Decizia penală nr. 698/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.698/R/2011

Ședința publică din 4 mai 2011

I. constituită din : PREȘEDINTE : L. M. - judecător JUDECĂTORI : ANA C.

M. R. GREFIER : M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul N. F. I. împotriva sentinței penale nr.302 din 23 martie 2011, pronunțată în dos.nr. (...) al Judecătoriei C.-N., inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat perv. de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.a, e, g C. cu aplic.art.41 al.2 C. și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prev.de art.27 al.1 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.41 al.2 C., ambele în condițiile art.33 lit.a C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul N. F. I., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Demeter Ida, din cadrul Baroului C. cu delegația la dosar și părțile civile P. I. și F. I., lipsă fiind partea civilă L. V.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță inculpatul N. F. I., arată că își menține recursul declarat și solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru angajarea unui apărător ales, cerere pe care Curtea o pune în discuția părților.

Reprezentantul M.ui P. nu se opune încuviințării cererii, fiind primul termen de judecată. S. acordarea unui termen rezonabil pentru a-și putea angaja inculpatul un apărător ales, ținând seama și de faptul că prezenta cauză se află în recurs și inculpatul avea posibilitatea să-și angajeze un apărător ales.

Părțile civile P. I. și F. I. se opun încuviințării cererii de amânare formulată de inculpat.

I. deliberând, încuviințează cererea de amânare formulată de inculpatul N. F. I., pentru respectarea dreptului la apărare a inculpatului. R. la împrejurarea că este arestat în altă cauză, termenul va fi mai scurt și anume pe data de 18 mai 2011. Pune în vedere inculpatului ca în maxim 5 zile să-și angajeze apărător, pentru a putea pregăti apărarea.

Inculpatul N. F. I. solicită acordarea unui termen mai lung, deoarece nu are posibilitatea financiară să-și angajeze un apărător într-un termen scurt.

I. aduce la cunoștință inculpatului că a primit citația în data de 26 aprilie 2011. Pe de altă parte, are statutul de arestat în altă cauză, iar legea prevede că în situația în care este arestat, trebuie să se judece cu prioritate orice cerere formulată de inculpat.

Inculpatul N. F. I., în această situație, arată că este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.

În ceea ce privește motivele de recurs, arată că solicită reducerea pedepsei.

Întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține declarațiile date până în prezent și nu are de făcut completări la acestea. E. de acord să plătească daunele stabilite în favoarea părților civile.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului N. F. I., solicită admiterea recursului, cu consecința casării hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să fie aplicată inculpatului o pedeapsă îndreptată spre minimul special prevăzut de lege.

În susținerea recursului arată că scopul pedepsei poate fi atins chiar prin aplicarea unei pedepse în regim de detenție, într-un cuantum mai redus. Această soluție apreciază că se impune, având în vedere vârsta tânără a inculpatului, împrejurarea că are în întreținere copii minori, a recunoscut fapta și în faza de judecată a arătat modul de comitere a acestor acțiuni de sustragere.

Consideră că s-a făcut o greșită individualizare a pedepsei de către instanța de fond. A. că se impune aplicarea unei pedepse înspre minimul special, întrucât inculpatul dorește să recupereze prejudiciul, care de altfel este relativ redus.

S. menținerea art.74 și 76 C.

De asemenea, consideră că existența altei hotărâri de condamnare nu este un argument ce întemeiază aplicarea unei pedepse mai svere și executarea acesteia în regim de detenție. S. reținerea art.88 C., privind deducerea din pedeapsă a perioadei executate, cu acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

S. și schimbarea de încadrare juridică privind înlăturarea lit.a a art. 209 C.

Partea civilă P. I. arată că nu este de acord cu reducerea pedepseiaplicată inculpatului. S. că la săvârșirea infracțiunii au participat două persoane.

Partea civilă F. I. arată că lasă la aprecierea instanței soluționarearecursului.

