Decizia penală nr. 759/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.759/R/2011
Ședința publică din 12 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. I., judecător
JUDECĂTORI : M. B.
G.IER : D. S.
V. G.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin P. : D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea civilă O. L. împotriva sentinței penale nr.221 din (...) pronunțată în dosar nr.(...) al Judecătoriei B., privind pe inculpatul T. V., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal și a infracțiunii de nerespectare din culpă a obligațiilor referitoare la securitatea și sănătatea în muncă prev. de art. 38 alin. 1 și 4 din L. nr.
319/2006, ambele cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av.Ianoliu M. și apărătorul ales al părții civile, av.Alin I., în substituirea av.R. A., ambii avocați din Baroul Cluj, cu delegații la dosar, lipsă fiind inculpatul T. V., părțile civile O. L., SC U. SA, partea resp.civilmente SC A. R. S. și chematul în garanție SC A. Ț. SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul părții civile solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pe latura civilă a cauzei, să se dispună admiterea acțiunii civile și obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata despăgubirilor reprezentând daune materiale în sumă de 15.000 lei; despăgubiri periodice reprezentând pensie de întreținere în sumă de 320 lei pentru fiecare din cei doi copii ai victimei până la majoratul acestora și daune morale în sumă de 400.000 lei. Pentru infracțiunea de ucidere din culpă s-au acordat despăgubiri pentru daunele morale în sumă de 50.000 lei, insuficient pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de partea civilă, aceasta a pierdut un soț și tată. Susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, cu precizarea că în plus solicită a se avea în vedere motivul de casare prev.de art.385/9 pct.9 și 17/2 C.pr.pen. Solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată, dacă există chitanța la dosar.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Instanța de fond a apreciat corect că părții vătămate i s-a creat un prejudiciu material și moral. Acest prejudiciu moral a fost cauzat din culpa victimei și a inculpatului, iar suma de 50.000 lei, care a fost achitată în august 2008, cu titlu de daune morale este suficientă.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, majorarea rentei lunare și a daunelor morale acordate părții civile.
Se prezintă și reprezentanta asiguratorului SC U. A. SA, av.C. L. I., care solicită respingerea recursului declarat de partea civilă și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Nu s-a reținut calitatea de asigurator a SC U. A. SA prin hotărârea atacată, ci doar a SC A. Ț. SA.
C U R T E A
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. B.-N. nr. 5., înregistrat la Judecătoria Bistrița sub dosar nr. (...), a fost trimis în judecată inculpatul T. V., pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.
2 Cod penal și a infracțiunii de nerespectare din culpă a obligațiilor referitoare la securitatea și sănătatea în muncă prev. de art. 38 alin. 1 și 4 din L. nr. 319/2006, ambele cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal.
În fapt, s-a reținut în esență că în dimineața zilei de (...), o echipă de muncitori de la SC „. R." S., (firmă care s-a obligat să reabiliteze DN-17, de la
Km 91+000 la Km 116+000, tronsonul respectiv aflându-se pe raza județului B.-N.), condusă de numitul O. Ion a început programul de lucru la ora 7,00, având ca sarcină de activitate curățirea carosabilului pe o lungime de aprox.
400 m., în vederea turnării unui strat de asfalt, porțiunea unde urma a se efectua lucrarea fiind situată pe raza satului P. - F., com. Tiha B., la km.
110.
După efectuarea corespunzătoare a operațiunilor de semnalizare a porțiunii de drum, realizându-se închiderea acesteia „în casetă", a început efectuarea propriu-zisă a lucrărilor de curățire a carosabilului, sens în care s-a utilizat un buldoexcavator cu perie, deservit de către șoferul F. S., aflat la o distanță de aprox. 20 m. în spatele autospecialei marca VOLVO, deservită de către șoferul T. V. care deversa apa din rezervor.
După circa o oră și un sfert, șeful de echipă O. Ion discuta cu lucrătorul D. G. pe partea dreaptă a carosabilului, raportat la sensul de deplasare spre jud. S., apoi a plecat de lângă acesta îndreptându-se înspre buldoexcavatorul deservit de F. S., tot înspre acest utilaj începând a efectua o manevră cu spatele și T. V. cu autospeciala, aceasta aflându-se la o distanță de cca. 20 m. de buldoexcavator, fără să fi fost ghidat de vreo persoană, cu toate că nu avea vizibilitate în spatele mașinii pe care o conducea și nu a emis niciun semnal acustic, cu precizarea că semnalele luminoase nu aveau nicio eficientă, deoarece afară era o zi senină de vară.
