Decizia penală nr. 594/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)/a5
DECIZIA PENALĂ NR.594/R/2011
Ședința publică din 14 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. I., judecător JUDECĂTORI: M. B.
V. G.
G. : D. S.
Parchetul de pe lângă Î., D. de I. a I. de C. O. și T., S. T. C., reprezentat prin P. D. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata I. C. împotriva Încheierii penale din 29 martie 2011 a T.ui M., pronunțată în dosar nr.(...), având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata, aflată în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, av.Oprean Patricia, în substituirea av.Felecan Oltița, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebată fiind, inculpata arată că este de acord să fie asistată de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatei solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatei. S. că hotărârea instanței de fond este nemotivată, fiind identică cu celelalte hotărâri existente la dosar prin care s-a menținut măsura arestării preventive. Prima instanță nu a menționat în hotărâre imposibilitatea administrării probelor în acest moment procesual. Părțile vătămate nu au fost audiate și aceasta se datorează schimbării de domiciliu. I. audierii este un fapt obiectiv, iar amânarea cauzei nu este imputabil inculpatei. Din procesele-verbale de neîndeplinire a mandatelor de aducere rezultă că adresele părților vătămate nu sunt cunoscute, așa încât temeiul de arestare constând în necesitatea împiedicării inculpatei de a influența părțile vătămate este inexistent. Instanța de fond a preluat încheierea anterioară, fără să facă referire la actualitatea pericolului pentru ordinea publică. Faptele reținute în sarcina inculpatei sunt comise în perioada 2008-2009, astfel că în anul 2011 privarea de libertate a inculpatei nu prezintă oportunitate, pericolul concret pentru ordinea publică nefiind de actualitate. Cu privire la art.148 lit.a C. instanța a reținut că deși inculpatei i s-a adus la cunoștință că este învinuită, nua dat curs solicitării organului de urmărire penală, prezentând o adeverință că este bolnavă. O încunoștiințare a învinuirii pe cale telefonică nu respectă cerințele legale. Sustragerea de la urmărirea penală reținută de instanță se referă la faptul că inculpata nu s-a prezentat la citarea telefonică, prezentând adeverința medicală. Ori, lipsa acesteia a fost justificată și nu poate fi temei pentru a se reține art.148 lit.a C. De altfel, acest text legal nu mai poate fi reținut în acest moment.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpată ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, apreciind că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive. Sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și 148 lit.a și f C., în sensul că există indicii și probe că inculpata a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată, aceasta s-a sustras de la urmărirea penală, iar lăsarea ei în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Cu privire la art.143 C., au fost audiate 12 persoane traficate, 14 martori, declarații din care rezultă că inculpata a săvârșit infracțiunea de trafic de persoane. R. la art.148 lit.a C., inculpata deși știa că este cercetată de 1 an și jumătate, nu s-a prezentat în fața organului de urmărire penală, fiind adusă în țară în urma emiterii unui mandat european de arestare. I. nu locuiește în țară și a întocmit pro causa un contract de comodat. C. M. este liber și există temeri serioase că în libertate inculpata va încerca să părăsească țara pentru a se sustrage de la judecată. Pentru toate aceste motive, solicită respingerea recursului.
I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate
și arată că la data de 12 noiembrie a fost arestată în Cipru.
C U R T E A
Prin încheierea din 29 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpată prin apărător.
În temeiul art. 3002 raportat la art. 1. Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei I. C. M. (fost P., alte nume L., N.) CNP 2., născută la data de 16 octombrie 1971 în Brad, județul Hunedoara, fiica lui N. și M., domiciliată în Brad, str. Libertății, bl. B1, sc. 1, etaj 3, ap. 11, județul Hunedoara, arestată preventiv și aflată în Penitenciarul Gherla, măsură luată prin încheierea penală nr. 162/(...) a T.ui M. în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.1. din (...) a T.ui M. care a fost pus în executare prin încheierea penală pronunțată la data de 04 decembrie 2010 și, în consecință, s-a menținut arestarea preventivă a acesteia. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Prin rechizitoriul întocmit la data de 29 noiembrie 2010 în dosarul nr. 32-D/P/2009, D.I.I.C.O.T. - B. T. M. a dispus trimiterea în judecată a inculpatei I. C. M. (fost P., alte nume L., N.)- arestată înlipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 290 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal- ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. La Tribunalul Maramureș s-a format dosarul nr. (...) fiind fixat primul termen de judecată pentru data de (...). Procedând din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatei I. C. M., la data de (...), în temeiul art. 3001 C. și art. 1. C., tribunalul constată următoarele: Prin încheierea penală nr.162 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatei I. C. M. pe timp de 30 zile, cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare ce s-a emis în baza acestei încheieri, pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. La data de (...) Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de C. P. I. - B. N. Interpol a transmis prin fax instanței o adresă prin care se aduce la cunoștință faptul că inculpata I. C. M. va fi extrădată din Cipru și că urmează să ajungă în România pe data de (...). Având în vedere că inculpata I. C. M. a fost prezentată în instanță la data de (...), prin încheierea penală din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...), tribunalul a dispus punerea în executare a mandatului de arestare nr. 1. din (...), emis în lipsă, în dosarul nr. (...) pe numele inculpatei, măsura arestării preventive a inculpatei fiind pusă în executare pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de (...) până la data de (...) inclusiv. În considerentele încheierii penale din 162/(...) prin care s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatei I. C. M., s-a reținut faptul că, în speță, din ansamblul probator administrat în cauză până la acel moment rezulta existența unor indicii care să justifice presupunerea că în perioada iulie 2008 - februarie 2009 împreună cu concubinul său, inculpatul M. V. M. (la acel moment arestat preventiv) ajutați și de alte persoane, a recrutat prin înșelăciune mai multe tinere majore de pe raza județului M. și Sălaj cărora le-a asigurat apoi transportul în Cipru unde le-au exploatat sexual în beneficiul său. S-a invocat de către inculpată și concubinul său, în acțiunile lor de racolare a victimelor, posibilitatea oferirii unor locuri de muncă decente (barman, ospătar) și bine remunerate la un bar din localitatea cipriotă Limassol despre care au afirmat că le aparține. Au folosit metode de convingere eficiente, incluzând albume foto și contracte de muncă redactate computerizat în limba română, în care se specifica expres că practicarea prostituției este interzisă. Cerința esențială pentru luarea măsurii preventive a arestării inculpatei a fost cea prevăzută de dispozițiile art.148 Cod procedură penală cu referire la art.143 Cod procedură penală, respectiv existența probelor sau a indiciilor temeinice că inculpata a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală precum și a unuia din cazurile prevăzute de art.148 lit.a și f Cod procedură penală. Aceste dispoziții legale se circumscriu și dispozițiilor art.5 paragraful 1 lit.c din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prevederi în sensul cărora privarea de libertate este admisă atunci când ea este făcută pentru că există motive plauzibile de a se bănui o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Din toate probele administrate până la sesizarea instanței cu propunere de arestare preventivă, tribunalul a reținut că există indicii temeinice care confirmă presupunerea rezonabilă că inculpata ar fi comis faptele pentru care este cercetată și că sunt incidente doar o parte din temeiurile arestării preventive invocate în propunerea formulată, respectiv cele prev. de art. 148 lit. a și f din Codul de procedură penală. T. a apreciat, în acel moment procesual că raport de actele de la dosar că nu există suficiente date care să conducă la concluzia că ar fi incidente în cauza de față și prev. art.148 lit.b și e din Codul de procedură penal, motiv pentru care aceste temeiuri nu au fost reținute. În schimb a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 148 lit.a Cod de procedură penală, întrucât inculpata, deși i s-a adus la cunoștință personal, telefonic, la data de (...) de către organele de urmărire penală că este învinuită de comiterea infracțiunii de trafic de persoane în forma prevăzută de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, solicitându-i-se să se prezinte până la data de (...) în țară în vederea clarificării situației sale în cauză, nu a dat curs acesteia, exact în perioada respectivă procurându-și un act medical emanând de la un medic din Cipru, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală. De asemenea, s-a apreciat de către instanță că este incident și temeiul prev. de art.148 lit.f din Codul de procedură penală pentru că infracțiunea pentru care inculpata este cercetată este pedepsită de lege cu închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În primul rând raportat la natura infracțiunii pentru care este cercetată și care este de un grad deosebit de mare de pericol social. Cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatei la termenul din (...), tribunalul a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatei subzistă și în prezent (art.148 lit. a și f Cod procedură penală) și se impune în continuare privarea de libertate a acesteia, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care a fost arestată preventiv este închisoare mai mare de 4 ani, iar raportat la natura și la gravitatea faptei pentru care aceasta a fost trimisă în judecată prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, care derivă din rezonanța socială puternic negativă a faptelor de care este acuzată inculpata. Instanța a constatat că pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a diminuat prin trecerea timpului întrucât acesta derivă din rezonanța socială puternic negativă a faptelor de care este acuzată inculpata, legitimitatea menținerii în detenție a inculpatei fiind apreciată în funcție de particularitățile speciale ale cauzei, gravitatea faptei de care este acuzată, modalitatea de săvârșire a acestora, precum și limitele de pedeapsă prevăzute, toate aceste elemente impunând în continuare protejarea interesului public, respectiv a ordinii publice. În altă ordine de idei, tribunalul a constatat că jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a fost în sensul aprecierii că deținutul inculpat nu are