Decizia penală nr. 187/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)/a1

DECIZIA PENALĂ NR.187/R/2011

Ședința publică din 15 februarie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : C. I., judecător

JUDECĂTORI : L. H.

: I. M.

GREFIER : L. S.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. - S. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul G. I., împotriva încheierii penale din data de 02 februarie 2011, pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui S., prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului, trimis în judecată prin R. P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev.și ped.de art.174 alin.1 C.penal cu aplicarea art.37 lit.a C.penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. I. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Brumă O., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale recurate și rejudecând cauza, să se respingă propunerea parchetului de menținerea măsurii arestării preventive. Inculpatul nu prezintă pericol social pentru a se menține față de el măsura arestului preventiv. Cauza a fost deja judecată, s-a făcut aplicarea art.320/1 C.pr.pen., inculpatul și-a recunoscut în întregime fapta, s-a împăcat cu victima tentativei de omor. Inculpatul a făcut tot ce a stat în puterea lui pentru a înlătura toate efectele reacției sale. Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere și modul în care s-a desfășurat această faptă, inculpatul fiind provocat de partea vătămată și s-a aflat într-o stare de tulburare față de cele întâmplate. inculpatul a fost cel care s-a predat autorităților. În subsidiar, având în vedere poziția lui de recunoaștere solicită a se lua o măsură neprivativă de libertate. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul P., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii instanței de fond. În ceea ce privesc disp.art.148 lit.f C.pr.pen., consideră că acestea subzistă având în vedere modalitatea de comitere a faptei, natura acestei infracțiuni precum și ecoul pe care l-ar stârni în rândul comunității lăsarea în libertate a unei persoane care se presupune că a comis o asemenea faptă.

Inculpatul G. I., având ultimul cuvânt, solicită punerea lui în libertate.

C U R T E A

Prin încheierea din 2 februarie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) a T.ui S., în baza art.3002 Cod procedură penală raportat la art.160b Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului G. I. (fiul lui I. și F., născut la data de (...) în Nușfalău, jud. S., domiciliat în Nușfalău, str.Cătun Corlate, nr.6, jud. S., CNP 1.), luată față de acesta prin încheierea penală nr.46/C din (...) a T.ui S., constatând legalitatea și temeinicia acesteia.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial pentru apărare din oficiu a fost avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, a fost trimis în judecată inculpatul G. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.20

Cod penal raportat la art.174 alin.1 Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că i-a aplicat părții vătămate S. D. numeroase lovituri cu corpuri dure, respectiv bâtă de lemn și o secure, cauzându-i acesteia leziuni care i-au pus în pericol viața.

La Tribunalul Sălaj a fost înregistrat dosarul nr.(...) procedându-se din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art.300/1 Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală, constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.

La acest termen de judecată, procedându-se în conformitate cu dispozițiile art.160/b raportat la art.300/2 Cod procedură penală, se constată că și la această dată, temeiurile care au determinat arestarea subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este închisoare mai mare de 4 ani, iar din probele existente la dosarul cauzei rezultă indicii temeinice în sensul prevăzut de art.68/1 Cod procedură penală că inculpatul a săvârșit această faptă față de care se apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul pentru ordinea publică rezultă și din natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, modalitatea și împrejurările comiterii acesteia. Fapta așa cum s-a arătat mai sus, prezintă o gravitate sporită având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații grave sunt judecate în stare de libertate.

Astfel, s-a constatat că la această dată subzistă temeiurile care au determinat arestarea inculpatului, acestea nu au încetat, dimpotrivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului atât pentru buna desfășurare a procesului penal cât și pentru prevenirea săvârșirii altor infracțiuni.

În consecință în baza art.300/2 Cod procedură penală, art. 160/b Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G. I.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial pentru apărare din oficiu a fost avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat, în termen legal, recurs, inculpatul criticând-o ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, că a recunoscut și regretat comiterea faptei,la instanța de fond făcându-se aplicarea art.320/1 C.pr.pen., cauza fiind deja judecată, și-a recunoscut în întregime fapta, s-a împăcat cu victima tentativei de omor. Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere și modul în care s-a desfășurat această faptă, inculpatul fiind provocat de partea vătămată și s- a aflat într-o stare de tulburare față de cele întâmplate,el fiind cel care s-a predat autorităților. În subsidiar, având în vedere poziția lui de recunoaștere s- a solicitat a se lua împotriva sa o măsură neprivativă de libertate.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie,

Curtea reține următoarele:

Din probele administrate în faza de urmărire penale, probe care stau la baza trimiterii în judecată a inculpatului prin rechizitoriul întocmit la data de (...) de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, rezultă indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de tentativă de omor prev. și ped. de art.20 rap. la art.174 alin.1 C.p., constând în aceea că, la data de (...), inculpatul i-a aplicat părții vătămate S. D. mai multe lovituri cu o bâtă de lemn și o secure peste tot corpul, cauzându-i acestuia leziuni ce au pus în primejdie viața victimei.

Astfel, în cauză sunt îndeplinite cerințele art.143 C.p.p., probațiunea administrată în faza urmăririi penale , punând în evidență existența unor indicii temeinice în înțelesul art.68 ind.1 C.p.p. care justifică luarea și menținerea măsurii arestării preventive față de acest inculpat.(cazul Fox,

Campbell și Hartley vs UK).

Pericolul social concret rezultă în primul rând din natura și gravitatea faptei presupuse a fi comise, dar și din celelalte împrejurări menite să nuanțeze situația de fapt.

Astfel,trebuie avut în vedere faptul că inculpatul se presupune că nu a acționat în mod accidental, întrucât din datele dosarului rezultă că, în urmă cu trei ani a existat un alt conflict între inculpat și partea vătămată, motivul agresivității inculpatului fiind acela că bănuia că partea vătămată are o relație cu concubina sa.

Jurisprudența instanțelor a reținut că pericolul pentru ordinea publică nu este identic cu pericolul social al faptei. Pericolul concret are un sens mult mai larg și presupune o rezonanță a acelei fapte în rândul colectivității, de natură a naște temerea că împotriva unor asemenea persoane periculoase organele judiciare nu reacționează eficient. Sentimentul de insecuritate din rândul colectivității poate proveni din împrejurarea că o persoană care a comis o infracțiune de o gravitate ieșită din comun este cercetată în stare de libertate, circumstanțe ce ar putea încuraja și alte persoane să comită infracțiuni.

Ori, în speță, atât inculpatul, cât și partea vătămată provin din aceeași comunitate, iar față de gravitatea și natura faptei ce se presupune că a fost comisă este necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Circumstanțele personale ale inculpatului, invocate de acesta în apărarea sa vor fi luate în considerare la momentul realizării individualizării pedepsei în cazul condamnării sale,însă nu diminuează pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului.

Având în vedere faptul că în cauză s-a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat recursul declarat.

Va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G. I., împotriva încheierii penale din 2 februarie 2011 a T.ui S.

Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, C. I. L. H. I. M.

GREFIER, LEUNȚA S.

Red.I.M/Dact.S.M

4 ex./(...) Jud.fond:C. N. C.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 187/2011, Curtea de Apel Cluj