Decizia penală nr. 906/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.906/R/2012
Ședința publică din 13 iunie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. R. , Judecător
JUDECĂTORI : A. D. L.
: C. I.
G.IER : M. V.-G.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul S. C. R. împotriva sentinței penale nr. 264 din data de (...), pronunțată de
Judecătoria Bistrița în dosar nr. (...), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. a și d Cod penal, cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales al inculpatului S. C. R., av. M. Ș. din cadrul Baroului B.-Năsăud, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul S. C. R. și partea civilă G. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul parchetului arată că inculpatul nu a fost audiat în fața instanței.
Apărătorul ales al inculpatului S. C. R., av. M. Ș., întrebat fiind de către instanță, arată că a fost angajat de mama inculpatului și nu știe unde se află inculpatul.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului S. C. R., av. M. Ș. solicită în tem. art.
38515 pct. 2 lit.d Cod pr.pen. admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului în tem. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod pr.pen. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, întrucât fapta nu a fost săvârșită de către acesta.
Apreciază că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică și în contradicție cu probele administrate în cauză.
Instanța de fond a comis o gravă eroare de fapt, astfel că hotărârea trebuie reformată.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată și a arătat că la data comiterii faptei, respectiv la data de 1 septembrie 2000 se afla în S., în zona Valencia, la muncă și nicidecum în B., la domiciliul părții vătămate G. M. R. sunt în acest sens declarațiile martorilor C. L., S. C. M., declarația legalizată la notarul public M. Lourdes potrivit cărora inculpatul la data de 1 septembrie 2000 se afla în S. și nu în Serbia, declarații care au fost înlăturate de instanță în mod nejustificat.
Solicită să se aibă în vedere că cu ocazia confruntării inculpaților A. S., care deja a executat pedeapsa, și S. R. C. (fila 110 dosar urmărire penală) rezultă că aceștia nu se cunoșteau, aspect care nu a fost reținut nici în rechizitoriu și nici de către instanță.
Confruntarea se coroborează cu declarația inculpatului S. C. R. Declarația inculpatului A. S. se coroborează cu declarația martorei C.
C. M. potrivit cărora fapta a fost săvârșită de două persoane, respectiv de către inculpații A. S. (a executat pedeapsa) și R. V. (în prezent decedat) care au lovit și imobilizat pe partea vătămată și au legat pe martoră la mâini și la picioare.
De asemenea, martorul asistent Bădulescu N. a arătat că cu ocazia recunoașterii din albumul foto, martora C. C. M. a recunoscut două persoane ca fiind cele care ar fi săvârșit fapta penală în Serbia.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului, întrucât fapta nu a fost comisă de către acesta.
Reprezentantul M.ui P. solicită în temeiul art. 38515 pct. 1 lit.b Cod pr.pen. respingerea ca nefondat a recursului și menținerea sentinței penale nr. 264/2012 a Judecătoriei B. ca legală și temeinică.
Apreciază că temeiul de achitare prev. de art. 10 lit. c Cod pr. pen. nu este incident în cauză. Instanța de fond a analizat acestei temei prin prisma probelor administrate în cauză și s-a dar relevanță declarației de recunoaștere inițială a inculpatului A. S., celelalte declarații fiind date pro cauza.
Declarațiile din care rezultă că la data 1 septembrie 2000 inculpatul se afla în S. sunt date după mult timp de la data comiterii faptei. Prezența inculpatului la locul și timpul săvârșirii infracțiunii este certă, iar martorii oculari au confirmat participarea inculpatului la comiterea faptei.
Raportat la probele testimoniale administrate în cauză, apreciază că instanța în mod corect a reținut vinovăția inculpatului și a aplicat acestuia o pedeapsă care a fost just individualizată.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 264 din data de (...), pronunțată de
Judecătoria Bistrița în dosarul nr. (...), în baza art. 211 alin. 1 și 2 lit. a și d
C.pen, cu aplic. art. 13 C. pen. și art. 37 lit. b C., s-a dispus condamnarea inculpatului S. C. R., fiul lui M. și R.-M., născut la data de 19 august 1980 în B., cetățean român, căsătorit, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, administrator, domiciliat în B., str. T. V., bl. 20, sc. A, ap. 2, jud. B.-Năsăud, CNP 1., recidivist, la 8 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 71 C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.
