculpatul H. F. N. să plătească martorului U. O. suma de 85,10 lei, reprezentând cheltuieli cu prezentarea la instanță (cheltuieli de transport și contravaloarea zilei de muncă). A fost obligat inculpatul H. F. N. să plătească în favoarea statului suma de 1531 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (din care 38 lei reprezentă costul raportului de constatare medico-legală întocmit de S. de M. L. B.-N., 1098 lei costul Raportului de autopsie medico- legală întocmit de I. de M.-L. Tg. M. și 150 lei cota-parte din onorariul avocatului din oficiu din faza de urmărire penală, av. Rădăcină S.). Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea stare de fapt: În seara zilei de 24 mai 2009, partea vătămată V. D. și victima L. D. V. se aflau în barul P. „. A. I. M., aparținând numitei D. A. Cei doi vizionau un meci de fotbal, stând împreună la o masă. În bar, în jurul orelor 22,00 - 23,00 au intrat frații P. I. Constantin și P. V., care s-au așezat singuri la o altă masă unde au consumat bere. În jurul orelor 23,30 în local au venit și inculpații H. F. N. și fratele acestuia, H. A. T., care au insistat să intre în bar deși era aproape ora închiderii. Întrucât inculpații erau băuți, D. A. (proprietara localului) a refuzat să le permită accesul și să-i mai servească cu bere sau băuturi alcoolice, cerându-le să plece. Inculpații au insistat să intre sub pretextul că vor discuta câteva minute cu frații P., lucru pe care l- au și făcut deoarece gratiile de la ușa de acces în bar nu erau trase corespunzător. În aceste condiții, în local a intrat inculpatul H. F. N. care s-a dus direct la masa fraților P., inculpatul, H. A. T. rămânând inițial afară. Inculpatul H. Forin N. a început o discuție în legătură cu faptul că în urmă cu 7-8 ani, în timpul unei șezători l-au scos afară din casă pe fratele lor (H. V.) în prezent decedat. Apoi, fără a fi provocat,inculpatul H. F. N. a devenit agresiv, lovindu-l cu pumnul în cap pe P. I. C. În acel moment s-a ridicat în picioare P. V. și i-a cerut inculpatului să nu-l mai lovească pe fratele său.Deși nu s-a comportat agresiv P. V. a primit același tratament ca și fratele său, fiind lovit de inculpatul H. F. N. cu pumnul, tot în zona capului. S-a iscat un scandal, astfel că imediat a intrat în local și H. A. T. P. vătămată V. D. a intervenit, încercând să-i liniștească pe inculpați, cerându-i inculpatului H. A. T. să nu-i mai bată pe frații P., însă chiar în timp ce vorbea a fost lovit în cap cu pumnul de către inculpatul H. F. N. În urma loviturii primite, partea vătămată a căzut, timp în care i-au fost aplicate lovituri cu pumnii și picioarele de ambii inculpați. Pentru aplanarea conflictului a intervenit și victima L. D. Vasiule, care s-a adresat celor doi inculpați spunându-le ceva de genul „. băieți, nu faceți scandal";!.Inculpatul H. F. N. a reacționat imediat și l-a lovit pe L. D. V. cu piciorul în față. În urma loviturii primite, victima L. D. V. a căzut la sol, începând să sângereze în zona feței. În ajutorul victimei a venit D. A. care a ajutat-o să se ridice și să se spele, dându-i un prosop ud să se șteargă. Tot atunci în local a intrat martorul U. O. (paznic în localitatea I. M.), atras de strigătele care le-a auzit în timp ce efectua activitatea de patrulare în noaptea de 24/(...). Împreună cu D. A., martorul U. O. a reușit să-i scoată din incinta localului pe cei doi inculpați. Ulterior, după doar câteva minute, din cauză că gratiile de la ușa de acces în bar nu au fost așezate corespunzător, inculpatul H. A. T. a intrat din nou și a încercat să-l lovească cu un scaun pe partea vătămată V. D., însă nu a reușit pentru că a intervenit U. O. În acest timp în local a intrat și inculpatul H. F. N. care s-a îndreptat direct către L. D. V. și l-a lovit violent cu pumnul în față. În urma loviturii primite victima a căzut, iar inculpatul H. F. N. a lovit-o din nou cu piciorul. Lovitura aplicată în zona feței a fost extrem de puternică și a cauzat victimei o nouă hemoragie nazală, însă aceasta a reușit să se ridice în picioare și să meargă la medicul de familie (martorul Z. I. - f.103) ajutată de U. O. Ca urmare a incidentului a fost sesizat șeful Postului de P. I. M., agentul șef adjunct P. Maftei Tănase, care s-a deplasat la fața locului, găsindu-i în afara localului pe inculpați. Ș. de post i-a găsit pe inculpați urlând și proferând amenințări la adresa celor din local și lovind cu picioarele în grilajul ușii de la bar. În timpul scandalului inculpații au spart sticle și pahare și au distrus scaune și mese. În local s-a creat panică întrucât inculpații strigau, erau în stare de ebrietate și violenți. În urma loviturilor aplicare de inculpați partea vătămată V. D. a suferit leziuni corporale traumatice care au necesitat pentru vindecare 13-14 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico- legal nr.1263/I/a/342 din (...) emis de S. J. de M. L. B.-N. aflat la dosarul de urmărire penală (f.56). Această parte vătămată pe parcursul cercetării judecătorești s-a împăcat cu inculpatul H. A. T., menținându-și plângerea refritor la inculpatul H. F. N. După finalizarea incidentului descris mai sus, victima L. D. V. (învățător în comuna I. M.) a fost dus acasă (după primul ajutor acordat de medicul de familie Z. I.) însă în cursul nopții s-a simțit foarte rău, iar în dimineața zilei următoare a avut o hemoragie nazalăputernică, pierzându-și definitiv cunoștința. În această situație a fost transportat la S. O. N. și de aici la S. C. J. de U. T.