Decizia penală nr. 1417/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.1417/R/2011

Ședința publică din 19 septembrie 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : ANA C. JUDECĂTORI : M. Ș. - judecător

: L. M. GREFIER : M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V. T.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații C. A. jr. și C. A. sen., împotriva deciziei penale nr.118/A din 14 martie 2011 a T. C., pronunțată în dosarul nr.(...), inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prin emitere de file CEC fără acoperire prev. și ped. de art.215 al.1,3 și 4 C.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de

ședință din data de 12 septembrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 426/(...) a Judecătoriei C.-N., în temeiul art.

334 din C.p.p. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor ca fiind neîntemeiată.

În baza art. 215 al. 1, 3 și 4 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului C. A. JR., cetățean român, fiul lui A. și M., născut la data de 31 iulie 1962 în Sibiu, cu studii superioare, stagiul militar satisfăcut, ocupația

- administrator la societăți comerciale, necăsătorit, fără copii, cu domiciliul în B., str. L. B., nr. 5, jud. B., fără antecedente penale, CNP 1., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 36 al. 1 rap. la 33 lit. a din C. s-a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre a fost săvârșită în condițiile concursului real omogen de infracțiuni cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 86^1, 86^2 din C. prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C. și J.

În temeiul art. 86^5 din C. rap. la art. 85 din C. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie

2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În temeiul art. 36 al. 1 rap. la art. 34 lit. b din C. s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de

4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C. și

Justiție, stabilește pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din

În temeiul art. 35 al. 1 din C.p.p. s-au interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a și lit. b C. pen. pe o perioadă de 2 ani, care se va calcula în condițiile art. 66 din C., așa cum a fost stabilit prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C.

În temeiul art. 88 al. 1 din C. s-a computat perioada arestării preventive de la data de 23 septembrie 2004 până la data de 25 mai 2005.

În baza art. 215 al. 1, 3 și 4 din C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului C. A., cetățean român, fiul lui A. și A., născut la data de 5 octombrie 1933 în localitatea S., jud. Alba, cu studii superioare, stagiul militar satisfăcut, ocupația - administrator la societăți comerciale, căsătorit, cu domiciliul în B., str. L. B., nr. 5, jud. B., fără antecedente penale, CNP 1., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 86^5 din C. rap. la art. 85 din C. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie

2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În baza art. 85 din C. s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2263/17 octombrie

2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov.

În temeiul art. 36 al. 1 rap. la art. 34 lit. b și d din C. s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2263/17 octombrie

2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov și cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată e către Î. Curtea de C. și Justiție și cu pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 lei aplicată prin sentința penală nr. 1. iunie 2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov, stabilind pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o va executa fără spor.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din

În temeiul art. 88 al. 1 din C. s-a computat perioada arestării preventive de la data de 12 noiembrie 2004 până la data de 25 mai 2005.

În baza art. 86^1 și 86^2 din C. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului C. A. și a stabilit termenul de încercare de 8 ani.

În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii dispuse.

În baza 86^3 al. 1 din C. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la S. de P. de pe lângă Tribunalul Brașov; să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 14 și la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 C. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. I. HZ S. C.-N., prin reprezentant legal J. I. A. cu domiciliul în C.-N., P-ța 1 Mai, nr. 4-5, jud. C. și au fost obligați inculpații și partea responsabilă civilmente S. A. M. S. prin lichidator S. C. C. S. cu sediul în B., b-ul G., nr.67, bl. 48, sc. A, ap. 3, jud. B., în solidar să plătească părții civile suma de 75.600 lei.

În baza art. 7 rap. la art. 21 lit. g din Legea 20/1990, R s-a dispus comunicarea copiei hotărârii de condamnare către ORC de pe lângă Tribunalul Brașov.

În baza art. 191 al. 2 și 3 din C.p.p. au fost obligați inculpații la plătească fiecare în solidar cu partea responsabilă civilmente S. A. M. S. prin lichidator S. C. C. S. suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința de mai sus, prima instanță a reținut căinculpații au fost asociați și administratori la S. A. M. S. și S. M. C. S. din B.

