Decizia penală nr. 1226/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.1226/R/2012
Ședința publică din 17 septembrie 2012
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE : M. Ș. judecător
JUDECĂTORI : L. M.
ANA C.,
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. : V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul V. G. împotriva sentinței penale nr.176 din 25 aprilie 2012 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către persoană care nu posedă permis de conducere prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002 republicată și fals privind identitatea prev.de art.293 C.pen., cu aplic.art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul V. G. asistat de av.Andrasoni D. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul V. G., av.P. C., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile al dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul V. G. arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul V. G., susține recursul așa cum a fost declarat, solicitând admiterea acestuia în ceea ce vizează modalitatea de executare insistând să arate că instanța atunci când a analizat cazul și a aplicat pedeapsa, nu a ținut cont de toate circumstanțele personale și familiale ale inculpatului.
Astfel, făcând aplicarea art.320/1 C.pr.pen., inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 5 luni închisoare, cu suspendare sub supraveghere.
Solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendare condiționată întrucât se încadrează în toate prevederile legale privind art.81
C.pen., în sensul că, condamnarea este la o pedeapsă sub 2 ani închisoare, o pedeapsă contopită, este la prima confruntare cu legea penală, iar problema cea mai gravă așa cum s-a arătat este faptul că fiind singur întreținător de familie, are un copil în vârstă de 6 ani în grad de handicap ridicat, care impune prezența mamei acasă cu toți copii și desfășurarea unei munci utile. Mai mult decât atât, dat fiind diagnosticul minorului, acesta este programat la o operație în B..
Reprezentantul M.ui P., solicită respingerea recursului ca nefondat. În opinia sa, soluția primei instanțe este temeinică și legală și consideră că argumentele arătate de apărare nu sunt de natură să înlăture argumentele pe care le reține prima instanță în motivarea hotărârii de a aplica modalitatea de executare care presupune o supraveghere a serviciului specializat.
Consideră că instanța a avut în vedere în mod corect pericolul social concret al faptei care opinează că l-a stabilit prin chiar modalitatea de aplicare a pedepsei, respectiv sub aspectul cuantumului și a modalității de executare, ca fiind unul de nivel mediu prin prisma infracțiunilor comise de către inculpat și împotriva pericolului social concret al fiecăreia dintre acestea, date fiind circumstanțele de altfel necontestate de inculpat existente în dosarul cauzei, fiind probat că acesta a realizat activități de conducere a autovehiculului fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie pe o distanță foarte lungă, a fost oprit de către organele de poliție pentru că încălca în mod vădit dispoziții ale reglementărilor rutiere, respectiv că mergea fără luminile de întâlnire pornite înafara localităților, din procesul-verbal de constatare și celelalte probe necontestate rezultând că pe locul din dreapta față se afla soția acestuia care purta în brațe copilul minor și martorii locurile din spate.
De asemenea, inculpatul și-a mai atribuit și o identitate falsă în scopul de a se sustrage și răspunderii penale.
Prin urmare, raportând toate aceste elemente ale dosarului chiar și la cele arătate azi de către inculpat, consideră că soluția primei instanțe este legală și temeinică, iar măsurile impuse pe perioada termenului de încercare ca măsuri de realizare a supravegherii presupuse de aplicarea art.86/1 C.pen., nu sunt de natură nici să restricționeze libertatea inculpatului dincolo de aceste măsuri arătate de instanță expres în hotărâre și nici să impieteze asupra unor aspecte care țin de derularea vieții personale a lui și a familiei sale, aducând prejudicii semnificative copilului minor pentru că de altfel acesta este singurul aspect ce ar putea interesa în cauză.
Așa cum rezultă din hotărâre, măsurile impuse de către instanță sunt cele obligatorii impuse de textul de lege și care nu presupun restricții de deplasare în condițiile în care acestea sunt cerute de necesități obiective ale inculpatului, cu respectarea obligației de comunicare prevăzute de lege.
