Decizia penală nr. 55/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 55/A/2011
Ședința publică din data de 21 martie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : I. C. M.- judecător
JUDECĂTOR : M. Ș.
G. : M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - V. T.
S-a luat spre pronunțare apelul declarat de inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr.248 din data de 20 mai 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev.de art.257 alin.1 C.pen. cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. și art.37 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 14 martie
2011, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 21 martie 2011.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 248 din 20 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) a fost condamnat inculpatul C. V., porecla „., CNP 1., născut la 22 martie 1954 în V. de Jos, județul M., fiul lui G. și I., cetățean român, studii superioare, administrator la SC. „. SRL V. de Jos, căsătorit, 1 copil major, stagiul militar satisfăcut, recidivist, domiciliat în V. de Jos nr. 425, județul M., pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 al. 1 C. cu aplic. art. 41 al. 2 C. și art. 37 lit. a C. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În temeiul art. 83 C., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 146 din (...) a
T.ui M., pedeapsă pe care o cumulează cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 71 C., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C..
În temeiul art. 257 al. 2 C. rap. la art. 256 al. 2 C., s-a confiscat de la inculpat contravaloarea în lei la data plății a sumei de 2.600 euro.
S-a dispus păstrarea până la soluționarea definitivă a cauzei și apoi arhivarea celor 6 compact discuri conținând înregistrarea convorbirilor telefonice, înregistrate la poziția nr. 4. în R. privind evidența CD-urilor al instanței.
În temeiul art. 191 al. 1 C.pr.penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului 2.500 lei cheltuieli judiciare.
P. a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin rechizitoriul din 13 martie 2009, dat în dosar nr. 17/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. V. pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal.
În sarcina acestuia s-a reținut că în perioada ianuarie-martie 2006, în baza unei rezoluții infracționale unice, a pretins și a primit, suma de 7.500 euro, pentru sine și pentru altul, pentru a rezolva diverse probleme, pretinzând că are influență asupra unor funcționari publici de la S. P. C. de E. și E. a P. S. M. și S. P. C. de E. a P. A. și I. V. M., pentru a-i determina să facă acte ce intrau în atribuțiile de serviciu.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, susținând că a discutat cu unii dintre martori, cărora le-a promis doar că îi va pune în legătură cu persoane care îi pot ajuta să-și rezolve problemele, fără însă a pretinde bani.
În baza probelor administrate și anume a declarațiilor martorilor, a notelor de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpat și martori, convorbiri interceptate și înregistrate în baza autorizației nr. 2/(...) emisă de Curtea de A. C., în dos. nr. 40/P/2005 al DNA - S. Teritorial C., dosar din care a fost disjunsă prezenta cauză, și a declarației inculpatului, tribunalul a reținut în fapt următoarele :
Inculpatul C. V., zis "C.", era cunoscut în localitatea de domiciliu, dar și în zona Sighet-V.-Borșa, ca o persoană cu multe relații care putea să rezolve diferite probleme legate de obținerea pașapoartelor, ridicarea de interdicții aplicate unor persoane privind circulația în țări din E.pa, precum și obținerea permiselor de conducere auto.
1. În acest context, la începutul anului 2006, la restaurantul "C. I." din
Sighetu Marmației, inculpatul a cunoscut-o pe martora S. M., fostă "B.", care era solistă la acel local. Martora a aflat că inculpatul era un om cu relații și avea influență asupra funcționarilor de la S. P. pentru E. P. A. și I. V. M., ocazie cu care cei doi au făcut schimb de numere de telefon.
La data de (...), martora S. M. (B.) a luat legătura telefonic cu inculpatul, solicitându-i să rezolve un permis de conducere profesionist pentru fratele său, numitul B. P. Inculpatul s-a angajat să rezolve permisul de conducere, chiar în condițiile în care beneficiarul nu era prezent în țară, pretinzând pentru aceasta suma de 2000 euro.
Conform susținerilor martorei, numitul B. petru nu a fost de acord cu plata sumei pretinse de inculpat, astfel că tranzacția nu s-a perfectat.
