Încheierea penală nr. 1221/2010, Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 1221/R/2010

Ședința publică din data de 03 august 2011

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. B., JUDECĂTOR

JUDECĂTORI : L. H.

: M. R. GREFIER : M. V.-G.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - S. T. C., reprezentat prin

PROCUROR - DORU DOBOCAN

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații F. I., S. S., S. A., S. S., D. M., B. J., B. F. și de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T. - S. T. S. (raportat la soluția adoptată față de inculpații R. G., P. A., B. R. I.) împotriva încheierii penale nr. 21/C din 22 iulie 2011 a T.ui S., având ca obiect propunerea formulată de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T. - S. T. S. de luare a măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații S. S., S. A., S. S., D. M., în stare de arest, asistați de apărător ales, avocat, P. M. din cadrul Baroului de avocați S., inculpații R. G., P. A., aflați în stare de libertate, asistați de apărător ales, avocat P. M. din cadrul Baroului de avocați S., inculpații F. I., B. J., în stare de arest, asistați de apărător ales, avocat C. T. din cadrul Baroului de avocați S., inculpatul B. F., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat P. O. și inculpatul B. R. I., aflat în stare de libertate, asistat de apărător ales, avocat T. C. din cadrul Baroului de avocați S.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul F. I., avocat S. A. S., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul S. S., avocat F. A., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata S. A., avocat L. K., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul S. S., avocat B. I., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul R. G., avocat C. C., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata P. A., avocat C. M. I., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul D. M., avocat I. M., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. J., avocat B. J. și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. F., avocat D. D. C., toți avocații din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.

I. F. I., S. S., S. A., S. S., D. M., B. J., B. F., întrebați fiind, arată că-și mențin recursurile formulate în cauză.

Reprezentantul M.ui P. menține recursul formulat de

Apărătorul ales al inculpatei P. A., avocat P. M. depune la dosar o adeverință medicală și copia certificatului medical de constatare a capacității de muncă.

Apărătorul ales al inculpatului R. G., avocat P. M. depune la dosar o adeverință medicală din care rezultă că inculpatul este internat la S. județean Z.-Secția chirurgie, fiind în imposibilitate să se prezinte la acest termen de judecată.

Apărătorul ales al inculpatului B. R. I., avocat T. C. depune la dosar o anchetă socială, copia certificatului de căsătorie, copia certificatului de naștere al minorei B. I. - M.

I., întrebați fiind, arată că nu doresc să dea declarație în fața instanței de recurs.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul M.ui P. solicită în temeiul art. 385^{15 pct. 2 lit.d Cod pr.pen. raportat la art. 3866 alin. 3 Cod pr.pen. solicită admiterea recursului formulat de DIICOT-S. T. S. așa cum a fost formulat în scris, desființarea în parte a încheierii penale nr. 21/C din 22 iulie 2011 a T.ui S. și, rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună arestarea preventivă a inculpaților P. A., R. G. și B. R. I..}

Susține motivele detaliate ale recursului împotriva încheierii din data de 22 iulie 2011 prin care Tribunalul Sălaj a luat față de inculpații P. A., R. G. și B. R. I. măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respingând în parte propunerea DIICOT-ului- S. T. S. privind arestarea acestor inculpați, expuse în memoriul depus la dosarul cauzei.

În esență solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună arestarea preventivă a celor trei inculpați având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit.f Cod pr.pen. pentru a fi luată măsura arestării preventive față de inculpați.

Solicită să se aibă în vedere că atât inculpatul R. G. cât și inculpata P. A. au fost în mod repetat cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în alte cauze aflate pe rolul de judecată din J. și Z., dând dovadă de perseverență infracțională astfel că, nu se justifică măsura obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpați.

De asemenea, și inculpatul B. R. I. a dat dovadă de perseverență infracțională și solicită să se aibă în vedere cantitățile mari de țigări care au fost „manipulate"; în contextul săvârșirii infracțiunii de contrabandă de către inculpat.

P. aceste motive, solicită admiterea recursului formulat de DIICOT-S. teritorial S.

Apărătorul inculpaților F. I., B. J., avocat C. T. solicită admiterea recursului formulat și rejudecând cauza să se dispună respingereapropunerii de arestare și luarea față de inculpații pe care îi reprezintă măsura obligării de a nu părăsi țara.

Prin încheierea recurată instanța de fond a efectuat o cercetare a unei situații și a concluzionat greșit și a făcut aprecieri greșite cu privire la instituțiile care vizează măsurile preventive.

Legiuitorul a stuat că scopul măsurilor preventive este de a asigura buna desfășurare a procesului penal și împidicarea inculpatului să se sutragă de la urmărirea penală.

Scopul măsurilor preventive nu a fost deloc evidențiat de instanță, nearătând motivele pentru care cei doi inculpați trebuie arestați, însă a analizat scopul măsurilor preventive față de inculpații R. G., P. A., B. R. I.față de care a fost respinsă propunerea de arestare preventivă și s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara, respectiv se arată că măsura preventivă este oprtună pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru împiedicarea sustragerii de la urmărirea penală.

În ceea ce privește temeiul prev. de art. 143 Cod pr.pen. arată că există indicii că inculpații au fost implicați în activități ilegale asimilate contrabandei însă nu există indicii și probe cu privire la existența infracțiunii aderare sau constituire de grup infracțional. Există un grup de persoane pe care DIICOT le-a unit sub această sintagmă. Din actele dosarului nu rezultă legături prestabilite, roluri determinate pentru a se putea reține art. 3 din Legea 39/2003.

Instanța de fond a arătat că între 7 inculpați a existat o coeziune și că inculpatul F. este capul rețelei. În opinia s-a faptul că niște persoane se cunosc între ele nu înseamnă că există o coeziune, iar faptul că inculpatul F. cunoaște 1-2 persoane care sunt cercetate în prezentul dosar nu înseamnă că este capul unei rețele.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor arată că instanța a reținut că este vorba de infracțiuni foarte grave, însă nu este chiar așa. În cauză este vorba de infracțiuni asimilate, respectiv infracțiunea scop este infracțiunea de contrabandă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

În ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea 39/2003 arată că infracțiunea mijloc, infracțiunea cadru sau de aderare la un grup organizat, legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani generic, însă are o limitare până la 7 ani în situația în care inculpații ar fi găsiți vinovați.

Raportat la natura infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați, urmează a se efectua adrese la autoritățile fiscale pentru stabilirea prejudicilor. În situația în care prejudiciul este de până la 50 mii de euro, dacă persoana cercetată achită acest prejudiciu și dacă nu a mai beneficiat de o asemenea prevedere, se poate dispune încetarea procesului penal.

Se susține că activitățile de contrabandă au început din anul 2011 astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.74^{1 Cod penal care la acea dată era în vigoare și dacă infracțiunea scop dispare atunci nici infracțiunea prev. de art. 7 din Legea 39/2003 nu mai subzistă.}

În ceea ce privește temeiul de arestare prev. de art. 148 lit.f Cod pr.pen. arată prima teză este îndeplinită având în vedere cuantumul pedepselor pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților.

În ceea ce privește teza a II a art. 148 lit.f Cod pr.pen. arată că la dosar nu există indicii și probe că inculpați ar prezenta pericol pentru ordinea publică în situația în care ar fi cercetați în stare de libertate. Prin comiterea infracțiunii de contrabandă este afectat bugetul statului dar nu există un pericol pentru cumpărător, având în vedere că au fost comercializate țigări și nu arme sau droguri.

În alte cauze de contrabadă inculpații sunt cercetați în stare de libertate, însă în această cauză raportat la reținerea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea 39/2003 a dus la luarea măsurii arestării preventive.

Solicită să se aibă în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, repsectiv faptul că inculpatul F. I. este un cetățean onest, nu are antecedente penale, are o familie legal constituită, doi copii minori în întreținere, are un domiciliul stabil, este respectat în societate.

Inculpatul B. J. are o familie legal constituită, doi copii minori, trăiește decent.

Mai solicită să se rețină faptul că deși inculpatul F. I. a fost „ascultat"; nu există niciun filaj, există doar o fotografie a casei sale.

În concluzie, solicită admiterea recursului formulat de inculpații F. I.

și B. J., casarea încheierii recurate și, rejudecând cauza să se dispună luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara.

Apărătorul ales al inculpatului B. R. I., avocat T. C. solicită respingereaca nefondat a recursului formulat de DIICOT-S. T. S. și menținerea încheierii penale nr. 21/C din 22 iulie 2011 a T.ui S. ca fiind temeinică și legală.

Solicită să se rețină că inculpatul B. R. I. a fost un pion neimportant și cunoaște doar o singură persoană din prezenta cauză.

Mai solicită să se aibă în vedere că inculpatul are o familie legal constituită.

Apărătorul ales al inculpaților S. S., S. A., S. S., D. M., R. G., P. A.,avocat P. M. depune la dosar motive de recurs pe care le susține în totalitate.

Solicită admiterea recursului formulat de inculpații S. S., S. A., S. S.,

D. M., casarea încheierii recurate și, rejudecând cauza să se dispună luarea față de aceștia a măsurii obligării de a nu părăsi țara.

În închierea atacată se susține că se oprtună luarea măsurii arestării preventive a inculpaților întrucât există presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, că lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică și că acest lucru ar rezulta din idignarea opiniei publice față de faptele comise de inculpați, măsura arestării preventive este necesară pentru efectuarea urmăririi penale și că unii dintre inculpați nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, criterii care în opinia sa nu corespund exigențelor art. 148 lit. f Cod pr.pen. în ce privește existența celor două coindiții și anume că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală să fie mai mare de 4 ani și, respectiv ca din probele existente la dosar să existe un pericol cert pentru ordinea publică prin lăsarea inculpaților în libertate.

În susținerea recursului invocă practica instanțelor naționale și practica C. și arată că recunoașterea sau nerecunoașterea faptelor reținute în sarcina inculpaților nu pot fi un criteriu pentru luarea măsurii arestării preventive.

Conform dispozițiilor articolului 136 alin. 1 Cod pr.pen. măsurile preventive sunt luate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și pentru împiedicarea sustragerii învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, judecarea cauzei sau executarea pedepsei.

Articolul 136 alin. 8 Cod pr.pen. conține criterii care trebuie avute în vedere la luarea măsurilor preventive.

Consideră că în cauză măsurile preventive de libertate cum este măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara sunt suficiente pentru realizarea cerințelor art. 136 alin. 1 Cod pr.pen., respectiv pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Susține că nu exista niciun fel de temere în ceea ce privește prezența inculpaților pe parcurul efectuării urmăririi penale și judecarea cauzei și în acest sens solicită să se aibă în vedere și împrejurările în care s-au judecat propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Propunerea de arestare preventivă a fost făcută în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. În dimineața zilei de sâmbătă judecătorul a amânat pronunțarea asupra excepților invocate pentru ziua de miercuri, iar în cursul zilei de miercuri cu ocazia judecării pe fond a cauzei amânarea pronunțării hotărârii a fost amânată până vineri. Pronunțarea a avut loc în jurul orelor 16³⁰. Pe parcursul celor 8zile nici unul dintre inculpați nu a încercat să se sustragă efectuării actelor de urmărire penală și nici judecării propunerii de arestare preventivă formulată de către DIICOT. I. s-au prezentat atât în cursul nopții de vineri spre sâmbătă cât și în cursul zilei de miercuri și a zilei de vineri prezentându-se la pronunțare și imediat după pronunțarea hotărârii în mod voluntar s-au prezentat la sediul IPJ S. pentru a fi încarcerați, înțelegând să se supună dispoziției date de către judecător prin încheierea recurată.