Prin urmare, consideră că soluția așa cum a arătat a fost dată cu respectarea normelor legale, sancțiunea și modalitatea de executare a acesteia corespund pe de o parte pericolului concret al faptelor și al infractorului reținute la fel de corect de către instanță și sunt de natură să asigure funcția de prevenție și de reeducare a inculpatului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul V. G., în replică, față de poziția reprezentantului parchetului care a susținut încercarea de zădărnicire a aflării adevărului prin săvârșirea celei de a doua infracțiune, arată că aceasta a fost o reacție de moment, instinctivă. In schimb, pe toată durata procesului în fața instanței de fond și a cercetării penale inculpatul a dovedit o atitudine sinceră de colaborare și recunoaștere, ceea ce nu ar impune o sancțiune mai severă. Față de pericolul social al faptei trebuie luate în considerare circumstanțe personale ale inculpatului și împrejurarea că minorul suferind a fost dus la medic cu mașina de către inculpat care într-adevăr nu poseda permis de conducere, atitudine pe care a regretat-o. Se pune problema dacă pedeapsa sub supraveghere nu restrânge dreptul de liberă circulație. Față de familia compusă din patru persoane, dintre care doar una lucrează, în contextul în care avem o intervenție chirurgicală programată la B., apreciază că se pune problema costurilor.
Inculpatul V. G., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.176 din 25 aprilie 2012 a Judecătoriei Z., în baza art. 86 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea prevederilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul V. G., fiul lui I. și I., născut la data de (...) în localitatea V. de Sus, jud. M., CNP 1., cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea P., comuna P., nr. 355, jud. M., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În baza art.71 alin.1 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art.293 Cod penal cu aplicarea prevederilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul V. G. la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals privind identitatea.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art. 33 lit. a) Cod penal raportat la art. 34 alin.1 lit. b) Cod penal, s- au contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art. 71 alin.1 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei rezultante a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.
În baza art. 861 alin.1 și 2 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art. 862 alin.1 Cod penal.
În baza art. 863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul
Maramureș; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
A desemnat S. de P. de pe lângă Tribunalul Maramureș pentru supravegherea inculpatului pe durata termenului de încercare.
Datele prevăzute la art. 863 alin.1, lit. b, c și d Cod penal se comunică S. de
P. de pe lângă Tribunalul Maramureș.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art.14 alin.3 lit. a) și a art.348 Cod procedură penală s-a constatat că procesul verbal seria CC nr. 7313416 din data de (...), în copie la dosar la fila
42, este fals și dispune desființarea în întregime a acestui înscris.
În baza art. 189 alin. 1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea sumei de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, av. Ielciu Doina, din fondurile M.ui Justiției către Baroul de A. S.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu).
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...) din dosar nr.
11847/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului V. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 și fals privind identitatea prev. de art. 293 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență, că învinuitul V. G. în data de (...) a condus pe un drum public - DE 81 autoturismul cu nr. de înmatriculare (...) în condițiile în care nu poseda permis de conducere, iar în aceste împrejurări fiind legitimat de către organele de poliție a declarat date false de identitate, cu scopul de a nu i se angaja răspunderea penală pentru conducerea pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere.
În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, în actul de sesizare a instanței s-au indicat următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu (f.6); declarațiile învinuitului V. G. (f.14, 60-61); declarațiile martorilor M. M. 8f,. 7-8), M. I. (f. 10-11), P. A. D. (f. 16-20), P.i I. (f. 21-22), N. I. (f. 23-24), P.i B. Alexandru (f. 25), M. I. (f. 26), proces verbal de contravenție seria CC nr. 7313416/(...) (f. 42), raport de constatare tehnico Științifică nr.