La un moment dat F. S., realizând faptul că șeful său este pe cale de a fi accidentat, a strigat către T. V., dar cum zgomotul punctului de lucru era prea puternic, șoferul autospecialei nu l-a auzit, astfel că F. S. a sărit din cabină strigând în continuare, dar șeful de echipă văzându-l, a privit în spate și realizând faptul că urma a fi lovit de autospecială, a încercat să evite acest lucru sărind în partea stânga a sa, dar a fost lovit de bara din spate a autovehiculului, mâna stângă i-a fost prinsă de roți, apoi și corpul, intervenind decesul său.
Partea civilă O. L., în cursul urmăririi penale, s-a constituit parte civilă, prin mandatarul său, B. A., împuternicit prin procura judiciară autentificată sub nr.22/(...), de notarul public Lia Koszeghi, cu suma de
15.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și alte cheltuieli aferente, 600 lei lunar pentru fiecare copil, cu titlu de pensie de întreținere până la terminarea studiilor, 1000 lei lunar pensie de întreținere a soției victimei, până la data la care se va putea angaja în muncă și 400.000 lei daune morale (f.149).
În fața instanței, partea civilă, prin avocat R. A., și-a precizat constituirea de parte civilă, solicitând obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente SC „. R. S., la plata sumei de 15.000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare și alte cheltuieli aferente, câte 320 lei lunar pentru fiecare din cei doi copii ai victimei, cu titlu de pensie de întreținere, până la majoratul acestora și 400.000 lei daune morale (f.27).
S-a împrocesuat partea responsabilă civilmente SC „. R. S. B., precum
și asigurătorul acesteia pentru accidente de muncă, SC A.-Ț. A. S.A B.
De asemenea, a fost împrocesuat asigurătorul RCA SC „. S.A B., care și-a exprimat poziția în scris, cu privire la pretențiile civile formulate în cauză, arătând că sunt incidente prevederile Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, deoarece evenimentul în care s-a produs decesul victimei constituie accident de muncă, astfel că prejudiciile sunt acoperite prin asigurarea de accidente de muncă, asigurător fiind C., potrivit Legii nr.
346/2002. Potrivit art.3 din acest act normativ, asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale se fundamentează pe următoarele principii:…b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate, iar conform art.4 alin.1 din lege,"; Prin asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, răspunderea civilă a persoanei fizice sau juridice pentru prestațiile prevăzute în prezenta lege și pentru care s-a plătit contribuția de asigurare, este preluată de asigurator";, iar conform alin.2 „în situația în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, în mod subsidiar și complementar, intră în funcțiune răspunderea civilă, potrivit dreptului comun";.
Având în vedere împrejurările concrete ale producerii accidentului, s-a apreciat de către asigurător, că acesta s-a datorat exclusiv faptului că persoanele implicate nu au respectat dispozițiile legale privind securitatea în muncă, ca urmare a deplasării în spațiul de manevră al utilajelor aflate în stare de funcționare.
Apoi, asigurătorul a mai precizat că, în cauză, nu sunt incidente prevederile legale privind contractul de asigurare obligatorie RCA reglementat de L. nr. 1., astfel că nu are obligația contractuală de a acorda despăgubiri, în baza contractului de asigurare obligatorie RCA și, în final, s- a arătat că daunele morale solicitate de partea civilă O. L. sunt nejustificat de mari, prejudiciul fiind cauzat din culpă, avându-se în vedere și culpa concurentă a victimei, iar cele materiale sunt nedovedite (f.63-64).
Inculpatul, audiat în instanță, a precizat că-și menține în întregime declarațiile date în cursul urmăririi penale, arătând că se afla pe autospeciala oprită, a așteptat ca O. I. să-i facă semn să dea cu spatele, acesta i-a făcut semn, apoi a luat-o în spatele mașinii, după care nu l-a mai văzut în oglinda retrovizoare, a simțit ceva sub roată, moment în care a frânat și a și „mișcat înainte, pe loc";. După ce O. I. s-a dus în spate, nu a mai fost dirijat de nimeni, deplasându-se circa 15-20 metri în spate, deoarece nu avea posibilitatea de a întoarce mașina, ci doar de a efectua manevre față-spate, având în vedere că locul în care se desfășura activitatea de curățire era închisă în stil „casetă";. A mai arătat că deplasarea în spate a făcut-o în marșarier. Nu se consideră vinovat de producerea accidentului, astfel că nu este de acord cu despăgubirea părții civile (f.41).