I. au procedat în acest mod întrucât respectă legea și hotărârea pronunțată de instanță și se poate trage concluzia că în cele 8 zile inculpații nu au dat dovadă că prezintă pericol pentru ordinea publică.

În cazul unor infracțiuni de violență luarea și menținerea măsurii arestării preventive este impusă întrcât prin natura faptelor prezintă un pericol ridicat. Cu toate acestea nu în toate cazurile cu infracțiuni contra vieții a fost luată măsura arestării preventive. În acest sens face trimitere la dosarul penal nr. (...) privind pe inculpatul Fiș C. față de care s-a luat doar măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, măsura care ulterior a fost înlocuită cu măsura obligărrii de a nu părăsi țara.

De regulă în cazul infracțiunilor economice în marea majoritate a cazurilor nu s-au luat de către instanțele naționale măsura arestării preventive decât în situații în care au existat prejudicii foarte mari și a existat riscul sustragerii de la urmărire penală, judecată și executarea pedepsei. În cazul infracțiunilor de acest gen, vânzarea de țigări netimbrate, nu s-au luat asemenea măsuri sau chiar dacă au fost luate nu au fost menținute.

Existența pericolului pentru ordinea publică și tratamentul care a fost aplicat față de inculpații (măsura arestării preventive) pe care îi reprezintă a început abia după ce a intrat în vigoare O.U.G.54/2010 când a fost introdus aliniatul 3 la art. 270.

În încheierea recurată s-a susținut că faptele comise de inculpați au dus la indignarea opiniei publice și au adus o atingere gravă valorilor morale și familiale, aspecte care în opinia nu pot fi reținute prin vânzarea unor țigări netimbrate.

La dosar nu sunt probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică și măsura nu poate fi motivată prin considerente abstracte, avându-se în vedere doar gravitatea infracțiunii. În acest sens invocă practica C., respectiv cazurile Bernard, Letellier contra Franței, cazurile Scundeanu și Tase contra R. în care Curtea

Europeană a condamnat respectivele state pentru faptul că au menținut diverși inculpați în stare de arest preventiv fără a oferi o motivație suficientă și corespunzătoare.

Atitudinea persoanelor de a nu declara nimic sau de a nu recunoaște faptele nu pot determina luarea măsurii arestării preventive pentru că potrivit legii pot să nu declare nimic și să nu recunoască nimic, putând uza de dreptul la tăcere.

Solicită să se observe că nicio o decizie pronunțată de C. nu confirmă punctul de vedere al DIICOT-ului cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit.f Cod pr.pen. Magistratul trebuie să constate existența pericolului pe care l-ar prezenta inculpatul în faza de urmărire penală și judecată.

În ceea ce privește suspiciunea rezonabilă privind comiterea faptelor, arată că inculpații R. și P. s-au dus să cumpere niște țigări fără a ști că fac parte dintr-un grup piramidal în care existau parole și coduri de comunicare. M. de vorbire al acestora se explică prin faptul că inculpații auun nivel de educație și cultură mai scăzut. Interpretarea convorbirilor poate fi variată însă în speță este făcută pentru incriminarea inculpaților.

În procesul-verbal de aducere la cunoștință a începerii urmăririi penale împotriva inculpaților întocmit la data de 14 iulie 2011 de DIICOT - S. T. S. vorbește de implicare în organizație a 24 de persoane și printre aceștia figurează și inculpatul S. F. față de care nu s-a luat nicio măsură preventivă deși se susține că acesta vindea țigările în diferite locuri stabilite în prealabil de către liderii grupului infracțional, pentru sume cuprinse între

50.000 și 70.000 lei vechi. Mai mult decât atâta inculpatul S. F. mai are calitatea de inculpat într-un dosar având ca obiect contrabandă, aflat în faza de cercetare judecătorească.

În ceea ce privește pe inculpata S. A. s-a spus că aceasta este o piesă importantă în grupul infracțional, că a vândut țigări de contrabandă și a realizat suma de 176 milioane lei care a fost găsită la sediul societății comerciale al cărei administrator este. Aceasta a recunoscut în ce condiții au ajuns la ea acele țigări și în ce condiții a acceptat să le comercializeze, însă a arătat că banii găsiți nu provin din vânzarea țigărilor, sens în care a depus la dosar actele contabile înregistrate la A. F. din care rezultă că suma de cca

176 milioane lei reprezintă încasările realizate la magazin și nu din vânzarea

țigărilor nemarcate.

În ceea ce privește pe inculpații S. S. și S. S. nu au recunoscut faptele reținute în sarcina lor, însă acestă nerecunoaștere nu poate constitui un motiv pentru arestarea lor, sens în care s-a pronunțat și C.

Inculpatul D. M. a recunoscut că a cedat rugăminții coinculpatului B. pentru ai face rost de o anumită cantitate de țigări, realizând un profit de

200-300 lei.

P. aceleași considerente solicită respingerea recursului formulat de DIICOT- S. T. S. în ceea ce privește solicitarea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpații P. A. și R. G.

Solicită admiterea recursului formulat de inculpații S. S., S. A., S. S., D. M., casarea încheierii recurate și, rejudecând cauza să se dispună luarea față de aceștia a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau a locuinței de domiciliu, măsură care în opinia sa este suficientă pentru a răspunde criteriilor art. 136 alin. 1 Cod pr.pen.

Apărătorul ales al inculpatului B. F., avocat P. O. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, rejudecând cauza să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă.

Tribunalul Sălaj a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. ferenc în temeiul art. 148 lit.f Cod pr.pen, apreciindu-se că sunt întrunite și condițiile preliminare prev. de art. 136 și 143 Cod pr.pen.

În ceea ce privește condițiile preliminare prev. de art. 136 Cod pr.pen. consideră că nu există pericolul împiedicării bunei desfășurări a procesului penal și nu este justificată ipoteza sustragerii de la urmărirea penală, această susținere nu se desprinde din dosarul de urmărire penală și instanța nu argumentează această susținere.

Jurisprudența C. a statuat că o asemenea măsură poate fi luată în situația în care există probe din care să rezulte că inculpatul s-ar sustrage de la cercetare.

Simpla calitate de inculpat și învinuirea ce i se aduce nu se substituie indicilor temeinice de vinovăție. Din convorbirile telefonice nu se desprin indicii cu privire la vinovăția inculpatului, se desprind discuții purtate cu consăteni și fratele acestuia cu privire la cositul ierbii și despre fân.

În ceea ce privește temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod pr.pen. arată că prima condiție a acestui text de lege îndeplinită având în vedere că legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului.

În ceea ce privește teza a II-a a art. 148 lit.f Cod pr.pen. privind pericolul concret pentru ordinea publică consideră că fiind vorba de un dosar de crimă organizată doar în baza acestei învinuiri a fost luată măsura arestării preventive fără a se analiza în concret pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului.

Din actele materiale reținute de instanța de către fond pentru a justifica pericolul pentru ordinea publică a reținut convorbirile telefonice care nu denotă faptul că B. F. este o persoană periculoasă.

Interpretarea probelor oferită de DIICOT și preluată de instanță fără a fi analizată din punct de vedere obiectiv, nu este în măsură de a justifica cea mai aspră măsură preventivă care poate fi luată față de un inculpat. P. a se lua această măsură de excepție trebuie să fie dovedite indicii de săvârșire a unor fapte foarte grave care să justifice totodată temerea pe care ar prezentaua în rândul comunității aceste fapte.

Nu există date din care să rezulte că inculpatul B. F. ar fi știu de existența unui grup organizat, că a făcut parte dintr-un grup infracțional sau că ar fi vrut să adere la un asemenea grup, infracțiune care în opinia sa a determinat luarea măsurii preventive față de inculpat.

Având în vedere că în cauză sunt cercetate mai multe persoane, apreciază că pentru echitate instanța trebuia să se aplece asupra tuturor probelor și să analizeze separat situația fiecărui inculpat și nu să procedeze la o motivare colectivă a încheierii.

În ceea ce privește reacția publicului față de faptele reținute în sarcina inculpatului B. F., solicită să se rețină că în decursul celor 7 zile cât a durat judecarea propunerii de arestare inculpații au fost în libertate și nu au prezentat pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul B. ferenc s-a predat voluntar când a aflat de emiterea mandatului de arestare preventivă, alături de ceilalți inculpați.

Mai arată că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este de natură economică pentru care nu este necesară luarea măsurii arestării preventive, nefiind o infracțiune de pericol.

La percheziția domiciliară nu s-a găsit niciun pachet de țigări, nu s-a stabilit prejudiciul, astfel că nu poate fi reținută gravitatea faptei.

Consideră că încheierea recurată nu este motivată, instanța limitându- se la a explica lapidar probele preluate din propunerea de arestare preventivă.

Solicită a se constata nulitatea absolută a ordonanței de reținere și a propunerii de arestare preventivă formulată de DIICOT - S. T. S. întrucât data și ora consemnate în această ordonanță nu corespund realității. I. au fost reținuți efectiv cu aproximativ 16 ore înainte de comunicarea ordonanței de reținere și a continuat până în dimineața zilei următoare celei în care reținerea a expirat. Pe numele inculpaților au fost emise mandate de aducere în scopul audierii în calitate de inculpat. P. administrarea acestei probe inculpații au fost reținuți la sediul organelor de urmărire penală timp de cel puțin 16 ore. Declarațiile au fost consemnate cu puțin timp înaintea emiterii ordonanței de reținere, oră până la care inculpații au fost reținuți în mod abuziv, cu încălcarea prevederilor art. 183 alin. 3 și 4 Cod pr.pen.. Potrivit acestor prevederi legale, inculpații ar fi trebuit să rămână la dispozițiaorganelor de urmărire penală strict timpul necesar audierii, iar această audiere ar fi trebuit efectuată de îndată, nu după 16 ore.

Reprezentantul M.ui P. solicită în temeiul art. 385^{15 pct.1 lit.b Cod pr.pen. respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de inculpații F. I., S. S., S. A., S. S., D. M., B. J., B. F. împotriva încheierii recurate prin care Tribunalul Sălaj a luat față de aceștia măsura arestării preventive.}

Încheierea recurată este legală și temeinică în ceea ce privește dispoziția de arestare a inculpaților având în vedere că pentru fiecare dintre aceștia sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 Cod pr.pen. în sensul că există indicii și probe cu privire că au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.