Reprezentantul M.ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat șimenținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, apreciind că nici una dintre solicitările inculpatului nu este întemeiată, nici cea vizând greșita încadrare juridică a faptei de furt și respectiv, nici cea privind reducerea pedepsei. R. la probele administrate în cursul urmăririi penale, inclusiv la poziția exprimată azi de părțile civile, rezultă cu certitudine că la săvârșirea infracțiunii de furt au participat două persoane. De altfel, acesta a și fost motivul pentru care instanța de fond nu a făcut aplic.disp.art.320/1 C., cu toate că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, însă nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii în condițiile și modalitatea descrisă în actul de sesizare. În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, precum și efectuarea operațiunilor de contopire, pe de o parte, raportat la încadrarea judiciară a faptelor, consideră că instanța a procedat în perfectă concordanță cu disp.art.72 C., ținând seama atât de faptele concret comise de inculpat, cât și de conduita pe care acesta a avut-o pe parcursul acestei perioade, ceea ce a dus la condamnarea sa pentru fapte ce sunt concurente cu cele comise anterior și menționate în cazier, fapt care trebuie să fie reflectat în mod corect în hotărârea instanței de fond. În mod corect au fost efectuate și operațiuneade desființare a sentinței penale nr.315/2009, constatându-se că prezentele infracțiuni de furt constituie acte materiale de sustragere ce fac parte din conținutul infracțiunii continuate pentru care fusese deja condamnat definitiv prin această sentință penală, astfel încât operațiunea instanței efectuată în baza art.335 C., este absolut obligatorie și perfect legală.

Similar, sunt justificate, raportat la prevederile legale și operațiunile de contopire efectuate de către instanța fondului, de altfel efectuate în interesul inculpatului și în beneficiul acestuia, precum și deducerea perioadei executată în baza art.36 C. Așadar, nu se identifică motive de nelegalitate, iar motivele de netemeinice invocate de inculpat apar ca nejustificate și nu pot determina modificarea pedepsei aplicate acestuia de instanța fondului.

Așa fiind, solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul N. F. I., având ultimul cuvânt arată că are un copil minor înîntreținere, soția locuiește într-un grajd, motiv pentru care solicită reducerea pedepsei.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 302 din 22 martie 2011 a Judecătoriei C.-N. s-a descontopit pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 503/15 septembrie 2009 pronunțată de către Judecătoria Petroșani, definitivă prin decizia penală nr.90/A/4 martie 2010 și s-au repus în individualitatea lor pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 3. aprilie 2009 pronunțată de

Judecătoria Cluj-Napoca.

În baza art. 335 din C.p.p. s-a reunit prezenta cauză cu cauza care a făcut obiectul dosarului nr. (...) al Judecătoriei C.-N. în care s-a pronunțat sentința penală nr. 3. aprilie 2009 și s-a desființat sentința penală nr. 3. aprilie 2009 numai sub aspectul laturii penale.

În baza art. 335 al. 3 din C.p.p. rap. la art. 334 al. 1 din C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul N. F. I. din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e și g din C. cu aplicarea 41 al. 2 C. (3 acte materiale) în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e și g, al. 2 lit. b din C. cu aplicarea 41 al. 2 C. (7 acte materiale).

În baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, e și g, al. 2 lit. b din C. cu aplicarea 41 al. 2 C. a fost condamnat inculpatul N. F. I. - arestat în altă cauză - la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 27 al. 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art.41 al. 2 din C. a fost condamnat inculpatul N. F. I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de retragere de sume de bani utilizând un instrument de plată electronică fără consimțământul titularului.

În baza art. 36 al. 1 din C. rap. la art. 33 lit. a din C. s-a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință sunt concurente atât între ele, cât și cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 81, 82 din C. prin sentința penală nr. 284/15 octombrie 2009 pronunțată de către Tribunalul Hunedoara definitivă prin decizia penală nr. 26/A/23 martie 2010 pronunțată de către Curtea de A. A. și cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicatăprin sentința penală nr. 503/15 septembrie 2009 pronunțată de către

Judecătoria Petroșani, definitivă prin decizia penală nr. 90/A/4 martie

2010.