64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și b C.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit.g C.p.p. s-a încetat procesul penal față de inculpatul R. V., fiul lui D. și D., născut la data de 04 decembrie 1966 în Negrilești, cetățean român, necăsătorit, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în comuna Ș. M., nr. 9., jud. B.-Năsăud, CNP 1., fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1,2 lit.a și d C.p. cu aplic. art. 13 C.p. ca urmare a decesului acestuia.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul S. C. R. la plata către stat a sumei de 750 lei cu titlu cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu pt. av. Burla A..
S-a stabilit onorariu apărător din oficiu pentru inculpatul R. V. în sumă de 200 lei în favoarea av. D. O. care s-a suportat din fondurile M.ui
Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Bistrița nr. 2. 2005 au fost trimiși în judecată inculpații S. C. R. și R. V. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. a și d C.pen, cu aplic. art. 13 c.pen. și art. 37 lit. b C. pentru inculpatul S. C. R., reținându-se în sarcina acestora că la data de (...), au sustras prin exercitare de violențe bani și bunuri de la partea vătămată G. M.
Prin sentința penală nr. 1270/2008 a Judecătoriei B. s-a dispus condamnarea inculpatului S. C. R. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. a,d Cod penal, cu aplic. art. 13 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal și a inculpatului R. V. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. a,d Cod penal, cu aplic. art. 13 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 74/A/2009 a T. B.-Năsăud s-a dispus admiterea apelului declarat de inculpatul S. C. R., desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond întrucât nu au fost respectate disp. art. 178 alin. 2/1 rap. la art. 177 alin. 9 Cod procedură penală, respectiv partea vătămată nu a fost citată prin publicitate, afișarea citației la sediul instanței.
Primind cauza spre rejudecare, s-a dispus citarea părții vătămate în modalitatea indicată de către instanța ierarhic superioară și întrucât din cuprinsul deciziei rezultă că aspectele invocate de către inculpatul S. C. R. se impune a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei, s-a procedat la readministrarea probatoriului respectiv audierea martorilor Ș. M., B. N., prin comisie rogatorie, F. I. A..
La cererea apărătorului inculpatului S. C. R., au fost audiați martorii
S. C. M. și C. L.
Întrucât în urma citării prin mandat de aducere a inculpatului R. V., organele de poliție au adus la cunoștința instanței că acest inculpat este decedat pe teritoriul I., în localitatea R. S-au făcut demersuri pentru obținerea unui certificat de deces a inculpatului de la P. R., acesta fiind obținut la data de (...) (f. 266-267).
În urma administrării întregului probatoriu, analizând actele și lucrările cauzei coroborate cu dispozițiile legale în materie, instanța de fond a constatat următoarele:
În fapt:
În perioada august - septembrie 2000 partea vătămată G. M., cetățean sârb și patron al cafenelei „KOD G.A"; din B., i-a găzduit pe inculpații S. C. R. și R. V., pe numitul A. (fost Corodeanu) S. - condamnat prin SP nr. 691/(...) a T. T. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie și trecere frauduloasă a frontierei de stat, precum și pe numiții F. I. A., F. C. L., R. G. V., S. O. D. și C.-C. M. (fosta concubină a părții vătămate) - toți cetățeni români care se aflau la lucru în I.
În acesta condiții, în seara zilei de (...), în jurul orelor 23.00, conform unui plan ingenios prestabilit, numitul A. S. a avertizat-o pe ospătara localului C.-C. M., care era și concubina părții vătămate, că în subsolul imobilului este inundație.
Astfel, aceasta l-a trezit din somn pe proprietarul G. M., căruia i-a relatat faptul că în subsol este inundație, motiv pentru care partea vătămată a coborât pe scări spre subsol pentru a verifica acest lucru, timp în care, pe neașteptate, a fost lovit cu pumnul în față de inculpatul S. C. R., în urma loviturii primite căzând la pământ.
În această situație, profitând de faptul că lumina era întreruptă, ambii inculpați, împreună cu numitul A. S., s-au năpustit asupra părții vătămate, lovindu-l peste corp cu pumnii și picioarele, până l-au adus în stare de inconștiență, după care i-au legat picioarele cu un cablu, iar în gură i-au pus un căluș pentru a-l împiedica să strige.
Întrucât martora C.-C. M. a încercat să strige, a fost lovită de către A.
S., apoi și ea a fost legată cu mâinile la spate.
Martorii F. I. A., F. C. L., R. G. V. și S. O. D. au fost încuiați în una dintre camere, situație în care numitul S. O. D. a sărit pe geam, ieșind astfel din imobil.
Conform planului infracțional, agresorii au sustras din buzunarul victimei cheia de la seiful acestuia din birou, intuind faptul că acesta dispune de importante sume de bani, întrucât periodic aceștia schimbau de la partea vătămată câte 100-200 DM în bancnote cu valori mai mici.