Martorul D. P., director al ziarului Monitorul de B. în perioada ianuarie 2004 - octombrie 2004, ziar ce aparținea S. A. M. S., a luat legătura cu reprezentantul părții civile J. I. A. solicitându-i să livreze către societatea S. A. M. S. anumite cantități de hârtie. Din declarațiile martorului și din statutul inculpaților în societate reținem că inculpații erau singurii în măsură să încheie contractele cu furnizorii și să stabilească modalitățile de plată. Martorul a declarat că inculpații i-au comunicat că plata se va face la fel ca și în cazul altor furnizori cu file CEC. J. I. a verificat dacă cele două societăți comerciale arătate mai sus și constatând că au rulaj de mai multe miliarde de rol a fost de acord să livreze marfa solicitată.

La data de 26 aprilie 2004, S. I. HZ S. a livrat către S. A. M. S. o anumită cantitate de hârtie în valoare de 481.497.102 rol conform facturii nr. 2074618 (f.15 din dos. UP). Pentru suma de 481.457.102 rol a fost emisă fila CEC seria BB303 000405038 de către S. M. C. S. beneficiar fiind S. A. M. S. F. CEC poartă data de 10 iunie 2004, dată la care a fost girat de către S. A. M. S. către S. I. HZ S. F. CEC a fost completată de către inculpatul C. A. S.

În derularea acelorași raporturi comerciale prin facturile nr. 2. aprilie

2004 și 2074629/6 mai 2004, S. I. HZ S. a livrat către S. A. M. S. hârtie de ziar în valoare de 473.682.178 rol și respectiv 503.149.136 rol (f.23-24).

Pentru achitarea celor două facturi au fost emise filele CEC seriile BB 303 nr. 00405040 pentru suma de 473.682.178 rol și nr. 00405041 pentru suma de 503.149.136 rol cu data de 21 iunie 2004 (fila 22), de către S. M. C. S. către S. A. M. S., girate în aceeași zi către S. I. HZ S.

Din declarațiile părților s-a reținut că, în temeiul unor uzanțe comerciale, cu știința părții civile, filele CEC au purtat ca și dată de emitere date ulterioare emiterii, iar cea din urmă dată a fost cea de 21 iunie 2004

(fila 22). La data stabilită de către părți pentru prezentarea filelor la bancă, acestea au fost refuzate pentru fonduri insuficiente.

Din adresa BNR nr. II/4/2737/7 iunie 2005 S. A. M. S. a fost declarată în interdicție bancară de a emite cecuri în perioada 22 aprilie 2004

- 25 mai 2005. Totodată CEC-urile emise de către S. M. C. S. nu au putut fi achitate de banca trasă BRD de la data de 14 iunie 2004 (f.53 dos. UP).

Inculpații au arătat inițial că niciodată nu s-a pus problema achitării facturilor emise de către partea civilă, ci doar problema unei compensări, iar CEC-urile au fost lăsate ca și garanție. Nu a primit acest argument de vreme ce filele CEC au fost emise de către un terț din perspectiva raportului comercial dintre S. I. HZ S. și S. A. M. S., respectiv de către S. M. C. S. Or, la momentul emiterii filei CEC de către S. M. C. S. către S. A. M. S. avea toate atributele unui instrument de plată, respectiv exista sau trebuia să existe în mod obligatoriu acoperire în bani pentru plata lor. Prin girarea CEC-urilor în aceeași zi către partea civilă, atributul de instrument de plată nu s-a putut transforma într-un atribut de garanție.

Totodată, insculpații au relevat faptul că niciun moment nu au avut intenția de a induce în eroare partea civilă și cu atât mai mult de a o înșela, arătând că datorită unor evenimente excepționale, cum ar fi faptul că o altă societate mare, respectiv S. U. R. S., din administrarea căreia făceau parte și inculpații și care asigura lichiditățile sau mijloacele de compensare pentru S. A. M. S., ar fi intrat subit în incapacitate de plată. Reamintim inculpaților că legea penală referindu-se la intenție nu privește doar poziția psihică intimă a inculpatului de a avea o conduită conformă. Astfel și în concret, în cazul infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată nu este suficient ca inculpații să nu fi dorit producerea unei pagube prin inexistența fondurilor necesare achitării filelor CEC, ci trebuia să se asigure și să știe că pentru plata filelor CEC sunt suficiente fonduri. Căci o filă CEC nu se poate emite fără să existe provizia sau acoperirea necesară achitării ei. În schimb, inculpații au manifestat indiferență față de existența sau inexistența fondurilor necesare achitării filelor CEC, acceptând și faptul că acele file

CEC nu vor fi achitate, iar justificările lor ulterioare sunt lipsite de relevanță juridică.