În bata art. 85 din C. s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 284/15 octombrie 2009 pronunțată de către Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 26/A/23 martie 2010 pronunțată de către Curtea de A. A.

În baza art. 36 rap. la art. 34 lit. b din C. s-au contopit pedepsele de

4 ani închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 4 ani și

6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului N. F. I. drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a din C. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen, iar în baza art. 36 al. 3 din C. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive din 5 martie 2009 - 9 aprilie 2009 și începând cu data de 14 mai 2009 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 503/15 septembrie 2009 pronunțată de către Judecătoria Petroșani și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p. rap. la art. 998-999 din C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă P. I. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei reprezentând daune materiale și s-a respins solicitarea obligării inculpatului la plata sumei de

10.000 lei cu titlu de daune morale, ca fiind nefondată.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p. rap. la art. 998-999 din C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă L. V. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 450 lei reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p. rap. la art. 998-999 din

C.civ. admite acțiunea civilă formulată de către partea civilă F. I. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei reprezentând daune materiale.

În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat fiecare inculpat în parte la plata sumei de 650 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, iar în baza art. 189 al. 1 din Cp.p. onorariul avocatului desemna din oficiu, respectiv d-na B. R. A. de 200 lei, a fost suportat din fondurile M.ui Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prinrechizitoriul din data 11 noiembrie 2010 al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca, emis în dos. nr. 9948/P/2008 a fost trimis în judecată inculpatul N. F. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 - 209 al.1 lit. a, e, g din C. cu aplicarea art. 41 al. 2 din C. și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al. 1 din Legea 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 din C., totul cu aplicarea art. 33 lit. a din C.

În sarcina inculpatului s-a reținut faptul că la datele de 8 decembrie

2008 și 1 februarie 2009, însoțit de o persoană rămasă neidentificată, în timp ce se afla pe str. D., P. și C. din C.-N. a sustras sau a înlesnit sustragerea din posesia părților vătămate P. I., L. V. si F. I., a portofelelor continand bani, mai multe înscrisuri și în cazul primilor doi cardurile bancare emise de BT si B. C., lângă care se afla si codul PIN, cu care aefectuat, fără drept mai multe retrageri de numerar în valoare totala de

1720 lei din contul părții vătămte P. de la bancomatul BT situate pe str. F., nr. 7, sau a încercat, fără succes să efectueze același tip de operațiuni de la bancomatul B. R. situate pe C. F. nr. 81.

La termenul de judecată din data de 1 februarie 2011, înainte de citirea actului de sesizare a instanței, inculpatul a formulat cerere de judecare a cauzei, în temeiul art. 320^1 din C.p.p., declarând că recunoaște faptele pentru care a fost trimis în judecată, arătând în mod expres că la săvârșirea faptelor nu a participat alte persoane. I. a prorogat discutarea cererii inculpatului până la administrarea probatoriului în cauză, iar la termenul de judecata din data de 22 martie 2011 a respins cererea acestuia, întrucât inculpatul nu a recunoscut în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată, respectiv acesta nu a recunoscut și împrejurarea că la săvârșirea faptelor a participat si o altă persoană, înlăturând astfel disp. art. 209 al. 1 lit. a din C., reținute în sarcina sa.

După citirea actului de sesizare a instanței, inculpatului i-au fost aduse la cunoștința drepturile procesuale, iar inculpatul a declarat că își menține în totalitate declarația dată în fata instanței, odată cu audierea acestuia ca urmare a cererii de aplicare a disp. art. 320^1 din C.p.p.

