Decizia penală nr. 1491/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1491/R/2011
Ședința publică din data de 28 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : A. D. L.
JUDECĂTORI : V. C.- președinte secție
C. I.
GREFIER : T. G.
P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin
PROCUROR : ANEM. CIREAP
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul L. N. și chematul în garanție SC";U. A.";SA B. împotriva deciziei penale nr.130 din
21 martie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 al.2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. N., asistat de apărător desemnat din oficiu, av. G. Dan, apărătorul părții civile S. V., av. B. S. M. din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială la dosar apărătorul ales al asiguratorului SC U. SA, av. C. L. I., din Baroul Cluj, cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind partea civilă S. V., asigurătorul S. și partea responsabilă civilmente S. P.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului L. N. solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și rejudecarea cauzei conform dispozițiilor art. 385/9 alin. 1 pct. 14 C.pr.pen.. Pe latură penală solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientate spre minimul general prevăzut de lege, cu reținerea dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. a, b și c C.pen. și a art. 71 lit. b C.pen., cu suspendarea condiționat a executării pedepsei, conform art. 81 C.pen. Învederează instanței că inculpatul a avut o conduită bună, a depus stăruințe pentru recuperarea prejudiciului chiar dacă ar fi putut aștepta ca acesta să fie achitat de societatea de asigurare conform poliței RCA, astfel că nu se impune înlăturarea dispozițiilor art. 74 alin.1 lit. b C.pen., cât timp inculpatul a contribuit la recuperarea prejudiciului. Solicită a se avea în vedere și vârsta inculpatului, care este bolnav și își câștigă cinstit traiul. Mai mult, din declarațiile martorilor care au asistat la producerea accidentului, respectiv O. I. și C. V., rezultă că victima sa grăbit și nu s-a asigurat, iar din declarația martorului M. M. C. rezultă că vizibilitatea inculpatului a fost obstrucționată de autoturismul, ce se deplasa pe sensul opus.
Pe latură civilă solicită în principal a se lua act de tranzacția intervenită între părți, iar în subsidiar, solicită acordarea de daune către partea civilă dacă acestea sunt dovedite.
Apărătorul asiguratorului SC U. SA solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și menținerea hotărârii pronunțate de către instanța de fond, apreciind că această hotărâre a dat o justă soluționare a laturii civile a cauzei.
Arată că își însușește criticile aduse deciziei atacate redactate în motivele de recurs, solicitând a se avea în vedere considerentele reținute de instanța de fond, care a făcut o analiză amănunțită a stării de fapt și a probelor administrate în raport de legislația civilă. Actul încheiat cu partea civilă și intitulat declarație are caracter în opinia sa de convenție, fiind de natură a stinge pretențiile părții civile legate de daunele morale și materiale. A. că această tranzacție este valabilă pentru că nu s-a dovedit că la momentul semnării acesteia consimțământul părții vătămate a fost viciat în vreun fel. Instanța de apel a considerat că această convenție nu este valabilă și că nu poate produce efecte juridice fără a administra probe în acest sens, din care să rezulte vreun viciu de consimțământ sau de orice altă natură, fără a se ști care este cât timp acesta nu este indicat. C. că partea civilă a avut clar reprezentarea faptului că a încheiat o convenție prin care prejudiciul său este integral acoperit, iar faptul că ulterior s-a răzgândit nu poate conduce la înlăturarea acestei convenții. Constată că se face referire la faptul că părții civile nu i s-a citit actul semnat și că declarația depusă la dosar nu concordă cu datele accidentului rutier, însă partea vătămată avea discernământ, putea citi conținutul convenției, care nu este obligatorie a se încheia la un notar sau în prezența unui avocat pentru a produce efecte juridice, mai ales că la încheierea acesteia au fost prezenți mai mulți martori, a căror audiere nu s-a solicitat pentru a se dovedi vicierea consimțământului părții vătămate. P. aceste motive, solicită casarea deciziei penale atacate și menținerea sentinței pronunțate de către instanța de fond.
Apărătorul inculpatului L. N. arată că este de acord cu admiterea recursului declarat de către asigurator, cu consecința reținerii dispozițiilor art. 74 lit. b C.pen. pe latură penală. Cu onorariu din FMJ.
