Decizia penală nr. 145/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.145/R/2012
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. M., judecător JUDECĂTORI : ANA C.
: M. Ș.
GREFIER : M. V.-G.
M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin procuror V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. de pe lângă J. Ș.-M. împotriva sentinței penale nr. 78 din data de 12 octombrie 2011, pronunțată de Judecătoria Șomcuta Mare în dosar nr. (...), privind pe inculpatul V. V. N. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 alin. 1 lit.a Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul V. V. N., asistat de apărător desemnat din oficiu, av. D. D. C. din cadrul Baroului
C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că-și menține declarațiile date până în prezent, însă este de acord să dea o declarație și în fața instanței de recurs.
S-a procedat la audierea inculpatului, cele declarate fiind consemnate în procesul-verbal atașat dosarului cauzei.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul M.ui P. solicită admiterea recursului declarat de către P. de pe lângă J. Ș.-M., casarea sentinței penale nr. 78/2011 a Judecătoriei Ș. M. și, rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului V. V. N. pentru săvârșirea infracțiunii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.
208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal
și art. 37 alin. 1 lit.a Cod penal, respectiv să se constate că pericolul social concret al faptei este cel prevăzut de art. 17 Cod penal și că nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 181 Cod penal.
Apreciază că circumstanțele din dosarul cauzei, respectiv cele reale și personale pot fi interpretate în mod evident cu un anumit grad de subiectivism pe baza puterilor legale, însă opiniază că modul de comitere a activității infracționale este cel descris în actul de sesizare și că apărările inculpatului sunt de circumstanță și nu sunt dovedite.
Inculpatul cu intenție și pe fondul consumului de alcool a sustras bunurile părții vătămate, fapta fiind descoperită ca urmare a sesizării părții vătămate și intervenția organelor de poliție.
Din punct de vedere al persoanei inculpatului, arată că acesta nu este la prima confruntare cu legea penală, având condamnări anterioare și una care caracterizează starea de recidivă tot pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, motiv pentru care raportat la acest ansamblu de circumstanțe, apreciază că fapta trebuie interpretată ca fiind infracțiune prin prisma definiției legale și a circumstanțelor ce o caracterizează și să se dispună condamnarea inculpatului.
Cu privire la latura civilă a cauzei, solicită să se rețină că bunurile sustrase au fost găsite de organele de poliție și restituite părții vătămate, motiv pentru care partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Apărătorul inculpatul V. V. N., av. D. D. C. solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de P. de pe lângă J. Ș.-M. și menținerea sentinței penale nr. 78/2011 a Judecătoriei Ș. M., ca legală și temeinică.
Apreciază că instanța de fond, corect a dispus achitarea inculpatului
V. V. N., considerând că lipsește pericolul concret al infracțiunii de furt calificat.
Pentru a decide astfel, instanța a avut în vedere starea de fapt, cuantumul redus al prejudiciului, faptul că prejudiciul a fost recuperat prin restituirea bunurilor, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Atitudinea coperantă și de regret manifestată de inculpat reprezintă un alt element avut în vedere de instanța fondului pentru a decide achitarea inculpatului.
În ceea ce provește declarațiile nuanțate ale inculpatului din faza de urmărire penală și din faza de cercetare judecătorească, apreciază că nu constituie o atitudine de nerecunoaștere a inculpatului.
În ceea ce privește starea de recidivă a inculpatului, arată că instanța a avut cunoștință de această situație, însă a considerat că nu este un impediment pentru achitarea inculpatului în temeiul art. 181 Cod penal.
Inculpatul V. V. N., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită respingerea recursului.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 78 din 12 octombrie 2011 a Judecătoriei Ș. M., pronunțată în dosarul nr. (...), în temeiul art. 11 pct.2 lit."a" C.pr.penală raportat la art.10 lit "bl" C.pr.penală coroborat cu art.l81 Cod penal s-a dispus achitarea inculpatului V. V. N. (CNP 1., fiul lui G. și luliana, născut la data de (...) în B. M., jud. Maramureș, posesor CPI nr.2. eliberată de P. B. M., cetățean român, studii 7 clase, necăsătorit, domiciliat în B. M., str. G. nr.96/19, fără forme legale în comuna M. M., sat I., nr.59 jud.Maramureș, recidivist), cu privire la infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin. l lit." g" Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și 37 alin. 1 lit." a" Cod penal.
În temeiul art. 18l Cod penal raportat la art.91 lit."c" Cod penal s-a aplicat inculpatului amenda administrativă de 1000 lei, iar în temeiul art.
192 pct.l lit."d" C.pr.penală a fost obligat inculpatul la 295 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei, onorariu (parțial) avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din (...) în dosar nr.306/P/2010, P. de pe lângă Judecătoria
Șomcuta Mare a dispus trimiterea în judecată a inculpatului V. V. N.
În sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art.208 alin.l, 209 alin.l lit."g"
CDd penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 alin.l lit," a" Cod penal.
În actul de sesizare al instanței s-a reținut în esență că la data de (...) în baza aceleiași rezoluții infracționale în jurul orelor 19:00, inculpatul a luat un telefon mobil din locuința părții vătămate C. A. S., iar apoi în jurul orelor 22:00 a luat o bicicletă aparținând aceleiași părți vătămate fără consimțământul acesteia, cu scopul de a și le însuși pe nedrept.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces verbal de consemnare a plângerii penale a părții vătămate (f.5), declarațiile martorilor V. V. V., D. C. R. (f.12,15), dovadă de ridicare - predare obiecte sustrase (f.17-18), declarația de parte vătămată (f.6), declarația inculpatului (f.8).
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați partea vătămată, inculpatul și martorul propus prin rechizitoriu.