Instanța de fond a reținut că în aceeași perioadă în care au fost emise filele CEC de către S. M. C. S. și apoi girate de către S. A. M. S. ambele societăți au intrat în incapacitate de plată. La fel S. U. R. S. a intrat în procedura falimentului. Nu se poate reține că inculpații, asociați și administratori la cele două societăți, nu au cunoscut aceste aspecte, întrucât erau singurele persoane care cunoșteau și influențau în mod direct situațiile financiare ale societăților. Faptul că S. A. M. S. a intrat prima în interdicție bancară, iar filele CEC au fost emise de către S. M. C. S. către S.

A. M. S. și apoi girate către partea civilă nu face decât să contureze intenția inculpaților de a induce în eroare partea civilă cu privire la capacitatea de plată a societății contractante, prin emiterea unor instrumente de plată care au o forță juridică echivalentă sumelor lichide pe care le relevă. Emiterea unui instrument de plată, care în realitate funcționează ca o plată veritabilă creând o aparență de solvabilitate vecină cu realitatea, a fost de natură, în mod rezonabil, să inducă în eroare partea civilă cu ocazia încheierii contractului comercial de vânzare cumpărare a hârtiei de ziar. Și tocmai datorită caracteristicilor CEC-ului și a încrederii de care se bucură acest instrument de plată în raporturile comerciale, a apărut și grija specială a legiuitorului și incriminarea faptelor prevăzute la art. 215 al. 4 din C.

Atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor.

În condițiile stării de fapt reținute mai sus, s-a constatat că mijlocul folosit de către inculpați pentru inducerea în eroare a părții civile cu privire la solvabilitatea și credibilitatea societății contractante, respectiv emiterea unei file CEC cu o dată ulterioară celei la care a fost efectiv emisă, este unul larg răspândit în spațiul comercial și s-a făcut cu știința și acordul părții civile. De aceea, a considerat ca fiind corect stabilită încadrarea juridică a faptelor prin actul de sesizare a instanței.

Așa fiind, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului C. A. J. care, pentru a perfecta un contract comercial de vânzare cumpărare, a semnat și emis două file CEC în numele societății S. M. C. S. către S. A. M. S. și apoi le-a girat către partea civilă știind că pentru valorificarea ei nu există provizia sau acoperirea necesară, în această modalitate inducând partea civilă în eroare cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare comercial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 3 și 4 din C.

La individualizarea pedepsei instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpata, de gradul de pericol social ridicat al faptei raportat la împrejurările de fapt reținute din ansamblul probator, la vârsta inculpatului, la faptul că în mod consecvent a refuzat conștientizarea gravității faptelor sale, dar că spațiul temporal mare de la data săvârșirii faptei și până în prezent are o influență asupra scopului pedepsei.

În baza art. 215 al. 1, 3 și 4 din C. pen. instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul C. A. J. la pedeapsa de închisoare 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune

În temeiul art. 36 al. 1 rap. la 33 lit. a din C. a constatat că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre a fost săvârșită în condițiile concursului real omogen de infracțiuni cu infracțiunea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 86^1, 86^2 din C. prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C. și J.

În temeiul art. 86^5 din C. rap. la art. 85 din C. instanța de fond a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr.

669/6 februarie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și

Justiție.

În temeiul art. 36 al. 1 rap. la art. 34 lit. b din C. instanța de fond a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C. și Justiție, a stabilit pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 al. 2 din C. a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.,

ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

În temeiul art. 35 al. 1 din C.p.p. a interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a și lit. b C. pen. pe o perioadă de 2 ani, care se va calcula în condițiile art. 66 din C., așa cum a fost stabilit prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C.

În temeiul art. 88 al. 1 din C. instanța de fond a computat perioada arestării preventive de la data de 23 septembrie 2004 până la data de 25 mai

2005.

