Decizia penală nr. 1642/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.1642/R/2012
Ședința publică din 20 noiembrie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H., judecător JUDECĂTORI : V. V. A.
: C. I.
G. : L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin
PROCUROR - S. DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea civilă Z. I., împotriva sentinței penale nr.129/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al JUDECĂTORIei V. de Sus, privind pe inculpatul Z. V., trimis în judecată prin R. P. de pe lângă J. V. de Sus, pentru săvârșirea infarctiunii de furt calificat, prev.și ped.de art.208 alin.1-3, art.209 alin.1 lit.a și e C..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul Z. V., av.Bucșa N., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul Z. G., av.Bumb M., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpații Z. V., Z. G. și Z. I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului Z. V., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe. Apreciază că în mod corect s- a respins acțiunea în despăgubiri civile formulată de partea civilă și s-a stabilit în sarcina inculpaților obligația în natură constând în restituirea calului sustras. Cu onorar din FMJ.
Apărătorul inculpatului Z. G., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe. Apreciază că pe bună dreptate prima instanță a respins pretențile părții civile ca nedovedite. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul P., solicită respingerea recursului părții civile ca nefondat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 129 din 28 mai 2012 a JUDECĂTORIei V. de Sus, pronunțată în dosarul nr. (...), a fost condamnat inculpatul Z. V., fiul lui I. și Ana, născut la (...) în P., județul Maramureș, CNP 1., cetățean român, studii primare, pensionar, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în P., nr. 955, județul Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1-3, art. 209 alin 1 lit. a și e C.pen cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c C. la 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 81 și 82 C.pen, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 C.
A fost condamnat inculpatul Z. G., fiul lui V. și I., născut la (...) în Bistra, județul Maramureș, CNP 1., cetățean român, studii generale, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în P., nr. 915, județul Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art208 alin 1-3, art. 209 alin 1 lit. a și e C.pen cu aplicarea art. 74 și 76 lit. c C. la 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 81 și 82 C.pen, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 C.
În baza art. 14 alin 3 lit. a C.pr.pen, au fost obligați inculpații să restituie părții civile
Z. I. calul sustras și care se află în posesia lor.
A fost respinsă acțiunea în despăgubiri civile formulată de partea civilă Z. I.
În baza art. 193 C.pr.pen, au fost obligați inculpații să plătească părții civile Z. I. suma de câte 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 191 C.pr.pen, au fost obligați inculpații să plătească statului suma de câte 150 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din (...) întocmit în dosarul 494/P/2011 și înregistrat la instanță sub nr. (...), Parchetul de pe lângă J. V. de Sus a trimis în judecată pe inculpații Z. V. și Z. G. cu datele personale individualizate în dispozitivul sentinței, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1-3, art. 209 alin 1 lit. a și e C.pen, comise prin aceea că la data de (...) împreună și în loc public, au luat un cal din posesia părții vătămate Z. I. fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând de la inculpați suma de 6000 lei contravaloarea calului în situația în care nu și l-ar putea recupera precum și suma de 250 lei/zi începând cu data de (...) și pe toată perioada cât a fost lipsită de veniturile pe care le putea obține cu calul respectiv.
Prezenți fiind inculpații, au recunoscut că au luat calul de la partea vătămată însă nu s-au considerat vinovați de săvârșirea vreunei infracțiuni.
Inculpatul Z. V. a arătat că în luna august 2010 a convenit cu partea vătămată asupra vânzării-cumpărării celor doi cai pe care îi avea și până în luna septembrie i-a achitat suma de 2000 lei pentru cel în cauză. Diferența de 2000 lei pentru celălalt urma să o plătească până la C.
Or, la sfârșitul lunii septembrie partea vătămată a venit cu o mașină în localitatea R. unde lucra și i-a luat amândoi caii, motivând că nu i-a achitat diferența de preț și suma de
650 lei din pretențiile sale la pădure. D. l-a rugat să-i lase calul cumpărat, partea vătămată a refuzat.
În data de (...) s-au întâlnit la târg și a dorit să clarifice lucrurile. Partea vătămată nu a vrut să stea de vorbă cu el și a fugit. A oprit-o pe drum și a întrebat-o ce alege: să-i restituie banii sau să-i dea calul? Partea vătămată i-a răspuns să ia calul pentru că nu are bani și în acest contest a ajuns în posesia animalului.
Inculpatul Z. G. a confirmat versiunea tatălui său, arătând că nu a făcut altceva decât să-l ajute să-și recupereze calul.
Prin apărător ales, a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. b1 C.pr.pen și art. 181
C.pen, susținând că au comis o faptă cu un grad de pericol social redus.
S-a invocat faptul că sunt oameni simpli, fără studii, că înțelegerea s-a încheiat cu o rudă (partea vătămată este nepot al inculpatului Z. V.) și că toate condițiile sunt discutabile. Pretențiile civile sunt exagerate și au adus la cunoștință părții civile că și în prezent sunt dispuși să-i restituie calul, dacă primesc înapoi suma de 2000 lei ce i-au achitat-o în anul 2010.