De asemenea, sunt întrunite și condițiile prev. de art. 148 lit.f Cod pr. pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiuniile prezumat a fi săvârșite de către inculpați este mai mare de 4 ani închisoare iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În ceea ce privește temeiul prev. de art. 143 Cod pr.pen. solicită să se aibă în vedere că în propunerea de arestare preventivă formulată de către DIICOT- S. T. S. au fost indicate în detaliu cu privire la fiecare dintre inculpați care sunt aceste indicii și probe inclusiv cu citate din declarațiile unor coinculpați, cu descrierea modului de organizare, cu trimitere la notele de redare a convorbirilor telefonice, a modalității în care s-au efectuat constatările în teren de către organele de urmărire penală din cadrul poliției judiciare.

Aceste indicii și probe au fost preluate sintetic în hotărârea instanței de fond care a indicat la fila 14 din încheiere indiciile și probele legate de săvârșirea infracțiunii de contrabandă și la fila 17 indiciile și probele legate de săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

Arată că atât în jurisprudența națională cât și în jurisprudența C. s-a stauat că la luarea, menținerea, înlocuirea măsurii arestării preventive aceste indicii și probe nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea inculpatului, respectiv a persoanei bănuite că săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, ci doar să existe acea bănuială rezonabilă că s-ar putea face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat.

În ceea ce privește dispozițiile art. 148 lit. f Cod pr.pen. arată că prima teză a acestui text de lege este realizată având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 270 din

Legea 86/2006 cu modificările și completările ulterioare este de la 2 la 7 ani.

În ceea ce privește teza a II-a art. 148 lit.f Cod pr.pen. apreciază că este îndeplinită în cauză având în vedere că lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Infracțiunea de contrabadă pe lângă faptul că aduce atingere bugetului de stat prin neachitarea taxelor vamale și acize nu se poate susține, în opinia sa, că nu ar provoca o reacție negativă în mentalul colectiv cu atât cu atât mai mult cu cât această lipsă de colectare afectează diferite categorii sociale care sunt plătite de la bugetul de stat.

Mai arată că față de persoanele care desfășoară activități comerciale autorizate și care plătesc taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe profit și alte taxe, aceste activități de contrabandă aduc atingerii acelor cetățeni onești care desfășoară în mod corect activități comerciale.

Un alt risc îl constituie introducerea în consum a unor produse care nu sunt verificate calitativ și nici din punct de vedere sanitar.

Raportat la susținerile apărării arată că niciunul dintre argumentele legate de încadrarea juridică dată faptelor inculpaților, consistența sau inconsistența probelor, de situația juridică a altor persoane cercetate în cauză, nu fac obiectul cauzei deduse judecății astăzi.

Mai arată că alin. 3 al art. 270 din Legea 86/2006, respectiv C. V. al R. a fost introdus nu de foarte multă vreme în rațiunea legiuitorului a fost tocmai faptul că prin astfel de fapte se produc consecințe și asupra bugetului de stat dar și asupra cetățenilor.

P. aceste motive, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați.

Apărătorul ales al inculpaților S. S., S. A., S. S., D. M., R. G., P. A.,avocat P. M., în replică, arată că la data pronunțării hotărârii, DIICOT-S.teritorial S. a organizat o conferință de presă pentru a stârni indignarea opiniei publice. Celor prezenți de la televiziune, radio, presa scrisă li s-a înmânat câte un DVD cu probele din dosar, date care au fost prezentate pe post, după care i s-a transmis magistratului să se uite la televizor să vadă ce se întâmplă.

Inculpatul F. I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul S. S., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpata S. A., având ultimul cuvânt, arată că recunoaște fapta comisă și solicită să fie cercetată în stare de libertate întrucât are în întreținere un copil în vârstă de doi ani.

Inculpatul S. S., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpata P. A., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul D. M., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul B. J., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică și se va prezenta la fiecare solicitare a organelor de cercetare sau ale instanței. Mai solicită să se rețină faptul că are o familie legal constituită și doi copii minori în întreținere. Recunoaște și regretă faptele comise.

Inculpatul B. F., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate arătând totodată că nu este vinovat și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul B. R. I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.

C U R T E A :

Prin încheierea penală nr. 21/C din 22 iulie 2011 a T.ui S., pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art.149^{1 Cod procedură penală, s-a admis în parte propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D. - B. T. S. și în baza art.143,146 și 148 lit.f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare preventivă, a următorilor inculpați:}

1. F. I., fiul lui C. și M., născut la data de (...), în Municipiul Z., județul S., domiciliat în com. Hereclean, sat G., nr. 2., județul S., CNP 1.;

2. S. S., fiul lui A. și I., născut la data de (...), în com. B., jud. S. M., domiciliat în com. B., sat Ser, nr. 240, jud. S. M., posesor al C.I. seria SM, nr. 2., CNP. 1.;

3. S. A., fiica lui F. și E., născută la data de (...), în Mun. A., jud. A., domiciliată în com. Fântânele, nr. 461, jud. A., CNP. 2.;

4. S. S., fiul lui I. și K., născut la data de (...), în Mun. Marghita, jud. Bihor, domiciliat în Valea lui M., str.Hunyadi, nr.22, jud.Bihor, posesor al C.I. seria XH, nr. 5., CNP 1.;

5. D. M., fiul lui I. și I., născut la data de (...), în Mun. S. M., jud. S. M., domiciliat în com. B., sat Ser, nr. 169, jud. S. M., posesor al C.I. seria SM, nr. 1., CNP. 1.;

6. B. J., fiul lui I. și I., născut la data de (...), în Mun. Z., județul S., domiciliat în com. Meseșenii de Jos, sat A., nr. 3A, județul S., posesor al C.I. seria SX, nr. 1., CNP 1.;

7. B. F., fiul lui I. și I., născut la data de (...), în Mun. Z., județul S., domiciliat în com. Fântânele, nr. 219A, județul A., CNP 1..

În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea de îndată a mandatelor de arestare preventivă, pe numele celor 7 (șapte) inculpați, sus menționați.

S-a respins propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D. - B. T. S., cu privire la inculpații:

1. B. R. I., fiul lui D. și E. F., născut la data de (...), în Orș. Șimleu

Silvaniei, județul S., domiciliat în com. M., nr. 199A, județul S., posesor al

C.I. seria SX, nr. 0., CNP 1.;

2. P. A., fiica lui S. și Eva, născută la data de (...), în Mun. Z., județul

S., domiciliată în Mun. Z., A. A. nr.1, bloc G160, ap.112, jud. S., cu reședința în Mun. Z., str. Porolissum, bl. S1, ap. 19, jud. S., posesoare a C.I. seria SX, nr. 2., CNP 2.;

3. R. G., fiul lui A. și C., născut la data de (...), în com. Ileanda, județul S., domiciliat în Mun. Z., A. K. Kis, nr.1, bloc C19, sc. B, et. 3, ap. 34, jud. S., posesor al C.I. seria SX, nr. 0., CNP 1.;

În conformitate cu prevederile art.146 alin.11^{1 raportat la art.1451}

Cod procedură penală, s-a luat față de inculpații B. R. I., P. A. și R. G., măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea instanței, pe o durată de 29 de zile, începând cu data punerii în executare a acestei măsuri.

Pe durata măsurii de a nu părăsi țara, cei 3 (trei) inculpați sunt obligați să respecte următoarele: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați; b) să se prezinte la organul de poliție din com.M., jud. S., inculpatul B. R. I., respectiv din mun. Z., jud. S., inculpații P. A. și R. G., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; c) să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

S-a atras atenția celor trei inculpați, asupra prev. art.145 alin. ultim

Cod procedură penală, conform cărora, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sesizarea înregistrată la data de (...), orele 02⁰⁰, D. - B. T. S. - a solicitat instanței arestarea preventivă a inculpaților F. I., S. S., S. A., S. S., R. G., P.

A., D. M. G., B. J., B. F. și B. R. I., pe o perioadă de 29 de zile, în temeiul disp. art.136 alin.(1) coroborat cu disp. art.148 lit.a^{1 și f. din C. de procedură penală.}

În motivarea propunerii de arestare preventivă, se arată următoarele: Prin Rezoluția nr. 18D/P/2011 a B.ui T. S. - D. de I. a I. de C. O. și T., din data de (...), ora 09,00 s-a început urmărirea penală împotriva învinuitilor S. S., S. B., D. M. G., F. I., S. V., L. T. E., S. S., S. A., B. J., P. A., B. R. I., R. G., B. F., T. I. F., S. S., I. G., E. I., A. T. Z., D. J., V. J., S. F., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de: art. 7 din Legea 39/2003 respectiv inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi și art. 270, alin. 1,3 din Legea 86/2006 rep. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., respectiv colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, fapta fiind comisă în formă continuată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 de ani si interzicerea unor drepturi, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Prin Ordonanța nr. 18D/P/2011 a B.ui T. S. - D. de I. a I. de C. O. și

T. s-a dispus reținerea învinuitului B. R. I. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de (...) ora 10,00, a învinuitului F. I. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de (...) ora 21,10, a învinuitului B. F. pe o durată de 24 ore respectiv de la data de (...) ora 00,15, a învinuitului B. J. pe o durată de

24 ore, respectiv de la data de (...) ora 22,50 a învinuitului D. M. G. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de (...) ora 13,30, a învinuitei P. A. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de (...) ora 20,00, a învinuitului R. G. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de (...) ora 16,30, a învinuitului S. S. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de (...) ora 23,45, a învinuitei S. A. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de (...) ora 19,00, și a învinuitului S. S. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de (...) ora

23,10.

Prin Ordonanța nr. 18D/P/2011 a B.ui T. S. - D. de I. a I. de C. O. și

T., din data de (...), s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva învinuiților mai sus menționați, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de: art. 7 din Legea 39/2003 respectiv inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi și art. 270, alin. 1,3 din Legea 86/2006 rep. cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, respectiv colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, fapta fiind comisă în formă continuată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 de ani si interzicerea unor drepturi, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Este precizat faptul că în data de (...), P. de pe lângă Judecătoria Zalău și-a declinat competenta, cu privire la acești inculpați, în favoarea Directiei de I. a I. de C. O. si T. - B. T. S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii deconstituire a unui grup infracțional organizat având ca obiect infracțiunea de contrabandă.

Din materialul de urmărire penală a rezultat faptul că începând culuna decembrie a anului 2010, pe raza județului S. s-a constituit un grup infracțional organizat, având ca obiect săvârșirea infracțiunii decontrabandă, fapte prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 270alin. 1, 3 din Legea nr. 86/2006, republicată, cu aplicarea art. 42 alin.1 Cod penal.

Aceste fapte s-au derulat pe o perioadă lungă de timp, au avut loc în mod repetat, astfel încât au demonstrat existența unui grup infracțional structurat, în cadrul căruia fiecare membru avea rolul său bine determinat, primind în compensație o cotă parte din sumele de bani obținute în urma desfășurării activităților infracționale. Grupul infracțional avea o structură de tip piramidal, în cadrul căreia s-au detașat ca lideri S. S., S. S. si F. I.

A., cetățeanul maghiar E. I. introducea în România țigări de contrabandă provenite din Ucraina, Republica Moldova și Serbia, mărcile V.