Așadar, instanța a audiat inculpatul si părțile vătămate si a administrat proba testimoniala si proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

La data de 8 decembrie 2008, partea vătămată P. I. a depus plângere penală arătând că în aceeași zi, în timp ce se deplasa pe str. D. din C.-N., în jurul orei 15.00 s-au apropiat de el doi tineri. Unul dintre cei doi s-a apropiat de partea vătămata spunându-i un nume si întrebându-l ce mai face pentru a-i crea impresia că îl cunoaște, iar apoi i-a pus mana în piept spunându-i că asa l-a împins nepotul meu pe taică-sau. P. care i-a pus mâna în piept avea mâna înfășurată într-o geacă, iar între timp cealaltă persoană a intrat în vorba cu partea vătămată pentru a-i atrage atenția în altă parte, după care cei doi tineri s-au îndepărtat în grabă. Imediat partea vătămată a sesizat că persoana care i-a pus mâna în piept i-a sustras portmoneul pe care îl avea într-un buzunar interior de la geacă și care conținea suma de 300 de lei, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare a unui autovehicul, un card emis de BT si alăturat un înscris pe care era consemnat codul PIN al cardu-ului. Partea vătămata s-a deplasat la o agenție BT pentru a bloca accesul cardului la fonduri, însă i s- a comunicat că între timp au fost efectuate cinci retrageri de la ATM-ul instalat pe str. F., nr. 7 din C.-N., fiind retrasă suma de 1720 lei.

Declarația inculpatului se coroborează cu extrasul de cont eliberat de

BT (fila 15 dos. UP) si cu planșa fotografica (filele 19 si urm. dos. UP) de la ATM-ul instalat pe str. F., nr. 7 din C.-N. la ora la care s-au înregistrat retragerile de numerar din contul părții vătămate.

Încă de la prima declarație, partea vătămata a arătat semnalmentele persoanei care i-a pus mâna în piept și i-a sustras portofelul, iar la data de

12 martie 2009, în prezenta martorilor asistenți T. V., Kovacs Ana, Olariu O., C. M. si Linguirar Iosif l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care, la data de 8 decembrie 2008 i-a sustras portofelul pe care îl avea în interiorul hainei (filele 25 / 29 dos. UP).

La data de 11 decembrie 2008, partea vătămată L. V. a depus plângere penală arătând că la data de 8 decembrie 2008 în timp ce se deplasa pe str. P. din C.-N. s-au apropiat de el doi tineri, pe care nu-icunoștea. Unul dintre cei doi s-a apropiat de partea vătămată spunându-i transmite-i salutari lui C. și spune-i că o sa-l vizităm, moment în care una dintre cele două persoane l-a bătut prietenește pe umăr, în timp ce cealaltă persoană i-a sustras portofelul din interiorul hainei, după care cei doi tineri s-au îndepărtat în grabă. Imediat partea vătămată a sesizat că persoana care i-a pus mâna pe umăr i-a sustras portmoneul pe care îl avea într-un buzunar interior de la geacă și care conținea suma de 355 de lei, permisul de conducere, cupoane de pensie, un card emis de B. C. și alăturat, un înscris pe care era consemnat codul PIN al cardu-ului. Partea vătămată a sunat la o agenție a B. C. pentru a bloca accesul cardului la fonduri, însa i s-a comunicat că între timp, la ora 14.03 si 14.08 au fost efectuate două retrageri de fonduri de la ATM-ul instalat pe str. C. F., nr. 81 si la cel de la nr. 77 din C.-N., fiind retrasă suma de 1720 lei.