2. În data de (...), martora S. M. (B.) l-a contactat telefonic, din nou, pe inculpat, solicitându-i să rezolve un permis de conducere categoria "B" pentru numitul M. I., din localitatea I., jud. M..
Inculpatul a fost de acord să rezolve obținerea permisului de conducere, pretinzând suma de 1000 euro, în condițiile în care beneficiarul nu se prezenta pentru susținerea examenului iar dacă susținerea examenele (teoretic și practic) să plătească 600 euro, bineînțeles pentru a fi ajutat de funcționarii care aveau sarcini de serviciu în organizarea examenelor pentru obținerea permiselor de conducere auto, personal din cadrul S.ui P. C. E. Permise A. și I. V. M.. Potrivit celor declarate de martora S. M., numitul M. I. nu a fost de acord cu pretențiile formulate de inculpat și nu s-a realizat tranzacția.
3. Martorul C. D. A. a prestat activități agricole pentru inculpat, ocazie cu care l-a cunoscut pe acesta. A. că inculpatul poate să rezolve pașapoarte, și chiar inculpatul i-a spus personal că dacă dorește pașaport poate să-i rezolve.
Întrucât martorul s-a arătat interesat, inculpatul i-a comunicat numărul său de telefon. Tot cu acea ocazie, inculpatul i-a spus că dacă cunoaște alte persoane care ar dori să-și facă pașapoarte sau să le fie ridicate interdicții, el poate să le rezolve, comunicându-i totodată suma de bani pe care trebuie să i-o achite, respectiv 1500-2000 euro pentru interdicții și 600 euro pentru pașapoarte.
În data de (...), martorul C. D. A. l-a sunat la telefon pe inculpat, solicitându-i să rezolve ridicarea unei interdicții care i s-a aplicat pe pașaportul turistic unui cunoscut, numitului P. D.. Inculpatul a fost de acord să rezolve ridicarea interdicției contra sumei de 2000 euro, în continuare discuțiile telefonice purtându-se între inculpat și numitul P. D..
Martorul C. D. A. a arătat că, după un timp, a discutat cu numitul P. D. care i-a spus că merge în Baia Mare pentru a se întâlni cu inculpatul și a-i da pozele, actele și banii pentru pașaport sau ridicarea interdicției. De asemenea, martorul C. D. A. a arătat că știe că s-a rezolvat problema și numitul P. D. a părăsit țara după aproximativ 2 săptămâni.
4. În aceeași perioadă, martorul C. D. A., în considerarea discuțiilor purtate, l-a contactat telefonic pe inculpat, solicitându-i să-i rezolve obținerea unui pașaport pentru sine. Inculpatul a acceptat să rezolve obținerea pașaportului pentru martor, solicitând suma de 600 euro, precizând că 300 euro îi va plăti atunci când îi va aduce pozele și cartea de identitate, iar diferența de 300 euro în 3-4 zile când va fi gata pașaportul.
Martorul nu a dispus de suma solicitată de inculpat, astfel că nu a mai apelat la serviciile inculpatului, obținând pașaportul pe cale legală.
5. La data de (...), martorul C. D. A., l-a contactat telefonic din nou pe inculpat, folosind aceleași posturi telefonice, solicitând să rezolve ridicarea unei interdicții care s-a aplicat pe pașaportul turistic al fratelui său, numitul
Moș C.
Inculpatul s-a obligat să rezolve această problemă, pretinzând suma de
1300 euro.
Telefonic au discutat cu inculpatul atât martorul C. D. A., cât și martorul
Moș C., inculpatul confirmând și față de acesta din urmă că poate să rezolve ridicarea interdicției contra sumei de 600 euro. Cum martorul Moș C. nu a dispus de suma solicitată, nu a mai luat legătura cu inculpatul.
6. În luna martie 2006, martora N. I. a discutat cu inculpatul, solicitându-i să o ajute pentru a fi admisă la examenele care se susțineau pentru obținerea permisului de conducere auto.