Red, V. Blue, Doina, Marlboro, Winston, Next și Jing Ling, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, cu ajutorul unor autoturisme în care disimula cantitățile de țigări prin P. de T. a F. H. (S. M.) sau Valea lui M. (Bihor), după care împreună cu S. S. le transporta până la locuința lui S. S. sau S. A., care asigurau depozitarea temporară a acestor țigări. U. inculpatul S. S. dirija aceste transporturi de țigări împreună cu coinculpatul S. S., spre filierele de crimă organizată din județele A., S. M. și S.

D. depozitarea țigărilor de contrabandă pe cele trei filiere menționate anterior, acestea erau distribuite către membrii grupului infracțional respectiv către: B. F., D. M., B. J., P. A., B. R. I., R. G., I. G., T. I. F., V. J., S. F., care se ocupau de vânzarea acestora in diferite locuri stabilite in prealabil de către liderii grupului infracțional organizat pentru sume cuprinse între 50 000 și 70 000 lei vechi.

Acești membri ai grupului acționau în urma indicațiilor primite de la lideri, fiecare având sarcini precise în cadrul activității grupului, cum ar fi: trecerea frauduloasă a țigărilor de contrabandă, stabilirea locurilor de disimulare a țigărilor de contrabandă, transportul acestora către locurile de depozitare sau către furnizori, depozitarea acestora în locuri ascunse și stabilite în prealabil de către liderii grupului infracțional organizat, repartizarea cantităților de țigări, stabilirea prețurilor de vânzare, alegerea clienților care urmau să cumpere aceste țigări provenite din contrabandă, distribuirea acestor mărfuri de contrabandă în locuri special amenajate de pe raza municipiilor A., Z., S.-M., O., precum și în alte localități.

Gradul de pericol social al acestui grup de crimă organizată rezultă și din măsurile de precauție luate de către membrii grupului de crimăorganizată, aceștia comunicând în repetate rânduri prin intermediul unortelefoane mobile schimbate săptămânal cât și prin folosirea unor stații deemisie-recepție.

A., din procesele verbale încheiate de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul S.ui de C. a C. O. S. rezultă faptul că, membrii grupului de crimă organizată își schimbau periodic telefoanele mobile cât și cartelele telefonice pentru evitarea interceptărilor convorbirilor telefonice. De asemenea, așa cum rezultă din declarațiile inculpatului B. R. I., transportul țigărilor de contrabandă se efectua pe timpul nopții între orele 02-05 dimineața, pe drumuri părăsite situate între diferite localități și de fiecare dată transportul se efectua cu ajutorul unui (autovehicul) antemergător,care avea rolul de a anunța prezența organelor de poliție prin intermediul stațiilor de emisie-recepție. T., este de menționat faptul că, pentru a disimula convorbirile telefonice inculpații foloseau în conținutul acestor convorbiri denumiri codificate a țigărilor de contrabandă: "., "., "., "., "., "V-uri";.

Din materialul probatoriu administrat până în prezent, instanța a apreciat că există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpați a faptelor reținute în sarcina acestora, după cum urmează:

1. Inculpatul F. I. este unul dintre liderii grupării de crimă organizată ce are ca obiect traficul de țigări de contrabanda și care acționa pe raza județului S. D. depozitarea țigărilor de contrabandă pe raza localității G., județul S., acestea erau distribuite de către inculpatul F. I. celorlalti membriiai grupului infracțional organizat, respectiv către B. J., P. A., R. G., I. G., T. I.

F., V. J., S. F., B. B., care se ocupau de vânzarea acestor țigări mărcile "V.";(Roșu), "V."; (Albastru), "JIN LING";, "NEXT";, "DOINA";, in diferite locuri stabilite in prealabil de pe raza județului S., pentru sume cuprinse între 50

000 și 80 000 lei vechi.

A., din declarația învinuitului I. G. rezultă că, începând cu anul 2011 afost racolat de către inculpatul F. I., care i-a propus să cumpere de la acesta

țigări de contrabandă marca V. și JIN LING pentru suma de 60 lei cartușul, cantitățile fiind cuprinse între 30 - 100 de cartușe/săptămână. La solicitarea inculpatului F. I., învinuitul I. G. se deplasa la locuința inculpatului dinlocalitatea G., județul S. numai după orele 20:00 pentru a nu fi surprins de către organele de poliție. Î. I. G. încărca țigările de contrabandă, fie din garajul inculpatului F. I., fie din portbagajul autoturismului inculpatului în autoturismul învinuitului, după care se deplasa în municipiul Z., unde aceste țigări erau vândute unor persoane fizice pentru suma de 70 lei/cartuș, respectiv zona pieței agroalimentare din centrulmunicipiului Z. L. acestor țigări de contrabandă se făcea cu respectareaunor reguli stricte stabilite de către inculpatul F. I. În convorbirile telefonice pe care F. I. le avea cu ceilalți membri ai grupării de crimă organizată acesta le solicita să folosească termeni codificați respectiv pentru țigări marca V., termenul "ROȘII sau ALBASTRE";, iar pentru țigări marca JIN LING se folosea termenul "GALBENE sau LĂMÂI";.

Din declarația inculpatei P. A. rezultă faptul că, începând cu anul 2011inculpatul F. I. a racolat-o pe aceasta pentru a vinde țigări de contrabandă pe raza municipiului Z. cu toate că, aceasta era cercetată în perioada respectivă de către P. de pe lângă Judecătoria Jibou pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă. A., la fel ca și în cazul învinuitului I. G., inculpatul F. I. o contacta telefonic pe inculpata P. A., aceasta se deplasa la locuința inculpatului F. I. din localitatea G., încărca țigările de contrabandă din autoturismul sau garajul acestuia, după care mărfurile erau vândute în diferite locuri stabilite în prealabil din municipiul Z., respectiv în zona S.ui Județean Z. Și în convorbirile telefonice ce au avut loc între cei doiinculpați, țigările de contrabandă erau denumite codificat "ROȘII sau

ALBASTRE";, "GALBENE sau LĂMÂI";.

De asemenea, din declarația inculpatului R. G. rezultă faptul că,începând cu anul 2010 inculpatul F. I. l-a racolat pe acesta propunându-i să cumpere țigări de contrabandă pe care ulterior să le vândă în diferite locuri de pe raza municipiului Z., inculpatul R. G. fiind de acord cu propunerea acestuia. A., în perioada următoare inculpatul R. G. a achiziționat țigări de contrabandă de la inculpatul F. I. pe care ulterior acesta le vindea în diferite locuri de pe raza municipiului Z., respectiv piața agroalimentară din zona Astralis.

Aceleași aspecte cu privire la vânzarea țigărilor de contrabandă rezultă și din declarația învinuitului S. F. care la solicitarea lui F. I. a vândut țigări de contrabandă începând cu anul 2011 în cartierul D. din municipiul Z.

A., așa cum rezultă din declarațiile acestor inculpați și învinuiți zona municipiului Z. era împărțită în mai multe sectoare de valorificare a țigărilor de contrabandă, aspect care denotă gravitatea activității infracționale desfășurate de acest grup de crimă organizată.

De asemenea din declarația lui B. B. M. rezultă faptul că, în anul 2010acesta a fost contactat de către inculpatul F. I. care i-a propus să valorifice țigări de contrabandă într-un magazin de tip ABC din localitatea G. A., B. B. M. a vândut țigări de contrabandă aparținând inculpatului F. I., în localul acestuia din localitatea G. pentru sume cuprinse între 65-70 lei/cartuș.

Din analiza convorbirilor telefonice avute de inculpatul F. I., în perioada (...)-(...), rezultă faptul că acest inculpat dirija activitățile filierei grupului de crimă organizată de pe raza județului S., stabilind cantitățile de

țigări de contrabandă livrate celorlalți membri.

2. Inculpatul S. S. este unul dintre liderii grupului de crimă organizată având ca obiect infracțiunea de contrabandă cu țigări care, după ce prelua de la cetățeanul maghiar E. I., țigări de contrabandă provenite din

Ucraina, Republica Moldova și Serbia, mărcile V. Red, V. Blue, Doina, Marlboro, Winston, Next și Jing Ling, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, cu ajutorul unor autoturisme, prin P. de T. a F. H. (S. M.) sau Valea lui M. (Bihor), împreună cu coinculpatul S. S., le transporta până la locuința sa sau a inculpatei S. A., care asigura depozitarea temporară a acestor țigări.

U., inculpatul S. S. dirija aceste transporturi de țigări, împreună cu coinculpatul S. S. spre filierele de crimă organizată din județele A., S. M. și S.

Faptul că principala sursă de furnizare a țigărilor de contrabandă către inculpatul S. S., era inculpatul S. S., rezultă din analiza convorbirilor telefonice avute de aceștia în perioada (...)-(...), din care reiese că după introducerea țigărilor de contrabandă in țară, de către cetățeanul maghiar E. I., acestea erau predate inculpatului S. S. și dirijate către cele trei filiere ale grupării de crimă organizată. Faptul că principalul beneficiar al țigărilor de contrabandă primite de către inculpatul S. S., era inculpatul F. I. de pe raza județului S., rezultă din analiza convorbirilor telefonice avute de aceștia în perioada (...)-(...).

De asemenea, inculpatul S. S. se ocupa cu valorificarea țigărilor de contrabandă pe raza județului S. M., prin intermediul inculpatului D. M. G., care, la rândul său, la racolat în această activitate și pe inculpatul B. R. I..

A., din declarația acestui din urmă inculpat rezultă faptul că, începând cu anul 2010 a achiziționat în repetate râduri țigări de contrabandă marca V. și JIN LING de la inculpatul D. M. G., pentru sume cuprinse între 59-61 lei/cartuș, pe care ulterior le valorifica în comuna M. de pe raza județului S. cât și în localitatea B. din județul Bihor.Din analiza convorbirilor telefonice purtate între inculpatul S. S. și inculpatul D. M. G., în perioada (...)-(...), rezultă faptul că acesta din urmă avea rolul de a depozita temporar și de a distribui țigările de contrabandă pe care inculpatul S. S. le primea de la inculpatul S. S. A., inculpatul S. S. îl dirija pe inculpatul D. M. G. să preia țigările de contrabandă de la inculpatul S. S. și să le distribuie furnizorilor de pe raza județului S. M. precum și inculpatului B. R. I..

Legătura dintre inculpatul S. S. și inculpatul D. M. rezultă și din analiza convorbirilor telefonice purtate de către aceștia în perioada 12-(...), respectiv perioada premergătoare constatării infracțiunii flagrante fiinddovedit astfel faptul că cele 10 baxuri de țigări de contrabandă marca "Jin-

Ling"; și "V."; care urmau a fi valorificate împreuna cu inculpatul B. R. I. in loc. B., jud. Bihor, au fost dirijate de către inculpatul S. S.

De asemenea, cu ocazia constatării infrațiunii flagrante, din data de (...), s-a constatat că inculpatul D. M. G. deținea pe autoturismul proprietate personală, stație de emisie-recepție prin intermediul căreia comunica cu inculpatul S. S., evitând astfel, in unele situații, să comunice prin intermediul telefoanelor mobile.

În propunerea de arestare preventivă mai este menționat faptul că, inculpatul S. S., este cercetat in prezent și în dosarul nr. 467/P/2010 al P. de pe lângă Judecătoria Jibou, întrucât, în perioada iulie-septembrie 2010, a achiziționat frecvent de la persoane neidentificate, peste 100 de mii țigarete de contrabandă, împreună cu învinuiții S. B., S. A., Kis K., T. F. și S. Z., pe care ulterior le-au valorificat unor persoane de pe raza mun. Z.