-M., unde a decedat la data de (...). Prin raportul de autopsie medico-legală nr.1962/311/(...) emis de I. de M. L. T. M., aflat în dosarul de urmărire penală (f.23-37), s-a concluzionat că moartea victimei L. D. V. a fost violentă, s-a datorat unui politraumatism produs prin agresiune cu multiple hematoame, echimoze și plăgi contuze ale feței și membrelor, cu fractură de piramidă nazală cu hematom subdural și emisferă dreaptă operată, cu hemoragie subarahnoidiană bilaterală, cu contuzie-dilacerare cerebrală hemoragică masivă biemisferială bazală și intracerebrală, cu fractură de coloană vertebrală cervicală la nivel C7 și fractură-luxație C7-Th1. Se mai arată în cuprinsul raportului de autopsie că leziunile traumatice suferite de victimă s-au putut produce prin loviri directe repetate cu corp dur, contondent și că între leziunile suferite și decesul victimei există legătură de cauzalitate directă-întârziată. Pe parcursul cercetării judecătorești inculpatul H. F. N. a invocat că victima L. D. V. suferea de diferite boli și afecțiuni preexistente și că există suspiciunea că decesul acestuia nu ar fi în legătură de cauzalitate cu leziunile corporale traumatice suferite în incidentul din (...). Această suspiciune a fost înlăturată prin efectuarea unei noi expertize medico-legale la nivelul I. de M. L. C.-N. cu obiective menționate la f.164. Pe baza Raportului de expertiză medico-legală nr.2160/III/c/30 din (...) întocmit de I. de medicină L. C. N. (f.297-302) s-a concluzionat că moartea victimei L. D. V. a fost violentă și s-a datorat unui politraumatism prin agresiune (traumatism cranio-cerebral, cranio-facial, vertebral cervical și toracic) complicat în evoluție cu bronhopneumonie. Analizând datele relevate de documentele medicale și medico- legale și având în vedere probele testimoniale existente la dosar, s-a constatat că victima a prezentat, ca urmare a agresiunii din data de (...), leziuni traumatice (obiectivate la necropsie) constând în: echimoze, hematoame, excoriații și plăgi contuze la nivel cranian și craniofacial cu fractura piramidei nazale; contuzie și dilacerare cerebrală, hematom subdural emisfer drept cu efect de masă și hematom subarahnoidian bilateral; fractură coloană vertebrală cervicală amielică, contuzie toracică cu fractura unei coaste, echimoze, hematoame și excoriații membre superioare dorsal (antebrațe și mâini) bilateral, posibil leziuni de autoapărare. Potrivit raportului de expertiză, leziunile prezentate de victimă s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri dure, în condițiile stabilite de ancheta judiciară, acestea putând data din ziua de (...). În fine, s-a stabilit că între leziunile descrise mai sus și decesul victimei există legătură directă de cauzalitate - mediată (de ciroză hepatică, micronodulară cu tulburări de coagulare). Examenul histopatologic a relevat prezența cirozei hepatice micronodulare și a unei ușoare fibroze pancreatice. Aceste afecțiuni, se menționează în raportul de expertiză, constituie afecțiuni patologice preexistente cu evoluție cronică. Ciroza hepatică prin tulburările de coagulare a putut avea un rol de factor morbid endogen, care a agravat efectelepolitraumatismului, însă fără impact asupra existenței legăturii de cauzalitate. Ulterior, inculpatul H. F. N. nu a contestat concluziile acestui raport de expertiză. Faptele săvârșite de inculpatul H. F. N. astfel cum au fost reținute mai sus întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat prev.de art. 174 alin.1, 175 alin.1 lit.";i"; Cod penal, lovire prev.de art.180 alin.2 Cod penal, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev.de art. 321 alin.1 Cod penal și distrugere prev.de art. 217 alin.1 Cod penal. Întrucât sub aspectul infracțiunii de distrugere prev.de art. 217 alin.1 Cod penal inculpații H. F. N. și H. A. T. s-au împăcat cu reprezentantul legal al P. „. A. I. M., respectiv cu D. A. și au despăgubit-o integral pe această parte civilă (aspect consemnat în încheierea de ședință din (...) și declarat de D. A. cu ocazia audierii sale în instanță (f.84-85 dos. de fond), instanța a dispus în baza art.11 pct. 2 lit. „b"; Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. „h"; Cod procedură penală, încetarea procesului penal privitor la această infracțiune pentru care au fost trimiși în judecată inculpații. Potrivit actului notarial depus la f.83 dos. de fond și declarației părții vătămate V. D., consemnată în încheierea de ședință din (...) (f.92 dos.fond) instanța a reținut că această parte vătămată a fost despăgubită integral pentru infracțiunea de lovire dedusă judecății, comisă asupra sa de către ambii inculpați, prin plata sumei de 1.000 Euro de către inculpatul H. A. T. Ca urmare, infracțiunea de lovire prev.de art.180 alin.2 Cod penal s-a reținut doar în sarcina inculpatului H. F. N. cu care partea vătămată V. D. nu s-a împăcat. Procedând la individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului H. F. N., instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal., circumstanțele și modalitatea în care au fost săvârșite faptele, urmările cauzate și persoana inculpatului. Acordarea de circumstanțe atenuante nu se justifică în contextul în care faptele deduse judecății, săvârșite la 24 mai 2009, au fost comise pe fondul consumului de alcool, după ce în mai multe rânduri inculpatul a fost sancționat contravențional pentru provocarea de scandal (în mod repetat) în zilele de (...), (...) și (...) (potrivit proceselor-verbale aflate la dosarul de urmărire penală f.144- 147). Așa fiind, instanța a dispus condamnarea inculpatului H. F. N. la: pedeapsa de 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. „a, b"; Cod penal pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. „i"; Cod penal; 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal; 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal. Reținând că infracțiunile au fost comise în concurs real, prev. de art. 33 lit. „a"; Cod penal, instanța a contopit, conform art. 34 lit. „b";, art. 35 alin. 1 Cod penal, pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul H. F. N. să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.";a, b"; Cod penal. S-au aplicat inculpatului pedepse accesorii în conținutul prevăzut de art.71 rap. la art. 64 lit. „a, b"; Cod penal. La aplicarea pedepsei complementare și a celei accesorii instanța a avut în vedere natura și gravitatea faptelor comise și datele care caracterizează persoana inculpatului, astfel cum rezultă din probele dosarului. Din pedeapsa aplicată inculpatului H. F. N. s-a dedus, conform art.88 Cod penal reținerea și arestul preventiv începând cu ziua de (...), la zi. Potrivit art. 350 alin. 1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, instanța apreciind că subzistă temeiurile care au stat la baza luării ei. Referitor la inculpatul H. F. N., conform art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice. Conform art.998 Cod civil, art.313 din Legea nr.95/2006, art.3 alin.3 din OG nr.9/2000, inculpatul H. F. N. va fi obligat să plătească în favoarea părții civile S. C. J. de U. - C. de N. T. M., despăgubiri civile în sumă de 2.230,94 lei, cu dobânda legală până la plata efectivă a debitului, reprezentând cheltuielile cu spitalizarea victimei L. D. V.. În baza art.14, 346 Cod procedură penală rap.la art. 998 cod civil inculpatul H. F. N. va fi obligat să plătească părții vătămate L. I. A. suma de 9.400 lei cu titlu de daune materiale și suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale. În temeiul acelorași texte legale, inculpatul H. F. N. va fi obligat să plătească în favoarea părții vătămate minore L. A. E., prin reprezentantul său legal L. I. A., despăgubiri civile astfel: 50.000 lei cu titlu de daune morale; 7.350 lei rentă, în sumă globală, aferentă perioadei cuprinse între data săvârșirii faptei deduse judecății și până la data pronunțării prezentei sentințe; pentru viitor, începând cu data pronunțării sentinței, o rentă de 350 lei lunar, până la majoratul minorei. Referitor la sumele la plata cărora a fost obligat inculpatul H. F. N. cu titlu de despăgubiri civile către aparținătorii victimei, instanța a avut în vedere următoarele: P. civilă L. I. A., prin constituirea de parte civilă depusă la dosar anterior citirii actului de acuzare a pretins daune materiale în cuantum de 10.010 lei, reprezentând 7.000 lei cheltuieli ocazionate cu înmormântarea victimei, 2.000 lei cheltuieli cu organizarea parastasului, 480 lei costul autopsiei victimei, 400 lei cheltuieli cu deplasarea la C. din T.-M. și 180 lei, câștigul nerealizat de victimă din orele de vioară (în aprecierea sa câte 3 zile pe săptămână, câte 2 ore într-o zi, costul unei ore de vioară fiind 90 lei, potrivit declarației sale). Raportat la constituirea de parte civilă, în ce privește daunele materiale, instanța a apreciat că aceasta a fost dovedită în parte, respectiv până la concurența sumei de 9.400 lei, compusă din : 7.000 lei reprezentând costul înmormântării, 2.000 lei reprezentând costul parastasului și 400 lei costul deplasărilor la C. din T.-M. unde victima a fost internată până la deces. F. că înmormântarea victimei și parastasul au costat în jur de 100 milioane lei vechi rezultă din declarațiile martorilor B. P. (f.125), R. F. (f.123) Onul V. 8f.126), M. L. I. (f.127), declarații care se coroborează cu actele depuse la dosar de partea civilă (facturi, chitanțe, bonuri, referitoare la bunurileachiziționate cu ocazia înmormântării depuse în dosarul de urmărire penală f.42-47). Împrejurarea că partea civilă a făcut deplasări la C. din T. M. rezultă din declarația martorului L. C. (f.104), iar instanța apreciază că suma pretinsă cu acest titlu (cheltuieli de deplasare), de 400 lei, este rezonabilă raportat la distanța dintre I. M. și T.-M.. În ce privește cererea părții civile de a fi obligat inculpatul să-i plătească suma de 480 lei reprezentând costul autopsiei, instanța a apreciat-o nejustificată în lipsa unor acte justificative. De altfel, potrivit probelor aflate în dosarul de urmărire penală (f.148-149), rezultă cu claritate că Parchetul de pe lângă T. B.