Apărătorul părții civile S. V. solicită respingerea recursurilor declarate în cauză atât pe latură penală cât și pe latură civilă. Pe latură civilă solicită respingerea recursului societății de asigurare ca neîntemeiat și menținerea în integralitate a deciziei penale atacate. Arată că actul la care a făcut referire apărătorul asiguratorului este o declarație a părții civile după înmormântare, când i s-a înmânat suma de 7.000 lei, reprezentând cheltuielile de înmormântare, iar inculpatul a recunoscut că în acest context s-a discutat despre sumele ce urma să le achite părții vătămate cu titlu de daune. A. că este vorba despre o simplă declarație a părții vătămate, neexistând nici un viciu de consimțământ al acesteia, cu mențiunea că nu au solicitat anularea actului. Învederează instanței că la acel moment s-a prezentat inculpatul împreună cu un avocat, iar părții vătămate nu i s-au pus în vedere consecințele juridice ale acelei declarații, ce a fost semnată de ambele părți. Nu este o tranzacție de stingere totală a pretențiilor. Astfel, consideră că instanța de apel în mod corect a apreciat aceste aspecte și a dispus obligarea inculpatului și a asiguratorului la 20.000 lei daune morale, sumă care nu are caracter sancționator ci este de fapt un cuantum bine stabilit și bine meritat, raportat la vârsta părții civile și la împrejurarea că a rămas singură, deoarece nu are copii. Cu cheltuieli judiciare în recurs.
Reprezentanta P.ui solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate, atât pe latură penală cât și pe latură civilă. A. că solicitarea inculpatului de menținere a sentinței penale pronunțate de către Judecătoria Turda nu este justificată nici pe latură penală și nici pe latură civilă, întrucât în mod greșit și nejustificat s-au reținut dispozițiile art. 74 lit. a, b și c C.pen. și în mod greșit s-a interpretat drept tranzacție actul intitulat declarație. C. că în mod constantîn cazul infracțiunilor din culpă la individualizarea judiciară a pedepsei se au în vedere circumstanțele reale, întinderea culpei, ce aparține exclusiv inculpatului, ce a provocat un accident pe trecerea de pietoni, în localitate, circulând cu o viteză mult peste cea legală. Susținerile privind neasigurarea părții vătămate sunt combătute prin probele administrate în cauză. Este incontestabil că inculpatul a recuperat o parte din prejudiciul cauzat părții vătămate, însă având în vedere decizia Înaltei Curți de C. și Justiție, menținerea de circumstanțe atenuante se impune când raportat la împrejurările și fapta comisă este necesară diminuarea pedepsei pentru că răspunderea ar fi excesivă, iar în cauză nu se impune aplicarea unei pedepse egale cu minimul special prevăzut de lege pentru o infracțiune care s-a produs exclusiv din culpa inculpatului și având consecințe grave. Solicită a se reține că aceste elemente s-au avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate în cauză, conform art. 72 C.pen..
Pe latură civilă solicită respingerea recursului declarat de către inculpat și asigurător, deoarece nu suntem în situația unei tranzacții, raportat la dispozițiile art. 1704 C.civ., prin care părțile își exprimă acordul de voință. Simplu fapt al denumirii unui act declarație nu e definitoriu pentru a se stabili natura actului, ci conținutul actului, cu privire la care achiesează concluziilor apărătorului părții civile, întrucât este vorba despre o simplă declarație a părții vătămate, ce poate fi retractată și nu e un contract cu consecințele acestuia. De asemenea, apreciază că, consimțământul părții civile nu este unul valabil dat fiind datele din dosar și că nu suntem în prezenta unei contracții sau a unui contract sinalagmatic, raportat la dispozițiile art. 942 C.civ. În mod greșit instanța de fond a aplicat o astfel de interpretare, iar instanța de apel a îndreptat acest aspect.
Cu privire la solicitarea de cenzurare a pretențiilor civile și acordarea acestora în măsura în care sunt dovedite, constată că în cauză s-au acordat daune morale, a căror cuantum îl lasă la aprecierea instanței.
P. aceste motive, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. solicită respingerea recursului și menținerea deciziei penale atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli judiciare în sarcina inculpatului și a garantului asigurător.
Apărătorul inculpatului L. N. apreciază că în cauză nu există probe referitoare la un viciu de consimțământ al părții civile la data semnării înscrisului denumit declarație, din finalul căreia rezultă clar că aceasta nu mai are alte pretenții.
Apărătorul asiguratorului SC U. SA arată că achiesează concluziilor apărătorului inculpatului L. N.