Prin sentința penală nr. 221/(...), pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. (...), în baza art.178 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.74 lit. a Cod penal raportat la art.76 lit. d Cod penal, a fost condamnat inculpatul T. V.,fiul lui V. și A., născut la data de (...), în comuna P. B., județul B.-N., CNP 1., cetățean român, studii 8 clase, SMS, căsătorit, 4 copii, domiciliat în B. - B., nr.76, județul B.-N., fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, la 1 an închisoare.
În baza art.38 alin.1 și 4 din L. nr.319/2006, cu aplic.art.74 lit. a Cod penal raportat la art.76 lit. e Cod penal, a fost condamnat inculpatul pentru comiterea infracțiunii de nerespectare din culpă a obligațiilor referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, la pedeapsa de 2 luni închisoare.
S-a constatat că faptele deduse judecății au fost comise de inculpat în forma concursului ideal prev. de art.33 lit. b Cod penal, iar în temeiul art.34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 3 ani, potrivit art.82
Cod penal.
I s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp.art.71 alin.2 Cod penal raportat la art.64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cod penal, iar în temeiul art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a constatat că SC A. Ț. A. S.A, în calitate de asigurător al părții responsabile civilmente SC"; A. R. S., a achitat părții civile O. L., suma de
50.000 lei.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă O. L., domiciliată în comuna D., sat C., județul N., (citată la adresa numitului B. A., din P. N., str. V. nr.2, bl.05, sc. B, ap.27, județul N.), în calitate de reprezentant legal al minorilor O. T. Ș., născut la data de (...) și O. M. I., născută la data de (...), inculpatul fiind obligat să plătească, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC"; A. R. S., o rentă lunară în cuantum de câte 160 lei pentru fiecare minor, de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul acestora, precum și o rentă globală de întreținere calculată de la data producerii accidentului, (...), până la data pronunțării sentinței - (...), respectiv pe 32 luni, în cuantum de 10.640 lei, (calculată proporțional cu culpa de 50% reținută în sarcina inculpatului și raportat la venitul lunar al victimei), precum și la plata sumei de 7.500 lei reprezentând despăgubiri materiale (calculate în raport de culpa reținută).
S-au respins celelalte pretenții civile formulate de partea civilă, ca neîntemeiate.
În baza art.191 alin.1 și 3 C.proc.pen., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească suma de 1.700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 592 lei reprezintă costul raportului de constatare medico-legală și 200 lei costul raportului de expertiză tehnică judiciară.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv cele ale dosarului de urmărire penală nr. 5. al Parchetului de pe lângă T. B.-N. procesul verbal de sesizare (f.1), procesul verbal de cercetare la fața locului (f.2-5), schița locului accidentului (f.6), planșa fotografică cuprinzând aspectele constatate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei (8-
20), declarația părții vătămate (f.28), raportul de constatare medico-legală nr. 1810/III/263/(...) întocmit de S. J. de M. L. B.-N. (f.22-26), declarațiile martorilor (f.37-45, 71-95), declarațiile inculpatului (f.33-36), copie foaie parcurs a autovehiculului condus de inculpat (f.103), contractul de comodat auto (f.104), fișa postului numitului O. I. (f.105-106), contractul individualde muncă al victimei (f.113-114), fișa individuală de instructaj privind protecția muncii pentru O. I. (f.117-130), raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expertul tehnic judiciar J. D. A. (f.134-138), buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 449 din (...) emis de SML B.-N. (f. 154), actele autovehiculului implicat în accident și polița de asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (f. 155-157), procesul verbal de verificare tehnică a autovehiculului implicat în accident (f. 158), depozițiile martorilor audiați în instanță: A. F. (f. 67-67), C. C. (f. 95), F. S. (f. 106-107), D. G. (f. 108-109), C. L. (f. 110), D. Nicula (f. 111), adeverința emisă de SC A. R. nr. 789/(...) (f.
122), copiile certificatelor de naștere ale minorilor O. T. Ș. și O. M. I. (f. 123-
124), actul doveditor al plății sumei de 50.000 lei în favoarea părții vătămate
O. L. de către SC A. Ț. A. SA (f. 17), declarația inculpatului din fața instanței
(f. 41-42), instanța a reținut în fapt, următoarele:
Potrivit contractului nr. 4R08/(...) încheiat cu C.N.D.N.A.R., SC „. R." S., s-a obligat să reabiliteze DN-17, de la Km 91+000 la Km 116+000, tronsonul respectiv aflându-se pe raza județului B.-N.. În vederea executării obligației contractuale, SC „. R." S., a închiriat cu titlu gratuit, pe o perioadă de 2 ani, de la SC „. C. L. C." autospecializata marca „Volvo", tipul FH 12-
380/6X2R, înmatriculată sub nr. (...), astfel cum rezultă din contractul de comodat auto nr. 153/(...).