-N. a avansat costul raportului autopsiei astfel că această sumă a fost inclusă în cheltuielile judiciare datorate de inculpat statului. Sub aspectul daunelor morale pretinse de partea civilă L. I. A., în nume propriu cât și ca reprezentant legal al fiicei sale, minora L. A. E., instanța le-a apreciat justificate până la concurența sumei totale de 100.000 lei (respectiv câte 50.000 lei pentru fiecare). Referitor la aceste despăgubiri civile, instanța a apreciat că decesul victimei L. D. V., care a survenit extrem de brutal și neașteptat a cauzat soției și fiicei sale intense suferințe psihice, care impun cu necesitate o compensație materială care să fie suportată de inculpat. În ce privește renta periodică cuvenită minorei la plata căreia a fost obligat inculpatul , instanța a pornit la stabilirea ei de la premisa necontestată de inculpat și dovedită de probele administrate în cauză că victima L. D. V., pe lângă salariul de învățător realiza venituri și din alte activități, respectiv dând ore de vioară, participând uneori la spectacole, uneori în formații instrumentale la nunți sau pe durata vacanței elevilor, muncind în străinătate. Procentul de 80% pretins de partea civilă nu va fi însușit de instanță întrucât nu s-a dovedit că familia victimei realiza și alte venituri. Cum nu s-a dovedit că și soția victimei obținea venituri (de ex.că era angajată), instanța a apreciat că este în afara oricărei discuții că cel puțin jumătate din veniturile realizate de victima L. D. V. erau destinate întreținerii familiei și doar o cotă de maxim 50% putea fi alocată exclusiv minorei, care așa cum s-a dovedit necesita tratamente medicale periodice. Prin Adresa nr.905/(...) emisă de Ș. G. I. M. (f.313) s-a comunicat că un angajat (cadru didactic) cu aceeași pregătire, calificare, vechime în muncă, similare cu cele ale victimei, ar putea realiza începând cu luna ianuarie 2011, un salariu net lunar de 1.242 lei. Față de conținutul acestei adrese, instanța a apreciat că dacă victima era în viață, beneficia de un salariu net lunar de 1.242 lei. Pe lângă acest salariu, instanța a apreciat că victima mai putea realiza venituri din alte activități (cele enumerate mai sus), în medie de 200 lei lunar. În acest context, este de menționat că este nerealistă susținerea părții civile în sensul că în comuna I. M. un profesor realizează 90 lei dând „ o oră de vioară"; și că în acest mod victima încasa săptămânal 540 lei, doar din această activitate. Este relevantă în acest sens declarația martorei B. P. (f.125). Reținând că victima putea beneficia de un venit net lunar de 1.442 lei (1.242 lei salariu și 200 lei venituri din alte activități), tribunalul a apreciat că putea aloca exclusiv întreținerii minorei circa 700 lei lunar (ținând seama de cota de 50% argumentată mai sus). Cum partea vătămată minoră beneficiază de pensie de urmaș în sumăde 350 lei lunar (cupon de pensie f.314 dos. de fond) urmează ca diferența de 350 lei/lună (până la concurența sumei de 700 lei prezumată a fi alocată de victimă pentru întreținerea fiicei sale), să constituie renta lunară de întreținere pe care inculpatul H. F. N. o datorează acesteia, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul minorei. În sumă globală, pentru perioada cuprinsă între data săvârșirii faptei deduse judecății și până la data pronunțării prezentei sentințe, renta datorată de inculpatul H. F. N. este de 7.350 lei. Celelalte pretenții civile formulate de partea civilă, referitoare la câștigurile pe care le-ar fi putut realiza muncind în S. sunt nedovedite. De asemenea, partea civilă nu a depus la dosar acte medicale și recomandări ale medicilor referitor la necesitatea efectuării de către fiica sa a unor intervenții chirurgicale în străinătate. În baza art.193 Cod procedură penală, inculpatul H. F. N. a fost obligat să plătească părții civile L. I. A. suma de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (reprezentând onorariul avocațial). În baza aceluiași text de lege inculpatul H. F. N. a fost obligat să plătească martorului U. O. suma de 85,10 lei,cheltuieli cu prezentarea la instanță, reprezentând cheltuieli de transport și contravaloarea zilei de muncă (conform solicitării martorului f.91-92). În temeiul art.191 Cod procedură penală, inculpatul H. F. N. a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 1.531 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (din care 38 lei reprezentă costul raportului de constatare medico-legală întocmit de S. de M. L. B.-N., 1.098 lei costul Raportului de autopsie medico-legală întocmit de I. de M.-L. T.-M., 150 lei cota-parte din onorariul avocatului din oficiu din faza de urmărire penală, av. Rădăcină S.). Împotriva soluției instanței de fond au declarat apel inculpatul H. F. N. și părțile civile L. I. și L. A.-E. Prin motivele scrise și orale inculpatul H. F. N. a solicitat admiterea căii de atac promovate și în principal schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev.de art.174, 175 lit.i C. în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev.de art.183 C., întrucât intenția sa nu a fost de a suprima viața victimei, ci de a-i aplica o corecție. În subsidiar, apreciază că se impune reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante vizate de art.74 C. să li se dea eficiența prevăzută de art.76 C., cu consecința scăderii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. În al treilea rând, față de data pronunțării sentinței consideră că în speță se pot aplica prevederile Legii 202/2010 în condițiile art.3201 alin.7 C.proc.pen.și a i se reduce limitele de pedeapsă cu o treime. Părțile civile prin motivele scrise ale apelului promovat în cauză, au cerut obligarea inculpatului la plata sumei de 10.010 lei daune materiale, plata unei despăgubiri periodice lunare al cărei cuantum nu a fost precizat, în favoarea minorei L. A. E. începând cu data decesului tatălui și până la majorat precum și plata sumei de câte 250.000 lei cu titlu de daune morale pentru fiecare parte civilă. Curtea examinând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări: Cu privire la apelul inculpatului H. F. N. T. a administrat un vast material probator pe baza căruia a reținut judicios starea de fapt, vinovăția inculpatului, încadrarea juridică a infracțiunii și pe cale de consecință, tratamentul penal aplicat apelantului. Spre deosebire de infracțiunea de omor, care nu poate fi săvârșită decât cu intenție, în una din cele două modalități la care se referă art.19 alin.2 pct.2 lit.a și b Cod pen., infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev.în art.183 C. se săvârșește cu intenție depășită, caracterizată prin intenție în ceea ce privește acțiunea de lovire și prin culpă în ce privește rezultatul produs, moartea victimei. Din interpretarea disp.art.183 C. și art.174 C. rezultă că, spre deosebire de infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, infracțiunea de omor este condiționată de existența intenției de a ucide dedusă, între altele, din lovirea prin mijloace apte de a produce acest rezultat, regiunea corporală lezată și intensitatea loviturilor aplicate. Ori, în speță, moartea victimei nu s-a produs doar datorită unei acțiuni praeterintenționate, care caracterizează infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. A. numeroase lovituri cu pumnii, picioarele în majoritate asupra capului, cu o intensitate deosebită, încât au determinat, în final, moartea victimei, care nu a mai putut fi salvată, inculpatul și-a reprezentat, fără echivoc, producerea rezultatului letal, pe care, chiar dacă nu l-a dorit, l-a acceptat, astfel că a acționat cu intenția specifică de a ucide. În cazul infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte, vătămarea este comisă cu intenție, iar rezultatul, moartea victimei, se produce din culpa inculpatului, care nu prevede urmările deși, în raport cu situația concretă, trebuia și putea să le prevadă, ori, dacă le prevede, nu le acceptă, socotind fără temei că ele nu se vor produce. În speță, din raportul de autopsie rezultă că victima a suferit ca urmare a agresiunii din 24 mai 2009 plăgi contuze la nivel cranian cu fractura piramidei nazale, contuzie și dilacerare cerebrală, hematom subdural, fractură coloană vertebrală. În concluziile actului medico- legal se menționează că leziunile provocate victimei s-au produs prin lovire repetată cu corpuri dure. Lovirea repetată a victimei, în vârstă de 40 de ani, cu pumnii și cu picioarele, cu mare intensitate, cu consecința unor leziuni deosebit de grave în regiuni vitale ale corpului, impun concluzia că, inculpatul a avut reprezentarea rezultatului agresiunii sale, pe care l-a acceptat. Așadar, inculpatul a acționat cu intenție indirectă de a ucide, fapta constituind infracțiunea de omor calificat și nu aceea de lovituri cauzatoare de moarte, cum eronat a cerut inculpatul a se schimba încadrarea juridică. În surprinderea poziției psihice pe care inculpatul H. N. F. a avut-o în momentul comiterii infracțiunii, trebuie pornit de la premisa că tocmai faptul că s-au aplicat loviturile repetat, cu o anumită intensitate și la întâmplare, este de natură să conducă la ideea că apelantul a prevăzut și acceptat posibilitatea lezării unor regiuni cu potențial mortal ridicat (cap, torace, abdomen, carotidă). Este adevărat că orientarea expresă a loviturilor către aceste regiuni reliefează mai puternic intenția de a ucide (careeste directă), însă lipsa acestei orientări concretizată în loviri întâmplătoare a unor atari regiuni, nu poate constitui o prezumție de înlăturare a intenției indirecte. Intensitatea loviturilor aplicate și rezultatul letal, confirmă intenția de a ucide. Ca atare, ansamblul împrejurărilor în care a avut loc agresiunea și rezultatul acesteia infirmă apărarea inculpatului că el nu a urmărit și nici nu a acceptat producerea unui asemenea rezultat, care ar fi depășit intenția sa de a aplica o corecție victimei. În consecință, se impune concluzia că prima instanță a reținut judicios că, sub aspectul poziției sale subiective, inculpatul a acționat cu intenția de a ucide, în sensul că a prevăzut rezultatul faptei sale și a acceptat posibilitatea producerii acestuia, chiar dacă, eventual, nu l-a urmărit în mod direct. F. de a fi aplicat victimei, în toate zonele corpului cu regiuni anatomice vitale, cum este cea a capului, mai multe lovituri cu pumnii, picioarele, apte a produce moartea, provocându-i politraumatisme craniocerebrale, care i-au determinat decesul constituie infracțiunea de omor calificat, iar nu aceea de lovituri cauzatoare de moarte; procedând în modul arătat, aplicându-i multiple lovituri, în condițiile în care asemenea acte de violență produc, de regulă, urmări dintre cele mai grave, inculpatul a prevăzut, neîndoielnic, rezultatul posibil al acțiunii sale și chiar dacă nu l-a urmărit, a acceptat producerea lui, astfel că el a acționat cu intenția de a ucide și nu de a produce numai vătămări corporale, cărora decesul le-ar fi urmat ca un rezultat praeterintentionat, așa cum se susține prin apelul promovat. Fapta inculpatului constituie infracțiunea de omor calificat prev.de art.174 și 175 lit.i C.întrucât a fost săvârșită într-un local public în condițiile agravantei de la lit.i a art.175 C. Așa fiind, primul motiv de apel al inculpatului nu poate fi primit. Referitor la aplicarea circumstanțelor atenuante vizate de art.74 lit.a, b și c C., Curtea afirmă că acestea nu au fost în mod judicios reținute în favoarea apelantului, neimpunându-se pe cale de consecință scăderea substanțială sub minimul special prevăzut de lege, a sancțiunii necesare, învederând următoarele: La individualizarea tratamentului penal, instanța de apel trebuie să efectueze o corectă analiză și evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cât și a împrejurărilor săvârșirii faptelor, în raport cu criteriile prevăzute de art.72 C. Pentru determinarea gradului de pericol social se ține cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni. Apoi, se valorifică acest grad ținându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui judecător. Orice sancțiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcție de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia. Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 C., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorilor. Existența uneia sau unora din împrejurările enumerate exemplificativ în art.74 C. sau a altora asemănătoare nu obligă instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă sau să schimbe pedeapsa principală, deoarece, din redactarea dată textului art.74 C., rezultă că recunoașterea unor atari împrejurări drept circumstanțe atenuante este lăsată la aprecierea instanței de judecată. În această apreciere se va ține seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, ca și de orice elemente de apreciere privitoare la persoana infractorului. Recunoașterea circumstanțelor atenuante este atributul instanței de judecată și deci lăsată la aprecierea acesteia. În speță, în raport cu gradul de pericol social sporit al faptelor comise de inculpat care într-un local public, l-a agresat pe victima L. D. cu pumnii și picioarele, acesta decedând ulterior, a distrus bunurile materiale din bar, a lovit și o altă persoană, tulburând grav ordinea și liniștea publică, nu justifică aplicarea art.74, 76 C. Gravitatea și pericolul social al faptelor sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuiesc bine evaluate de către instanța de apel, în alegerea pedepsei. Așa fiind, inculpatul trebuia să știe că, pe lângă drepturi, are și o serie de datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în fața societății. Nu se poate ca pentru faptele săvârșite împotriva altor semeni de ai săi, răspunderea sa penală să nu fie, corespunzătoare, încălcărilor grave aduse ordinii sociale, vieții. Sub aspectul individualizării pedepsei, în speță trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 C., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii lor, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră in fața instanței de fond cu privire la infracțiunile imputate, a manifestat disponibilitate în a achita daunele materiale și morale către toate părțile civile. În aceste condiții, pedeapsa aplicată de către instanța de fond în privința căreia s-a dispus privarea de libertate, se consideră în mod judicios că ea este singura în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate ale pedepsei, dându-i posibilitatea îndreptării atitudinii față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă, conform art.52 C. Instanța de apel apreciază că pedeapsa închisorii de 18 ani este bine aleasă și în deplin acord cu dispozițiile art.1 din Codul penal, ce prevăd că "legea penală apără…persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept";, nefiind oportună reținerea de circumstanțe atenuante, neavând corespondent în probele dosarului. Cât privește aplicarea art 3201 C.proc.pen., nici aceasta nu poate fi reținută, deoarece textul de lege este exact referitor la stadiul procesual până la care poate fi operantă această prevedere legală - respectiv „. la începerea cercetării judecătorești";. Actele dosarului relevă că cercetarea judecătorească a debutat la 23 iulie 2009 la T. B.-N., iar Legea 202/2010 a intrat in vigoare la 25 noiembrie 2010, după demararea activității judiciare. Așa fiind,acest text nu are aplicabilitate în speță, fiind depășit termenul care permite reținerea și incidența sa - „. la începerea cercetării judecătorești";. Soluția în primă instanță a fost pronunțată la 23 februarie 2011. Pentru motivele ce preced, apelul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art. 379 pct.1 lit. b C.proc.pen. În baza art.350 C.pr.pen. se va menține starea de arest a inculpatului, întrucât hotărârea provizorie de condamnare justifică privarea de libertate în scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art.5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franța). Chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată pe fond de T. B.-N., nu are caracter definitiv, fiind apelată de către inculpat, ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art.5 paragraf 1 lit.a și c din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeași instanță în cauza Wemhoff contra Germaniei. Ținând seama de probatoriul cauzei și soluția pronunțată de tribunal, curtea consideră că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, care se regăsesc în disp.art.148 lit.f C.proc.pen. și că menținerea acestei măsuri de către instanța de apel este pe deplin justificată în raport cu prevederile legale invocate, coroborate cu cele ale art.5 din C. pentru Apărarea D. O. și L. Fundamentale și că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În baza art.88 cod pen. raportat la art.381 C. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea și arestul preventiv începând cu 25 mai 2009 și până la zi. În baza art.71 C. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C. de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, neavând dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și nici cel de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale de către instanță pe durata executării pedepsei. Prin aplicarea în acest mod a pedepsei accesorii s-a respectat un procedeu rezonabil care este și în acord cu decizia CEDO din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de N. Se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției, conform art 189 C.proc.pen., către av.R. Cecilia. Văzând disp.art.192 al.2 C.proc.pen. inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial. Cu privire la apelul părților civile L. Examinând solicitările părților civile, acestea sunt fondate, urmând a fi admise, pentru următoarele considerente: În ședința publică din 28 aprilie 2011 inculpatul H. N. F. în baza principiului disponibilității ce guvernează latura civilă a cauzei, a fost de acord să achite părților civile după cum urmează: sumasolicitată de 10.010 lei despăgubiri materiale; despăgubiri periodice lunare în favoarea minorei A. E. în sumă de 350 lei lunar de la data decesului victimei 27 mai 2009 și până la majoratul minorei; suma de 300.000 lei daune morale, respectiv câte 150.000 lei pentru fiecare parte civilă ca o compensare a suferinței încercate de familie în urma decesului soțului, a tatălui. În aceste condiții, operând principiul disponibilității Curtea va lua act de obligația inculpatului de a suporta suma de 10.010 lei daune materiale, fără a mai fi necesară administrarea vreunei probe pentru dovedirea acesteia. Referitor la despăgubirile periodice lunare, sunt de remarcat următoarele: soția victimei L. I.-A. a învederat că victima obținea în fiecare lună câștiguri săptămânale de câte 540 lei din meditații la vioară, realizând astfel o sumă de 2.160 lei lunar, afectată familiei. În vara anului 2008 victima L. D. s-a deplasat în S. pentru prestarea unor munci sezoniere, încasând suma de 10.000 lei afectată de asemenea nevoilor minorei. P. civilă L. I. A., în cursul anului 2008 s-a deplasat și ea la muncă în S., unde a realizat câștiguri în valoare de 2400 euro, destinate întreținerii familiei și respectiv minorei A.-E. Mai mult, partea civilă L. I. A. a învederat că anterior decesului, victima L. D. participa la nunți, spectacole și activități culturale, cântând la vioară, de unde încasa sume semnificative de bani, afectate nevoilor familiei și implicit ale minorei ce o avea în întreținere. Curtea reține că victima L. D. V., pe lângă salariul de învățător realiza venituri și din alte activități, respectiv dând ore de vioară, participând uneori la spectacole, uneori în formații instrumentale la nunți sau pe durata vacanței elevilor, muncind în străinătate. Din actele de la dosar rezultă că și partea civilă L. I. A. este angajata Școlii Generale I. M. din anul 1991, veniturile materiale încasate fiind destinate atât întreținerii proprii cât și familiei. Având în vedere că ambii soți erau încadrați în muncă, rezultă pe cale de consecință, că fiecare a contribuit la întreținerea proprie cât și a celorlalți membri ai familiei cu câte 50%. Prin Adresa nr.905/(...) emisă de Ș. G. I. M. (f.313) s-a comunicat că un angajat (cadru didactic) cu aceeași pregătire, calificare, vechime în muncă, similare cu cele ale victimei, ar putea realiza începând cu luna ianuarie 2011, un salariu net lunar de 1.242 lei. Față de conținutul acestei adrese, Curtea apreciază că dacă victima era în viață, beneficia de un salariu net lunar de 1.242 lei. Pe lângă acest venit, s-a dovedit prin martorii audiați în fața tribunalului că victima mai putea realiza venituri din alte activități (ore de vioară, spectacole), în medie de 200 lei lunar. În acest context, este lipsită de suport probator susținerea părții civile L. I. A. în sensul că în comuna I. M. un profesor realizează 90 lei dând „o oră de vioară"; și că în acest mod victima încasa săptămânal 540 lei, doar din această activitate. Este relevantă în acest sens declarația martorei B. P. (f.125), „care presupune că pentru o oră de vioară, victima încasa aproximativ 500.000 lei vechi";. Reținând că victima putea beneficia de un venit net lunar de 1.442 lei (1.242 lei salariu și 200 lei venituri din alte activități), Curtea apreciază că aloca exclusiv întreținerii minorei circa 700 lei lunar. Cum partea vătămată minoră beneficiază de pensie de urmaș în sumă de 350 lei lunar (cupon de pensie f.314 dos. de fond)urmează ca diferența de 350 lei/lună (până la concurența sumei de 700 lei prezumată a fi alocată de victimă pentru întreținerea fiicei sale), să constituie despăgubirea periodică lunară de întreținere pe care inculpatul H. F. N. o datorează acesteia, începând cu data decesului victimei - 27 mai 2009 și până la majoratul minorei. De altfel și inculpatul și-a manifestat disponibilitatea de a achita suma de 350 lei lunar cu titlu de despăgubire periodică lunară în favoarea minorei A.-E., de la (...) - data pronunțării sentinței T.ui B.-N. și până la majoratul minorei și suma de 7350 lei pe perioada 27 mai 2009 - data decesului tatălui și până la 23 februarie 2011 data pronunțării hotărârii primei instanțe. Celelalte pretenții civile formulate de partea civilă L. I.