Inculpatul L. N., având ultimul cuvânt, arată că achiesează concluziilor apărătorului său.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.127 din (...), pronunțată de Judecătoria Turda în același dosar, în baza art.178 alin.2 C., cu aplicarea art.74 lit. a,b C.pen., art. 76 lit. d C.pen., a fost condamnat inculpatul L. N., fiul lui I. și E., născut la data de (...) în Mediaș, jud. Sibiu, cetățean roman, studii 7 clase si școala profesionala, stagiul militar satisfăcut, conducător auto la SC T. P. S. C.-N., fără antecedente penale, domiciliat în C.-N., A. C. nr. 4, bl. P3, apt. 88, jud. C., CNP 1. la 1 an și 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpa.
In baza art. 71 C.pen., i-a fost interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit. a tz. II C.pen., pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 81 C.pen., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani si 9 luni, calculat in condițiile art. 82
C.pen.
In baza art. 71 alin. 5 C.pen., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
In baza art. 359 C.pr.pen., i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 si 84 C.pen., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
In baza art. 14, art. 346 alin. 1 C.pr.pen., rap la art. 271-272 C., s-a luat act de tranzacția încheiata între inculpat și partea civilă S. V., asupra laturii civile a cauzei, atașata filei 65 a dosarului, care face parte integranta din prezenta.
Au fost respinse restul pretențiilor civile formulate in cauza de partea civila S. V.
Prezenta este opozabila asiguratorului SC U. SA.
In baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că la data de (...), în jurul orei 18,oo, după lăsarea întunericului, inculpatul L. N. conducea autoutilitara marca VW Transporter, cu nr. de înmatriculare (...) pe DN 1 E 60 în direcția dinspre T. spre C.-N., pe raza localității C., rulând pe banda I de circulație.
Potrivit mențiunilor din cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fața locului, carosabilul era umed, condițiile atmosferice fiind de vânt puternic, cer înnourat și vizibilitate redusa, circulația realizându-se în lumina farurilor autovehiculelor, în condițiile în care zona nu era iluminată stradal (f. 4-5 u.p). În zona producerii accidentului marcajele si semnele rutiere aveau semnificația limitării vitezei de circulație a autovehiculelor la 50 km/h, trecerea de pietoni fiind presemnalizată și semnalizată corespunzător, marcajul trecerii de pietoni fiind vizibil pe carosabil.
Potrivit declarațiilor concordante ale martorilor O. I. si C. V., martori oculari la accident (f. 32-33 u.p, f. 34 u.p, f. 63 fond, f. 95 fond), victima S. G. s-a angajat în traversarea părții carosabile dinspre partea stângă spre dreapta direcției de deplasare a inculpatului, pe marcajul trecerii de pietoni semnalizată și marcată corespunzător. Martorul O. I. care se deplasa împreuna cu victima a arătat, in plus, faptul ca victima S. G. s-a asigurat corespunzător înainte de a se angaja în traversare, ambii constatând ca in apropierea trecerii de pietoni nu se afla nici un autovehicul, mașinile observându-se în depărtare, la o distanta aproximata de martor ca fiind de 30-40 m (f. 95 fond). In aceste condiții, după ce au ajuns la axul drumului, victima a apreciat că are timp suficient pentru a traversa drumul european, aceeași apreciere fiind făcută și de martorul O. I., mai ales în contextul în care îl considera pe S. G. ca fiind mai iute de picior. Cu toate acestea, la o distanță de aproximativ un metru de finalizarea traversării, S. G. a fost lovit in plin de autoutilitara condusă de inculpat, care rula cu viteza mare pe prima banda de circulație, victima fiind proiectată în aer pe o distanta de 20-30 m și decedând pe loc urmare a impactului.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 377/111/47 din (...) al Institutul de M. L. C.-N. C. a rezultat că moartea lui S. G. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne consecutivă rupturilor multiple ale organelor toraco-abdominale, leziunile s-au putut produce prin lovirea și proiectarea victimei de către un autovehicul, traumatismul și moartea pot data din (...). (f.
24-26 u.p).
Analizând probatoriul administrat în cauză, prima instanță a stabilit că inculpatul L. N. a încălcat dispozițiile legale care reglementează activitatea de conducere a unor autovehicule pe drumurile publice, nesocotind dispozițiile art.49 alin.1 din OUG nr.1., conform cărora limita de viteză în localități este de
50 km/h, de asemenea a încălcat dispozițiile art.135 lit.h din Regulamentul de aplicare a OUG 1., conform cărora era obligat să acorde prioritate de trecere pietonilor care traversează drumul public prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că prin cererea depusă inițial la dosarul cauzei în data de (...) și ulterior precizată la data de (...), partea vătămată S. V. s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului în solidar cu asigurătorul SC U. SA și cu partea responsabilă civilmente SC T. P. S. la plata sumei de 30.000 lei despăgubiri pentru daune materiale și a unei rente luna în cuantum de 300 lei, reprezentând veniturile minime lunare pe care le-a realizat victima.
