Încheierea penală nr. 1151/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
Î. PENALĂ NR.1151/R/2012
Ședința publică din 23 august 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : I. C. M., Judecător
JUDECĂTORI : L. M.
: L. H.
GREFIER : M. G.-V.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
PROCUROR - ANEM. CIREAP
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. V. G., aflat în Arestul I.P.J.-S., împotriva încheierii penale nr. 31/C din (...) a T.ui S., având ca obiect propunerea parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj de prelungire a măsurii arestului preventiv față de inculpat.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul T. V. G. în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. I. I. M. din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la dosar s-au depus concluzii scrise depuse de apărătorul ales al inculpatului, av. P. M.
Inculpatul, întrebat fiind, arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului T. V. G., av. I. I. M. solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
Apreciază că nu există suficiente elemente din care să rezulte că inculpatul se face vinovat de fapta pentru care este cercetat.
În ce privește temeiul prev. de art. 148 lit.f Cod pr.pen. nu este incident în cauză, întrucât cele două condiții ale acestui text de lege nu sunt întrunite cumulativ. Teza I-a referitoare la cuantumul pedepsei este îndeplinit, însă teza a II-a a acestui text referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică nu este îndeplinită deoarece nu există probe administrate în acest sens și nu s-a stabilit cu certitudine starea de fapt, respectiv dacă lovitura aplicată de inculpat are raport de cauzalitate cu decesul victimei.
Apreciază că expertiza medico-legală poate fi efectuată și cu inculpatul în stare de libertate.
Solicită să se aibă în vedere și faptul că inculpatul este arestat preventiv din data de 2 mai 2012, precum și caracterul excepțional al măsurii arestării preventive.
T., solicită să se țină seama și de concluziile scrise depuse la dosar de apărătorul ales al inculpatului.
Reprezentantul parchetului solicită în temeiul art. 38515 pct.1 lit.b Cod pr.pen. respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpat și menținerea încheierii penale nr. 31/C din (...) a T.ui S., ca legală și temeinică.
Apreciază că încheierea recurată este legală și temeinică având în vedere că temeiurile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f Cod pr.pen. subzistă în continuare.
Apreciază că sunt suficiente probe administrate până în acest moment care nu trebuie să fie de natura celor ce duc la trimiterea în judecată sau la pronunțarea unei hotărâri de condamnare, ci probe speciale în faza de urmărire penală din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul faptelor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală. Astfel de probe și indicii rezultă cu prisosință. Contradicțiile dintre actele medicale trebuie soluționate, motiv pentru care s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care fapta a fost comisă și pentru stabilirea raportului de cauzalitate între acțiunile desfășurate de inculpat și decesul victimei.
Pentru aceste motive, solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea încheierii recurate ca legală și temeinică și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul T. V. G., având ultimul cuvânt, își susține nevinovăția, invocă principiul egalității de tratament, având în vedere că coinculpații sunt cercetați în stare de libertate și solicită să fie cercetat în stare de libertate. T., solicită să se aibă în vedere memoriul depus la dosar.
C U R T E A
Deliberând reține că prin Î. penală nr.31/C din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în temeiul art.159 C., raportat la art.155 C., art. 148 lit. f C. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive în privința inculpatului T. V. G. (fiul lui G. și I., născut la data de (...) în C. jud. S., domiciliat în C., nr.446, jud. S., CNP 1.), pe o durată de 30 zile, începând cu data de (...) și până la data de (...) inclusiv.
S-a respins cererea de luare față de inculpatul T. V. G. a unei măsuri restrictive de drepturi.
În temeiul art. 192 al. 3 C. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a reținut că la data de
02 mai 2012, prin încheierea penală nr. 1.012 a T.ui S., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. V. G., pe o durată de 29 zile. Măsura arestării preventive s-a întemeiat pe dispozițiile art. 149 indice 1 C. raportat la art.