Cei trei agresori au reușit deschiderea seifului din care inculpatul R. V. a luat mai multe fișicuri de bani (dinari), pe care i-a ascuns sub haine, iar numitul A. S. a luat mai multe plicuri nesigilate care conțineau mărci germane și dolari pe care i-a ascuns sub haina cu care era îmbrăcat, precum și un telefon mobil, 4 inele de aur, o brățară și un lănțișor din aur (și fără a cunoaște și ceilalți, a luat și un pistol).
În final, aceștia s-au întors la etajul imobilului, unde inculpatul R. V. i-a predat inculpatului S. C. R. (care a participat la deschiderea seifului), o parte din banii sustrași. Totodată, a descuiat camera în care se aflau martorii și le-a dat numiților F. I. A., F. C. L. și R. G. V. câte 50 DM, spunându-le să părăsească teritoriul Serbiei, aceștia neavând convingerea că banii provin din sustragere. Martorul F. I. A. a mai primit încă 50 DM pentru numitul S. O. D., care fugise pe geam din locul respectiv.
Cu toții au părăsit imobilul părții vătămate, moment în care numitul A. S. și-a scos pistolul sustras și i-a amenințat pe ceilalți că „. vor spune cuiva despre faptă îi va împușca";.
Inculpatul R. V. a aruncat cheile sustrase de la partea vătămată pe un câmp din apropiere, apoi, împreună cu inculpatul S. C. R., cu numiții A. S., R. G. V. au plecat spre oraș, spunând că vor să plece în Italia, iar martorii F. I. A., F. C. L. și S. O. D. au plecat înspre un deal, revenind în final în România.
Ulterior, aceștia s-au întâlnit cu cei doi inculpați în comuna de domiciliu, Ș. M., realizând astfel că și aceștia au părăsit teritoriul Serbiei, revenind în România.
Numitul A. S. s-a despărțit de cei doi inculpați și în următoarea zi, respectiv în 20.09.200, în jurul orelor 21.00, fără a mai ști ce s-a întâmplat cu aceștia, a trecut fraudulos frontiera de stat dintre Iugoslavia și România, fiind depistat de poliția de frontieră în zona punctului vamal Jimbolia.
Cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra acestuia, au fost găsite sumele de 17.960 DM, 20 dolari SUA, 68.330 dinari iugoslavi, un telefon mobil marca Duncall și un lănțișor din aur.
Audiat fiind, acesta a recunoscut că bunurile găsite asupra sa au fost sustrase prin violență, împreună cu cei doi inculpați, de la partea vătămată G. M. din B., în noaptea de 01/(...), motiv pentru care a fost trimis în judecată și condamnat prin SP nr. 6. a T. T. la 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie și trecere frauduloasă a frontierei de stat.
Partea vătămată G. M., cu ocazia audierii sale, l-a recunoscut, fără ezitare, în planșele foto, pe inculpatul A. S. (fost Corodeanu), ca fiind unul din cei trei agresori.
Inculpatul S. C. R. nu a recunoscut comiterea faptei, fiind de totală rea-credință cu ocazia audierilor și confruntărilor efectuate. Față de acesta a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara în perioada (...) - (...), după care a plecat din nou în străinătate, motiv pentru care nu a putut fi audiat în faza cercetării judecătorești.
Acesta a fost supus și unui test poligraf, rezultând că la întrebările relevante ale cauzei s-au evidențiat modificări psihofiziologice caracteristice reactivității emoționale, aspecte care au dus la concluzia că subiectul nu a fost sincer raportat la răspunsurile negative date la întrebările privind lovirea și sustragerea banilor și bunurilor de la partea vătămată (f.113-118).
Inculpatul R. V. nu a fost deloc audiat, acesta fiind plecat din țară, iar în prezent acesta este decedat.
Faptul că aceștia sunt, fără dubiu, autorii infracțiunii de tâlhărie rezultă din declarațiile martorilor oculari F. I. A. (f.49-64 și 334), F. C. L. (f.
65-68), C.-C. M. (f.83-87 și 354-355), precum și din declarația coautorului faptei, A. S. (f. 74-78).
Cu toții au relatat faptul că în noaptea de (...) cei doi inculpați, împreună cu numitul A. S., au agresat pe partea vătămată G. M. și au sustras din seiful acestuia sume de bani și bijuterii din aur.
Martorul F. I. A. a fost audiat în calitate de acuzat de către T. raional
B., ocazie cu care a declarat cele întâmplate în noaptea respectivă (f.138-
140).