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarele:
Partea vătămată Z. I. este nepotul inculpatului Z. V., iar acesta din urmă în anul
2010 desfășura activități de exploatare masă lemnoasă în satul P., comuna R. Î. la muncile forestiere, în mod obișnuit se angajează persoane, inculpatul i-a propus și părții vătămate să lucreze împreună cu cele două cabaline ale sale, urmând să fie plătit săptămânal, separat pentru cai și separat pentru munca sa cu moto-fierăstrăul mecanic (drujba). În același mod se plăteau și persoanele aduse de partea vătămată. Cum inculpatul era la rândul său angajat, plata se făcea în măsura în care era și el plătit de administratorul firmei și evident fără forme legale pe stat de plată. În acest context al relațiilor dintre ei, în data de (...), inculpatul aflându-se în vizită la partea vătămată a convenit cu aceasta asupra vânzării-cumpărării celor două cabaline, cu prețul de 4000 lei
(câte 2000 lei pentru fiecare).
Inculpatul a plătit un avans de 500 lei, iar diferența de 3500 lei urma să o plătească în termen de o lună. După această înțelegere, partea vătămată a continuat să lucreze la pădure până la începutul lunii septembrie când s-a accidentat. Fiind în spital și având nevoie de bani, prin martorii Z. M. și Rus G. (soție și ginere), a solicitat inculpatului să-i achite diferența de preț. Este de menționat că în toată această perioadă inculpatul a lucrat cu caii părții vătămate. S. de diferența de preț pentru cabaline, inculpatul datora părții vătămate banii pentru toate zilele lucrate până la accidentare și banii pentru martorii Rus G. și Z. C. Inculpatul a adus martorei Z. M. suma de 2300 lei (800 și 1500 lei) fără să precizeze natura și destinația lor. Din acești bani au fost plătiți martorii susmenționați care au lucrat 4 zile și respectiv o săptămână . Diferența rămasă părții vătămate nu acoperă prețul prestațiilor sale.
Contrar susținerilor inculpatului, su me le a d u se d e e l soție i p ă rții vătă ma te , a u fo st
co n side rate d rep t p lată p a rția lă p e ntru mu n ca d e pu să și nu d ife renț ă d e p reț cab a lin e. Că este așa, rezultă din declarația martorului Rus G. care i-a pus în vedere inculpatului să
p lăt ea scă d ife ren ța de 3 5 00 lei într-o săptămână, în caz contrar partea vătămată își va lua caii. În data de (...), expirând termenul, partea vătămată și martorul Rus G., s-au deplasat cu un camion în localitatea P. unde se afla inculpatul, și după o discuție cu acesta, a luat caii și i-au adus la domiciliu în S. Inculpatul nu a făcut nici un demers la instanța civilă pentru transferul dreptului de proprietate (actele pentru cabaline fiind și în prezent pe numele părții vătămate), și nici penal dacă a considerat injustă și abuzivă acțiunea părții vătămate.
În luna ianuarie 2011 când s-a întors din străinătate fiul său inculpatul Z. G., i-a povestit cele întâmplate, în versiunea sa.
În data de (...), aflându-se amândoi la târg în comuna P., au observat-o pe partea vătămată care era cu carul și cu cei doi cai. Cunoscând drumul de întoarcere, i-au ieșit înainte la circa 3 km de localitate într-o zonă nelocuită și împădurită, înarmați cu pari și l- au oprit. După ce au adresat înjurături, au întrebat-o pe partea vătămată ce alege: să le dea un cal sau banii.
Fiind neînsoțit, iar locul respectiv izolat, partea vătămată nu a putut opune vreo rezistență.
Inculpații au desprins unul dintre caii de la căruță și l-au sustras ducându-l la domiciliul lor.
Incidentul a fost auzit și parțial văzut de martorul P. Ș. Î. partea vătămată a formulat denunț penal pentru furt la data de (...), a formulat și inculpatul Z. V. plângere penală la adresa părții vătămate pentru înșelăciune, înregistrată sub nr 625/P/2011 și conexată la dosarul cauzei.
Împotriva dispoziției de neînceperea urmăririi penale față de partea vătămată Z. I.
(pct 2 din rechizitoriu) nu s-a formulat plângere conform 2781 C.pr.penală.
În ceea ce privește pericolul social al faptei și cererea de achitare întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. b1 C.pr.pen și art. 181 C.pen, instanța a reținut următoarele:
Maniera în care au procedat inculpații cu scopul de a-și face singuri dreptate, nu are nimic comun cu ordinea de drept ci mai degrabă cu acțiunile medievale, haiducești. Calul se află în posesia legitimă a părții vătămate, cu privire la raporturile contractuale nu există nici un înscris și chiar dacă ar fi fost proprietarii lui, nu le era permisă o astfel de deposedare. A. de acțiuni lasă impresia că instituțiile abilitate ale statului sunt incapabile să ia măsurile legale, subminându-le autoritatea.
Pericolul social, nu numai că nu poate fi considerat diminuat ci dimpotrivă este prezent în grad ridicat raportat la împrejurările și mijloacele de săvârșire a faptei.