Cu toate că prin încheierea penală nr. 7/A din data de (...) a

Judecătoriei J. s-a dispus măsura preventivă a obligării acestuia de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 145 C., din procesul verbal încheiat de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul S.ui de C. a C. O. S., din data de (...), rezultă faptul că, inculpatul S. S. a părăsit localitatea de domiciliu, respectiv loc. Ser, com. B. deplasându-se in loc. Cehu Silvaniei, jud. S., iar din procesul verbal din data de (...), rezultă că acesta a părăsit localitatea de domiciliu deplasându-se in loc. Fântânele, jud. A..

De asemenea, din adresa Direcției Regionale P. Accize si Operațiuni

V.e C. rezultă faptul că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin deținerea și comercializarea de către inculpatul S. S., a unui număr de 52 de mii de pachete de țigări fără marcă, in perioada (...) - (...), este în valoare de 470

468 lei.

3. Inculpatul S. S., este de asemenea unul din liderii grupului de crimă organizată ocupându-se de introducerea țigărilor de contrabandă în

țară, prin intermediul cetățeanului maghiar E. I. prin punctele de trecere a frontierei din județele Bihor și S. M., după care împreună cu coinculpatul S. S. le transporta până la locuința lui S. S. sau S. A., care asigurau depozitarea temporară a acestor țigări.

U., inculpatul S. S. dirija aceste transporturi de țigări împreună cu inculpatul S. S. spre filierele de crimă organizată din județele A., S. M. și S. iar apoi țigările erau distribuite către membrii grupului infracțional respectiv către B. F., D. M., B. J., P. A., B. R. I., R. G., I. G., T. I. F., V. J., S. F., care se ocupau de vânzarea acestora in diferite locuri stabilite in prealabil de către liderii grupului infracțional organizat pentru sume cuprinse între 50

000 și 70 000 lei vechi, după cum s-a arătat în precedent.

4. Inculpata P. A. se ocupa cu comercializarea țigărilor de contrabandăpe raza județului S., primite anterior de la inculpatul F. I.

A., așa cum rezultă din declarația acesteia, în primăvara anului 2011inculpatul F. I. a racolat-o pe aceasta pentru a vinde țigări de contrabandă peraza municipiului Z. cu toate că, aceasta era cercetată în perioada respectivă de către P. de pe lângă Judecătoria Jibou pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

Inculpatul F. I. o contacta telefonic pe inculpata P. A., aceasta se deplasa la locuința inculpatului din localitatea G., încărca țigările de contrabandă din autoturismul sau garajul acestuia, după care mărfurile erau vândute în diferite locuri stabilite în prealabil din municipiul Z., respectiv în zona S.ui Județean Z.; în convorbirile telefonice ce au avut locîntre cei doi inculpați, țigările de contrabandă erau denumite codificat

"ROȘII sau ALBASTRE";, "GALBENE sau LĂMÂI";.

Au existat, de asemenea, situații când inculpatul F. I. s-a deplasat la locuința inculpatei P. A. pentru a-i transporta țigări de contrabandă.

Tot din declarația inculpatei P. A. rezultă faptul că, o dată pe săptămână, inculpatul F. I. îi livra acesteia 10-20 cartușe de țigări decontrabandă pe care ulterior aceasta le vindea cu prețul de 60 lei/cartuș,întâlnirile având loc după orele 20:00 pentru a evita filtrele organelor de poliție.

De asemenea, din declarația învinuitului I. G. rezultă faptul că, acesta cunoștea că inculpata P. A. valorifica țigări de contrabandă pe raza municipiului Z., livrate anterior de către inculpatul F. I.

În propunerea de arestare preventivă mai este de menționat și faptul că, inculpata P. A. este cercetată in prezent și în dosarul nr. 467/P/2010 al P. de pe lângă Judecătoria Jibou sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, întrucât în perioada august-septembrie 2010 a achiziționat în repetate rânduri de la învinuitul P. V. peste 2000 de pachete de țigări de contrabandă pe care ulterior le-a valorificat unor alte persoane.

De asemenea, din adresa Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni V.e C. rezultă faptul că, prejudiciul cauzat bugetului de stat prin deținerea și comercializarea de către inculpata P. A. de țigări de contrabandă fără respectarea prevederilor legale în vigoare este de 200.353 lei.

5. Inculpatul R. G. este unul dintre membrii grupării de crimă organizată care s-a ocupat cu comercializarea țigărilor de contrabandă, unorpersoane fizice din municipiul Z.

A., din declarația inculpatului rezultă faptul că începând cu anul 2010 a fost racolat de către inculpatul F. I. pentru comercializarea de țigări de contrabandă pe raza municipiului Z., acesta achiziționând aproximativ 30-40 de cartușe pe săptămână.

Și în cazul inculpatului R. G. modalitatea de achiziționare a țigărilor de contrabandă consta în contactarea telefonică a inculpatului F. I. și solicitarea adresată acestuia de cumpărare a mărfurilor menționate anterior.

De fiecare dată, inculpatul R. G. se deplasa cu taxiul la locuința inculpatului F. I. din localitatea G., unde acesta încărca țigările de contrabandă din garajul acestuia din urmă, după care se deplasa pe raza municipiului Z., unde depozita marfa, iar mai apoi o valorifica unor persoane fizice. De asemenea, inculpatul R. G. achiziționa țigări de contrabandă și de la un alt membru al grupării de crimă organizată, respectiv inculpatul B. J. A., inculpatul R. G. a arătat în declarația dată în fața organelor de urmărire penală modalitate de achiziționare a țigărilor de contrabandă de la inculpatul B. J. "De asemenea începând cu anul 2010 am cumpărat țigări de contrabandă mărcile „V."; și „Jin Ling"; de la B. J. ce domiciliază în localitatea

A.. A., tot o dată pe săptămână mă deplasam la locuința acestuia cu un taxi, cumpăram un număr de aproximativ 30-40 cartușe, după care acesta le vindea pe piața menționată anterior. A., atunci când aveam nevoie de marfă îl sunam pe B. J. și îi solicitam să pregătească marfa. În convorbirile pe care le aveam cu acesta pachetul de V. era sub numele de „. sau „., iar țigările „Jin Ling"; erau sub denumirea de „.. Cartușul de țigări îl cumpăram de la B. J. cu suma de 60 lei și îl vindeam în piață cu suma de 70 lei.";

În propunerea de arestare preventivă mai este menționat și faptul că, inculpatul R. G. este cercetat și în dosarul nr. 467/P/2010 al P. de pe langă

Judecătoria Jibou, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă,întrucât în perioada august-septembrie 2010 a achiziționat în repetate rânduri de la învinuita P. A. peste 2000 de pachete de țigări de contrabandă pe care ulterior le-a valorificat unor alte persoane.

Din adresa Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni V.e C. rezultă faptul că, prejudiciul cauzat bugetului de stat prin deținerea și comercializarea de către inculpatul R. G. de țigări de contrabandă fără respectarea prevederilor legale în vigoare este de 7.794 lei.

De asemenea, inculpatul R. G. este cercetat și în dosarul nr.

2784/P/2009 al P. de pe langă Judecătoria Zalău sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, împreună cu inculpatul B. J., întrucât în perioada iunie-iulie 2010 a comercializat cantitatea de 2110 pachete de

țigări de contrabandă.

T., din adresa Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni V.e C. rezultă faptul că, prejudiciul cauzat bugetului de stat prin deținerea și comercializarea de către inculpatul R. G. de țigări de contrabandă fără respectarea prevederilor legale în vigoare este de 54.623 lei.

Activitatea infracțională a inculpatului R. G. rezultă și din analiza convorbirilor telefonice purtate de aceasta cu inculpata P. A., în data de (...) și respectiv în data de (...).

6. Inculpatul B. J. avea rolul de a prelua țigările de contrabandă de la inculpatul F. I. pe care ulterior le comercializa la diferite persoane de pe raza județelor A. și S.

De asemenea, inculpatul B. J. se ocupa cu livrarea țigărilor decontrabandă pe raza județului Timiș, unde erau preluate de către R. P., precum și de livrarea țigărilor pe raza județului A., unde erau preluate de către inculpatul B. F., fratele acestuia.

A., din declarația inculpatului R. G. rezultă faptul că, începând cu anul 2010 acesta a achiziționat în repetate rânduri, respectiv cel puțin o dată pe săptămână 30-40 de cartușe de la inculpatul B. J., mărfurile fiind încărcate de la locuința acestuia din urmă din localitatea A., județul S.

T., activitate infracțională a inculpatului B. J. rezultă și din analiza convorbirilor telefonice purtate cu inculpatul F. I. în perioada (...)-(...).

A menționat instanța de fond și faptul că, inculpatul B. J. a maidesfășurat activități infracționale de comercializare de țigări de contrabandăîntrucât prin R. nr. 2. al P. de pe lângă Judecătoria Zalău, învinuiții B. J. și soția acestuia B. Judith au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și contrabandă întrucât la data de (...) a fost oprit în trafic având în portbagajul autoturismului cantitatea de 650 de pachete de țigări de contrabandă, iar în data de (...) cu ocazia unei percheziții domiciliare efectuate la locuința lui B. J. au fost descoperite un număr de 9.980 pachete de țigări de contrabandă, prejudiciul cauzat statului fiind în sumă de 45.527 lei.

T., în dosarul nr. 2784/P/2009 al P. de pe lângă Judecătoria Zalău inculpatul B. J. este cercetat împreună cu inculpatul R. G. pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, întrucât în perioada aprilie 2009- martie 2010 inculpatul B. J. a comercializat 10.630 pachete de țigări de contrabandă, prejudiciul calculat statului fiind în sumă de 71.975 lei, aspect care rezultă din adresa Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni V.e C.

7. Inculpatul B. R. I. s-a ocupat cu comercializarea țigărilor decontrabandă pe raza jud. S. și a jud. Bihor, țigări de contrabandă pe care leprimea de la inculpatul D. M.

A., din declarația acestui inculpat rezultă faptul că in cursul anului

2010, a fost racolat de către inculpatul D. M. care i-a propus să comercializeze țigări de contrabandă marca "V."; și "Jin-Ling";.

Întrucât a fost de acord cu propunerea lui D. M., inculpatul B. R. I., a achiziționat de la inculpatul menționat anterior țigări de contrabandă respectiv cantități cuprinse între 300-400 cartușe de țigări pe lună, marca "V."; și "Jin-Ling";.

În data de (...), inculpatul B. R. I. a fost contactat telefonic de L. M., care i-a solicitat să-i vândă un număr de 400 cartușe de țigări de contrabandă. Inculpatul l-a contactat telefonic pe inculpatul D. M. și împreună au stabilit că în data de (...), in jurul orelor 03:00 vor încărca această marfă în autoturismul lui B. R. I., de la locuința inculpatului D. M. din loc. Ser.

