Încheierea penală nr. 591/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.591/R/2011
Ședința publică din 14 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. I., judecător JUDECĂTORI: M. B.
V. G.
G. : D. S.
P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. D. S.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul V. O. împotriva Încheierii penale nr.212 din 26 martie 2011 a T.ui M., pronunțată în dosar nr.(...), având ca obiect propunerea de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în Arestul IPJ M., asistat de apărător desemnat din oficiu, av.M. M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care întrebat fiind, inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În considerentele hotărârii atacate sunt prezentate doar motivele stereotipe cu referire la pericolul abstract al faptei, fără ca instanța să analizeze persoana inculpatului. H. primei instanțe este nemotivată, deoarece nu se arată care sunt probele din care rezultă că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Din ancheta efectuată în cauză și expertiza medico-legală rezultă că inculpatul prezintă un retard mintal ușor și chiar dacă se arată că are discernământul faptei, instanța trebuia să ia în considerare acest aspect, cu referire la art.136 C. care prevăd că la luarea măsurii arestării preventive trebuie să se analizeze personalitatea și starea inculpatului. S. a se avea în vedere că de la primele declarații, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, iar în libertate, acesta nu poate influența bunul mers al procesului penal. Față de inculpat se poate lua o măsură neprivativă de libertate cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul P.ui solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate și arată că a întreținut relații sexuale cu consimțământulpărții vătămate.
C U R T E A
Prin încheiere apenală nr.212 din 26 martie 2011, Tribunalul Maramureș a admis propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă T. M. și în consecință, a dispus arestarea preventivă a inculpatului: V. O. (CNP 1., fiul lui natural și V. D., născut la (...) în Tg. Lăpuș, județul M., domiciliat în sat V. L., nr. 202-29, jud. M.) pe timp de 29 zile, împotriva căruia se va emite mandatul de arestare preventivă cu începere de la 26 martie 2011 până la 23 aprilie 2011, inclusiv.
S-a dispus plata din fondurile M.ui Justiției a onorariului apărătorului desemnat din oficiu, respectiv suma de 200 lei, pentru avocat G. C.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin ordonanța din data de 25 martie 2011 dată în dosarul nr.
278/P/2011 al P.ui de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus reținerea învinuitului V. O. pe timp de 24 ore, iar prin ordonanța din 25 martie 2011 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de acesta.
Examinând propunerea prin prisma dispozițiilor art. 1491 Cod procedură penală, instanța a reținut următoarele: Din materialul probator administrat până la acest moment procesual au rezultat indicii temeinice, în sensul dispozițiilor art. 681 Cod procedură penală, că inculpatul V. O., la data de (...) a întreținut relații sexuale anale prin constrângere fizică cu partea vătămată V. G. în vârstă de 13 ani 7 luni. Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar în cauză probele administrate justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat. În acest sens, instanța a reținut: declarația părții vătămate care se coroborează cu declarațiile martorilor V. L., E. L., L. F., C. P., Boț D.-O., V. S., G. A.-M., precum și cu concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 233/25 martie 2011 al Serviciului Medico-Legal Județean Baia Mare, potrivit căruia leziunile anale prezentate de partea vătămată s-au putut produce în cadrul unui contact sexual anal, leziunile putând data din 20 martie 2011. Probele menționate confirmă raportul sexual anal care s-a consumat în localitatea V. L., cartier P., județ M.. În raport de aceste aspecte, instanța a considerat că în cauză sunt întrunite cerințele art. 143 Cod procedură penală și este incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv fapta pe care se presupune că inculpatul a comis-o este sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol pentru ordinea publică este dat de gravitatea faptei, de împrejurările în care se presupune că a fost comisă, ceea ce justifică temerea că inculpatul lăsat în libertate ar putea comite fapte asemănătoare și în alte împrejurări, punând în pericol valori sociale esențiale ocrotite de legea penală. Pe de altă parte, lăsarea inculpatului în libertate, în condițiile în care este acuzat de comiterea unei fapte deosebit de grave și care aprodus o rezonanță negativă în rândul comunității, ar fi de natură să creeze un sentiment de insecuritate și convingerea că autoritățile judiciare nu reacționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social. Toate aceste împrejurări constituie elemente suficiente și pertinente care justifică privarea de libertate a inculpatului, astfel că instanța a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș și a dispus arestarea preventivă pe timp de 29 zile. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul V. O. solicitând casarea acesteia și rejudecând să se respingă propunerea de arestare preventivă, ținându-se cont de persoana inculpatului care a avut o conduită sinceră în cursul urmăririi penale și nu există probe că lăsat în libertate ar influența bunul mers al procesului. Analizând actele dosarului Curtea reține că, în baza probelor administrate până în acest moment, în cursul urmăririi penale, în mod corect instanța de fond a stabilit că există indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de viol prev.de art.197 alin.1 și 3 C.pen., faptă constând în aceea că la data de 20 martie 2011, inculpatul a întreținut prin constrângere relații sexuale cu partea vătămată V. G. în vârstă de 13 ani și 7 luni. Inculpatul recunoaște întreținerea de raporturi sexuale și chiar dacă în declarația dată în cursul judecării propunerii de arestare preventivă, a susținut că partea vătămată i-ar fi propus să întrețină relații sexuale, ulterior a menționat că acesta s-a zbătut, a plâns și a strigat să-l lase în pace, moment în care inculpatul i-a pus mâna pe gură. Față de împrejurările în care fapta se presupune că s-a comis, vârsta părții vătămate, se apreciază că aceasta prezintă o gravitate sporită, de natură a justifica luarea unei măsuri preventive, lăsarea în libertate a inculpatului generând un pericol concret pentru ordinea publică atât în comunitatea în care inculpatul trăiește dar și la nivelul societății în ansamblul său, prin reacția pe care astfel de infracțiuni o produce în rândul cetățenilor. În consecință, recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins în baza art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen. Văzând șid isp.art.192 alin.2 C.proc.pen., PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. O., fiul lui V. D., născ.la 26 aprilie 1992, aflat in Arestul IPJ M., împotriva încheierii penale nr. 212 din 26 martie 2011 a T.ui M.. Stabilește în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 100 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției. Obligă pe inculpatul V. O. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial. Decizia este definitivă. Dată și pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G. C. I. M. B. V. G. D. S. Red.C.I./A.C. 4 ex…(...) Jud.fond. L. C.
| ← Decizia penală nr. 1724/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 68/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