Cu ocazia cercetării numitului A. S., care a și fost condamnat de Tribunalul Timiș pentru comiterea acestei infracțiuni de tâlhărie, acesta a descris cu lux de amănunte cele petrecute, recunoscând că este autorul faptei, împreună cu cei doi inculpați. A. sa au fost găsite, de altfel și o mare parte din bunurile sustrase de la partea vătămată. Acesta bunuri i-au fost confiscate și restituite victimei (f. 142-dovada de reținere a obiectelor).
Prin Rezoluția din (...) a P. de pe lângă Tribunalul Timiș, pronunțată în dosar 479/P/2001, s-a dispus restituirea sumelor de bani și a brățării din aur, toate găsite asupra lui A. S., către proprietarul acestora (f.186-187).
Partea vătămată nu s-a mai constituit astfel parte civilă pentru diferența rămasă (f.181-182).
Semnificativă s-a apreciat că este și declarația numitului B. N., martor asistent la prezentarea, pentru recunoaștere, după planșe foto, a autorilor tâlhăriei din anul 2000 în Serbia supra părții vătămate G. M., de către numita (martor ocular) C.-C. M. (f.88-89 și 353).
„Cu această ocazie, numita C.-C. M., fără nici o ezitare, a indicat și declarat în același timp, că fotografiile a doi dintre autorii tâlhăriei se află în această planșă";.
S-a încercat dovedirea, cu rude ale inculpatului S. C. R. (mătușă și frate), a faptului că la data comiterii tâlhăriei din Serbia acesta se afla pe teritoriul S.
Aceste declarații au fost apreciate ca fiind totalmente necorespunzătoare adevărului și nu au fost luate în considerare, din moment ce există la dosar declarațiile martorilor oculari, persoane care se aflau în Serbia, în locuința părții vătămate împreună cu inculpații și care au constatat „proprius sensibus"; cele reținute.
Conform principiului aflării adevărului consacrat în art. 3 C.pr.pen., instanța de judecată are obligația să dea valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul (Î.C.C.J.- secția penală, decizia nr. 1975/(...)).
Din întreg probatoriul administrat în faza de urmărire penală și reluat, în măsura posibilităților, în faza de judecată, s-a constatat că autorii infracțiunii de tâlhărie sunt cei doi inculpați judecați în prezenta cauză și numitul A. S., condamnat de Tribunalul Timiș.
Prin martori indirecți nu se va putea niciodată răsturna o situație de fapt dovedită cu martori direcți, oculari.
Ca atare, depozițiile martorilor C. L. și S. C. M. au fost înlăturate, acestea nefiind corespunzătoare adevărului, ele nu se coroborează cu nici o altă probă din dosar, fiind combătute în totalitate de declarațiile martorilor oculari.
În drept:
Fapta inculpaților S. C. R. și R. V., care împreună cu numitul A. S., pe timp de noapte, au furat bani și bunuri prin întrebuințare de violențe asupra părții vătămate G. M., pe care l-au adus în stare de inconștiență, săvârșită cu vinovăție sub aspectul laturii subiective, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. a și d C.pen, cu aplic. art. 13 c.pen. iar pentru inculpatul S. C. R. cu aplic. art. 37 lit. b C.
Ca urmare instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului S. C.
R. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. a și d Cod penal, cu aplic. art. 13 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art. 71 C. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.
64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și b C.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere criteriile prev. de art.
72 C., prevederile părții generale ale codului penal și de limitele speciale ale pedepsei închisorii stabilite prin textele incriminatoare de pedeapsă, faptul că infracțiunea săvârșită este una de pericol social ridicat, atitudinea nesinceră a inculpatului S. C. R. pe parcursul procesului penal, precum și trecutul infracțional al acestuia (fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b C., astfel cum reiese din fișa de cazier judiciar a inculpatului aflată la fila 248).
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă de inculpatul S. C. R. în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b
C., raportat la pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin SP. nr. 1971/(...) a Judecătoriei B. (prin care s-a contopit o pedeapsă a închisorii de trei luni aplicată pentru o infracțiune de furt calificat, cu o pedeapsă a închisorii de 8 luni aplicată pentru complicitate la o infracțiune de furt calificat). Din executarea acesteia a fost liberat condiționat la data de (...), cu un rest de 73 zile.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit.g C.p.p. s-a încetat procesul penal față de inculpatul R. V., fiul lui D. și D., născut la data de 04 decembrie 1966 în Negrilești, cetățean român, necăsătorit, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în comuna Ș. M., nr. 9., jud. B.-Năsăud, CNP 1., fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1,2 lit.a și d C.p. cu aplic. art. 13 C.p. ca urmare a decesului acestuia.