În dimineața zilei de (...) o echipă de 10 muncitori condusă de șeful de echipă, numitul O. Ion, angajat al firmei SC „. R." S., în funcția de mașinist pentru terasamente, potrivit adeverinței nr. 789/(...) emisă de angajator (f.
122), a început programul de lucru la ora 7,00, având ca sarcină de activitate curățirea carosabilului pe o lungime de aprox. 400 m., în vederea turnării unui strat de asfalt, porțiunea unde urma a se efectua lucrarea fiind situată pe raza satului P.-F., com. Tiha-B., la km. 110.
După efectuarea corespunzătoare a operațiunilor de semnalizare a porțiunii unde urma efectuată lucrarea, prin aplicarea de indicatoare, semafoare și de jaloane de semnalizare, realizându-se închiderea porțiunii de carosabil „în casetă", a început efectuarea propriu-zisă a lucrărilor de curățire a carosabilului, sens în care s-a utilizat un buldoexcavator cu perie mecanică, deservit de către martorul F. S., precum și autospecializata închiriată, respectiv cisterna de apă, deservită de către inculpatul T. V., acesta din urmă deversând apa pe carosabil pentru ca apoi buldoexcavatorul să procedeze la măturare cu peria mecanică.
Întrucât spațiul în care se executau lucrările de curățire a asfaltului era îngust, inculpatul nu avea posibilitatea realizării întoarcerii autospecializatei, ci doar a efectuării manevrelor înainte - în spate.
În jurul orei 8,00, inculpatul T. V. a observat că nivelul apei din cisternă scăzuse, astfel că i-a cerut voie șefului de echipă O. Ion să se deplaseze de la punctul de lucru pentru a-și umple cisterna, dar acesta nu a fost de acord, solicitându-i să lucreze până în momentul când autovehiculul se va goli.
După circa o oră și un sfert, șeful de echipă O. Ion se afla împreună cu martorul D. G., pe partea dreaptă a carosabilului, fapt confirmat de către acesta din urmă, cât și de către martorii oculari F. S. și A. F.. La un moment dat, martorul D. G. a trecut prin spatele cisternei, pe partea stângă, în timp ce O. I. i-a făcut semn inculpatului aflat la volanul autospecializatei, să dea în spate.
Acest aspect este confirmat de martorii oculari F. S., care precizează că „am văzut-o pe victimă dirijându-l pe inculpat înainte de a începeefectuarea manevrei în spate"; (f. 106), precum și de A. F., potrivit căruia victima „i-a făcut semn inculpatului să dea înapoi"; (f. 67).
De asemenea, martorul C. C., care însă nu a fost de față la derularea incidentului, a declarat că din spusele martorului F. S., „. că victima după ce i-a dat ordin șoferului de pe cisterna de apă, respectiv domnului T. să dea în spate cu mașina pentru a uda șoseaua, a plecat, s-a deplasat în spatele mașinii"; (f. 95).
Așadar, după ce șeful de echipă a făcut semn inculpatului să efectueze manevra înapoi, s-a deplasat în spatele autospecializatei, îndreptându-se înspre buldoexcavatorul deservit de F. S., aflat la o distanță de circa. 20 m. de cisternă, respectiv în spatele acesteia.
Inculpatul a continuat deplasarea în spate, fără însă a fi ghidat de vreo persoană și cu toate că nu avea vizibilitate în spatele mașinii pe care o conducea, iar autospecializata nu era dotată cu dispozitive acustice, cu precizarea că semnalele luminoase nu aveau nicio eficientă, deoarece afară era o zi senină de vară.
La un moment dat, șoferul F. S. care era cu fața înspre spatele autospecializatei care se îndrepta înspre el, respectiv cu fața și înspre șeful de echipă care avea aceeași direcție de deplasare cu autospecializata, a realizat faptul că O. Ion este pe cale a fi accidentat, astfel că a strigat către inculpat, a claxonat, dar cum zgomotul utilajelor era prea puternic, acesta din urmă nu l-a auzit, după cum nici șeful de echipă nu l-a auzit.
În cele din urmă, O. I., văzându-l pe șoferul buldoexcavatorului cum se agită și privind în spatele său, a realizat faptul că urma a fi lovit de spatele autospecializatei, astfel că a încercat să evite impactul, sărind în partea stânga, însă a fost lovit de bara din spate a autovehiculului, mâna stângă i-a fost prinsă de roți, apoi și corpul, intervenind decesul acestuia.