Instanța de fond a reținut că fapta inculpatului C. A. senior care, pentru a perfecta un contract comercial de vânzare cumpărare, a semnat și emis o filă CEC în numele societății S. M. C. S. către S. A. M. S. și apoi a girat-o către partea civilă știind că pentru valorificarea ei nu există provizia sau acoperirea necesară, în această modalitate inducând partea civilă în eroare cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare comercial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 3 și 4 din C.

Instanța de fond a constatat că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 86^1 și 86^2 din C. aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la pedeapsa de 500 lei amendă prin s.p. 1. iunie 2006 pronunțată de către

Judecătoria Brașov, precum și la pedeapsa de 8 luni închisoare, cu aplicarea art. 81 și 82 din C., aplicată prin sentința penală nr. 2263/17 octombrie

2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov.

În temeiul art. 86^5 din C. rap. la art. 85 din C. instanța de fond a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr.

669/6 februarie 2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și

Justiție.

În baza art. 85 din C. s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2263/17 octombrie

2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov.

2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 216/F/28 septembrie 2005 pronunțată de către T. B. în dosarul nr. 3336/2004, definitivă prin decizia penală nr. 669/6 februarie 2007 pronunțată de către Î. Curtea de C. și

Justiție și cu pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 lei aplicată prin sentința penală nr. 1. iunie 2006 pronunțată de către Judecătoria Brașov,stabilind pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care inculpatul o va executa fără spor.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

În temeiul art. 88 al. 1 din C. instanța de fond a computat perioada arestării preventive de la data de 12 noiembrie 2004 până la data de 25 mai

2005.

În baza art. 86^1 și 86^2 din C., considerând că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă, instanța de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilind termenul de încercare de 8 ani.

În baza art. 71 al. 5 din C. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii dispuse.

În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 14 și la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 din C., constatând că faptele ilicite săvârșite de către inculpați cu intenție indirectă au produs în mod nemijlocit un prejudiciu în patrimoniul părții civile, instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. I. HZ S. C.-N., prin reprezentant legal J. I. și a obligat inculpații și partea responsabilă civilmente S. A. M. S. prin lichidator S. C.

C. S., în solidar, să plătească părții civile suma de 75.600 lei.

În baza art. 7 rap. la art. 21 lit. g din Legea 20/1990, R s-a dispus comunicarea copiei hotărârii de condamnare către ORC de pe lângă

Tribunalul Brașov.

Împotriva sentinței de condamnare au formulat apel inculpații, iar prindecizia penală nr. 118 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Cluj, în temeiul art. 379 pct.1 lit.b C.pr.pen. s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații C. A. junior și C. A. senior împotriva sentinței penale nr. 426/(...) a Judecătoriei C.-N., iar în temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen. au fost obligați inculpații-apelanții la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de câte 200 lei, în apel.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate și dinoficiu, în baza probelor de la dosar, instanța de apel a apreciat ca temeinică și legală hotărârea primei instanțe, inculpații recunoscând desfășurarea activității faptice așa cum este relatată în sentința atacată și în actul de trimitere în judecată, cu mențiunea constantă pe parcursul întregului procespenal că CEC-urile au fost date ca instrumente de garanție nu ca instrumente de plată.

Inculpații nu au negat starea de fapt reținută de instanța fondului și neexistând nici un dubiu cu privire la aceasta și nici cu privire la încadrarea faptelor în drept, instanța de apel nu a înțeles să se oprească asupra acestor aspecte necontestate de inculpați și analizate de prima instanță, discutabilă fiind natura celor trei CEC-uri emise de inculpați, respectiv aceea de instrumente de plată sau mijloace de garantare a plății hârtiei pentru ziar, livrată de partea civilă S. I. HZ S. C.-N.

T. a apreciat că nu există nici cel mai mic dubiu că CEC-urile au fost emise ca instrumente de plată și că au avut această menire, aspect confirmat și de martorul P. D. care, în declarația sa de la f.53 dos. fond. arată că în calitatea sa de director al ziarului ,,Monitorul de B., ce aparține inculpaților C., a fost însărcinat de către inculpați de a purta discuții cu partea civilă S. I. HZ S. C.-N., și că a adus la cunoștința acesteia, administratorului J. I. A., că societatea inculpaților ,,A. M. S. dorește să cumpere hârtie de ziar de la partea civilă, plata urmând a se face cu file CEC.