S-a luat act că partea vătămată G. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul S. C. R. la plata către stat a sumei de 750 lei cu titlu cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu pt. av. Burla A..
S-a stabilit onorariu apărător din oficiu pentru inculpatul R. V. în sumă de 200 lei în favoarea av. D. O. care s-a suportat din fondurile M.ui
Justiției.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul S. C. R. a declarat recurs prin apărător, solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului de sub învinuirea de comitere a infracțiunii de tâlhărie, întrucât nu este el autorul faptei.
În esență, în motivele de recurs s-a susținut că prima instanță a comis o gravă eroare de fapt, nu a ținut cont de poziția constantă de nerecunoaștere a faptei exprimată de către inculpat și nici de împrejurarea că s-a dovedit că la data comiterii infracțiunii el se afla în S., zona Valencia, unde a stat cca. 5 zile. De asemenea, s-a mai invocat împrejurarea că la momentul confruntării dintre inculpat și numitul A. S. acesta din urmă a susținut că nu l-a cunoscut niciodată anterior pe inculpatul recurent iar infracțiunea a comis-o împreună cu numitul R. V.
Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea apreciază că acesta este nefondat.
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și apoi readministrat în cursul judecății, probele conducând dincolo de orice îndoială rezonabilă la concluzia că inculpatul este autorul infracțiunii reținute în sarcina lui, în ciuda poziției sale de nerecunoaștere.
Prima instanță a făcut o analiză detaliată atât a probelor administrate în favoarea inculpatului, cât și a celor în defavoarea lui, procedând la interpretarea coroborată a acestora și ajungând la concluzia corectă că inculpatul a participat în mod nemijlocit la data (...), împreună cu numitul
A. S. și cu inculpatul R. V., pe timp de noapte, la tâlhăria asupra părții vătămate G. M., pe care l-au adus în stare de inconștiență și au sustras astfel bani și bunuri prin întrebuințare de violențe.
Curtea nu va mai relua argumentele primei instanțe care au stat la baza pronunțării sentinței de condamnare, însușindu-și în totalitate această argumentație.
Raportat însă strict la motivele de recurs, față de susținerile apărării, se va constata însă că în mod corect instanța de fond a înlăturat depozițiile celor trei martori care tindeau să dovedească împrejurarea că la data comiterii faptei inculpatul se afla la muncă în S., deoarece pe lângă faptul că acestea veneau în contradicție cu cele ale martorilor oculari care au fost prezenți la data jafului la locuința părții vătămate, proveneau din partea unor persoane apropiate inculpatului, la peste 6 ani de la comiterea faptei, fiind în mod evident date pro causa.
În aceste condiții, este firesc că instanța a acordat prevalență depozițiilor martorilor oculari, depoziții care, contrar susținerilor apărării, nu le contrazic pe cele ale martorei C. C. M. (actualmente S.). Chiar dacă aceasta nu a fost în măsură să recunoască din planșele foto decât pe numiții R. V. și A. S., aceasta a relatat ulterior faptul că nu își amintește exact câți agresori au fost, mai ales că a fost la rândul ei agresată, legată de mâini și de picioare și punându-i-se un căluș în gură.
Faptul că ulterior condamnării sale definitive la o pedeapsă de 10 ani închisoare numitul A. S. a revenit asupra declarațiilor inițiale și la confruntare a declarat în mod nereal că nu îl cunoaște pe inculpatul S. C. R., nu prezintă o relevanță deosebită, cu atât mai mult cu cât fiind supus testului poligraf, la întrebările relevante în cauză acesta a manifestat reacții specifice comportamentului simulat.
Față de toate cele sus-expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. C. R. împotriva sentinței penale nr. 264/(...) a Judecătoriei B..
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, av. P.
Ana M. care se va avansa din FMJ.
În baza disp. art. 192 alin. 2 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de 500 lei, sumă, în care se include
și onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. C. R. (fiul lui M. și R.-M., născut la data de 19 august 1980 în B., domiciliat în B., str. T. V., bl. 20, sc. A, ap. 2, jud. B.-Năsăud) împotriva sentinței penale nr. 264/(...) a Judecătoriei B..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, av. P. Ana M. care se avansează din FMJ.
În baza disp. art. 192 alin. 2 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de 500 lei, sumă, în care se include și onorariul avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. R. A. D. L. C. I.
G.IER, M. V.-G.
Red.A.D.L./(...). Dact.H.C./2 ex./
Jud.fond: J. L..
| ← Decizia penală nr. 74/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 88/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
