Decizia penală nr. 1279/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR. 1279/R/2012
Ședința publică din 25 septembrie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. V. A. - judecător
JUDECĂTORI : L. H.
G. : M. N.
: I. M.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin
PROCUROR - S. DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul T. I. împotriva sentinței penale nr. 1041 din 26 aprilie 2012 pronunțată de J. B.-M., în dosar nr.(...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, faptă prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002, prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare din (...), dat în dosarul nr. 3058/P/2011.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat S. S., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, întrebat fiind de instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosarul cauzei, referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra acestuia.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, aplicarea unei amenzi administrative, fiind îndestulătoare pentru îndreptarea inculpatului, raportat la valoarea alcoolemiei mică, la limita contravenției. În subsidiar, solicită reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 76 C., raportat la atitudinea de regret a inculpatului, nu are antecedente penale și atitudinea sinceră a acestuia.
Cu onorariu avocațial din fondul M.ui Justiției.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art 72 C., circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, atitudinea sinceră a acestuia, care a recunoscut și a regretat fapta comisă, nivelul alcoolemiei în sânge, ora la care acesta a condus autoturismul, dar și mențiunile din cazierul auto potrivit cărora inculpatul a mai fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor legale care reglementează circulația pe drumurile publice.
Starea de fapt se probează cu procesul-verbal de constatare a infracțiunii, buletinul de analiză toxicologică nr. 34703/5 august 2011, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor.
Inculpatul T. I. având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat în cauză.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 1041 din 26 aprilie 2012 a JUDECĂTORIei B. M. pronunțată în dosarul nr. (...), în baza art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 3. alin. 7 C.proC., art. 74 lit. a rap. la art. 76 lit. e teza I C., a fost condamnat inculpatul T. I., fiul lui I. V. și M., născut la (...) în Șomcuta M., jud. Maramureș, cetățenie română, studii medii, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în B. M., str. M., nr. 11/24, jud. Maramureș, CNP 1., la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu o alcoolemie in sânge peste limita legală.
În baza art. 71 C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a- II-a C..
În baza art. 81 C. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, iar în baza art. 82 C. s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 71 al. 5 C. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 C.Pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83
C. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 191 al. 1 C. pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 RON cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 de lei către apărătorul din oficiu, av. R. C., a fost avansat din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare înregistrat sub dosar nr. (...), inculpatul T. I. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o alcoolemie in sânge peste limita legala prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002.
S-a reținut in partea expozitivă a rechizitoriului faptul că, la data de (...), în jurul orei
17.30, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul T. I. a urcat la volanul autoturismului marca Opel cu nr. de înmatriculare (...) pe care l-a condus pe B-dul B. din B. M., unde, întrucât nu a păstrat distanța regulamentară, a intrat în coliziune cu autoturismul Dacia Logan cu nr. înmatriculare (...), acesta fiind proiectat înspre înainte, lovind autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...).
Constatându-se faptul că inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, după ce a fost testat cu aparatul etilotest, acesta a fost condus la S. J. de U. „. C. O. B. M. unde i s-au recoltat probe biologice stabilindu-se că acesta a avut în sânge o îmbibație alcoolică
0,90g%0 la prima probă recoltată, respectiv 0,80 g%0 la cea de-a doua probă recoltată.
Inculpatul a fost audiat și în cursul cercetării judecătorești, anterior citirii actului de sesizare a instanței, recunoscând săvârșirea faptei și solicitând ca judecarea sa să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța constatând incidența dispozițiilor art. 3. alin. 7 C., astfel cum acesta a fost modificat prin L. 2..
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
În data de (...), în jurul orei 17.30, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul T. I. a urcat la volanul autoturismului marca Opel cu nr. de înmatriculare (...) pe care l-a condus pe B-dul B. din B. M., unde, întrucât nu a păstrat distanța regulamentară, a intrat în coliziune cu autoturismul Dacia Logan cu nr. înmatriculare (...), acesta fiind proiectat înspre înainte, lovind autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...).
Constatându-se faptul că inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, după ce a fost testat cu aparatul etilotest, acesta a fost condus la S. J. de U. „. C. O. B. M. unde i s-au recoltat probe biologice stabilindu-se că acesta a avut în sânge o îmbibație alcoolică
0,90g%0 la prima probă recoltată, respectiv 0,80 g%0 la cea de-a doua probă recoltată.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisă se probează cu procesul verbal de constatare a infracțiunii (f.4-5 dos.u.p.), buletinul de analiză toxicologică nr.34703/(...) (f. 8 dos.u.p.), declarațiile inculpatului (f. 18, 19, 21 dos.u.p., fila 8 dos.u.p.), declarații martori (f. 12, 14, 15, 16 dos.u.p.).
În drept, fapta inculpatului T. I., care, în data de (...) a condus un autoturism pe drumurile publice din B. M., având în sânge o imbibație alcoolică care depășește limita legală, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o alcoolemie in sânge peste limita legala prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002.
Având în vedere dispozițiile art. 3. alin 7 C.proC., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, au fost reduse cu o treime.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C., circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea sinceră a acestuia care a recunoscut și a regretat fapta comisă, nivelul alcoolemiei în sânge (0,90 g%0, respectiv 0,80 g%0), ora la care acesta a condus autoturismul, dar și mențiunile din cazierul auto potrivit cărora inculpatul a mai fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor legale care reglementează circulația pe drumurile publice.