Instanța de fond a respins pretențiile formulate în cauză de partea civilă
S. V., reținând că părțile au convenit asupra obligațiilor născute din infracțiunea comisă de inculpat, încheind în acest sens o tranzacție, semnată de partea civilă în prezența apărătorului, de față fiind fratele părții civile, sora acestuia, precum și 2 nepoți.
Împotriva hotărârii pronunțate de către Judecătoria Turda au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Turda, inculpatul L. N. și partea civilă S. V.
Prin decizia penală nr. 130 din 21 martie 2010 a T.ui C. în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod Porcedură Penală s-au admis apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Turda și partea civilă S. V., sentința penale nr.127/(...) a Judecătoriei T. a fost desființată cu privire la incorecta reținere a circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului și cu privire la soluția dată laturii civile și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:
S-au înlăturat din sentința penală apelată dispozițiile art.74 al.1 lit.a și b
Cod Penal și 76 al.1 lit.d Cod penal, referitoare la circumstanțe atenuante, și a fost condamnat pe inculpatul L. N., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 al.2 Cod penal.
În baza art.14 al.3 lit.b rap. la art.346 al.1 Cod procedură penală s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. V. și a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea acesteia suma de 20.000 lei daune morale, respingând restul pretențiilor formulate.
Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, inclusiv cele referitoare la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, cu mențiunea că termenul de încercare este de 4 ani.
În temeiul art.379 al.1 pct.1 lit.b Cod Procedură Penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul L. N. împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art.189 Cod procedură Penală s-a stabilit onorariu parțial pentru apărătorul desemnat inițial din oficiu pentru inculpat în sumă de 100 lei, sumă ce s-a avansat din Fondul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului C. - av. Driha D. T..
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură Penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 200 lei, din care
100 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat inițial din oficiu, iar în baza art.192 al.3 Cod procedură Penală celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Analizând apelurile declarate în cauză, prin prisma motivelor invocate, tribunalul analizând probatoriul administrat în cauză, a constatat că primainstanță a reținut în mod corect vinovăția inculpatului care în data de (...), în jurul orelor 18,oo, în timp ce conducea autoutilitara cu nr. de înmatriculare (...) pe DN 1 E 60 în localitatea C., a provocat accidentarea victimei S. G. și decesul acesteia, în condițiile în care victima traversa partea carosabilă pe trecerea de pietoni, marcată și semnalizată corespunzător.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C., reținând circumstanțele reale ale comiterii faptei, respectiv contextul în care inculpatul conducea autoutilitare (cu o viteză peste limita admisă în localitate, cunoscând despre locul unde era amplasată trecerea de pietoni, precum și faptul că zona nu era iluminată corespunzător).
Având în vedere aceste considerente, precum și faptul că inculpatul a recunoscut nuanțat săvârșirea faptei ce a avut urmare moartea unei persoane, tribunalul apreciată că în cauză nu se impunea reținerea de circumstanțe atenuante.
Dispunând înlăturarea circumstanțelor prev. de art.74 lit.a, b C., reținute în favoarea inculpatului, T. a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă de 2 ani închisoare, menținând modalitatea de executare a pedepsei, cu menținea că termenul de încercare va fi de 4 ani.
În ceea ce privește apelul părții civile, T. a constatat că prin cererea depusă la dosar în data de (...) partea vătămată S. V. s-a constituit parte civilă în cauză solicitând obligarea inculpatului în solidar cu asigurătorul SC U. SA și cu partea responsabilă civilmente SC T. P. S. la plata sumei de 30.000 lei despăgubiri pentru daune morale și a unei rente lunare în cuantum de 300 lei, reprezentând veniturile minime pe care le-ar fi luat victima.
În cursul judecății, mai precis la data de 11 februarie 2009, apărătorul inculpatului depune la dosarul cauzei un script intitulat „., datat (...), din care rezultă că partea civilă a primit de la inculpat suma de 7000 RON și nu mai are nici o pretenție materială sau de altă natură derivând din accidentul rutier din data de (...).