21314/(...) emis de IPJ S. S. C. (f.32-38), adresa nr. 1. din (...) emisă de I. P. jud. M. (f.50), adresa nr. 1723/(...) emisă de C. A. care atestă că în data de (...) soția și copilul învinuitului au fost învoiți până în data de (...) (f.44), aviz psihologic și fișă de școlarizare emise în anul 2004 care atestă faptul că învinuitul a urmat cursurile școlii de șoferi (f.56-57); fișă cazier judiciar (f.12).
La dosarul cauzei inculpatul a depus pentru termenul de judecată din data de (...) un memoriu (f.69) prin care arată că se află în imposibilitate de a se prezenta în fața instanței de judecată, că recunoaște faptele reținute în actul de sesizare și dorește ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Pentru termenul de judecată din data de (...) inculpatul V. G. a depus la dosarul cauzei o declarație încheiată în formă autentică (autentificată cu încheierea 976/(...) de notar public Coman M. I.) prin care arată că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește și solicită că dorește să beneficieze de prevederile art. 3201 alin.7 Cod procedură peală (f.79). În baza cererii inculpatului admisă de către instanță cauza a fost judecată potrivit procedurii prevăzute la art. 3201 Cod procedură penală.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul V. Gheprghe în data de (...), însoțit de martorii N. I. și L. R. s-a urcat la volanul autoturismului său marca VW cu nr. de înmatriculare (...) pa care l-a condus din loc. P. jud. M. până în loc. Z. jud. S. la C. de recuperare tratament și îngrijire A. unde erau internați soția acestuia și copilul său minor, care au fost învoiți din spital din data de (...) și până în data de (...). Inculpatul a luat în autoturism din loc. Z. și pe soția și fiul acestuia care au ocupat locul din dreapta față, în spate fiind pasageri cei doi martori L. R. și N. I., iar la ora 11 a plecat la volanul autoturismului său din loc. Z. spre loc. de domiciliu, pe drumul european 81. În jurul orei 15,30 când circula pe raza loc. Borla inculpatul a fost oprit în trafic de către agenții de poliție de la postul de P. B., întrucât aceștia au constatat încălcarea unor reguli de circulație de către inculpat. I. i s-a solicitat să se legitimeze, dara cesta a declarat că nu are nici un fel de act personal asupra sa
și cerându-i-se să își de-a datele de identificare, în prezența martorului asistent P. A. D., întrucât știa că nu posedă permis de conducere și pentru a nu fi depistat în urma verificării, a spus organelor de poliție că se numește M. M. I. și a comunicat datele de identificare ale persoanei respective, data nașterii și numele părinților. Agenții de poliție au făcut verificări în baza de date, după datele de identificare dictate de inculpat, constatând că aceste date sunt reale apoi au încheiat procesul verbal nr. 7313416/(...) (f.42) în baza căruia a fost aplicată numitului M. M. I. o sancțiune contravențională pentru încălcarea regulilor de circulație. Inculpatul a semnat sub numele de M. M. I. procesul verbal, fără obiecțiuni și apoi s-a urcat la volanul autoturismului său pe care l-a condus până în loc. P., jud. M..
Ulterior, martorul M. M. I. aflând că i s-a aplicat o sancțiune contravențională s-a prezentat la data de (...) la P. de P. B. solicitând lămuriri față de procesul verbal, arătând că la data de (...) acesta era plecat din tară fiind în F., iar persoana oprită în trafic și care a dat datele de identificare ale martorului este V. G. despre care știe că nu are permis de conducere dar l-a văzut conducând în numeroase rânduri.
Faptul că inculpatul V. G. s-a aflat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare (...) și a fost oprit în trafic în data de (...) de agenții de poliție rezultă din declarațiile inculpatului și ale martorilor N. I. P. A. D. și M. M. I., precum și din raportul de constatare tehnico științifică nr. 21314/(...) emis de S. C. din cadrul IPJ S. potrivit căruia procesul verbal de contravenție 7313416/(...) nu a fost semnat de către M. M. I. și probabil de către inculpat.