obligația să coopereze cu autoritățile de urmărire penală sau cu cele judiciare, dar el trebuie să suporte consecințele pe care atitudinea sa a putut să le producă privitor la buna derulare a procedurilor în cauză. T. a apreciat că la acest moment procesual nu a intervenit nici un element nou care să schimbe temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și care să justifice punerea în libertate a inculpatei. De altfel, măsura apare în continuare oportună și prin prisma dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, buna desfășurare a judecății realizându-se cu inculpata în stare de arest preventiv. Pe de altă parte, măsura preventivă luată și menținută față de inculpată, apare justificată și prin prisma jurisprudenței C., Curtea arătând în mod constant că avantajele pe care le prezintă detenția preventivă sunt cunoscute și nu pot fi negate: să împiedice persoana suspectă să fugă, să evite distrugerea unor probe, să împiedice săvârșirea unor noi infracțiuni sau, eventual, să-l protejeze împotriva furiei publicului sau a victimei. Or, așa cum reiese din încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei, în cauză a fost incident și tribunalul apreciază că și în continuare temeiul prevăzut de art. 148 lit. a Cod procedură penală își găsește aplicabilitatea. Astfel, la luarea măsurii arestării preventive a inculpatei, judecătorul a reținut faptul că, întrucât inculpata, deși i s-a adus la cunoștință personal, telefonic, la data de (...) de către organele de urmărire penală că este învinuită de comiterea infracțiunii de trafic de persoane în forma prevăzută de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, solicitându-i-se să se prezinte până la data de (...) în țară în vederea clarificării situației sale în cauză, nu a dat curs acesteia, exact în perioada respectivă procurându-și un act medical emanând de la un medic din Cipru, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală. T. a reținut că toate elementele evidențiate mai sus și consacrate de jurisprudența C. se regăsesc în prezenta cauză și în consecință, măsura arestării preventive apare ca fiind justificată în continuare. Având în vedere că în acest moment subzistă temeiurile de fapt și de drept ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, tribunalul a apreciat că se justifică menținerea stării de arest preventiv a inculpatei și, pe cale de consecință, respingerea cererii de revocare a acestei măsuri și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata I. C. M. solicitând casarea acesteia și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatei. În susținerea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond nu este motivată, nu s-a indicat care sunt motivele pentru care administrarea probelor nu a fost posibilă în acest moment procesual, aceasta nefiind imputabilă inculpatei, pericolul pentru ordinea publică nu mai este de actualitate, iar temeiul prev.de art.148 lit.a C., nu a fost justificat nici la momentul luării măsurii arestării preventive și cu atât mai mult nici în prezent. Analizând actele dosarului, Curtea reține că în mod corect tribunalul a stabilit temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și anume cele prev.de art.148 lit.a și lit.f raportat la art.143 C., nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei. Față de inculpată s-a emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, iar acesta a fost în executare la data de 4 decembrie 2010,reținându-se în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev.de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. fiind trimisă în judecată prin rechizitoriul din 29 noiembrie 2010 al DIICOT - B. T. M.. Temeiul prev.de art.148 lit.a C.a fost analizat de instanță în căile de atac și la fiecare verificare a legalității măsurii arestării preventive, stabilindu-se că acesta a fost corect reținut, astfel că nu mai poate fi cenzurat din punctul de vedere al incidenței sale. De asemenea, indiciile privind săvârșirea faptei pentru care este cercetată, se mențin și în prezent, iar ceea ce ar putea fi luat în discuție ar fi temeiul prev.de art.148 lit.f C., și anume dacă la acest moment, lăsarea în libertate a inculpatei prezintă sau nu pericol concret pentru ordinea publică. Ținându-se cont de gravitatea faptei pentru care inculpata este cercetată, de împrejurările că la data trimiterii sale în judecată nu se afla în țară fiind emis un mandat european de arestare pe numele acesteia și de stadiul în care se află procesul, se apreciază că în mod judicios instanța de fond a considerat că după o perioada de cca 4 luni de la luarea măsurii arestării preventive, rezonanța socială negativă a faptelor de care este acuzată inculpata, justifică în continuarea reținerea că pericolul concret pentru ordinea publică este încă de actualitate, iar o altă măsură preventivă nu este suficientă pentru a asigura bunul mers al procesului și protejarea ordinii publice. Hotărârea atacată a fost motivată sub toate aceste aspecte și cum recursul nu este întemeiat, urmează a fi respins în baza art.38515 pct.1 lit.b C. Văzând și disp.art.192 alin.2 C., PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata I. C. M. detinută în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale din 29 martie 2011 a T.ui M.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpata I. C. M. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. C. I. M. B. V. G. D. S. Red.C.I./A.C. 4 ex..- (...) Jud.fond.A. C.
| ← Încheierea penală nr. 143/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1896/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