Apreciind că, în cauză, este vorba de o tranzacție, semnată de partea civilă S. V. în fața apărătorului inculpatului și în prezența rudelor părții civile, instanța de fond a luat act de tranzacția încheiată, respingând restul pretențiilor civile.
Cu aceiași motivare, T. a respins apelul inculpatului prin care solicită reducerea pedepsei.
Analizând cererea părții civile, prin prisma actelor de la dosar, T. a apreciat că actul numit „., depus în fața instanței de fond, nu poate fi considerat o tranzacție.
Potrivit dispozițiilor legale, tranzacția este un contract prin care părțile termină un proces început ori preîntâmpină un proces ce poate să se nască, făcându-și reciproc concesii. Tranzacția este un act de dispoziție, implicând deci capacitatea de exercițiu deplină, iar în cazul celor lipsiți de capacitate, autorizația prevăzută de lege.
Din actele dosarului rezultă că la data de (...) apărătorul inculpatului a avut o întâlnire cu partea civilă, această întâlnire a avut loc în locuința surorii părții civile, de față fiind sora acestuia și 2 nepoți. Faptul necontestat de părți este primirea sumei de 7000 lei.
Pe actul numit „. care ar fi fost întocmit de avocat nu apare numele acestuia, la dosarul de urmărire penală existând doar o împuternicire datată
(...), aceasta în condițiile în care accidentul a avut loc în (...).
De asemenea, pe actul respectiv, avocatul inculpatului nu face nici o mențiune referitoare la faptul că i-ar fi citit părții civile conținutul declarației și nu este indicată nici o persoană în calitate de martor.
Împrejurarea că banii au fost dați în prezența martorilor nu dă valabilitate acestui act, în condițiile în care rudele părții civile și partea civilă nu au fost atenționați cu privire la importanța actului semnat de partea civilă, ei fiind conștienți de faptul că se realizează predarea sumei de 7000 lei.
Așa se explică faptul că în declarația dată la 24 martie 2008 (f.28 dos.u.p.), în fața organelor de urmărire penală, partea civilă a arătat că după accident inculpatul i-a achitat o parte din cheltuielile ocazionate cu înmormântarea, însă își rezervă dreptul de se constitui parte civilă și de a se pronunța față de aceste pretenții în fața instanței de judecată.
P. considerentele arătate în cuprinsul acestei decizii, în baza art.14 alin.3 lit.b rap. la art.346 alin.1 C.pr.pen., T. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. V. și a obligat pe inculpat să plătească acesteia suma de 20.000 lei daune morale, respingând restul pretențiilor formulate de partea civilă.
La stabilirea cuantumului daunelor morale s-a avut în vedere suferința psihică produsă părții civile prin decesul susținătorului material și moral, cei doi având o căsnicie care se apropia de 50 ani.
În ceea ce privește renta solicitată de partea civilă, tribunalul a apreciat că acordarea ei nu se justifică în cazul de față deoarece aceasta beneficiază de pensie de urmaș. Veniturile la care face referire partea civilă în constituirea de parte civilă, venituri realizate din diverse munci în domeniul amenajărilor interioare nu au fost luate în calcul deoarece nu reprezintă venituri certe.
Împotriva deciziei penale menționate au declarat recurs în termeninculpatul L. N. și asigurătorul U. A. S. B. - S. C..
Inculpatul a motivat că pedeapsa aplicată este prea mare și se impune suspendarea condiționată a executării acesteia deoarece în mod greșit instanța de apel a înlăturat circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit.a și b C.p., condamnându-l pe recurent la 2 ani închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.2 C.p.; a precizat că instanța trebuia să țină cont de toate circumstanțele prev. de art.74 lit.a - c pentru că anterior accidentului a avut o conduită bună în societate, a depus stăruință pentru repararea prejudiciului și a avut o atitudine sinceră pe toată durata procesului penal.
Sub aspectul laturii civile a învederat că în mod greșit a fost obligat să plătească în favoarea părții civile 20.000 lei daune morale, în condițiile în care se impunea să se ia act de tranzacția civilă dintre părți din 8 martie 2007.
Recurentul asigurător a criticat decizia susținând că instanța de apel nu a soluționat corect latura civilă a cauzei penale întrucât nu a aplicat prevederile legale în materia drept civil material și nici a prevederilor dreptului civil procesual, potrivit cărora părțile pot dispune cu privire la drepturile lor anterior soluționării cauzei sens în care instanța este legată de convențiile încheiate; a precizat că între părți s-a încheiat o convenție prin care inculpatul a achitat părții civile 7.000 lei cu titlu de despăgubiri civile - materiale și morale - pentru prejudiciul cauzat ca urmare a producerii accidentului rutier din (...), convenție în care se stipulează în mod expres că partea civilă nu mai are nicio pretenție materială.