Partea civilă a solicitat o întâlnire cu reprezentanții societății, respectiv, inculpații C. A. junior și C. A. senior, la întâlnirea respectivă și la discuțiile ce au avut loc participând și martorul P. D-tru, fără a avea vreo putere de decizie, ocazie cu care a auzit că partea civilă S. I. HZ S. C.-N. s-a angajat să livreze hârtia iar inculpații au afirmat că vor plăti prin file CEC contravaloarea livrării (f.53 dos.fond).

Și în faza de urmărire penală martorul P. D. a arătat că atunci când a fost însărcinat de către inculpați să poarte discuții cu partea civilă S. I. HZ S. C.-N., i s-a spus să aducă la cunoștința părții civile că plata hârtiei se va face cu file CEC (.167-168 dos.urm.pen.).

Declarația martorului se coroborează cu declarația administratorului părții civile S. I. HZ S. C.-N., numitul J. I. A., care în mod constant, chiar și cu ocazia confruntării și la instanța de apel a arătat că s-a convenit cu inculpații să facă plata hârtiei cu file de CEC, scadente la 45 de zile, că filele

CEC au fost completate de către inculpați și că aveau calitatea de instrumente de plată, însă după ce a livrat o cantitate de hârtie în valoare de un miliard și jumătate lei, conștientizând că are probleme cu plata livrării de hârtie, a acceptat să primească în contul prețului și energie electrică, urmărind prin aceasta să-și recupereze prejudiciul, încercare eșuată.

Și tot în scopul recuperării prejudiciului a acceptat și copiatorul color la un preț mult mai mare decât valoarea lui, însă cu toate acestea tot a mai rămas nerecuperată suma de 75.600 lei (RON).

Inculpații au avut o atitudine nesinceră pe parcursul întregului proces penal, atitudinea nesinceră rezultă atât din aspectele învederate mai sus, cât și din declarația inculpatului C. A. senior care, la f. 182 din dos. de urm. pen. arată că ,,fila de CEC semnată de mine cât și fila de CEC semnată de fiul meu C. A., în momentul predării lor la reprezentantul firmei S. I. HZ S. erau completate toate rubricile, inclusiv la data emiterii filei CEC";, ca ulterior să susțină că filele CEC nu erau completate fiind doar semnate și ștampilate, prin acest neadevăr încercând să le schimbe destinația din instrumente de plată în instrumente de garanție.

Chiar și contractul de prestări servicii de la f.54 din dos. de fond, încheiat între SC M. C. SRL B. și SC A. M. SRL B., reprezentate de cei doi inculpați, explică modul în care au înțeles inculpații C. să facă afaceri, și dacă se analizează toate condamnările inculpaților se constată că sporul depedeapsă aplicat inculpatului C. A. junior este pe deplin justificat, pedeapsa cea mai mare care i-a fost aplicată acestui inculpat prin sentințele anterioare fiind de 4 ani închisoare, și dacă nu s-ar aplica sporul de 1 an închisoare, această sentință de condamnare ar fi fără eficiență, inculpatul urmând să execute rezultanta de 4 ani închisoare, pedeapsă ce a fost aplicată la începutul anului 2007, ca urmare al condamnărilor anterioare.

În cauză, tribunalul a apreciat că nu se poate discuta despre lipsa laturii subiective și achitarea inculpaților în temeiul art.10 lit.d C.pr.pen., în sensul că ar lipsi intenția de a înșela și nici de schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune în infracțiunea prev. de art. 84 din Legea nr.

59/1934, inculpații cunoscând în perioada în care au fost emise filele CEC de către S. M. C. S. și apoi girate de către S. A. M. S., către partea civilă S. I.

HZ S. că nu au provizia necesară onorării obligației de plată către partea civilă S. I. HZ S., că au probleme financiare grave, în perioada respectivă SC A. M. SRL și SC M. C. SRL intrând în incapacitate de plată, și la puțin timp a intrat în faliment judiciar și S. U. R. S., firmă ce aparținea inculpaților.