Inculpatul a promis că va rezolva ceastă problemă, afirmând că are cunoștințe la S. P. C. de E. a P. A. și I. V. M., în convorbirile telefonice purtate cu martora nominalizându-l chiar pe comisarul N. C. și pe un alt funcționar numit F., pretinzând pentru acesta suma de 600 euro.
Inculpatul a primit suma pretinsă de la martoră, dar nu a reușit să influențeze funcționarii, cu toate că martora a susținut de mai multe ori examenele pentru obținerea permisului de conducere.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, arătând că a purtat discuții cu unii dintre martori, că le-a promis doar că îi va pune în legătură cu persoane care îi pot ajuta (martorelor S. M.-B. și N. I.) ori le-a recomandat un avocat din București pentru a-i ajuta cu ridicarea interdicțiilor (martorului C. D. A.), fără însă a pretinde vreo sumă de bani.
Susținerile inculpatului sunt contrazise însă de probele administrate în cauză. Din declarațiile martorilor a rezultat clar că inculpatul era cunoscut ca având cunoștințe printre funcționari din diverse domenii, acest lucru fiind susținut și promovat chiar de către inculpat, care se comporta în așa fel încât acreat convingerea multor persoane că poate să rezolve probleme în legătură cu atribuțiile unor funcționari din diverse servicii. În acest sens, sunt elocvente declarațiile martorilor C. D. A. și S. M. (B.).
Împrejurarea că inculpatul a pretins și în două situații a și primit sume de bani rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor cu notele de redare a înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu martorii.
Astfel, din notele aflate la filele 31-32 și 36 din dosarul de urmărire penală, rezultă că, discutând cu martora S. M., inculpatul s-a angajat să rezolve obținerea permiselor de conducere și sumele de bani pretinse pentru aceasta, iar din notele de la filele 38-40, se confirmă discuțiile telefonice purtate cu martorul C. D. A. și pretinderea unor sume de bani pentru rezolvarea situațiilor.
Cu privire la martora N. I., chiar dacă aceasta în declarația dată în fața instanței a susținut că a solicitat ajutorul inculpatului doar pentru a-și depune dosarul în vederea obținerii permisului de conducere auto, fără a da vreo sumă de bani, activitatea inculpatului de pretindere și primire a unor sume de bani de la martoră pentru a-i rezolva promovarea la examen rezultă cu evidență din notele de redare a convorbirilor telefonice care au avut loc în perioada 6.03-(...) (filele 41-66 și 69-70). În aceste discuții, inculpatul a făcut referire la doi funcționari - N. și F. - care ar fi asigurat supravegherea examenului teoretic pentru obținerea permisului de conducere și care, potrivit afirmațiilor inculpatului, a fi trebuit să o ajute pe martoră. De asemenea, din notele de redare a convorbirii telefonice purtate de inculpat cu martora C. M. reiese ajutorul promis de inculpat martorei N. și primirea sumei de bani.
Nu a fost primită susținerea inculpatului că nu ar fi făcut referire la vreo persoană anume din cadrul unui serviciu pentru a înlesni rezolvarea problemelor martorilor, și astfel nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
P. existența infracțiunii de trafic de influență este necesară precizarea actului pentru a cărui îndeplinire urmează a se exercita influența făptuitorului, iar nu și indicarea persoanei asupra căreia va fi exercitată. Prin determinarea actului, este determinată, în mod implicit, și persoana care îl va îndeplini, ca urmare a realei sau pretinsei influențe a făptuitorului, și anume funcționarul în a cărui atribuții de serviciu intră îndeplinirea acelui act.
Pe de altă parte, împrejurarea că pentru alte acte materiale ale infracțiunii de trafic de influență s-a disjuns cauza, continuându-se cercetările în dosar nr. 91/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, iar în final s-a dispus prin rezoluție neînceperea urmăririi penale față de inculpat, nu are relevanță în cauza dedusă judecății, fiind vorba de acte materiale distincte, astfel că susținerea inculpatului că nu poate fi angajată răspunderea sa penală este nefondată.
În raport de starea de fapt reținută, tribunalul a constatat că acțiunile inculpatului de a pretinde și a primi bani, lăsând să se creadă că are influență asupra unor funcționari, pentru a-i determina să facă acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2
Cod penal.