Inculpatul T. V. a simțit la un moment dat că autospeciala „frânează", însă nu a realizat ce s-a întâmplat, până în clipa în care F. S. care a ajuns lângă cabină i-a strigat „stai, că l-ai omorât pe I.".
Potrivit depoziției martorului A. F., în momentul în care autocisterna se deplasa în spate și era gata să dea peste O., F. S. „a strigat către victimă să se ferească însă nu a auzit datorită faptului că vorbea la telefon și din cauza zgomotului mașinilor";, același martor precizând încă o dată că
„Forofotă S. a claxonat, însă O. nu a auzit pentru că vorbea la telefon"; (f. 67).
Apoi, martorul C. C. a susținut în fața instanței: „S. mi-a povestit că a încercat să avertizeze victima, a strigat, însă nu a fost auzit datorită zgomotului mașinilor și faptului că vorbea la telefon"; (f. 95), în timp ce Forofotă S. a precizat că „din cauza zgomotului inculpatul nu a auzit avertismentele"; sale, dar că nu a văzut-o pe victimă să fi vorbit la telefon în timp ce se deplasa înspre el, fiind atent la măturatul drumului, însă după accident alături de victimă era un telefon mobil cu capacul sărit, iar un alt telefon a fost găsit în buzunarul hainei victimei (f. 106).
Acest din urmă aspect, este confirmat atât de probele testimoniale administrate în cauză, cât și de planșele foto.
Constatându-se decesul lui O. I., au fost sesizate Parchetul de pe lângă T. B.-N., I. J. de P. - B.-N. și I. T. de M. B.-N. pentru efectuarea anchetei prevăzute de lege.
Prin Raportul de constatare medico-legală nr. 1810/III/263/(...) emis de către S. J. de M. L. B.-N. s-au concluzionat următoarele:
Decesul numitului O. Ion a fost violent, datând din (...); acesta a fost cauzat prin mecanism de zdrobire a cutiei craniene și a conținutului acesteia în cadrul unui politraumatism (TCCA cu fractura cutiei craniene, hemoragie,contuzie și dilacerare meningo-cerebrală, TT abdominal cu fracturi costale, vertebrale și claviculare, rupturi pleuro-pulmonare și hemotorax, rupturi hepatice cu hemiperitoneu, leziuni ale țesuturilor membrelor); leziunile putându-se produce prin comprimare între două planuri dure (componentele caroseriei unui utilaj mecanic și sol) în condițiile unui accident de muncă; alcoolemia cadavrului fiind 0 gr.%0 (f. 22-26).
Prin Procesul-verbal de cercetare al evenimentului nr. 702/(...), emis de către I. T. de M. B.-N., s-a stabilit de către inspectorii de muncă faptul că evenimentul s-a produs ca urmare a faptului că O. Ion, în calitate de șef formație, a minimalizat pericolul la care se expunea prin deplasarea sa în spațiul de manevră al utilajelor în timp ce acestea se aflau în stare de funcționare, precum și a faptului că T. V. nu a luat măsuri de a se asigura la mersul înapoi al autovehiculului, ambii încălcând dispozițiile art. 22 din L. nr. 319/2006, privind securitatea și sănătatea în muncă, potrivit cărora
„fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și cu instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă".
De asemenea, s-a concluzionat că ambii lucrători implicați în accident nu au primit o instruire adecvată și corespunzătoare sarcinilor de muncă, fapt pentru care executantul lucrării a fost sancționat contravențional cu amendă conform art. 39 al. (4) din L. nr. 319/2006, pentru încălcarea prevederilor art. 13 lit. f și art. 20 alin. 1 in același act normativ, și totodată s-a constatat că evenimentul produs întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a fi încadrat drept accident de muncă mortal (art. 5 lit. „g" și art. 31 lit. „c" din L. nr. 319/2006 - f. 48-130).
Potrivit Raportului de expertiză tehnică auto întocmit de expertul tehnic judiciar J. D. A. din Biroul Local al Experților din cadrul T.ui B.-N., avându-se în vedere împrejurările producerii accidentului, nu se poate încadra acțiunea conducătorului auto în încălcarea vreunei dispoziții legale, el deplasându-se pe o distanță mai mică de 50 m. având luminile speciale în funcțiune și vizibilitatea nu era împiedicată, prezența victimei nefiind justificată.