Nu s-a putut reține că inculpații, asociați și administratori la aceste societăți, nu au cunoscut aceste aspecte, întrucât erau singurele persoane care cunoșteau și influențau în mod direct situațiile financiare ale societăților. Faptul că S. A. M. S. a intrat prima în interdicție bancară, iar filele CEC au fost emise de către S. M. C. S. către S. A. M. S. și apoi girate către partea civilă nu face decât să contureze intenția inculpaților de a induce în eroare partea civilă cu privire la capacitatea de plată a societății contractante, prin emiterea unor instrumente de plată care au o forță juridică echivalentă sumelor lichide pe care le relevă. Emiterea unui instrument de plată, care în realitate funcționează ca o plată veritabilă creând o aparență de solvabilitate vecină cu realitatea, a fost de natură, în mod rezonabil, să inducă în eroare partea civilă cu ocazia încheierii contractului comercial de vânzare cumpărare a hârtiei de ziar, partea civilă fiind indusă în eroare așa cum arată și la instanța de apel, de rulajul de miliarde de lei, și crezând că totuși inculpații își vor onora obligația, și denunțul penal a fost înregistrat la câteva luni de la data la care a fost scris.

Raportat la pericolul social concret al faptelor inculpaților, la atitudinea postinfracțională a acestora, la valoarea prejudiciului care la începutul anilor 2004, suma de un miliard și jumătate de lei era o sumă foarte mare și chiar în prezent o asemenea sumă este destul de importantă, s-a apreciat că instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepselor, iar sporul de pedeapsă ca urmare a contopirii pedepselor este pe deplin justificat, astfel că tribunalul a apreciat că nu se impune reducerea cuantumului pedepselor ce le-au fost aplicate inculpaților.

Pentru aceste considerente și cele arătate în sentința atacată, instanța de apel nu a pus sub semnul întrebării existența infracțiunii și vinovăția inculpaților, iar în ceea ce privește pedepsele ce au fost aplicate, acestea corespund gradului de pericol social concret al faptei și persoanei inculpaților, starea de fapt fiind confirmată de probele de la dosar, încadrarea în drept și individualizarea pedepselor fiind corect făcută de către instanța de fond.

Împotriva deciziei T. C., în termen legal au declarat recurs inculpații C. A. jr. și C. A. sen. solicitând casarea acesteia și, în principal, trimiterea cauzeispre rejudecare instanței de apel, iar în subsidiar, achitarea inculpaților, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b sau d C.pr.pen.

S-a arătat în motivarea recursurilor, în principal că, hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută, deoarece lipsește de la dosar încheierea de

ședință din 28 februarie 2011, prin care se susține că s-a amânat pronunțarea în cauză, astfel că instanța de recurs este în imposibilitate de a efectua controlul judiciar ce îi incumbă, neputând verifica respectarea regulilor de desfășurare a procesului penal și a garanțiilor procesuale ( dacă instanța a fost legal compusă, dacă a participat procurorul, dacă a fost asigurată asistența juridică a inculpaților, etc.)

În subsidiar, inculpatul C. A. jun. a criticat sentința sub aspectul neaplicării de către instanță a legii penale mai favorabile, în virtutea dispoz. art.13 C., în sensul că nu a luat măsurile necesare pentru aplicarea dispoz. art.74/1 C.pen și, respectiv, a dispoz. art.320/1 C.pr.pen., texte de lege incidente în cauză.

De asemenea, ambii inculpați au criticat hotărârile instanței de apel și de fond, sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptelor reținute în sarcina lor, în sensul că, în cauză se impunea discutarea existenței, eventual, a infracțiunii la legea cecului , prev. de art.84 din Legea nr.59/1934, având în vedere că probele de la dosar demonstrează într-adevăr, inexistența disponibilului în cont pentru acoperirea cecurilor și, respectiv, cunoașterea de către beneficiarul cecurilor a acestei împrejurări și a emiterii cecurilor în aceste condiții.