-A., referitoare la veniturile pe care le-ar fi realizat muncind în S. împreună cu victima, sunt nedovedite, neputând fi onorate de către C. În privința daunelor morale sunt de remarcat următoarele: Cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezultă din însăși redactarea art.998 și 999 din Codul civil, care folosesc termenul general de „., fără a distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce înseamnă că trebuie reparate atât prejudiciile materiale cât și cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci, și a celor cu caracter penal. Dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani. În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite. În prezenta speță este vorba de repararea unui prejudiciu de afecțiune, prejudiciu care trebuie reparat de către persoana culpabilă, sens în care, s-a dispus și prin R. C. de M. al C. E. nr.75 adoptată la 14 martie 1965 în materia prejudiciului corporal care statuează expres că „în caz de deces, reparația pentru prejudiciul de afecțiune trebuie acordată părinților, soțului și copiilor victimei pentru că doar în aceste cazuri reparația este supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături de afecțiune strânse cu victima, în momentul decesului";. Despăgubirile solicitate în prezentul dosar și care sunt considerate întemeiate de către instanță, au scopul de a alina suferința pricinuită soției și fiicei, prin moartea victimei, de care erau legate afectiv. În prezenta speță, s-a dovedit mai presus de orice dubiu că parțile vătămate au suferit o traumă psihică de excepție, determinată de fapta săvârșită de inculpat, - moartea soțului și a tatălui - astfelcă daunele morale în cuantum de 300.000 lei vor reprezenta o compensare a prejudiciului afectiv cauzat acestora, de care victima era legată printr-o relație afectivă de natură familială. Prin stabilirea daunelor morale la suma de 300.000 lei curtea apreciază că soluția va fi conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene. În sinteză, existând raport de cauzalitate între activitatea delictuală a inculpatului și prejudiciul nepatrimonial încercat de parțile civile, curtea apreciază că soluția pronunțată este corespunzătoare principiilor răspunderii civile delictuale stabilite prin dreptul intern și exigențelor art.3 din Protocolul nr.7 la C. E. a D. O. și a L. F. De altfel, inculpatul în ședința publică din 28 aprilie 2011 s-a obligat benevol la plata acestei sume în favoarea părților civile respectiv câte 150.000 lei daune morale în favoarea fiecăreia. Prin chitanțele depuse la dosar la fila 33, parțile civile au făcut dovada cheltuielilor judiciare reprezentând onorarul de apărător astfel că în baza art.193 C.proc.pen., inculpatul va fi obligat să achite acelorași părți civile suma de 600 lei cheltuieli judiciare în apel. Așa fiind, în baza art.379 pct.2 lit.a C. vor admite ca fondate apelurile declarate de părțile civile L. I. A. și L. A. E. împotriva sentinței penale nr.17/F din (...) a T.ui B.-N., pe care o va desființa sub aspectul laturii civile a cauzei și judecând în această limită: Va obliga pe inculpatul H. F. N. să achite părții civile L. I. A. suma de 10.010 lei despăgubiri materiale. Va obliga pe inculpat să plătească părții civile L. A. E. despăgubiri periodice în sumă de 350 lei lunar de la (...) (data pronunțării sentinței T.ui B.-N.) și până la majoratul minorei și suma de 7.350 lei pe perioada (...) (data decesului tatălui) - și până la (...) (data pronunțării sentinței T.ui B.-N.). Va obliga inculpatul să plătească părților civile L. I. A. și L. A. E. suma de câte 150.000 lei daune morale, conform art.14, 346 C.proc.pen.rap.la art.998 C.civ. Va obliga inculpatul să plătească 600 lei cheltuieli judiciare părților civile L. I. A. și L. A. E. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului în apelul părților civile, în baza art.192 pct.3 alin.3 C.proc.pen. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Admite apelurile declarate de părțile civile L. I. A. și L. A. E. împotriva sentinței penale nr.17/F din (...) a T.ui B.-N., pe care o desființează sub aspectul laturii civile a cauzei și judecând în această limită: Obligă pe inculpatul H. F. N. să achite părții civile L. I. A. suma de 10.010 lei despăgubiri materiale. Obligă pe inculpatul H. F. N. să plătească părții civile L. A. E. despăgubiri periodice în sumă de 350 lei lunar de la (...) (datapronunțării sentinței T.ui B.-N.) și până la majoratul minorei și suma de 7.350 lei pe perioada (...) (data decesului tatălui) - și până la (...) (data pronunțării sentinței T.ui B.-N.). Obligă pe inculpatul H. F. N. să plătească părților civile L. I. A. și L. A. E. suma de câte 150.000 lei daune morale. Obligă pe inculpatul H. F. N. să plătească 600 lei cheltuieli judiciare părților civile L. I. A. și L. A. E. Menține restul dispozițiilor sentinței apelate. Stabilește onorariu parțial pentru apărător din oficiu suma de 50 lei către Baroul Cluj din fondul M.ui Justiției (av.R. Cecilia). Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului. II. Respinge ca nefondat apelul inculpatului H. F. N. (născ. la (...), fiul lui T. și M., CNP 1., deținut în Penitenciar Gherla) împotriva aceleiași sentințe. Menține starea de arest a inculpatului. În baza art.88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, reținerea și arestul preventiv începând cu data de (...) și până la zi. Obligă inculpatul să achite statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial. Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpatul arestat și de la comunicare cu părțile civile L. I. A. și L. A. E. și S. J. de U. - C. de neurochirurgie T.. Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER D. P. V. G. D. S. Red.PD/CA (...) - 5 ex. Jud.fond.Lazăr M.
| ← Decizia penală nr. 1578/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 121/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