Declarația inculpatului se coroborează cu extrasul de cont eliberat de

B. C. (fila 36 dos. UP) si cu planșa fotografica (filele 19 si urm. dos. UP) de la ATM-ul instalat pe str. C. F., nr. 77 din C.-N. la ora la care s-au înregistrat retragerile de numerar din contul părții vătămate. I. a constatat că la ATM-ul mai sus amintit, la ora la care au fost efectuate extragerile din contul părții vătămate L. V. s-au prezentat doua persoane, una dintre ele fiind îmbrăcată identic cu persoana care a retras sumele de bani de la ATM- ul instalat pe str. F., nr. 7 din C.-N. din contul părtii vătămate P. si care a fost identificata ca fiind inculpatul N., atât de către partea vătămată L. V., dintr-un grup, cât și după prelucrarea imaginilor video. Totodată instanța a reținut că în apropierea inculpatului se afla o altă persoană care, după modul în care stătea în apropierea inculpatului și în condițiile în care amândoi au plecat împreună, fiind rezonabil de presupus ca îl însoțea.

La data de 2 februarie 2009, partea vătămată F. I. a depus plângere penală arătând că la data de 1 februarie 2009, în timp ce se deplasa pe str.

C. din C.-N., în jurul orei 22.50 s-au apropiat de el doi tineri, pe care nu-i cunoștea. Unul dintre cei doi s-a apropiat de partea vătămată, i-a spus primului lasă-l mă, iar între timp a sustras portofelul părții vătămate din interiorul hainei, după care cei doi tineri s-au îndepărtat în grabă. Imediat partea vătămată a sesizat că i-a fost sustras portmoneul pe care îl avea într-un buzunar interior de la geacă și care conținea suma de 20 de lei, și mai multe acte. La data de 12 martie 2009 partea vătămată l-a recunoscut din grup pe inculpat ca fiind persoana care i-a sustras portofelul în seara zilei de 2 1 februarie 2008.

În fata instanței de judecată cele trei persoane și-au menținut în totalitate declarațiile și l-au recunoscut pe inculpat ca fiind una dintre cele două persoane care le-a sustras, în modalitățile descrise mai sus portofele pe care le aveau în interiorul hainelor.

Încă de la prima declarație, partea vătămată a arătat semnalmentele persoanei care i-a pus mâna în piept și i-a sustras portofelul, iar la data de

12 martie 2009, în prezenta martorilor asistenți T. V., Kovacs Ana, Olariu

O., C. M. si Linguirar Iosif l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care, la data de 8 decembrie 2008 i-a sustras portofelul pe care îl avea în interiorul hainei (filele 25 / 29 dos. UP).

Din declarațiile detaliate ale părtilor vătămate care se coroborează cu planșele fotografice ale imaginilor surprinse de camerele de supraveghere a celor doua ATM-uri si cu modul de operare care presupunea o altă persoană care să atragă atenția părților vătămate, s-a reținut că inculpatul a fost însoțit de o altă persoană la cele trei acțiuni de sustragere de bunuri.

S-a constatat de către instanța de fond că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 86^1, 86^2 din Cpen. prin s.p. 3. aprilie 2007 pronunțată de J. C.-N., definitiva prin neapelare, reținându-se că în perioada 23 decembrie 2008/ 14 ianuarie

2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, din locuri publice, de pe raza localității C.-N. a sustras bani si acte de identitate din buzunarele a patru părți vătămate cauzând un prejudiciu de 17.700 lei.

I. de fond a reținut unitatea de timp si spațiu, precum și unitatea de rezoluție infracțională si a constatat că inculpatul N. F. a săvârșit șapte acte - acțiuni de sustragere de bunuri si acte de identitate de la șapte părți vătămate, din locuri publice din C.-N., unele pe timp de noapte și săvârșite împreună cu o altă persoană, prin același mod de operare, respectiv prin sustragere de portofele din buzunarele interioare ale hainelor părților vătămate.

Cum pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 86^1, 86^2 din

Cpen. prin s.p. 3. aprilie 2007 pronunțată de J. C.-N., definitivă prin neapelare a fost contopită în conditiile concursului de infracțiuni cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.

503/15 septembrie 2009 pronunțată de către Judecătoria Petroșani definitivă prin decizia penală nr.90/A/4 martie 2010, prima instanță a dispus descontopirea acestei din urmă pedepse și repunerea în individualitatea lor, pedepsele de 3 ani si 6 luni închisoare si 3 ani închisoare.

