Decizia penală nr. 84/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.84/A/2011
Ședința publică din 14 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P., judecător JUDECĂTOR: V. G.
GREFIER : D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. D. S.
S-a luat spre examinare apelul declarat de revizuientul C. M. V. împotriva sentinței penale nr.14/C din 03 februarie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosar nr.(...), având ca obiect cererea de revizuire.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa revizuientului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru judecarea apelului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului declarat de revizuient ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
C U R T E A
Asupra apelului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Tribunalul Cluj prin sentința penală nr.14 din 3 februarie 2011, a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul C. M. V.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin sent.pen.nr.139/(...) a T.ui C., revizuientul C. M. V., a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art.183 C., definitivă prin dec.pen.
123/(...) a Curții de A. C., prin respingerea apelului promovat de sus- numit.
Raportat la motivele invocate în cerere, instanța a constatat că acestea nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 lit.a și b C.; astfel, starea conflictuală dintre familia revizuientului și cea a victimei nu constituie o împrejurare necunoscută de instanță la momentul soluționării fondului cauzei; referitor la motivele susceptibile a fi încadrate în prevederile art.394 lit.b C., revizuientul nu a făcut dovada celor invocate în sensul cerut de disp. art.395 alin.1 C.
De menționat este și faptul că, deși nemulțumit de soluțiapronunțată, revizuentul nu a uzat de calea de atac a recursului, cu toate că avea acest drept.
Totodată, instanța a constatat că, sus-numitul a mai formulat o cerere de revizuire având același obiect și care prin sentința penală
341/(...) a T.ui C., i-a fost respinsă.
În prezenta cerere, a invocat în plus, în apărarea sa, interesul material care a stat la baza declarațiilor mincinoase date de martorii audiați pe fondul cauzei, aspect care, așa cum am precizat anterior, trebuie dovedit potrivit disp. art.395 al.1 C., ceea ce nu este cazul în speță.
Față de cele arătate, instanța, în baza art.403 alin.3 C., ținând cont și de dispozițiile prevăzute la alin.31 al aceluiași articol, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul C. M. V. În baza art. 192 al.2 C., a fost obligat revizuientul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 100 lei. Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuientul C. M. V. solicitând admiterea acestuia, desființarea soluției tribunalului și judecând pe fond cauza revizuirea sentinței penale 139 din 18 mai 1995 a T.ui C. apreciind că nu se face vinovat de săvârșirea faptei retinute in sarcina sa. La dosar sunt atașate și concluziile Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj vizând respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, întrucât motivele invocate nu se circumscriu prevederilor art.394 lit.a și b C. Motivele cererii de revizuire sunt acelea care vizează constatarea nevinovăției condamnatului întrucât magistrații au pronunțat hotărâri care au avut la bază declarații mincinoase ale martorilor audiați în cauză, care pe lângă faptul că se aflau în stare conflictuală cu condamnatul, aveau și un interes material în speță, în sensul că în iulie 1994 aceștia foloseau suprafețe de teren atribuite în mod ilegal, revizuientul fiind cel care, demarând procedurile legale a încercat să demonstreze aceste nelegalități, condiții în care martorii au afirmat mincinos că el ar fi lovit victima, aspect pe care îl apreciază ca o împrejurare ce nu a fost cunoscută de instanță la judecarea dosarului. Revizuientul precizează că nu el a comis fapta, învederând că a fost atacat de membri familiilor Coptil, R. și Mican cu care a avut grave neînțelegeri pentru un teren, a reliefat că nu a aruncat cu pietre spre victimă, deoarece în locul unde se adăpostise, nu existau pietre, ci numai pământ galben. Curtea examinând apelul declarat, prin prisma motivului invocat ajunge la următoarele constatări : Din verificarea dosarului de fond, rezultă că revizuientul C. M. V. este nemulțumit de modul în care au fost interpretate de către instanțe probele administrate în