Inculpatul a comis infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a Cod penal, în raport de condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 146 din 27 mai 2004 a T.ui M., pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de încercare de 4 ani.
P. infracțiunea comisă inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, la a cărei individualizare s-a ținut seama de pericolul social concret al faptei, circumstanțiat de multitudinea actelor infracționale și de persoana inculpatului, poziția sa în raport cu autoritățile judiciare, stăruința sa în comiterea aceluiași gen de infracțiuni, reținând că și condamnarea anterioară a fost suferită tot pentru infracțiunea de trafic de influență.
Cum infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 146/(...) a T.ui M., în baza art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării acestei pedepse, și s-a cumulat cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, apreciind că exercițiul acestor drepturi este incompatibil cu activitatea infracțională a inculpatului și condamnarea ce o implică.
În conformitate cu dispozițiile art. 257 al. 2 Cod penal raportat la art. 256 al. 2 Cod penal, s-a confiscat de la inculpat contravaloarea în lei la data plății a sumei de 2.600 euro, sumă dată inculpatului de numitul P. D. și martora N. I.
Împotriva sentinței menționate a declarat apel inculpatul C. V. criticând- o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând desființarea hotărârii atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond deoarece aceasta a pronunțat o hotărâre doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Analizând apelul promovat atât din prisma motivelor invocate de cătreapelant cât și raportat la disp. art.371 C.p.p. ce obligă instanța de apel ca înafara temeiurilor invocate și cererilor formulate de apelant să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept Curtea constată că acesta este fondat doar sub aspectul luării greșite față de inculpat a măsurii confiscării speciale.
Astfel instanța investită cu soluționarea fondului a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea fundamentată atât pe probele administrate în faza de urmărire penală cât și pe cele administrate în mod direct de către instanță. A. probe la care facem referire sunt: declarațiile martorilor S. M. (f.27 dosar fond), I. M. Alexandra (f.29 dosar fond), Apostol G. (f.40 dosar fond), P. Gheorge (f.106 dosar fond), P. A. I. (f.107) , N. I. (f.108), P. S. (f.133), C. D. A. (f.138), Moș C.
(f.140), interceptările de convorbiri telefonice existente la filele 71-150 d.u.p. nr.91/P/2009 și reluate la f.31-147 în dosar 17/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.
A. probe, chiar dacă nu sunt coroborate cu declarațiile inculpatului care nu a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa, sunt de natură a convinge instanța că acesta, în perioada ianuarie - martie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a pretins de la diferite persoane - martori din prezentul dosar- mai multe sume de bani pentru a rezolva diverse probleme de la obținerea permiselor auto la obținerea pașapoartelor și ridicarea interdicțiilor de a părăsi țara aplicate pe aceste pașapoarte, pretinzând că are influență asupra unor diverși funcționari publici de la S. P. C. de E. și E. P. S.
M. și S. P. C. de E. P. A. și Î. V. M. pentru a-i determina să facă acte ce intrau în atribuțiile lor de serviciu.
Declarațiile martorilor anterior menționat și interceptările de convorbiri telefonice conturează activitatea infracțională a inculpatului și formează convingerea instanței că acesta a comis faptele ce i-au fost reținute în sarcină
și au determinat trimiterea sa în judecată și condamnarea sa în primă instanță.