Din adresa 1./(...) emisă de I. P. jud. M. rezultă că inculpatul V. G. nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie (f. 50), aspect de altfel recunoscut și de către inculpat.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptei date de inculpat pe parcursul urmăririi penale se coroborează, potrivit art. 69 Cod procedură penală cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, respectiv cu declarațiile martorilor și înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În drept, fapta inculpatului V. G. care în data de (...) a condus pe un drum public - DE 81 autoturismul cu nr. de înmatriculare (...) în condițiile în care nu poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002.
Infracțiunea săvârșită de inculpat este o infracțiune de pericol, starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei „conduceri"; pe drumurile publice a acestuia, în acel moment are loc și consumarea infracțiunii. Intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie și în aceste condiții nu are drept de circulație pe drumuri publice, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice, a prevăzut starea de pericol creată de acțiunea sa și deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea pericol .
Fapta inculpatului V. G. care la data de (...) fiind oprit în trafic și legitimat de organele de poliție a declarat date de identitate false cu scopul de a nu se afla că nu posedă permis de conducere și de a nu i se angaja astfel răspunderea penală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 Cod penal.
Inculpatul a acționat cu intenție directă în urmărirea dublului scop prevăzut de textul incriminator: inducerea în eroare a unui organ al statului și producerea unei consecințe juridice pentru sine, neangajarea răspunderii penale pentru fapta sa de a conduce pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere de nici o categorie.
Cele două infracțiuni au fost comise prin acte distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind astfel în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) Cod penal.
Constatând ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, instanța l-a condamnat pe inculpatul V. G. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptelor săvârșite apreciat în baza art.181 alin. 2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social concret ridicat, date fiind atât aprecierea pericolului social al faptelor făcută de legiuitor prin limitele de pedeapsă stabilite, cât și distanța mare pe care a condus inculpatul având și pasageri în mașină, precum și scopul urmărit de inculpat, sustragerea de la răspundere penală pentru infracțiunile săvârșite.
Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului care este în vârstă de 34 de ani, este căsătorit, are trei copii minori, are un loc de muncă. Pe parcursul procesului penal inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a colaborat cu organele judiciare. P. fișei de cazier judiciar inculpatul nu are antecedente penale.
A. în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei, limitele de pedeapsă stabilite de lege și prevederile art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, instanța a apreciat că aplicarea față de inculpat a pedepsei de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere și a pedepsei de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, vor fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52
Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
A. în vedere că infracțiunile au fost comise în concurs real, în baza art. 33 lit. a) Cod penal raportat la art. 34 lit. b) Cod penal, instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta sentință și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art. 71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a) teza a-
II-a Cod penal și lit. b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta, apreciind că prin prisma faptelor săvârșite inculpatul este nedemn pentru acordarea încrederii publice sau pentru exercitarea unei funcții elective sau a autorității de stat. A. în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța apreciază că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, având în vedere vârsta, conduita anterioară a inculpatului, fișa de cazier judiciar instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, inculpatul poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție. A. însă în vedere că din modul de săvârșire a faptelor reiese faptul că inculpatul manifestă o lipsă de respect față de normele legale privind circulația pe drumurile publice, precum și faptul că nu conștientizează întrutotul consecințele și urmările faptelor sale, instanța a apreciat că inculpatului i-ar fi utilă în procesul de reintegrare susținerea și supravegherea S. de P., în special pentru a evita recidiva.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 861 alin. l și alin. 2 Cod penal și în consecință, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art. 862 alin.1 Cod penal.
În baza art. 863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere.
Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs în termenul legal inculpatul V. G. solicitând reindividualizarea modalității de individualizare a executării pedepsei, respectiv aplicarea unei pedepse a cărei executare să fie suspendată condiționat având în vedere situația familială extrem de dificilă a inculpatului, în concret faptul că este singurul întreținător al familiei, are un copil minor încadrat în grad de handicap care este programat la operație în B. și având în vedere condițiile concrete în care a fost comisă infracțiunea dedusă judecății.