143 C., art. 148 lit. f C., având în vedere ca existau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunile de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art. 174 al.1, art. 175 al. 1 lit. i Cod penal, art. 321 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, precum și faptul că inculpatul a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani si există probe certe ca lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În privința faptelor pentru care este cercetat inculpatul, la momentul luării măsurii arestării preventive s-au reținut următoarele: inculpatul T. V. G. are calitatea de om de ordine la discoteca din localitatea C. organizată de către SC T. P. S. în seara zilei de (...), la sediul căminului cultural din localitatea C., SC T. P. SRL a organizat o discotecă la care au participat mai multe persoane, atât din localitatea C., cât și din alte localități, printre care și victima B. M. G. din localitatea D. în jurul orei 03,00, în afara discotecii a început un scandal între numiții O. C. C. și M. D. C. din localitatea C., pe de o parte, și B. M. G. și G. V. D. din localitatea D., pe de alta parte; cu ocazia acestui scandal, O. Costantin C. i-a aplicat mai multe lovituri lui G. V. D., iar M. D. C. - o lovitură cu pumnul lui B. M. G. G. V. D. a reușit să fugă, îndreptându-se către sat, timp în care victima B. M. G. a fugit în discotecă; la acest scandal a asistat și inculpatul T. V. G., care s-a enervat deoarece persoanele menționate mai sus s-au agresat lângă mașina lui și i-au lovit oglinda de la mașină; după ce victima a intrat în discotecă, inculpatul a intrat după ea și s-a așezat lângă o boxă chiar lângă ușa de la intrare; ulterior inculpatul s-a deplasat la victimă și i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul în zona capului, în timp ce ținea în pumn o legătură de chei în care se aflau chei de la mașină și de la casă; loviturile aplicate de către inculpat au fost foarte puternice și imediat după aplicarea acestora victima a început să sângereze în zona capului și s-a dezechilibrat nemaiputând sta singură în picioare; în acel moment au intervenit T. B., organizatorul discotecii, Ardelean S. și Ardelean C., ambii oameni de ordine ai discotecii, care au ridicat-o pe victimă de jos, au dus-o afară din discotecă în stare de inconștiență și au chemat salvarea; victima a fost transportată la S. J. de U.
Z. și apoi la C. de N. C.-N. unde a fost supusă unor intervenții chirurgicale, dar la data de (...) a decedat.
În data de 02 mai 2012 Institutul de M. L. C.-N. a întocmit concluziile preliminare ale raportului de constatare medico-legală din care a rezultat că: moartea numitului B. M. G. a fost violentă și s-a datorat traumatismului cranio-cerebral cu hemoragie, contuziei și dilacerării cerebrale; leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire activă cu un corp dur contondent; leziunile pot data din data de 28/(...); moartea reală datează din data de (...),iar moartea cerebrală din data de (...) (fila 67-68).
Deoarece au existat indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care era cercetat, așa cum prevăd dispozițiile art. 143 C. ( care au rezultat din declarațiile martorilor M. D. C., boloș A. D., Gorgan Raul Beniamin, F. Florin Dumitru, Bologa M. C., din concluziile preliminare a raportului de constatare medico-legală) și a fost întrunit temeiul prevăzut de art. 148 lit. f C., prin încheierea nr. 1. mai 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, pe o durata de 29 zile. Ulterior, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive prin încheierile penale nr. 22/C/28 mai 2012 ; 26/C/25 iunie
2012 și 28/C/23 iulie 22012, pronunțate de Tribunalul Sălaj, durata măsurii arestării preventive dispusă prin ultima hotărâre pronunțată urmând a expira în data de 26 august 2012.
Potrivit art. 155 C. prelungirea arestării preventive se poate dispune dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun in continuare privarea de libertate.