Foarte concludente sunt depozițiile martorelor S. M. (fostă B.) care în mod repetat a luat legătura cu inculpatul solicitându-i ajutorul atât pentru fratele său B. Petru cât și pentru sine și pentru numitul M. I. .Aceasta arată că în cursul anului 2004 a luat legătura cu inculpatul pentru ca acesta să o ajute să obțină permisul auto prin intermediul cunoștințelor pe care susținea că le are în cadrul Poliției Baia Mare și contra sumei de 500 E. a declarat că nu a înaintat această sumă de bani inculpatului deoarece i s-a părut prea prohibitivă însă a dedus că acești bani urmau a fi împărțiți cu acele persoane din poliție care ar fi ajutat-o să-și promoveze examenul. În aceeași manieră au decurs discuțiile și cu privire la ajutorul pe care fratele său B. Petru l-ar fi necesitat pentru obținerea permisului de auto categoria B în cursul anului
2007. De data aceasta suma solicitată de inculpat a fost de 1500 E., dacă nu participă la examen și 1000 E. dacă se prezintă la examen. A. sume de bani nu au fost date inculpatului fiind considerate prea mari. Martora a mai arătat că a apelat la „. inculpatului și în cursul anului 2006 pentru a rezolva promovarea examenelor în vederea obținerii permiselor de conducere pentru numiții P. Ș., Ion din Iopa și a verișoarei D. din Văleni. Și cu această ocazie inculpatul a solicitat sume de bani între 2500 E. și 1000 E. în schimbul influenței pe care susținea că o are în rândul funcționarilor din cadrul S.ui public comunitar de evidența permiselor auto și înmatriculări vehicule M., însă nu are cunoștință dacă aceste sume au fost înaintate sau nu.
Această poziție a martorei este coroborată cu declarația numitei B. D. a cărei declarație există la f .27 din dosar 17/P/2008 al Parchetului de pe lângă
Tribunalul Maramureș și al soțului acesteia B. G. f.30 d.u.p.
În același sens sunt și declarațiile martorului C. A. D. de la f.152-153 d.u.p. care sunt identice cu cele date de martor în fața instanței de judecată. A. martor a apelat la serviciile puse la dispoziție de către inculpat pentru a rezolva pașapoarte însă suma de bani pe care inculpatul a cerut-o pentru soluționarea acestei probleme a fost prea mare pentru martor. A. martor a apelat la influența pe care inculpatul susținea că o are și pentru fratele său Moș C. care în prezent se află pe teritoriul F. și pentru P. D.. A. două persoane aveau aplicate pe pașaport interdicții de a intra pe teritoriul unor state din spațiul Schengen. P. intervenția sa inculpatul a solicitat sume de bani cuprinse între
600 - 2000 E. însă martorul audiat nu a cunoscut dacă aceste sume de bani au fost efectiv avansate.
Concludente sunt și depozițiile martorilor P. Ș. și P. A. I. care l-au contactat pe inculpat pentru a fi ajutați ca cel de-al doilea să promoveze un examen pentru a intra la O. publică în cadrul I.P.J. Satu Mare.
Deosebit de importantă este și declarația martorei N. I. coroborată cu notele de redare a convorbirilor telefonice ce au avut loc în perioada 6 martie -
5 aprilie 2006.
Toate aceste mijloace de probă dovedesc fără putință de tăgadă activitatea infracțională a inculpatului și starea de fapt anterior menționată.
Încadrarea juridică reținută de către instanța fondului este corectă fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art.257 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. În speța dedusă judecății sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni fiind dovedit că inculpatul a pretins bani lăsând să se creadă că are influență asupra unor funcționari ce ar fi putut rezolva problemele martorilor în materie de permise auto și pașapoarte. În practica judiciarăs-a decis că a pretinde bani înseamnă formularea de către inculpat, în mod expres sau tacit, a cererii să i se dea o sumă de bani.
P. existența infracțiunii mai este necesar ca inculpatul să aibă influență sau să se lase să se creadă că are influență asupra unui funcționar. În opinia noastră inculpatul a creat martorilor falsa credință că se bucură de trecere pe lângă funcționarii din cadrul Serviciilor comunitare de eliberare a permiselor auto și a pașapoartelor și prin aceea că nua dezmințit afirmațiile făcute de alte persoane că ar avea astfel de cunoștințe. M. audiați în prezentul dosar au invederat instanței că era de notorietate locală că inculpatul ". relații";. Este lipsit de relevanță dacă inculpatul apelant a precizat sau nu numele funcționarilor asupra cărora are sau a lăsat să creadă că are influență. Ceea ce interesează este ca influența reală sau presupusă a inculpatului să fi constituit pentru persoana interesată motivul determinat al încercării încheierii unei tranzacții. De asemenea nu interesează dacă acel act a fost sau nu efectuat, este suficient ca inculpatul să fi pretins pentru a determina un funcționar să facă ceea ce dorea persoana interesată.