Examinând decizia atacată din perspectiva motivelor de recursinvocate Curtea constată următoarele:
Criticile inculpatului recurent vizând pedeapsa aplicată urmează a fi analizate în raport de condițiile cazului de casare prev. de art.3859 alin.1 pct.14 C.p.p. P. examinarea acestui caz de casare este necesară reiterarea stării de fapt. Astfel, instanțele de fond au reținut că în (...) în timp ce inculpatul conducea o autoutilitară VW Transporter dinspre T. înspre C.-N., în localitatea C., aflându-se pe prima bandă de circulație a lovit cu partea stângă față a autovehiculului pe victima S. G. care traversa pe trecerea de pietoni, faptă ce constituie infracțiunea de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin.2 C.p. Susținerea recurentului că în mod greșit instanța de apel a înlăturat circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.a și b C.p. ce au fost reținute de către prima instanță nu poate fi primită deoarece așa cum s-a reținut de instanța de apel inculpatul a recunoscut cu rezerve comiterea faptei invocând fie împrejurarea că a fost orbit de farurile unui autoturism ce circula din sens opus, fie că a fost vina victimei care nu s-ar fi asigurat, astfel încât justificat au fost înlăturate circumstanțele atenuante; pentru aceleași argumente nu poate fi reținută circumstanța atenuantă prev. de art.74 alin.1 lit.c C.p. Inculpatul a mai criticat operațiunea de individualizare a pedepsei sub aspectul modalității de executare afirmând că se impunea suspendarea executării acesteia însă nu a observat că instanța de apel a decis că menține modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului și a modificat termenul de încercare al acestuia corespunzător majorării pedepsei. În ceea ce privește motivul de recurs invocat cu privire la latura civilă pe lângă argumentele prezentate de către instanța de apel care înlătură ipoteza că actul încheiat după accident în data de (...) reprezintă o tranzacție ce ar fi stins acțiunea civilă, Curtea reține că actul depus la f.65 fond, este intitulat „Declarație"; , iar în cuprinsul acestuia partea civilă S. V. declară că a primit de la numitul L. N. suma de 7000 ron și mai declară că nu mai are nicio pretenție materială sau de altă natură derivând din accidentul rutier; se observă că acest act nu cuprinde astfel cum a invocat recurentul asigurător „o convenție"; pentru simplul fapt că nu este semnat de către inculpat, prin urmare nu atestă manifestarea unui acord de voințe care să poată fi calificat drept o tranzacție asupra laturii civile a cauzei. Sub un alt aspect, actul juridic trebuie interpretat potrivit voinței interioare a persoanei de la care emană, ori partea civilă nu a înțeles că suma de 7000 lei ar stinge pretențiile sale, dovadă că ulterior s-a constituit parte civilă în ceea ce privește daunele morale, fiind evident că suma era destinată cheltuielilor de înmormântare. Că este așa o dovedește inclusiv inculpatul care în suplimentul de declarație de la f.94 fond admite că partea civilă urma să primească și alți bani pentru a fi îndestulată. Așadar, nici acest motiv de recurs nu este întemeiat. La examinarea cauzei nu au fost constatate cazuri de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu de către instanța de recurs. Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondate recursurile declarate. Văzând disp. art.193 alin.6 C.p.p. va obliga recurenții la plata egală a cheltuielilor judiciare suportate de partea civilă intimată în recurs și dovedite cu chitanța depusă la dosar, iar potrivit art.192 alin.2 C.p.p. va obliga aceiași recurenți la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat. P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul L. N., domiciliat în C. N., A. C., nr. 4, bl.P.3, ap.88 si de asigurătorul U. A. S. B. - S. C. cu sediul în C. N., str. Gavril Musicescu, nr. 3.A împotriva deciziei penale nr.130 din 21 martie 2011 a T.ui C. Stabilește în favoarea Baroului de A. C. suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obliga pe inculpat și asigurător să plătească suma de câte 750 lei cheltuieli judiciare către partea civilă S. V. domiciliată în T., str. Cucului, nr. 6o, jud. C. Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, iar pe asigurător la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din 28 septembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI A. D. L. V. C. C. I. GREFIER T. G. Red.VC Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 1517/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 18/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