În data de (...), în jurul orelor 04:30 s-a procedat la constatarea unei infracțiuni flagrante, inculpatul D. M. fiind oprit la volanul autoturismului proprietate personală, marca Ford Tranzit, având numărul de înmatriculare

(...), la intersecția drumului între localitățile B. și C., acesta asigurând traseul inculpatului B. R. I..

D. aproximativ 5 minute a fost oprit în aceeași intersecție și inculpatul

B. R. I., la volanul autoturismului marca Citroen Berlingo, având numărul de înmatriculare (...), iar cu ocazia percheziției efectuate asupra acestui autoturism au fost descoperite un număr de 400 de cartușe de țigări de contrabandă marca "Jin-Ling"; și 50 de cartușe marca "V."; ce urmau a fi livrate in loc. B., jud. Bihor.

De asemenea, este de menționat faptul că, inculpatul B. R. I. a valorificat țigări de contrabandă primite de la inculpatul D. M. și unor persoane fizice de pe raza loc. M., jud. S., pentru sume cuprinse între 70-80 lei cartușul.

Activitatea infracțională a inculpatului B. R. I. rezultă și din analiza convorbirilor telefonice purtate de acesta cu inculpatul D. M. în perioada

(...)-(...).

8. Inculpatul D. M. G. avea rolul de a prelua țigările de contrabandă de la inculpatul S. S. fiind dirijat în activitatea infracțională de către inculpatul S. S., iar după preluarea acestor țigări se ocupa cu vânzarea lor pe raza jud. S.

M. precum și coinculpatului B. R. I..

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatului D. M., au fost descoperite un număr de 49 pachete de țigări de contrabandă marca "V. Red";, un număr de 57 pachete de țigări marca "V. Blue"; precum și un număr de 49 de pachete de țigări marca "Jin-Ling";.

Activitatea infracțională a inculpatului D. M. rezultă și din analiza convorbirilor telefonice efectuate de acesta cu persoane neidentificate.

A., din analiza unei convorbiri avute de inculpatul D. M. cu o persoană necunoscută în data de (...), la ora 2., rezultă faptul că acesta deține un număr de 2-3 baxuri de țigări la prețul de 57 lei per cartuș, iar la orele 2. si

2. poartă discuții similare cu alte două persoane necunoscute, cu privire la negocierea prețului de vânzare-cumpărare a țigărilor de contrabandă.

De asemenea, în data de (...), ora 2., inculpatul D. M. negociază prețul de vânzare a unui cartuș de țigări de contrabandă la prețul de 57 de lei iar în data de (...), ora 2., inculpatul D. M. negociază prețul de vânzare a unui cartuș de țigări de contrabandă marca "Jin-Ling"; (denumire codificată ".) la prețul de 57 de lei.

Activitatea infracțională a inculpatului D. M. rezultă și din analiza convorbirilor telefonice purtate de acesta cu inculpatul B. R. I. în perioada (...)-(...).

De asemenea, legătura dintre inculpatul D. M. și inculpatul S. S. rezultă și din analiza convorbirilor telefonice purtate de către aceștia în perioada 12-(...), respectiv perioada premergătoare constatării infracțiunii flagrante fiind dovedit astfel faptul că cele 10 baxuri de țigări de contrabandă marca "Jin-Ling"; și "V."; au fost dirijate de către inculpatul S. S.

A., din analiza convorbirii telefonice din data de (...), ora 19:00, dintre inculpatul S. S. și inculpatul D. M. rezultă faptul că acesta din urmă a adus de la domiciliul inculpatului S. S. cantitatea de 10 baxuri de țigări marca

"V."; și "Jin-Ling"; la locuința inculpatului D. M., care urmau a fi valorificate împreună cu inculpatul B. R. I. in loc. B., jud. Bihor.

9. Inculpata S. A. se ocupa cu valorificarea țigărilor de contrabandă pe raza jud. A., pe care le primea de la inculpatul S. S., acesta la rândul lui primindu-le de la cetățeanul maghiar E. I..

A., cetățeanul maghiar E. I. introducea în România țigări de contrabandă provenite din Ucraina, Republica Moldova și Serbia, mărcile V. Red, V. Blue, Doina, Marlboro, Winston, Next și Jing Ling, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător cu ajutorul unor autoturisme în care disimula cantitățile de țigări prin P. de T. a F. H. (S. M.) sau Valea lui M. (Bihor), după care împreună cu S. S. le transporta până la locuința lui S. S. sau S. A., care asigurau depozitarea temporară a acestor țigări.

U., inculpatul S. S. dirija aceste transporturi de țigări împreună cu inculpatul S. S. spre filierele de crimă organizată din județele A., S. M., Timiș și S. Inculpata S. A. se ocupa cu transportul țigărilor de contrabandă după preluarea acestora de la inculpatul S. S. pe raza jud. A. unde erau valorificate la diferite persoane fizice.

A menționat instanța de fond faptul că inculpata S. A. era anunțată de fiecare dată, în prealabil de către cumnatul ei, coinculpatul S. S., despre datele și locurile de preluare a țigărilor de contrabandă de la inculpatul S. S.

Aceste aspecte rezultă din analiza convorbirilor telefonice efectuate în perioada (...)-(...). De asemenea, din analiza convorbirii telefonice din data de (...), ora 19:09 purtate între inculpata S. A. și inculpatul S. S. rezultă faptul că, în timp ce aceasta transporta țigări de contrabandă achiziționate de la inculpatul S. S. a fost surprinsă de către organele specializate de supraveghere operativă pentru documentarea activității infracționale a acesteia, ocazie cu care a abandonat autoturismul VW Transporter de culoare albastră cu număr de înmatriculare (...) în care transporta respectivele țigări de contrabandă.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatei S. A., au fost descoperite 5690 pachete de țigări de contrabandă marca JIN LING și

90 pachete de țigări de contrabandă marca NEXT BLUE EDITION.

10. Inculpatul B. F. se ocupa cu achiziționarea țigărilor de contrabandăprovenite din Ucraina, Republica Moldova pe care le introducea în țară prin U. și le depozita temporar, atât la domiciliul lui, cât și la domiciliul inculpatei S. A. U. țigările de contrabandă erau comercializate la diferite persoane fizice de pe raza județului A.. În unele situații inculpatul B. F. a achiziționat țigările de contrabandă de la inculpata S. A., care la rândul ei le achiziționa de la inculpatul S. S.

Aceste aspecte rezultă din analiza convorbirilor telefonice efectuate de acest inculpat în perioada (...)-(...).

Asupra cauzei penale de față, tribunalul a reținut următoarele:

În ședința din data de (...), instanța constatând că nici unul din inculpați nu se mai află sub puterea mandatelor de reținere preventivă, că raportat la complexitatea cauzei, timpul de 4 ore, este insuficient pentru studiul întregului material probator existent la dosar de apărătorii părților și de către instanță și luând totodată act de excepțiile invocate în apărare, privind nulitatea sau tardivitatea formulării propunerii de arestare preventivă, raportatat la momentul luării măsurii reținerii, fiind depășit atât termenul procedural de 10 ore, prev. de art.144 Cod procedură penală, cât și cel de 24 de ore, prev. de art.149^{1 Cod procedură penală, pentru înaintarea și respectiv soluționarea propunerii de arestare preventivă în procedura de urgență, instanța a amânat cauza pentru data de (...).}

Aceste excepții au fost respinse de instanță, pe următoarele considerente:

Instanța a apreciat de la bun început că rațiunea celor două termene procedurale, este tocmai acela de a asigura posibilitatea, atât pentru apărare cât și pentru instanță, de a putea studia actele și lucrările dosarului, având la dispoziție cel puțin 14 ore și în același timp, de a exista continuitate între măsura reținerii inculpaților și cea a arestării preventive, punerea în executare a acesteia din urmă având loc de îndată.

Potrivit art.197 alin.(1) Cod procedură penală, încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

Același articol de lege prevede în alin.(2) că, dispozițiile relative la competenta după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecata sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau a inculpatului si asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum și la efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori.

Conform art. 197 alin.(3) Cod procedură penală, nulitatea prevăzută în alin. 2 nu poate fi înlăturată în nici un mod; ea poate fi invocată în orice stare a procesului și se ia în considerare chiar din oficiu.

În speță însă, nu s-au încălcat dispozițiile legale mai sus menționate, care ar putea atrage nulitatea relativă, în condițiile art.197 alin.1 Cod procedură penală, atâta vreme cât instanța a amânat judecarea cauzei pentru data de (...), inculpații și apărătorii lor având termen în cunoștință și nu poate fi vorba despre nulitatea absolută a actului de sesizare a instanței, având în vedere că cererea privind propunerea de arestare preventivă, nu este un act de sesizare, în sensul prevăzut de art. 264 Cod procedură penală.

Acest tratament juridic privind nerespectarea unui termen procedural, este prevăzut în mod expres de disp. art.185 alin.(3) Cod procedură penală, decăderea din termen intervenind doar în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege pentru exercitarea unui drept procesual (alin.1), cum ar fi, spre exemplu, declararea unei căi de atac.

În ce privește soluționarea propunerii de arestare preventivă a celor

10 (zece) inculpați, tribunalul a reținut în continuare următoarele:

În esență, pentru arestarea inculpatului, în afara condițiilor de procedură, pe fond două sunt condițiile avute în vedere de legiuitor: existența unor probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală (art. 143 Cod procedură penală) și, respectiv,existența unuia dintre cazurile de arestare prevăzute de art. 148 lit. a) - f) din Cod procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art.143 alin.1 Cod procedură penală, pentru luarea măsurii arestului preventiv se cere, printre alte condiții, să existe probe sau indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, ceea ce nu echivalează cu existența unor probe care să justifice trimiterea în judecată a inculpatului și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare.

Cât privește expresia indicii temeinice, din simplul fapt al definirii acesteia în alin.3 al art.143 Cod procedură penală, rezultă în mod neîndoielnic că acestea nu sunt probe, ci simple presupuneri sau bănuieli bazate pe deducții logice având ca premise datele existente în cauză; există probe și indicii temeinice când din analiza datelor cuprinse în dosarul cauzei se desprinde presupunerea că cel față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit fapta pentru care este cercetat.

Referitor la prima condiție, a învederat tribunalul, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, la momentul arestării nu este încă necesar să se stabilească în mod clar că o infracțiune s-a comis sau care este natura exactă a infracțiunii comise. Obiectul preocupărilor pe parcursul privării de libertate este acela de a continua investigațiile în scopul de a confirma sau de a înlătura temeiurile arestării.

Faptele ce au dat naștere suspiciunii, nu trebuie să fie la același nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație ce trebuie să existe la un moment procesual ulterior, în cadrul urmăririi penale (cauza Brogan ș.a. contra Marii Britanii, din jurisprudența C.).

Nu trebuie stabilită, așadar, vinovăția unei persoane în acest stadiu, acesta fiind scopul urmăririi penale în urma căreia trebuie să rezulte realitatea și natura infracțiunilor de care o persoană este acuzată (cauza N.C. contra Italiei). De asemenea, nu este necesar să se constate că a fost săvârșită o infracțiune sau că persoana privată de libertate a săvârșit o infracțiune (cauza Gusinsky contra R.iei).