Instanța a constatat că la data săvârșirii faptei care face obiectul prezentei cauze, termenul de încercare stabilit prin S. penală nr. 2041/(...) s-a împlinit.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 3. alin. 7 C., a condamnat inculpatul T. I., la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană cu o alcoolemie in sânge peste limita legală.
În baza art. 71 C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a- II-a C. având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Plecând de la scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. apreciind că acesta se poate realiza și fără privare de libertate instanța având in vedere că sunt întrunite condițiile din art. 81 C., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit potrivit art. 82 din Codul Penal s-a atras inculpatului atenția asupra faptului că nerespectarea cerințelor legale din art. 83 C. s-a atras revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 al. 5 C. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 191 al. 1 C. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 RON cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu a fost avansat din fondurile M.ui Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul T. I., criticând solutia instantei de fond ca netemeinică si a solicitat casarea acesteia si pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, aplicarea unei amenzi administrative, iar în subsidiar, solicită reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 76 C. raportat la atitudinea de regret a inculpatului, nu are antecedente penale și atitudinea sinceră a acestuia.
În motivarea recursului inculpatul a arătat că o sanctiune pecuniară corespunde gradului redus de pericol social al faptei, fiind îndestulătoare pentru îndreptarea sa raportat la valoarea mică a alcoolemiei, situată la limita contravenției. A mai arătat că raportat la atitudinea de regret, lipsa antecedentelor penale și atitudinea sa sinceră se impune acordarea unei eficiente mai sporite efectelor circumstantelor atenuante astfel încât sanctiunea să reflecte obiectiv gravitatea faptei.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a unui probatoriu complet administrat în faza de urmărire penală, probatoriu pe baza căruia s-a stabilit întemeiat în procedura prevăzută de art. 3. C. că inculpatul recurent a comis infracțiunea care face obiectul cauzei, vinovăția acestuia fiind corect reținută.
Astfel, prima instanță a stabilit corect că în data de (...), în jurul orei 17.30, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul T. I. a condus autoturismul său pe B-dul B. din B. M., având avut în sânge o îmbibație alcoolică 0,90g%0 la prima probă recoltată, respectiv 0,80 g%0 la cea de-a doua probă recoltată. Totodată, a intrat în coliziune cu autoturismul Dacia Logan cu nr. înmatriculare (...), acesta fiind proiectat înspre înainte, lovind autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...).
Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata, instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu normele de incriminare incidente.
Curtea își însușește în întregime argumentația instanței de fond, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C. și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanței inferioare ( Helle impotriva Finlandei ), urmând a se va sublinia cu privire la criticile invocate de către inculpat următoarele:
Potrivit art. 385/9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Curtea reține că potrivit art.72 din C. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Verificând modul în care s-au individualizat sancțiunile penale aplicate inculpatului, Curtea constată că s-au respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare.
În acest context, nu poate fi omisă perseverenta infractională (inculpatul fiind condamnat definitiv cu suspendarea condiționată pentru infracțiuni similare,fiind reabilitat de drept), dar și faptul că a comis acte de aceeasi natură pentru care a fost sanctionat contraventional, dovedind astfel că reeducarea sa nu s-a realizat.
Curtea consideră că aspectele invocate de inculpat au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la retinerea de circumstante atenuante si coborârea sancțiunii sub minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunii comise, condițiilor concrete în care s-a produs, dar și totalității urmărilor faptei din perspectiva punerii în pericol a siguranței circulației rutiere.
Retinerea si a altor circumstante atenuante nu se justifică în cauză.
Aplicarea dispozițiilor art. 74 C. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia. Totodată, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Astfel, „stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită";, nu se regăsește în prezenta cauză.
Totodată, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților"; - nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunilor, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea faptelor, recunoaștere căreia instanța i-a acordat eficiență juridică în ceea ce-l priveste pe inculpat prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2974 din 8 septembrie 2011).
Referitor la aplicarea art.18/1 C. curtea reține că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă precum și de persoana și conduita infractorului.
Atunci când se apreciază dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, dacă urmările faptei sunt reduse.
De altfel, sancțiunea aplicată, penală sau cu caracter administrativ, își poate îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, numai în măsura în care corespunde gravității faptei, potențialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real, persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența măsurii luate față de el.
În speță, fapta inculpatului nu întrunește condițiile cerute de art.181 C.
Astfel, în aprecierea gradului de pericol social concret, nu se poate face abstracție de circumstanțele reale în care s-a comis fapta.
Or, din probe rezultă că inculpatul, deși a mai comis fapte similare pentru care a fost sanctionat, a condus autoturismul pe o stradă intens circulată, la o oră de vârf si având în sânge o alcoolemie peste limita legală, siguranta rutieră si pietonală fiind grav pusă în pericol, astfel că nu se poate retine că fapta sa a adus o atingere minimă valorilor sociale apărate prin textul incriminator si că poate fi apreciată ca fiind lipsită de importantă.
Pentru aceste motive Curtea consideră că pedeapsa stabilită de către instanța de fond este legală, justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, scopul preventiv al sancțiunii și că va contribui la conștientizarea consecințelor faptei, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului motiv pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. se va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeninică.
Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de 200 lei onorariu partial pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Potrivit art. 192 al. 2 C. se va dispune obligarea inculpatului la plata în favoarea statului a sumei de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. I. împotriva sentinței penale nr. 1041 din 26 aprilie 2012 a JUDECĂTORIei B. M..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui
Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat S. S.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
G., M. N.
Dact.L.H./Dact.S.M
2 ex./(...) J..fond. C. R.
| ← Decizia penală nr. 1028/2012, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 1151/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