Analizând recursul declarat din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a disp. art. 3856 alin.3 C. Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate și de către un organ competent probe suficiente pentru a dovedi fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului raportat și la declarația autentică existentă la f. 79 dosar fond din care rezultă că inculpatul recunoaște sincer și în totalitate săvârșirea infracțiunilor descrise în actul de sesizare al instanței, a făcut o corectă aplicare a disp.art.320/1 C.
Astfel, pe scurt, în sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 15 aprilie
2011 a condus un autovehicul pe drumul D., fără a poseda permis de conducere și fiind legitimat de organele de poliție s-a prezentat sub o altă identitate cu scopul de a induce în eroare organele de poliție.
În drept, așa cum corect s-a reținutde către instanța ierarhic inferioară, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 și art. 293 C. comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art.33 lit.a C.
Pedepsele aplicate inculpatului de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere și respectiv 5 luni închisoare pentru infracțiunea de fals privind identitatea, au fost just individualizate având în vedere criteriile generale de individualiza a pedepselor prev. de art.72 C. respectiv limitele de pedeapsă reduse cu o treime ca urmare a aplicării disp.art.320/1 C., împrejurările concrete în care au fost comise faptele deduse judecății - inculpatul conducând o distanță mare din localitatea P. jud. M. până în Z. la o oră de vârf și pe un drum european extrem de circulat și având în mașină pasageri pe soția și fiul său care ocupau locul din față al autoturismului și pe martorii N. I. și L. R. pe bancheta din spate-, la conduita sinceră pe care a avut-o pe parcursul procesului penal însă doar în fața procurorului prezentându- se inițial sub o identitate falsă și având o atitudine necuviincioasă, necolaborând cu organele de cercetare penală inițial, precum și împrejurarea că este lipsit de antecedente penale.
Apreciem că și modalitatea de executare a pedepsei, respectiv suspendarea sub supraveghere a fost corect individualizată fiind îndeplinite condițiile art.86/1 alin.1 și 2 Cp respectiv pedeapsa aplicată pentru infracțiunile concurente este de cel mult trei ani închisoare, iar scopul pedepsei poate fi atins având în vedere persoana condamnatului, comportamentul acestuia după comiterea faptei respectiv atitudinea sinceră în fața instanței de judecată, dar și lipsa antecedentelor penale și situația personală a inculpatului și fără executarea efectivă a pedepsei apreciind că reprezintă un avertisment suficient și o măsură eficientă pentru a preveni comiterea de noi infracțiuni.
Constatăm că o simplă suspendare condiționată nu ar fi suficientă pentru a-i forma inculpatului o atitudine corectă față de valorile ocrotite de legea penală în special față de dispozițiile legale care reglementează circulația pe drumurile publice.
Așa cum a arătat și apărătorul inculpatului acesta este singurul întreținător al familiei și ca atare va fi nevoit să efectueze diferite deplasări pentru a asigura cele necesare traiului zilnic . Fără o supraveghere atentă a S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș inculpatul ar putea ușor reveni în câmpul infracțional fiind extrem de mare tentația de a conduce un autovehicul pe drumurile publice deși nu posedă permis de conducere însă dovedind că are abilitățile necesare pentru a conduce pe distanțe relativ mari.
Pentru toate aceste considerente, constatând că nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii atacate, în baza disp.art.385/15 pct.1 lit.b C. Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului conform dispozitivului.
Va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în baza art.192 alin.2 C.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul V. G. împotriva sentinței penale nr. 176 din 25 aprilie 2012 a Judecătoriei Z..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat P. C.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 17 septembrie 2012.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER |
M. Ș. L. M. ANA C. | M. B. |
Red.MȘ Dact.SzM/3ex. (...)
Jud. fond:D. E. M.
| ← Decizia penală nr. 23/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 17/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