Expertul apreciază că acțiunea victimei, constând în deplasarea în zona de acțiune a utilajelor și autospecialelor, reprezintă cauza care a determinat producerea accidentului; în cazul de față, avându-se în vedere împrejurările producerii accidentului și pozițiile relative a celor implicați în momentul apariției stării de pericol, respectiv posibilitățile de observare a prezenței victimei și de efectuare a unor manevre de evitare, accidentul putând fi evitat de către conducătorul auto T. V. în varianta în care anterior efectuării manevrei de deplasare înapoi, ar fi efectuat o avertizare sonoră cu claxonul, astfel că culpa în producerea accidentului aparține ambelor persoane implicate, ponderea majoră (peste 80 %) revenind victimei (f. 134-
138).
Concluziile raportului de expertiză tehnică auto sunt susceptibile de unele critici: în primul rând, aprecierea expertului cum că acțiunea inculpatului nu se poate încadra în încălcarea vreunei dispoziții legale, el deplasându-se pe o distanță mai mică de 50 m., având luminile speciale în funcțiune și vizibilitatea nefiind împiedicată, iar prezența victimei nejustificată, nu a putut fi însușită în totalitate de către instanță.
Astfel, s-a reținut că potrivit art. 128 alin. 2 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 1., repb., „în locurile în care mersul înapoi este permis,dar vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de cel puțin o persoană aflată în afara vehiculului";, iar conform alin.4, „mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomandă dotarea autovehiculelor și cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre", or din probatoriul administrat în cauză rezultă cu certitudine că inculpatul nu avea vizibilitate înspre spatele autospecialei, victima O. Ion aflându-se într-un unghi mort și cu toate acestea nu a fost dirijat de nicio persoană din afara vehiculului pentru a efectua, în condiții de siguranță, manevra în spate, inculpatul încălcând aceste prevederi legale.
S-a precizat că cisterna condusă de inculpat nu era dotată cu dispozitive acustice pentru semnalizarea manevrei pe care urma să o efectueze, dar și împrejurarea că semnalele luminoase nu aveau vreo eficiență, întrucât era o zi senină de vară, nu era un interval al zilei în care vizibilitatea să fi fost scăzută, nici măcar condiții atmosferice care să atenueze vizibilitatea, iar victima era în imposibilitate de a le observa, deoarece se afla cu spatele către respectivul autovehicul.
Apoi, susceptibilă de critică este susținerea expertului cum că prezența victimei nu era justificată în zona respectivă, atâta timp cât era șef de echipă, accesul său neputând fi restricționat în câmpul de activitate, delimitat conform dispozițiilor legale, responsabilitatea modului de desfășurare a lucrărilor incumbându-i.
În altă ordine de idei, nu a fost împărtășită opinia acestuia de asimilare a situației victimei cu cea a unui simplu pieton, termen pe care C. rutier și Regulamentul de aplicare nu-l definesc, doar Dicționarul explicativ al limbii române definește noțiunea de pieton ca fiind „. care se deplasează pe jos, pe o arteră cu trotuare, străbătută de vehicule", însă în speță evenimentul produs nu este unul rutier, ci un accident de muncă produs în mediu rutier, dar închis circulației rutiere normale, fiind vorba de un drum național neprevăzut cu trotuare.
Pe cale de consecință, instanța a apreciat, în deplină concordanță cu cele reținute și de inspectorii de muncă, că accidentul a fost cauzat atât de atitudinea neglijentă a inculpatului, constând în efectuarea unei manevre cu spatele, fără a se asigura că vreo persoană a pătruns în raza de acțiune a autovehiculului, asigurare ce căpăta un caracter cert doar în cazul în care cel puțin o persoană din afară l-ar fi dirijat pe șofer, precum și de atitudinea neglijentă a victimei care s-a deplasat în raza de acțiune a unor utilaje cu spatele, vorbind la telefonul mobil, fără a lua precauțiile necesare evitării accidentării, cu atât mai mult cu cât, înainte de a începe manevra de dat în spate, i-a făcut semn inculpatului de a porni, ambii nerespectând normele legale privind securitatea în muncă, respectiv dispozițiile art.22 din L. nr.
319/2006, considerente pentru care concluzionează că vina în producerea accidentului este concurentă, culpa revenind celor implicați, inculpatului și victimei în egală măsură, respectiv în procent de 50% pentru fiecare.
Accidentul, deși produs în mediu rutier, este în primul rând, guvernat de regulile referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, reguli principale în cazul de față, cele rutiere completându-le pe primele.