În speță, așa după cum se poate observa, din cele prezentate prin propunerea de arestare preventivă, pe baza actelor de cercetare și urmărire penală aflate în dosar nr.18D/P/2011, ce cuprinde mai multe volume, există nu doar indicii (analiza convorbirilor telefonic, o parte din inculpați fiind cercetați și în alte dosare, pentru fapte similare) ci chiar și probe

(declarațiile de recunoaștere ale inculpaților B., R., P., D. coroborate cu declarațiile unor învinuiți, proces verbal de constatare a flagrantului, procese verbale de percheziție, etc.), care pot conduce la suspiciunea rezonabilă că cei zece inculpați ar fi putut comite faptele penale pentru care sunt cercetați, cerința prev. de art. 143 Cod procedură penală, fiind astfel îndeplinită.

Desigur că, cercetarea integrală a faptelor săvârșite de fiecare inculpat precum și a adevăratelor raporturi infracționale, care au existat între acești inculpați, în vederea încadrării juridice, este o sarcină care revine în continuare organelor de cercetare penală, însă, în actualul cadru procesual, aceste aspecte invocate în apărare, au fost apreciate de tribunal ca fiind lipsite de relevanță.

În ce privește a doua condiție, propunerea de arestare preventivă se întemeiază în principal pe dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, care condiționează luarea măsurii arestării preventive, de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativcu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani; totodată este necesar să existe probe că lăsarea în libertate a persoanei cercetate, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Pedepsele prevăzute de lege pentru faptele ce fac obiectul dosarului de urmărire penală privind pe cei zece inculpați sunt sensibil mai mari de 4 ani, prima cerință pentru luarea măsurii arestării preventive, pe temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală, fiind evident îndeplinită, nefăcând dealtfel obiectul vreunei discuții.

În ce privește cea de-a doua condiție, privind pericolul „concret"; pentru ordinea publică, prin lăsarea în libertate a inculpatului, trebuie remarcat, ca o mică paranteză, că cerința prevăzută în textul legii „să existe probe";, este total inadecvată și lipsită de orice eficiență din punct de vedere procesual, deoarece starea de „. este prin definiție o potențialitate, o posibilitate și nu o stare de fapt (actualitate), care să poată fi dovedită, în condițiile prevăzute de art.62 și urm.,Cod procedură penală, cu mijloacele de probă prevăzute de lege; sintagma de „. concret"; este cu alte cuvinte, din punct de vedere al logicii formale o „ contradicție în termeni";imposibil de înțeles și deci inutilizabilă.

În realitate, pericolul pentru ordinea publică, este un element de percepție psihologică, care rezultă din convingerea judecătorului, formată pe baza circumstanțelor reale privind săvârșirea faptelor și persoana făptuitorului, în urma unor judecăți de valoare, filtrate prin propria sa personalitate, privind valorile sociale ce trebuie preponderent ocrotite prin mijloace de drept penal, așa cum rezultă din întreaga practica judiciară.

Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că pericol concret pentru ordinea publică poate rezulta și din gradul însuși de pericol social al unor infracțiunii săvârșite de inculpat, atunci când acestea lezează anumite valori sociale de importanță deosebită. Acest pericol se apreciază atât în raport de natura și gravitatea faptelor comise, modalitatea de săvârșire a acestora, rezonanța negativă produsă în comunitate (element de percepție psihologică colectivă) ca urmare a săvârșirii lor, cât și în raport de persoana inculpatului mai precis statutul social al acestuia, comportamentul anterior din punct de vedere penal (antecedente), profilul psihologic și comportamental al acestuia în general, care ar putea să prefigureze o anumită conduită antisocială viitoare.

În speță, a apreciat tribunalul, infracțiunile pentru care sunt cercetați cei zece inculpați sunt indiscutabil grave, lezând valori sociale importante, cum ar fi buna desfășurare a relațiilor comerciale, într-un mediu concurențial și asigurarea resurselor bugetare prin plata taxelor (inclusiv vamale), precum și a accizelor și impozitelor legal datorate de comercianți, către stat.

Trebuie însă observat că, infracțiunea de contrabandă, astfel cum este ea definită de art. 270, alin. 1 și 3 din Legea 86/2006 republicată, are două forme: o formă de bază (clasică) ce constă în „introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal"; și o formă asimilată

(incriminată relativ recent, prin OUG nr.54/(...)) respectiv ";., deținerea,producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia";.

Deși pedeapsa prevăzută de lege este aceeași pentru ambele forme ale infracțiunii de contrabandă, de la 2 la 7 ani închisoare, este bine deobservat, că în timp ce forma de bază este de obicei asociată cu crimaorganizată, forma asimilată poate să nu aibă nici o legătură cu aceastăcriminalitate, fiind vorba de persoane care execută simple operațiuni decomerț cu bunuri sau mărfuri ce provin din contrabandă, fără a cunoaște însă întreaga activitate privind introducerea lor frauduloasă în țară sau pe membrii grupului de crimă organizată care se ocupă de aceste activități.

Evident că această ultimă categorie de persoane, acționând individual, prezintă un pericol social mult mai redus pentru ordinea publică, întrucât nu urmăresc obținerea unor sume bănești deosebit de importante sau fabuloase și reinvestirea lor în activități ilegale, ci, de cele mai multe ori, prin această activitate, își asigură mijloace de trai pentru ei și familiile lor (e drept pe căi ilicite) sau completarea unor venituri reduse, obținute prin muncă.

Împrejurările care reflectă însă o periculozitate sporită din partea unora dintre inculpați, în cazul acestei infracțiuni, sunt cele care indică inițierea și formarea unui grup infracțional în scopul săvârșirii infracțiunii de contrabandă cu bunuri sau mărfuri sustrase controlului vamal, eludând astfel plata taxelor vamale și a accizelor, respectiv depozitarea și dirijarea acestora în cantități importante sau în mod frecvent, către vânzători neautorizați sau ocazionali, pe care îi atrag într-o astfel de activitate, în scopul asigurării unei piețe de desfacere pentru aceste produse.

Contrabanda, privită ca fenomen infracțional în forma sa clasică, este una din sursele importante ale economiei subterane, care alături de alte practici ilicite (deturnare de fonduri bugetare, returnări ilegale de TVA, etc.) duce la subminarea economiei naționale și sabotarea procesului de ridicare a standardului și condițiilor de viață ale populației.

Privită prin prisma rezultatului socialmente periculos, deși în mod aparent rezultatul imediat produs de infracțiunea de contrabandă se rezumă la un prejudiciu adus statului, implicațiile săvârșirii acestei infracțiuni se manifestă pregnant și la nivel macrosocial, prin menținerea unei economii subterane, întreținută cu banii proveniți din contrabandă și implicit, prin alimentarea, în strânsă conexitate, a rețelelor organizate, deoarece săvârșirea unor astfel de infracțiuni, ce presupun introducerea în mod fraudulos a unor importante cantități de bunuri și mărfuri în țară, prin eludarea în mod frecvent a taxelor vamale, nu poate fi concepută în mod realist, în afara crimei organizate.

Periculozitatea unor astfel de grupuri sau rețele infracționale organizate, rezidă în persistența infracțională accentuată a inculpaților, în modul de organizare și reorganizare permanentă a activităților în cadrul grupului, în funcție de situația ivită, în limbajul codat folosit, care demonstrează că inculpații sunt precauți și bine informați precum și în faptul că grupul este de obicei bine consolidat, reușind să se înțeleagă prin discuții scurte și precise, fiecare membru al grupului știind ce are de făcut. P. camuflarea activităților infracționale, sunt utilizate în mod frecvent metodele de autoverificare și contrafilaj, schimbarea frecventă a cartelelor și aparatelor telefonice utilizate, pentru a nu le putea fi interceptate convorbirile și comunicările, îngreunând astfel activitatea organelor de cercetare și urmărire penală.

Revenind la cazul în speță, tribunalul a apreciat, în baza întregului material probator existent la dosar, că din prima categorie de inculpați, care ar putea avea legătură cu crima organizată, fac parte inculpații F. I., S. S., S. A., S. S., D. M. G., B. J. și B. F., între care se pare că există o anumităcoeziune, bazată într-o oarecare măsură și pe relațiile de rudenie și afinitate care există între ei, doi dintre aceștia având legătură directă cu introducerea țigărilor de contrabandă în țară, mai precis S. S. și S. S. iar ceilalți cinci fiind depozitari și distribuitori zonali ai țigărilor de contrabandă.

De altfel, această coeziune rezultă și din comportamentul procesual în timpul cercetării penale și în fața instanței, în sensul că, fie au uzat de dreptul la tăcere (B. F.) fie au declarat că nu se cunosc între ei și nu au făcut contrabandă cu țigări, contrar indiciilor și probelor existente la dosar. S. dintre aceștia care a recunoscut parțial faptele este inculpatul D. M. G., însă acesta a fost surprins în flagrant iar declarația sa pare nesinceră, întrucât nu se coroborează cu cea a inculpatului B. R. I., de asemenea surprins în flagrant, acesta din urmă recunoscând chiar și fapte pentru care nu este cercetat în prezentul dosar, respectiv din perioada anului 2008.

În schimb, inculpații B. R. I., P. A. și R. G., conform indiciilor și probelor existente la dosar până în acest moment, fac parte din categoria persoanelor atrase în activitatea de contrabandă, de către unii membrii ai grupului infracțional conturat (F. I., B. J. în cazul inculpaților P. A. și R. G. respectiv D. M. G., în cazul inculpatului B. R. I.) ca simpli vânzători de țigări sustrase controlului vamal (alături de multe alte persoane, din care unele neidentificate până în prezent, iar alte 15 persoane sunt cercetate în calitate de învinuiți).

Dealtfel, în timpul anchetei, cei trei inculpați, au recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina lor, pe care le regretă.

Analiza raporturilor infracționale privind pe toate cele 25 de persoane cercetate în dosarul de urmărire penală nr.18D/P/2011 este elocvent ilustrată, pe baza interceptărilor telefonice, în volumul nr.XXXVII al acestui dosar.