În fine, s-a arătat că, indiferent de încadrarea juridică dată faptelor, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale niciuneia din cele două infracțiuni - înșelăciune prev. de art. 215 al.1,3 și 4 C., respectiv, emiterea de cecuri fără a avea disponibil în cont, prev. de art.84 din Legea nr.59/1934 lipsind latura subiectivă a acestor infracțiuni și, drept consecință, impunându-se achitarea inculpaților în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.pr.pen. sau, eventual, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b C.pr.pen., aceasta din urmă, pentru că faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât, nu au pus în pericol, cu vinovăție, vreuna din valorile ocrotite de legea penală.

O ultimă critică adusă hotărârilor atacate a fost cea referitoare la judecarea cauzei de către prima instanță în lipsa părții responsabile civilmente, nelegal citate, aspect asupra căruia instanța de apel nu s-a pronunțat.

Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor înmaterie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 C.pr.pen., Curtea constată fondate recursurile în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Întrucât Curtea constată incidența în cauză a primului motiv de recurs invocat - nulitatea hotărârii atacate - care se circumscrie cazurilor de casare prev. de art.art.385/9 alin.1 pct.3-5 C.pr.pen., ne vom referi în continuare la acesta, fiind inutilă în aceste condiții, analizarea celorlalte motive invocate.

Astfel, se constată că în practicaua deciziei atacate, pronunțate la 14 martie 2011 de Tribunalul Cluj, se menționează că dezbaterile pe fond ale cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 februarie

2011, care face parte integrantă din decizie, dată la care s-a amânatpronunțarea hotărârii.

Verificând dosarul cauzei, dar și mapa de decizii în apel pe anul 2011 a T. C., de la nr.101 la nr.150 ( proces-verbal fila 104 dosar recurs), Curtea constată lipsa încheierii de ședință din 28 februarie 2011, aferentă deciziei penale nr.118/A/(...), atacată cu prezentele recursuri.

Așa fiind, instanța de control judiciar se află în imposibilitatea de a verifica respectarea regulilor de desfășurare a procesului penal și a garanțiilor procesuale ( dacă instanța a fost legal compusă, dacă a participat procurorul, dacă a fost asigurată asistența juridică a inculpaților, publicitatea ședinței de judecată ), practic, nu s-a făcut dovada respectării dispozițiilor legale relativ la aceste imperative, încălcarea acestora fiind circumscrisă cazurilor de casare prev. de art.385/9 alin.1 pct.3-5 C.pr.pen. și fiind sancționată cu nulitatea absolută a hotărârii, în virtutea dispoz. art.197 alin.2 C.pr.pen.

În consecință, în baza art. 385^{15 pct. 2 lit. c C.pr.penală se vor admite recursurile declarate de către inculpații C. A. jr. și C. A. sen. împotriva deciziei penale nr. 118 din data de (...) a T. C., care va fi casată în întregime și se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.}

În virtutea dispoz. art.385/18 C.pr.pen., în rejudecare, instanța de apel, va lua măsurile necesare pentru ca, dezbaterile asupra apelurilor să fie consemnate procedural într-o încheiere de ședință sau în hotărâre, reluarea judecății urmând a se face de la momentul 24 ianuarie 2011, încheierea de la acest termen fiind ultimul act procedural valabil în cauză, bineînțeles, la soluționarea apelurilor urmând a avea în vedere și celelalte motive de recurs invocate.

În baza art. 189 C.pr.civ. se vor stabili sumele de câte 75 lei, ca onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților, av. P. D. G. și av.

O. A. B., sume ce se vor avansa din FMJ.

Văzând și dispoz. art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art. 385^{15 pct. 2 lit. c C.pr.penală admite recursurile declarate de către inculpații C. A. jr. și C. A. sen., ambii domiciliați în B., str. L. B. nr.}

5, împotriva deciziei penale nr. 118 din data de (...) a T. C., pe care o casează în întregime și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În baza art. 189 C.pr.civ. stabilește sumele de câte 75 lei, ca onorariu parțial pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților, av. P. D. G. și av. O. A. B., sume ce se vor avansa din FMJ.

În baza art. 192 alin. 3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 septembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

ANA C. M. Ș. L. M.

GREFIER M. B.

Red.A.C./Dact.H.C.

4 ex./(...)

Jud.fond: Mihăiță L. M.

Jud.apel: E. Jeler, I. N. Boiciuc

← Decizia penală nr. 889/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 863/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1417/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1417/2011, Curtea de Apel Cluj