Examinând rechizitoriul și materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut următoarele:
În după-amiaza zilei de 17 octombrie 2010, în urma unei discuții telefonice purtată cu fratele său V. V. V., inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate C. A. S. situată în localitatea S. nr. 18.
Aici, inculpatul împreună cu fratele său și cu partea vătămată au consumat băuturi alcoolice până în jurul orei 20:00. La un moment dat, profitând de neatenția celor din jur, inculpatul a luat din locuința părții vătămate un telefon mobil marca Sagem, pe care l-a introdus în buzunar.
Cei trei au continuat că consume băuturi alcoolice și la locuința martorei D. C. R., după care, la plecare, în jurul orelor 22.00 inculpatul a sustras o bicicletă de culoare verde, marca ,,Jump" care aparținea părții vătămate C. A. S., și care era rezemată de gardul locuinței acestuia din urmă. Inculpatul s-a deplasat pe bicicletă până la domiciliul său din satul I. nr.59 comuna M. M., având asupra sa și telefonul mobil sustras cu câteva ore înainte.
Constatând lipsa celor două bunuri, partea vătămată a alertat organele de poliție, care a doua zi - (...) s-au deplasat la locuința inculpatului, de unde au ridicat obiectele și le-au predat celui păgubit pe bază de proces verbal.
Atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, inculpatul a recunoscut învinuirea și starea de fapt reținută de rechizitoriu precizând că faptele au fost săvârșite pe fondul consumului de alcool, telefonul fiind luat de pe masă din greșeală, iar bicicleta nu pentru a și-o însuși pe nedrept, ci pentru a ajunge mai repede acasă, a doua zi urmând a fi restituită părții vătămate.
Raportat la starea de fapt mai sus prezentată, cuantumul redus la prejudiciului suferit (respectiv 330 lei - declarația părții vătămate date în faza de urmărire - fila 7 verso din rechizitoriu) și faptul reparării lui în natu, reținând și atitudinea cooperantă a inculpatului și regretul sincer al acestuia pentru cele întâmplate, instanța de fond a apreciat că faptele săvârșite de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, motiv pentru care a dispus achitarea în condițiile dispozitivului, cu aplicarea în temeiul 18 ind.1 Cod penal raportat la art.91 lit. c Cod penal a unei amenzi administrative de 1000 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE solicitând casarea acesteia și, rejudecând, să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii.
În motivarea recursului, s-a arătat că hotărârea atacată este netemeinică sub aspectul reținerii dispoz. art.18/1 C.pen., deoarece fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, în aprecierea acestui grad de pericol social, instanța nu a avut în vedere: starea de recidivă în care a fost comisă fapta, dar și celelalte condamnări ale inculpatului; atitudinea parțial sinceră a inculpatului, care și-a nuanțat poziția în cursul judecății; împrejurările în care a fost comisă fapta, dar și faptul că recuperarea pagubei a fost posibilă datorită descoperirii de îndată a faptei.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art.18/1 C.pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În speță, Curtea constată că în mod corect prima instanță, raportându-se la criteriile prev. de art.18/1 alin.2 C.pen. a apreciat că fapta inculpatului V. V. N. - care la data de (...) în baza aceleiași rezoluții infracționale în jurul orelor 19.00, a luat un telefon mobil din locuința părții vătămate C. A. S. din S., jud. Maramureș, iar apoi în jurul orelor 22:00 a luat o bicicletă aparținând aceleiași părți vătămate fără consimțământul acesteia, cu scopul de a și le însuși pe nedrept - nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii de furt calificat, pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, împrejurările în care fapta a fost comisă, modul și mijloacele de săvârșire a faptei - sunt, în esență, cele specifice infracțiunii de furt - luarea bunurilor din posesia unei alte persoane, în speță - în urma unei întâlniri amicale dintre inculpat și partea vătămată, pe fondul consumului de alcool - și care nu relevă aspecte deosebite, care să confere faptei o periculozitate sporită; scopul urmărit - este, într-adevăr, acela prevăzut de lege și care califică fapta ca furt, dar nu este un element determinant în aprecierea gradului de pericol social al faptei, de vreme ce fără existența acestuia, nu ar exista fapta incriminată; urmarea produsă - nu a fost una de proporții, paguba pricinuită părții vătămate fiind recuperată prin restituirea bunurilor sustrase, chiar dacă, ulterior intervenției organelor de poliție; conduita și persoana făptuitorului - una sinceră, chiar dacă cu mici nuanțări în cursul judecății, cu antecedente într-adevăr, care atrag starea de recidivă, situație care însă, nu exclude de plano posibilitatea incidenței dispoz. art.18/1
C.pen., în condițiile întrunirii celorlalte condiții legale.
Toate aceste criterii, în mod judicios au îndreptățit instanța să considere că fapta inculpatului a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege - relațiile sociale patrimoniale, pentru a căror bună evoluție se impune respectarea detenției ori posesiei bunurilor de către o altă persoană, prin conținutul ei concret fiind în mod vădit lipsită de importanță.
Pentru toate aceste considerente, se apreciază că sancțiunea aplicată inculpatului este proporțională cu gradul de pericol social al faptei și suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost instituită de lege.
În consecință, sentința atacată este legală și temeinică, iar recursul promovat se privește ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili n favoarea Baroului C. suma de
200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu ( avoc. Dumbravă D. C.), ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Văzând și dispoz. art.192 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA
BAIA MARE împotriva sentinței penale nr. 78 din 12 octombrie 2011 a
Judecătoriei Ș. M..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu ( avoc. Dumbravă D. C.), ce se va plăti din fondul M.ui
Justiției.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 30 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. M. ANA C. M. Ș.
GREFIER M. V.-G.
Red.A.C./Dact.H.C.
3 ex./(...) Jud.fond: D. Danci
| ← Decizia penală nr. 272/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 374/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