În baza art. 335 din C.p.p. s-a reunit prezenta cauză cu cauza care a făcut obiectul dosarului nr. (...) al Judecătoriei C.-N. în care s-a pronunțat sentința penală nr. 3. aprilie 2009 și s-a desființată sentința penală nr. 3. aprilie 2009 numai sub aspectul laturii penale.

În drept, a apreciat instanța de fond, fapta inculpatului N. F. I. care,în perioada 8 decembrie 2008 - 1 februarie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, din locuri publice, pe timp de noapte și însoțit de către o persoană rămasă neidentificată, de pe raza localității C.-N. a sustras bani si acte de identitate din buzunarele a șapte părti vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. de art. art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e și g, al. 2 lit. b din C. cu aplicarea 41 al. 2 C..

Fapta aceluiași inculpat care, la data de 8 decembrie 2008 a folosit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cardurile de economii ale părtilor vătămate P. si L. cu care a efectuat fără drept si fără consimțământul titularilor mai multe retrageri de numerar, folosind ATM-urile B. Transilvania si a B. C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 27 al. 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 din C.

Sub aspectul laturii subiective, faptele au fost săvârșite în forma și modalitatea de vinovăție a intenției directe, inculpatul prevăzând rezultatul faptelor sale și urmărind ca acesta să se producă, astfel cum cere art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fiind s- a raporta la criteriile generale de individualizare cuprinse în art. 72 alin. (1) C. pen., astfel:

1. În ceea ce privește limitele de pedeapsă fixate în partea specială a

Codului penal, instanța a reținut că potrivit art. 209 alin. (2) C. pen. pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat este închisoarea de la 3 la 15 ani.

2. În ceea ce privește gradul de pericol social al faptei săvârșite instanța a reținut că se află în prezența unui pericol social de intensitate ridicate. Astfel, fapta săvârșită de către inculpat a produs un prejudiciu de valoare ridicat, iar din modalitatea de comitere a acesteia reiese că se află în prezența unei persoane care acționează cu dezinvoltură infracțională, raportat la modul de alegere a victimelor, de obicei persoane în vârstă, planul infracțional cu iz teatral, conceput pentru a atrage atenția părților vătămate în altă parte, dar și raportat la faptul că inculpatul se deplasa la distantă de localitatea de domiciliu, tocmai pentru a îngreuna descoperirea identității sale.

3. Referitor la persoana infractorului, instanța a reținut că are studii reduse, respectiv 4 clase și nu are ocupație sau loc de muncă. Ulterior inculpatul a fost condamnat la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni contra patrimoniului, cu sau fără exercitarea de violente, ceea ce denotă specializarea sa infracțională, el privind acest gen de fapte ca pe un mod de a își asigura existența.

Pe parcursul urmăririi penale și al judecății a avut un comportament nesincer, nerecunoscând faptele săvârșite, iar în cursul judecății a avut un comportament parțial sincer, adică fără să declare identitatea persoanei care l-a însoțit și ajutat la săvârșirea infracțiunii.

Pentru aceste considerente, în baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e și g, al. 2 lit. b din C. cu aplicarea 41 al. 2 C. a fost condamnat inculpatul N. F. I. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 36 al. 1 din C. rap. la art. 33 lit. a din C. s-a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință sunt concurente, atât între ele cât și cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 81, 82 din C. prin sentința penală nr. 284/15 octombrie 2009 pronunțată de către Tribunalul Hunedoara definitivă prin decizia penală nr. 26/A/23 martie 2010 pronunțată de către Curtea de A. A. și cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 503/15 septembrie 2009 pronunțată de către

Judecătoria Petroșani definitivă prin decizia penală nr. 90/A/4 martie

2010.