Astfel fiind, instanța de fond a apreciat că sunt întrunite în continuare condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, având în vedere că infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani (închisoare de la 15 la 25 ani pentru infracțiunea de omor și închisoare de la 1 la 5 ani pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri) mai precis până în acest moment nu a intervenit o dezincriminare a faptelor sau o reducere a limitelor de pedeapsă și s-a apreciat că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În acest sens instanța a avut în vedere natura infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, de gravitate deosebit de ridicată, cu referire expresă la infracțiunea de omor îndreptată împotriva unei valori fundamentale ocrotite de legea penală, respectiv dreptul la viață, împrejurările concrete de săvârșire faptelor care se desprind până la acest moment al cercetărilor, reieșind indicii că inculpatul ar fi aplicat mai multe lovituri victimei, deosebit de puternice la nivelul capului, în incinta unui local în care se aflau mai multe persoane. În aprecierea aceluiași pericol pentru ordinea publică instanța are în vedere și aspectul care se desprinde în legătură cu persoana inculpatului, referitor la faptul că se afla în sediul căminului cultural din localitatea C. cu ocazia discotecii organizate de SC T. P. SRL, în calitate de om de ordine, aspect care i-ar fi impus să aplaneze scandalul declanșat de persoanele aflate în locul respectiv și nici într-un caz să se implice activ în conflict. De asemenea din probatoriul administrat în cauză până în acest moment, rezultă că inculpatul este cunoscut în comunitate ca o persoană puternică și agresivă întrucât o anumită perioadă a practicat boxul. În acest context trebuie avută în vedere și rezonanța socială a faptelor săvârșite de inculpat, cu atât mai mult cu cât incidentul a avut loc într-o localitate mică, instanța apreciind că intervenția organelor judiciare trebuie să fie fermă în cazul în care se aduce atingere dreptului la viață, pentru asigurarea climatului de ordine și siguranță publică. Lăsarea în libertate a inculpatului ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare și ar crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social. Chiar și în jurisprudența CEDO s-a statuat că datorită gravității deosebite și a reacției publicului față de acestea, unele infracțiuni pot determina tulburări sociale care pot justifica arestarea și prelungirea arestării preventive, cel puțin o perioadă de timp (cauza Letellier c/a Franței).
De asemenea, instanța de fond a constatat că propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, este întemeiata și cu referire la mijloacele de probă care urmează să fie administrate în dosarul nr. 176/P/2012, pentru completarea urmăririi penale, respectiv efectuarea unei expertize medico- legale care să răspundă la un nr. de 5 obiective, având în vedere că prin completarea din data de (...) la raportul de constatare medico-legală nr.
2965/III/207 întocmit de IML C., în data de 19 iunie 2012, nu au fost lămurite toate aspectele medicole legale relevante în cauză.
Față de cele de mai sus, în temeiul art.159 C. raportat la art. 155 C., art. 148 lit. f C. instanța de fond a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și a dispus prelungirea duratei arestării preventive în privința inculpatului T. V. G., pe o durată de 30 zile, începând cu data de
(...) și până la data de (...), inclusiv.
În privința cererii de luare a unei măsuri restrictive de drepturi formulată de apărătorul inculpatului T. V. G., instanța de fond a reținut pe de o parte faptul că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru motivele arătate anterior, iar pe de altă parte a apreciat că în cadrul soluționării propunerii de prelungire a arestării preventive, instanța este ținută să se pronunțe exclusiv asupra necesitatea prelungirii arestării (în sensul admiterii sau respingerii propunerii), inculpatul având posibilitatea să formuleze pe cale separată o cerere de înlocuire a măsurii arestării cu altă măsură preventivă neprivativă de libertate sau să formuleze oricând în cursul procesului cerere de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Dispozițiile legale referitoare la prelungirea măsurii arestării preventive nu fac trimitere la dispozițiile art. 146 alin. 11 indice 1 C., care prevăd doar în cazul respingerii propunerii de arestare preventivă posibilitatea judecătorului de a dispune luarea uneia din măsurile restrictive de drepturi. Din aceste motive, instanța de fond a respins cererea de luare față de inculpat a unei măsuri restrictive de drepturi.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul T. V. G., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
În motivarea recursului se arată că nu există suficiente elemente din care să rezulte că inculpatul se face vinovat de fapta pentru care este cercetat, iar în ce privește temeiul prev. de art. 148 lit.f Cod pr.pen. nu este incident în cauză, întrucât cele două condiții ale acestui text de lege nu sunt întrunite cumulativ. Teza I-a referitoare la cuantumul pedepsei este îndeplinit, însă teza a II-a a acestui text referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică nu este îndeplinită deoarece nu există probe administrate în acest sens și nu s-a stabilit cu certitudine starea de fapt, respectiv dacă lovitura aplicată de inculpat are raport de cauzalitate cu decesul victimei, iar pe de altă parte expertiza medico-legală poate fi efectuată și cu inculpatul în stare de libertate.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.