În considerarea celor mai sus expuse, tribunalul, în baza art.149^{1 Cod procedură penală a admis doar în parte propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D. - B. T. S. și în baza art.143, 146 și 148 lit.f. Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare preventivă, a următorilor inculpați: F. I., S. S., S. A., S. S., D. M. G., B. J. și B. F. și a respins propunerea de arestare preventivă privind pe inculpații B. R. I., P. A. și R. G.}

În schimb, față de aceștia din urmă, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și împiedicarea lor de a se sustrage de la urmărirea penală, s-a luat, în conformitate cu prevederile art.146 alin.11^{1 raportat la art.1451 Cod procedură penală, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea instanței, pe o durată de 29 de zile, începând cu data punerii în executare a acestei măsuri.}

Pe durata executării măsurii de a nu părăsi țara, cei 3 (trei) inculpați au fost obligați să respecte, potrivit legii, următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați; b) să se prezinte la organul de poliție din com.M., jud. S., inculpatul B. R. I., respectiv din mun. Z., jud. S., inculpații P. A. și R. G., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; c) să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

T. s-a atras atenția celor trei inculpați, asupra prev. art.145 alin. ultim. Cod procedură penală, conform cărora, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor, măsura obligării de a nu părăsi țara va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În conformitate cu prev. art. 192 alin.(3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei hotărâri, inculpații F. I., S. S., S. A., S. S., D. M., B. J., B. F. și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI

JUSTIȚIE - D. DE I. A I. DE C. O. ȘI T. - S. T. S. (față de soluția adoptată față de inculpații R. G.,P. A., B. R. I.) au declarat recurs, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea recursului său DIICOT-S. T. S. a învederat faptul că, din dosarul cauzei rezultă existența unor indicii temeinice în sensul celor cerute de art.143 C. că inculpații P. A., R. G. și B. I. sunt autorii faptelor pentru care sunt cercetați și că lăsarea acestora în libertate reprezintă pericol concret pentru ordinea publică. În acest sens se arată faptul că inculpații P. și R. au fost cercetați de mai multe ori pentru comiterea infracțiunii de contrabandă, aceștia dând dovadă de perseverență infracțională astfel că nu se justifică lăsarea lor în libertate.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B., se învedereaza faptul că acesta se presupune că a traficat o cantitate mare de țigări, este membru important al grupului infracțional, rolul său fiind acela de a comercializa țigările de contrabandă pe raza județelor S. și Bihor.

I. F. I. și B. J., în motivele de recurs formulate, au arătat că nu se impune arestarea acestora întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În ceea ce privește art.143 C. cei doi inculpați recunosc existența unor indicii cu privire la comiterea de către aceștia a unor activități infracționale asimilate infracțiunii de contrabandă dar nu s-a făcut dovada existenței unui grup infracțional, faptul că inculpatul F. cunoaște unu sau doi membri a așa zisului grup infracțional nu înseamnă că acesta este lider și că ne aflăm în prezența unei structuri infracționale potrivit art.7 din L nr.39/2003. Apoi, cu privire la prejudiciu cauzat, acesta poate fi achitat și , în opinia lor, se poate face aplicațiunea art.74 ind.1 C.p. astfel că nu va mai exista infracțiunea scop.

Cu privire la art.148 lit.f C. se învederează faptul că nu există probe din care să rezulte pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, prin infracțiunea de contrabandă fiind afectat doar bugetul statului și nu cumpărătorii pentru care nu există nici un pericol.

În motivarea recursurilor lor inculpații S. S., S. A., S. S. D. M. au învederat faptul că nu se impune privarea lor de libertate, având în vedere faptul că nu există indicii că aceștia s-ar sustrage de la urmărire penală, cu atât mai mult cu cât, în cauză, judecătorul fondului a amânat să se pronunțe asupra propunerii procurorului și cu toate acestea inculpații au fost prezenți la pronunțare, ceea ce denotă faptul că doresc să colaboreze cu organele de cercetare penală. Apoi, instanța nu a motivat în nici un fel de ce nu este oportună, în cauză o altă măsură preventivă, cerință ce rezultă din jurisprudența C.

Un alt aspect important este acela că, practica instanțelor până în prezent nu a fost în sensul luării măsurii arestului preventiv în cazul unor infracțiuni economice, mulți inculpați fiind cercetați în stare de libertate.

I. apreciază că nu s-a făcut dovada existenței unui pericol concret pentru ordinea publică, neexistând probe în sensul că faptele comise ar fi dus la indignarea opiniei publice și ar fi adus o atingere gravă valorilor morale și familiale. În cea ce o privește pe inculpata S. A. aceasta a depusacte din care rezultă faptul că suma imputată acestuia reprezintă, de fapt încasările acesteia din magazinul pe care îl deține.

În motivare recursului său, inculpatul B. F. a arătat faptul că nu s-a făcut dovada faptului că lăsarea sa în libertate ar împiedica în vreun fel buna desfășurare a procesului penal, că acesta s-ar sustrage în vreun fel urmăririi penale, condiție cerută și de C.

În cauză nu există date din care să rezulte faptul că inculpatul ar fi știut de existența grupului infracțional sau că ar face parte dintr-un astfel de grup organizat. Apoi, în cele 7 zile în care s-a judecat prezenta propunere de arestare inculpații au fost liberi, nu au prezentat pericol pentru ordinea publică și nici nu s-au sustras urmăririi penale iar infracțiunea principală pentru care este cercetat inculpatul recurent este de natură economică, nefiind necesară privarea de libertate a acestuia, întrucât nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul mai arată, c se impune constatarea nulității absolute a ordonanței de reținere și a propunerii de arestare întrucât inculpații au fost reținuți 16 ore înainte de comunicarea ordonanței de reținere și au fost aduși cu mandate de aducere pentru a fi audiați în calitate de inculpați, fiind privați astfel de libertate în mod ilegal.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curte reține următoarele:

În primul rând vom face referire la jurisprudența C. cu privire la aprecierea de către instanța națională a stării de fapt. D. cum se cunoaște, jurisprudența C. admite posibilitatea de a li se recunoaște autorităților judiciare naționale o anumită marjă de apreciere a dovezilor, deoarece ele se află mai bine plasate să evalueze situația de fapt. A., în acord cu reglementările europene care precizează că săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană reprezintă, în general, un temei suficient pentru luarea unei măsuri preventive, legea română a introdus și unele garanții suplimentare menite a înlătura arbitrariul.

Apoi, raportat la lipsa probelor ce-i incriminează pe inculpați, apărare invocată în recurs, curtea apreciază că stabilirea vinovăției inculpaților recurenți urmează a se face desigur numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei.

Probațiunea administrată în faza urmăririi penale până în prezent, cercetările fiind în deplină desfășurare, pune însă în evidență existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 Cod proc.pen. care justifică luarea măsurii arestării preventive față de aceștia.(cazul Fox, Campbell și Hartley vs UK).

A., analizând actele și lucrările dosarului constatăm existența unor indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații au făcut parte dintr-un grup organizat în sensul art.7 din Legea nr. 39/2003, grup cu structură de tip piramidal, în cadrul căruia s-au detașat ca lider inculpații S. S., S. S. și F. I. A. inculpaților referitoare la faptul că nu se cunoșteau toți între ei, nu prezintă importanță, la acest moment, distingându-se din probele administrate faptul că fiecare dintre aceștia se bănuiește că a avut o activitate distinctă, sarcinile precise și concrete fiind stabilite și primite de la liderii grupului. Grupul în componența sa a reușit, există indicii în acest sens, să aibă o activitate infracțională bogată, scopul constituirii sale fiind atins prin realizarea infracțiunii de contrabandă și obținerea unor venituri reale.

Instanța de fond a prezentat în mod detaliat activitatea infracțională ce se presupune că a desfășurat-o fiecare dintre inculpați, menționând șiprobele și mijloacele de probă avute în vedere la reținerea acestor aspecte de fapt. Nu vom relua aceste aspecte, întrucât ne însușim în totalitate argumentația primei instanțe. Raportat însă la modul organizat în care se bănuiește că au acționat inculpații la numărul mare de acte materiale reținute, la zona extinsă a activității acestora precum și la prejudiciu relativ mare presupus, cutea apreciază că există probe că lăsarea în libertate a inculpaților recurenți ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul social concret rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați cât și din activitatea infracțională desfășurată de aceștia.

Luarea acestei măsuri privative de libertate față de inculpații recurenți, în condițiile legii, nu afectează cu nimic dreptul acestora la un proces echitabil, ei având posibilitatea de a cere și administra toate probele considerate necesare pentru a demonstra lipsa de temeinicie a susținerilor acuzării, având posibilitatea să achite prejudiciu cauzat, așa cum s-a arăta de apărare.

Potrivit art.5 pct.1 din Convenția P. Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și art. 23 din Constituția R., referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpații au fost arestați în vederea aducerii lor în fața autorităților judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că au săvârșit infracțiuni.

În plus, curtea reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței C. „factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă scopului instituit prin art. 5 al C.

De asemenea, în raport de probele aflate la dosar, existând

„suspiciunea rezonabilă că s-au comis infracțiuni"; măsura arestării preventive este justificată și prin prisma aceleiași jurisprudențe.

Aprecierea probelor se va face de către instanța de fond sub aspectul reținerii sau nu a vinovăției inculpaților.

Mai mult decât atât, este de observat faptul că judecătorul fondului odată cu analizarea în detaliu a propunerii de arestare preventivă, a ținut cont, fără a aduce atingere fondului cauzei, de activitatea infracțională a fiecărui inculpat, modul în care se presupune că aceștia au aderat la grupul infracțional, circumstanțele personale ale fiecăruia, astfel că s-au respectat întrutotul criteriile stabilite de art.136 C.

Raportat la toate aspectele invocate mai sus, la faptul că cercetările în cauză de față sunt în plină desfășurare, la contribuția efectivă a inculpaților B., P. și R., care au fost simpli vânzători de țigări alături de alte persoane și care au avut o atitudine sinceră încă de la început, apreciem că soluția primei instanțe este legală și temeinică.

Apărarea referitoare la nulitatea absolută a reținerii și a propunerii de arestare invocată în cauză nu poate fi reținută. Reținerea inculpaților s-a dispus în baza unei ordonanțe de reținere, aceștia au fost aduși în vederea audierii lor cu mandate de aducere potrivit dispozițiilor legale, astfel că nu există vreo încălcare a unei norme imperative, cu atât mai mult cu cât raportat la complexitatea cauzei, la numărul mare de inculpați ce au fost audiați, trecerea unei perioade de timp de câteva ore este absolut justificată.

Față de cele de mai sus, constatând temeinicia și legalitatea hotărârii pronunțate, în baza ar.385 ind.15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondate recursurile declarate.

Va stabili onorarii parțiale în sumă de 450 lei ce se vor avansa din FMJ în favoarea Baroului de A. C.

Va obliga pe inculpații recurenți la plata în favoarea statului a câte 300 lei, cheltuieli judiciare.

P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. respinge ca nefondate recursurile declarat de DIICOT-B. T. S. și inculpații F. I., fiul lui C. și M., născut la data de (...), S. S., fiul lui A. și I., născut la data de (...), în com. B., S. A., fiica lui F. și E., născută la data de (...), S. S., fiul lui I. și K., născut la data de (...), în Mun. Marghita, B. J., fiul lui I. și I., născut la data de (...), în Mun. Z., județul S., D. M., fiul lui I. și I., născut la data de (...), în Mun. S. M., B. F., fiul lui I. și I., născut la data de (...), în Mun. Z., județul S., toți deținuți în

Arestul IPJ S. împotriva încheierii penale nr.21/C/(...) a T.ui S.

Stabilește onorarii parțiale în sumă de 450 lei ce se vor avansa din FMJ în favoarea Baroului de A. C.

Obligă pe inculpații recurenți la plata în favoarea statului a câte 300 lei, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 3 august 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M. B. L. H. M. R.

GREFIER, M. V.-G.

Red.M.R. Dact.H.C./ ex./ Jud.fond: M. S.;

← Decizia penală nr. 219/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 431/2011, Curtea de Apel Cluj →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Decizia penală nr. 1286/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1057/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1102/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 219/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 431/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1273/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 1964/2011, Curtea de Apel Cluj Decizia penală nr. 163/2011, Curtea de Apel Cluj