Pedeapsa aplicată inculpatului de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție în condițiile în care acesta se află în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art.36 lit.a C.p. raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 146 din (...) a T.ui M. este just individualizată și corespunde scopurilor prev. de art.52 din C.p. Instanța investită cu soluționarea fondului a avut în vedere la aplicarea acestei pedepse gradul de pericol social concret al faptei comise de către inculpat, modalitatea de comitere a acesteia, persoana inculpatului, atitudinea sa nesinceră pe parcursul întregului proces penal, antecedentele penale.
Instanța, în mod corect, a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința mai sus menționată pedeapsă pe care a cumulat-o cu cea aplicată prin sentința atacată inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 4 ani închisoare.
Singura critică care poate fi adusă sentinței atacate este aceea că instanța investită cu soluționarea fondului a dispus confiscarea echivalentului în lei la data plății a sumei de 2600 E. fără a avea probe certe că inculpatul a primit efectiv această sumă de bani. P. a dispune această măsură instanța a avut în vedere estimările făcute de Ministerul Public prin rechizitoriul întocmit în data de 13 martie 2009 susținându-se în acest act că „în cursul cercetărilor învinuitul nu a dorit să precizeze suma de care a beneficiat de la numita N. I. dar estimăm că a pretins și primit suma de 600 E. sau echivalent, așa cum a pretins și în fapta descrisă la pct.2 din rechizitoriu pentru a rezolva obținerea unui permis de conducere auto categoria B"; . De asemenea la confiscarea diferenței de 2000 E. instanța a avut în vedere susținerile nedovedite ale martorului C. D. A. care în declarația pe care a dat-o în cursul urmăririi penale a arătat că „după o lună de zile m-am întâlnit cu P. D. care mi-a spus că se duce în Baia Mare că se va întâlni cu C. V. pentru a-i da poze, acte și banii să-i facă pașaport sau să ridice interdicția de care era vorba, știu că s-a rezolvat problema pentru că la un interval de 2 săptămâni P. D. a plecat din țară";, iar în fața instanței de judecată același martor a arătat că nu știe dacă s-au întâlnit în concret numitul P. și inculpatul.
Potrivit disp. art.343 instanța este obligată să delibereze asupra tuturor chestiunilor de fapt și de drept și să pronunțe o hotărâre numai atunci când are convingerea intimă că probele administrate în cauză sunt pertinente, concludente și suficiente pentru a demonstra cele pe care le reține.
Nu este permis ca pronunțarea unei hotărâri să se fundamenteze pe estimări sau pe presupuneri ale martorilor pentru că, dacă s-ar acționa de această manieră, instanțele ar putea fi acuzate de arbitrariu. În plus, orice măsură dispusă de instanță trebuie motivată iar în cauza dedusă judecății instanța de fond nu a motivat în nici un fel măsura confiscării, nu a administrat probațiune în acest sens, neaudindu-l pe martorul P. D. și neinsistând în momentul luării depoziției martorei N. asupra acestui aspect.
P. aceste considerente, apreciind că la dosarul cauzei nu există probe din care să reiasă fără dubiu că inculpatul C. a primit suma de 2600 E., instanța de apel va înlătura această dispoziție și constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
P. A. MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :
În conformitate cu prevederile articolului 379 punctul 2 litera a Cod procedură penală, admite în parte apelul declarat de către inculpatul C. V., domiciliat în V. de Jos, nr. 425, CNP 1., împotriva sentinței penale nr. 248 din
20 mai 2010 a T.ui M. pe care o desființează în parte, doar cu privire la măsura confiscării si rejudecând cauza:
Înlătură dispoziția cu privire la confiscarea sumei de 2.600 euro dispusă în baza articolului 257 aliniatul 2 Cod penal raportat la articolul 256 aliniatul
Cod penal.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Potrivit articolului 192 aliniatul 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR G. I. C. M. M. Ș. M. N.
Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 1304/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1809/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