În drept, fapta inculpaților constituie infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art.
208 alin 1-3, art. 209 alin 1 lit. a și e C.pen, motiv pentru care instanța făcând și aplicarea art. 74, 76 C.pen, le-a aplicat câte o pedeapsă închisoarea sub minimul special prevăzut de lege.
În baza art. 81 și 82 C.pen, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor, atrăgându-li-se atenția inculpaților asupra consecințelor prev. de art. 83 C.
La individualizarea pedepselor și a modului de executare, instanța a avut în vedere lipsa antecedentelor penale și împrejurările în care s-au comis faptele, apreciind că nu se impune privarea de libertate.
În ceea ce privește acțiunea civilă, în baza art. 14 alin 3 lit. a C.pr.pen, inculpații au fost obligați să restituie părții vătămate Z. I. calul sustras și care se află în posesia lor.
Restituindu-se bunul în natură nu se mai pune în discuție contravaloarea solicitată de partea civilă, cererea sa fiind alternativă în acest sens.
Despăgubirile civile de 250 lei/zi începând cu (...), reprezentând venituri nerealizate, au fost respinse ca nefondate.
Partea civilă nu a dovedit că da to rită lip se i ca lulu i în cau ză nu a putut câștiga 250 lei/zi. Acesta a dovedit că o persoană care deține un cal, în funcție de lucrările angajate, poate câștiga 100-200 lei/zi, din care se acoperă cheltuielile de întreținere între 50-100 lei/zi.
Or, partea civilă are car și un cal, nedovedind că dacă îl avea pe al doilea ar fi câștigat dublu.
În baza art. 193 C.pr.pen, inculpații au fost obligați fiecare la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă, justificate prin onorariu avocațial, martori și deplasări.
În baza art. 191 C.pr.pen, inculpații au fost obligați fiecare la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea civilă Z. I., criticând solutia atacată ca fiind netemeinică sub aspectul modului de solutionare a actiunii civile si a solicitat casarea sentintei atacate în aceste limite si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună admiterea în totalitate a cererii de despăgubiri constând în venitul nerealizat si obligarea inculpatilor la plata acestora motivând, în esenta, că a probat că prin fapta lor inculpatii i-au cauzat prejudiciul invocat.
Procedând la solutionarea recursului prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.998-999 cod civil (în vigoare la data comiterii faptei) orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșală s-a ocazionat, a-l repara. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat este angajată și atunci când acesta s-a produs prin neglijența sau imprudența autorului.
Așadar din interpretarea acestui text legal se deduc condițiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite (delict civil), a prejudiciul, raportul de cauzalitate între cele două și vinovăția.
Existenta faptei ilicite a fost identificată și supuse atenției cu ocazia analizării infracțiunii sub aspectul elemenelor sale constitutive.
Prejudiciul ca element esential al răspunderii delictuale constă în rezultatul, în efectul negativ suferit de o persoană ca urmare a comiterii faptei ilicite. Pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite anumite conditii, si anume: să fie cert si să nu fi fost reparat încă.
Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur atât în privinta existentei, cât si în privinta posibilitătii de evaluare.
În cauză partea civilă nu a dovedit caracterul cert al prejudiciului constând în venitul nerealizat. Partea civilă a probat că efectua activităti forestiere folosindu-se pentru aceasta si de ajutorul cailor, însă nu a probat în ce consta efectiv activitatea pe care o derula, dacă era sau nu necesară folosirea cabalinelor, care era modalitatea de plata (per lucrare, pe zi de munca, după cantitate, etc) si nici dacă în perioada reclamată ar fi efetuat acele lucrări, total sau partial, dat fiind specificul acestui gen de activităti, factorul natural fiind un element deternimant în executarea lucrărilor de acest tip.
Este adevărat că martorul audiat în cauză (f. 37 dos.fond) a arătat că o persoană care deține un cal, în funcție de lucrările angajate, poate câștiga 100-200 lei/zi, din care se acoperă cheltuielile de întreținere între 50-100 lei/zi însă declaratia martorului nu oferă decât date orientative asupra câstigurilor ce s-ar putea realiza din prestarea de activităti forestiere, fără a concretiza cu privire la câstigurile realizate de partea civilă.
Pentru aceste motive, în mod corect instanta de fond a concluzionat că partea civilă nu a făcut dovada pretentiilor sale si, pe cale de consecinta, a respins acest capăt de cerere astfel că în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar sentinta atacată se va mentine în totalitate ca legală si temeinică.
Potrivit art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de câte 300 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu, av. Bucșa N. G. si Bumb M. Corina.
În temeiul art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga recurentul să plătească în favoarea statului suma de 900 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă Z. I. împotriva sentinței penale nr. 129 din 28 mai 2012 a JUDECĂTORIei V. de S.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 300 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Bucșa N. G. si Bumb M. Corina.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 900 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorar avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. V. V. A. C. I.
G., L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
3 ex./(...)
J..fond. M. Ș.
| ← Decizia penală nr. 1552/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 203/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