În bata art. 85 din C. s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 284/15 octombrie 2009 pronunțată de către Tribunalul Hunedoara definitivă prin decizia penală nr. 26/A/23 martie 2010 pronunțată de către Curtea de A.

În baza art. 36 al. 1 din C. rap. la art. 34 lit. b din C. s-au contopit pedepsele de 4 ani închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 3ani și 6 luni închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, văzând numărul mare de infracțiuni contra patrimoniului săvârșite de către inculpat precum si faptul că una dintre ele a fost săvârșită prin folosirea de violente, urmând ca inculpatul să execute 4 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

În baza art. 36 al. 3 din C. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive din 5 martie 2009 - 9 aprilie 2009 și perioada executată începând cu data de 14 mai 2009 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 503/15 septembrie 2009 pronunțată de către Judecătoria Petroșani și s-a emis unui nou mandat de executare a pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință.

Cât privește latura civilă, instanța de fond a reținut că prin faptele ilicite ale inculpatului au fost create prejudicii în patrimoniile părților vătămate constând în contravaloarea bunurilor sustrase. În săvârșirea acestei fapte inculpatul a acționat cu intenție directă, fiind astfel îndeplinită condiția existenței unei culpe în sensul dreptului civil.

Pentru aceste motive, instanța în temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 C.civ., a admis acțiunile civile formulate de către părtile civilă, dar numai cât privește prejudicial material rezultat din contravaloarea bunurilor sustrase sau sumele de bani sustrase si a respins pretențiile privind obligarea inculpatului la plata daunelor morale, considerând că sustragerea unor bunuri cum ar fi bani sau acte de identitate nu a provocat o suferință psihică suficient de caracterizată pentru a necesita daune morale. În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din

C.p.p. rap. la art. 998-999 din C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă P. I. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei reprezentând daune materiale și s-a respins solicitarea obligării inculpatului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, ca fiind nefondată.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p. rap. la art. 998-999 din

C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă F. I. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei reprezentând daune materiale.

În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, iar onorariile avocaților desemnați din oficiu au fost suportate din fondurile M.ui Justiției.

Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca, în termenlegal, a formulat recurs inculpatul N. F. I., fără a arăta motivele, dar în susținerea orală a recursului, personal și prin apărător, s-a solicitat casarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să fie aplicatăinculpatului o pedeapsă îndreptată spre minimul special prevăzut de lege.

În motivarea recursului, s-a arătat că scopul pedepsei poate fi atins chiar prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus, având învedere vârsta tânără a inculpatului, împrejurarea că are în întreținere copii minori, a recunoscut fapta și în faza de judecată a arătat modul de comitere a acțiunilor de sustragere, cu mențiunea că, se impune înlăturarea agravantei de la art.209 lit.a C., întrucât inculpatul a acționat singur.

De asemenea, s-a arătat că existența altei hotărâri de condamnare pentru acte materiale comise în baza aceleași rezoluții infracționale ca și cele din prezenta cauză, nu este un argument pentru aplicarea unei pedepse mai severe și executarea acesteia în regim de detenție.

Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor înmaterie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prima instanță, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată, a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că, în perioada 8 decembrie 2008 - 1 februarie

2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, din locuri publice, pe timp de noapte și însoțit de către o persoană rămasă neidentificată, de pe raza localității C.-N. inculpatul N. F. I. a sustras bani si acte de identitate din buzunarele a șapte părți vătămate - faptă, ce a fost încadrată juridic corect în infracțiunea de furt calificat prev. de art. art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, e și g, al. 2 lit. b din C. cu aplicarea 41 al. 2 C.; de asemenea, s-a stabilit că, la data de 8 decembrie 2008 inculpatul a folosit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cardurile de economii ale părților vătămate P. și L. cu care a efectuat fără drept și fără consimțământul titularilor, mai multe retrageri de numerar, folosind ATM-urile B. Transilvania și a B. C. - faptă, ce a fost încadrată juridic corect în infracțiunea prev. de art. 27 al. 1 din Legea nr.