Fapta inculpatului care, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a încălcat dispozițiile a două legi speciale, respectiv a securității și sănătății în muncă și a celei rutiere, cauzând un accident de muncă soldat cu decesul unei persoane, comisă din culpă în proporție de 50%, sub aspectul laturii subiective, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii deucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal, pentru care instanța l- a condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, procedând la reținerea circumstanței atenuante personale prev. de art. 74 lit. a Cod penal, raportat la art. 76 lit. d Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat de a nerespecta obligațiile referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, obligații au avut ca efect producerea accidentului mortal, astfel cum a fost reținută de către instanță, prin prisma probatoriului administrat în cauză, săvârșită din culpă, sub aspectul laturii subiective, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 38 alin. 1 și 4 din L. nr. 319/2006, pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare, urmarea reținerii circumstanței atenuante personale prev. de art. 74 lit. a Cod penal, raportat la art. 76 lit. e Cod penal.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptelor, persoana inculpatului, limitele speciale prev. de lege pentru faptele comise, lipsa antecedentelor penale, împrejurările concrete ale săvârșirii acestora, proporția culpei în producerea evenimentului, prezența inculpatului la absolut toate termenele de judecată.
Instanța a constatat că faptele deduse judecății au fost comise de inculpat în forma concursului ideal prev. de art.33 lit. b Cod penal, iar în temeiul art.34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără privare de libertate, inculpatul aflându-se la prima incidență cu legea penală, faptele fiind comise din culpă, constatând îndeplinite condițiile art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 3 ani, potrivit art.82 Cod penal.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal.
A făcut aplicarea dispozițiilor art.71 alin.2 Cod penal raportat la art.64 lit. a teza II-a, lit. b și c Cod penal (acesta fiind conducător auto), iar în temeiul art.71 alin.5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În latura civilă, s-a constatat că SC A. Ț. A. S.A, în calitate de asigurător de accidente de muncă al părții responsabile civilmente SC"; A. R. S. (conform poliției de la f. 18), a achitat părții civile O. L., suma de 50.000 lei, la data de (...), în baza dosarului de daune nr. 3., acest cuantum apreciindu-l a fi suficient pentru compensarea suferințelor psihice ale familiei victimei, determinate de pierderea acesteia din urmă, cu repercusiuni atât în plan material familial, dar mai ales afectiv, lipsind-o pe partea vătămată și pe cei doi copii minori, aflați la vârste fragede, de sprijinul soțului, respectiv tatălui lor, de bucuria de a fi ocrotiți de acesta, în viitor.
Pe de altă parte, este de domeniul imposibilului ca durerea umană să poată fi evaluată pecuniar, astfel că neexistând criterii legale care să statueze modul de stabilire al daunelor morale, respectiv de acordare a acestora, raportat la practica judiciară, la principiul echității, la faptul că prejudiciul moral a fost cauzat din culpa concurentă a inculpatului și victimei, în egală măsură, instanța a apreciat, așadar, că suma de 50.000 lei, calificată drept daune morale, este justă, cu atât mai mult cu cât a fost achitată încă în august 2008, când valoarea monetară era superioară.
Constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 Cod civil, cele ale răspunderii comitenților pentruprejudiciile cauzate prin faptele ilicite ale prepușilor lor prev. de art.1000 alin.3 Cod civil, instanța, în baza art.14 și 346 C.proc.pen., raportat la art.1003 C., a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă O. L., în calitate de reprezentant legal al minorilor O. T. Ș., născut la data de (...) și O. M. I., născută la data de (...) (conform certificatelor de naștere înregistrate sub nr.1626/(...) și nr.1990/(...), în registrul stării civile a M. Roman) și l-a obligat pe inculpat să plătească, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC"; A. R. S., o rentă lunară în cuantum de câte 160 lei pentru fiecare minor, de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul acestora, precum și o rentă globală de întreținere calculată de la data producerii accidentului, 24 iunie 2008, până la data pronunțării sentinței-24 februarie 2011, respectiv pe 32 luni, în cuantum de 10.640 lei, (calculată proporțional cu culpa de 50% reținută în sarcina inculpatului și raportat la venitul lunar al victimei de 1.920 lei, astfel cum rezultă din adeverința nr.789/0(...), emisă de angajatorul SC A. R.), avându-se în vedere și fracția de 1/3 stabilită de art. 94 din C. familiei pentru doi copii, respectiv
1920 lei : 3 = 640 lei : 2 = 320 lei/minor x 50% = 160 lei/lună/minor.
De asemenea, întrucât despăgubirile materiale solicitate de partea civilă, reprezentând cheltuieli de înmormântare și cele aferente, au fost pe deplin dovedite prin probele testimoniale administrate în cauză, martorii C. L. și D. N. confirmând că ei înșiși au făcut cumpărături în valoare de 15.000 lei (prosoape, lumânări, alimente, respectiv cașcaval, măsline, șuncă, mezeluri, ingrediente pentru ciorbă, sarmale, friptură, pâine, cozonaci, sucuri, vin, țuică, pahare de unică folosință, s-a achitat serviciile preotului, diaconului, a patru gropari) pentru pomana de după înmormântare la care au participat în jur de 200 persoane, pentru ritualurile organizate la 40 zile, apoi la un an, potrivit obiceiului locului, la care au participat aproximativ
40-50 persoane (f.110 și 111), date confirmate, în parte și de alți martori.