Inculpatul T. V. G., a fost arestat prin încheierea nr. 1. mai 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj prin s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, pe o durata de 29 zile, iar ulterior, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive prin încheierile penale nr. 22/C/28 mai 2012 ; 26/C/25 iunie 2012 și 28/C/23 iulie 22012, pronunțate de Tribunalul Sălaj, durata măsurii arestării preventive dispusă prin ultima hotărâre pronunțată urmând a expira în data de 26 august 2012.
În raport cu art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituția României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenior , desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În speță pericolul potențial se apreciază în raport de conduita inculpatului, gravitatea faptelor comise, modalitatea de comitere , locul savârșirii acestora,precum și rezonanța faptelor comise.
Și în prezent subzistă condițiile reglementate de art. 148 lit. f) C., astfel că fapta pentru care este cercetat inculpatul prevăd pedepse ale închisorii mai mari de 4 ani, iar lăsarea acestuia în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura și gavitatea infracțiunilor comise , urmările acestora și rezonanța socială negativă produsă în comunitate.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol pentru ordinea publică este ,desigur ,adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură a infracțiunii. Aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstarcție de gravitatea faptei .
Sub acest aspect existența pericolului poate rezulta , între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul , de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni,de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte similare de către alte persoane , în absența unei reacții ferme față de cei suspectați ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare ,la stabilirea pericolului pentru ordinea publică nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură să creeze în opinia publică un sentiment de insecuritate , credința că justiția , cei care concureză la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității, ca atare, cerința reglementată în cuprinsul art. 148 lit f
C.este îndeplinită, măsura arestării fiind pe deplin justificată.
Motivele care au condus la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, iar prelungirea acestei măsuri prin prisma art 155 C.este justificată de necesitatea administrării unor probe esențiale pentru soluționarea legală a cauzei, așa cum de altfel a apreciat în mod pertinent și instanța de fond.
Nici înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea nu este oportună raportat la cele expuse mai sus, precum și la disp. art. 139 C.
Astfel potrivit art. 139 C. o măsură preventivă poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă când temeiurile care au stat la luarea măsurii, în speță cea a arestării , s-au schimbat.
Înlocuirea trebuie să fie consecința unei schimbări relevante a situației inculpaților sau a faptelor săvârșite de către aceștia , ceea ce în speță până în prezent nu s-a constatat.
În contextul celor expuse mai sus Curtea, în baza art.385 indice 15 pct.1 lit. b C. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. V. G. fiul lui G. și I., născut la (...), aflat în Arestul I.P.J.-S., împotriva încheierii penale nr. 31/C din (...) a T.ui S..
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
În baza art 192 alin.2 C.va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D I S P U N E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. V. G. fiul lui G. și I., născut la (...), aflat în Arestul I.P.J.-S., împotriva încheierii penale nr. 31/C din (...) a T.ui S..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 august 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. C. M. L. M. L. H.
GREFIER M. V.-G.
Red. ICM/ICM (...)
| ← Decizia penală nr. 1279/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 68/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