365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 din C.

Prima instanță a arătat motivat, de ce se impune reținerea incidenței dispoz.art.209 alin.1 lit.a C., în sensul că inculpatul a comis infracțiunea continuată de furt calificat, împreună cu altă persoană, în acest sens fiind declarațiile detaliate și constante ale părților vătămate, care se coroborează cu planșele fotografice ale imaginilor surprinse de camerele de supraveghere a celor doua ATM-uri și cu modul de operare, care presupunea implicarea și a unei alte persoane care să atragă atenția părților vătămate.

Așa fiind, în mod întemeiat instanța a respins cererea inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată prev. de art.320/1 C., întrucât acesta nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, așa cum au fost reținute în actul de sesizare ( rechizitoriul nr.9948/P/2008 din 11 noiembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca), recunoscând faptele doar în materialitatea lor, dar nu și împrejurarea că le- a comis împreună cu o altă persoană, așa cum rezultă din probele dosarului. Pe de altă parte, inaplicabilitatea dipoz. art.320/1 C. a fost determinată și de împrejurarea că, instanța a făcut aplicarea dispoz. art.335 alin.2 C. reunind cauza cu care a fost învestită cu aceea în care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.319/2009 a

Judecătoriei C.-N. pentru acte materiale ce intră în conținutul aceleași infracțiuni continuate de furt calificat, pentru respectivele acte, inculpatul fiind condamnat ( chiar dacă sentința a fost desființată în prezenta cauză, sub aspectul laturii penale), anterior intrării în vigoare a legii nr.202/2010, astfel că, dispozițiile acesteia nu pot fi aplicate decât procedurilor desfășurate cât timp este ea în vigoare, deci după 25 noiembrie 2010.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, Curtea constată de asemenea, că a ceasta a fost corect realizată, în concordanță cu criteriile prev. de art.72 C. și, în măsură să asigure scopul prev. de art.52 C.

Astfel, s-a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor, atât aceea de furt (raportat la ansamblul activității infracționale de sustragere de bunuri - 7 acte materiale, în urma reunirii celor două cauze), precum și aceea de retrageri de numerar prin utilizarea unui instrument de plată electronică, fără consimțământul titularului instrumentului respectiv, dar și persoana inculpatului - cu o atitudine parțial sinceră, cu antecedente penale, pentru care, de altfel, a și fost necesară anularea suspendării condiționate a executării unei pedepse anterioare, aplicate pentru o infarcțiune concurentă cu cele care fac obiectul prezentei.

Pedepsele aplicate inculpatului au fost orientate de către instanță, chiar cu multă clemență, spre minimul special prevăzut de lege ( pentru infracțiunea de furt calificat, minimul fiind de 3 ani închisoare, instanța stabilind pedeapsa de 4 ani închisoare, iar pentru infracțiunea prev. de art. 27 al. 1 din Legea 365/2002, instanța stabilind pedeapsa chiar la nivelul minimului special de 1 an închisoare. Pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare este doar rezultatul operațiunilor juridice ce s-au impus în cauză

- anularea suspendării condiționate și aplicarea pedepsei în cazul concursului de infracțiuni.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată nefondat recursul inculpatului, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b

În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C. ( avoc. Demeter Ida) suma de 200 lei, onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

În baza art.192 alin.2 C. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACE. M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N. F. I. (fiul lui I. și N., născut la 31 decembrie 1987, aflat în Penitenciarul Gherla, arestat în altă cauză) împotriva sentinței penale nr. 302 din 22 martie 2011 a

Judecătoriei C.-N.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

L. M. ANA C. M. R.

GREFIER M. B.

Red.A.C./Dact.H.C.

3 ex./(...)

J.fond: Mihăiță L. M.

← Decizia penală nr. 1732/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1109/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 698/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 698/2011, Curtea de Apel Cluj