Raportat însă la culpa reținută în sarcina inculpatului, instanța l-a obligat pe acesta din urmă, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 7.500 lei reprezentând despăgubiri materiale, reținând și faptul că firma angajatoare a acordat sprijin material familiei victimei, constând în aceea că a achiziționat sicriul și cele aferente, crucea de lemn, costumul victimei, 2 coroane naturale, a achitat contravaloarea serviciilor de îmbălsămare, a transportului decedatului, a taxei la biserică, a plătit groapa, a cumpărat apa minerală și a înmânat familiei suma de 7.000 lei provenind de la angajați, astfel cum confirmă B. A., mandatarul părții civile, la termenul de judecată din data de (...), precum și martorii părții civile sus menționați.
În baza art.191 alin.1 și 3 C.proc.pen., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească suma de 1.700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 592 lei reprezintă costul raportului de constatare medico-legală și 200 lei costul raportului de expertiză tehnică judiciară.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs partea civilă O. L., prinapărătorul său, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pe latura civilă a cauzei, să se dispună admiterea acțiunii civile și obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata despăgubirilor reprezentând daune materiale în sumă de 15.000 lei; despăgubiri periodice reprezentând pensie de întreținere în sumă de 320 lei pentru fiecare din cei doi copii ai victimei până la majoratul acestora și daune morale în sumă de 400.000 lei.
Pentru infracțiunea de ucidere din culpă s-au acordat despăgubiri pentru daunele morale în sumă de 50.000 lei, insuficient pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de partea civilă, aceasta a pierdut un soț și tată.
Recursul declarat în cauză de partea civilă este nefondat pentru următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate în cauză a fost reținută vinovăția inculpatului T. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 2 C. și nerespectarea din culpă a obligațiilor referitoare la sănătatea și securitatea în muncă prevăzută de art. 38 alin. 1 și 4 din L. nr. 319/2006.
Procedând la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. 2 C. și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 38 alin. 1 și 4 din L. nr.
319/2006. Ca atare, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere în mod just criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C., respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpatului și lipsa antecedentelor penale, precum și proporția culpei în producerea evenimentului rutier.
În ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei, Curtea apreciază că toate criticile formulate de partea civilă în susținerea motivelor sale de recurs sunt nefondate.
Astfel, din actele existente la dosarul cauzei rezultă că S.C. A. Ț. A. S.A., în calitate de asigurator de accidente de muncă al părții responsabile civilmente, a achitat suma de 50.000 lei în baza dosarului de daune nr. 3. (f.
17). Ori, această sumă a fost apreciată în mod corect de către instanța de fond, ca fiind de natură să asigure o justă și echitabilă dezdăunare părții civile pentru prejudiciul moral ce i-a fost cauzat și pentru suferințele psihice generate de decesul victimei. S-a avut în vedere împrejurarea că prin acordarea daunelor morale trebuie să se realizeze o echitabilă dezdăunare a părții civile fără ca aceste daune să reprezinte amenzi pecuniare nejustificat de mari pentru autorul prejudiciului.
Soluția este legală și temeinică și în ceea ce privește despăgubirile periodice stabilite pentru fiecare dintre cei doi copii ai victimei și, de asemenea, și în ceea ce privește cuantumul daunelor materiale, stabilite în sarcina inculpatului, aceste despăgubiri fiind calculate în raport de culpa reținută atât în sarcina inculpatul, cât și în sarcina victimei.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția pronunțată este legală și temeinică sub toate aspectele, astfel că, având în vedere și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.proc.pen., recursul declarat va fi respins ca nefondat. În temeiul art. 189 și art. 192 alin. 2 C.proc.pen., se va stabili onorariu avocațial și va fi obligată partea civilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă O. L., împotriva sentinței penale nr. 221 din 24 februarie 2011 a Judecătoriei B.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Respinge cererea părții civile de obligare a inculpatului la cheltuieli judiciare. Obligă pe partea civilă să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G.IER C. I. M. B. V. G. D. S. Red.MB/dact.MS 3 ex./(...) Jud.fond: D.M.N.
| ← Decizia penală nr. 1153/2011, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 3/2010, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