cauză, de încadrarea juridică dată faptei comise de el, de cuantumul pedepsei aplicate. Raportând motivele revizuientului la condițiile înscrise în art.394 lit. a-e C.pr.pen., care permit revizuirea hotărârilor judecătorești rămase definitive, curtea constată că nici unul dintre acestea nu se circumscrie celor din textul de lege învederat mai sus, nemulțumirile condamnatului reprezentând motive de apel sau de recurs care puteau fi invocate și soluționate în căile ordinare de atac, respectiv de către Curtea de A. C. și Înalta Curte de Casație și Justiție. De reținut că după respingerea apelului ca nefondat prin decizia penală 123 din 25 iulie 1995 de către Curtea de A. C.,condamnatul nu a mai recurat hotărârea la instanța superioară Curtea Supremă de Justiție. Prin recursul în interesul legii nr.60 din 24 septembrie 2007 al Î. s-a stabilit că "în cererile de revizuire când motivul invocat nu se încadrează în cazurile prevăzute expres și limitativ de art.394 C., se impune respingerea acestora ca inadmisibilă";. Verificând actele și lucrările dosarului se constată că revizuientul C. M. V. a mai formulat o cerere de revizuire a sentinței penale nr.139/1995, în care a invocat aceleași temeiuri - art.394 lit.a și b C.și aceleași apărări, respectiv stare conflictuală și declarații mincinoase ale martorilor, cerere care a fost respinsă prin sentința penală 341 din 25 mai 2006 a T.ui C., cu motivarea că magistrații fondului au cunoscut starea conflictuală dintre familia inculpatului și cea a victimei, nefiind deci împrejurări noi, iar în ceea ce privește motivul susceptibil a fi încadrat în prevederile art.394 lit.b C., s-a constatat că revizuientul nu a făcut dovada în sensul cerut de art.395 alin.1 C. Nici în privința susținerii că martorii audiați în cauză ar fi avut un interes material și că pentru aceasta ar fi declarat mincinos, nu s-a făcut dovada cerută de art.395 alin.1 C. Prin recursul în interesul legii pronunțat prin decizia 3. a Î. s-a statuat că "cererile repetate de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoane, de temei legal, de motive și apărări invocate în soluționarea acestora";. De aceea, Tribunalul Cluj a respins prezenta cerere de revizuire, ca inadmisibilă. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, care poate fi formulată doar in cazurile prevăzute expres si limitativ de art. 394 Cod proc.penală, având ca finalitate inlăturarea unei erori judiciare, in cazul în care aceasta s-ar fi produs cu ocazia soluționării definitive a unei cauze. Astfel, revizuirea permite reluarea judecării cauzei doar dacă in fata instanței este adus un probator cu totul inedit sau cel puțin necunoscut acesteia, care să permită constatarea erorii judiciare și inăturarea ei. Or, in cazul de față, revizuientul C. M. V. nu a invocat existența unor fapte sau împrejurări noi, care să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, ci a solicitat reluarea judecății si reaudierea martorilor care au fost ascultați de instanța de fond, încercând astfel să se reia judecarea cauzei sale. Cererea acestuia este nefondată, deoarece după rămânerea defintivă a sentinței de condamnare prin respingerea căilor de atac ordinare, aceasta a intrat in puterea lucrului judecat. Curtea învederează că în calea extraordinară de atac, a revizuirii nu este posibilă, luarea în discuție a unor solicitări care constituie, de fapt, motive de apel și recurs, care de altfel au fost formulate de către condamnat în căile ordinare de atac. Pe calea revizuirii, așa cum se arată în practica constantă a instanței supreme nu se poate ajunge la o prelungire a probațiunii administrate în cauză și nici la reducerea pedepsei definitiv stabilite și intrată în autoritatea de lucru judecat. Pentru motivele ce preced se va respinge ca nefondat apelul declarat de condamnat în baza art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen. Văzând disp. art.192 alin.2 C.pr.pen., condamnatul va plăti statului suma de câte 250 lei cheltuieli judiciare. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul C. M. V. împotriva sentinței penale nr. 14 din 3 februarie 2011 a T.ui C.. Obligă pe revizuient să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare. Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER D. P. V. G. D. S. Red.PD/CA 3 ex…- (...) Jud.fond.B. I.
| ← Decizia penală nr. 394/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 313/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
