Decizia penală nr. 477/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr. (...)/a2
DECIZIA PENALĂ NR.477/R/2012
Ședința publică din 21 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. I., judecător
JUDECĂTORI: D. P.
M. R. GREFIER : M. V.-G.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat de către procuror A. C.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpata S. ANA, deținută în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 6 martie 2012 a T.ui C., având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpata S. Ana, în stare de arest, asistată de apărătorul desemnat din oficiu, av. C.u
I.ela din cadrul Baroului de A. C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpata învederează instanței că dorește să fie asistată de apărătorul său ales, av. B. G. pe care nu a avut posibilitatea să o anunțe de acest termen.
Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a anunța apărătorul ales al inculpatei să se prezinte în instanță.
La a doua strigare a cauzei se prezintă inculpata S. Ana, în stare de arest, asistată de apărătorul desemnat din oficiu, av. B. G. din cadrul
Baroului de A. C., cu delegație în dosarul instanței de fond.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța aduce la cunoștința părților că în cauză a fost formulată o cerere de abținere de către d-na judecător L. A. D., cerere care a fost admisă, recursul urmând să fie soluționat de prezentul complet prin includerea d-nei judecător D. P. de pe lista de permanență.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatei S. Ana, av. B. G. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatei, întrucât temeiurile prev. de art. 148 lit. f Cod pr.pen. care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatei nu mai subzistă.
În ceea ce privește teza a II-a a art. 148 lit. f Cod pr.pen. apreciază că pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să rezulte din fapta comisă, contextul comiterii faptei și persoana inculpatei. În acest sens, solicită să se rețină că inculpata nu are un comportament violent, este o persoană pașnică, suferă de delbilitate mintală.
Mai solicită să se aibă în vedere circumstanța în care inculpata a comis fapta, precum și faptul că are în îngrijire un copil minor și doi frați, fiecare prezentând un grad de handicap accentuat.
De asemenea, arată că nu există date din care să rezulte că judecarea inculpatei în stare de libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică sau că ar comite noi infracțiuni.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpata S. Ana ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, apreciind că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent. Sunt indicidente condițiile prevăzute de art.
143 și 148 lit.f Cod pr.pen. în sensul că există indicii și probe temeinice că inculpata se face vinovată de comiterea infracțiunii pentru care este trimisă în judecată, fapta pentru care inculpata a fost trimisă în judecată este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatei ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică raportat la natura și gravitatea faptei, modalitatea și împrejurarea comiterii faptei, gradul de rudenie, precum și raportat la reacția societății în rândul căreia s- ar creea un puternic impact negativ și o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținenrii stării de arest preventiv a inculpatei ca legală, întemeiată și justificată.
Apărătorul inculpatei S. Ana, în replică, solicită să se aibă în vedere că inculpata după naștere a avut o stare de amnezie și nu-și amintește că a comis aceste violențe.
Inculpata S. Ana, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate.
C U R T E A :
Deliberând, reține că,
Prin încheierea penală din (...), Tribunalul Cluj în baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 C. a menținut starea de arest a inculpatei S. Ana, fiica lui I. și I., născută la data de (...) în loc. Chiuiești, jud. C., CNP 2., deținută în prezent în Arestul I.P.J. C..
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, înregistrat la instanță la data de (...), sub număr unic de dosar (...), a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata S. ANA , pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art.174 alin.1 rap. la art.175 alin.1 lit.c și d C.pen.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut, prin actul de sesizare a instanței, că inculpata S. Ana, după ce în cursul anului 2011 a rămas însărcinată și nu a declarat starea de graviditate medicului de familie, ascunzând acest lucru și față de membrii de familie și alte persoane, la data de (...) a născut înainte de termen, în WC-ul de țară din curtea locuinței sale, un făt de sex feminin viu și viabil, asupra căruia a exercitat acte de violență, prin lovirea acestuia cu și de corpuri dure și comprimarea capului lui între picior și sol, provocându-i leziuni corporale în urma cărora a decedat, aruncându-l apoi și abandonându-l în șura imobilului din localitatea M., nr.73, jud. C., vecin cu locuința sa, unde a fost descoperit mort în data de (...).
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatei, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpata S. Ana, respectiv, în primul rând, cele prev. de art.143 C., în sensul că există indicii temeinice și chiar probe (și anume declarațiile inculpatei S. Ana, declarațiile martorilor G. Ana-L., G. S.-I., C. I.-G., G. I.-G., V. C.-V. și P. G., procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, raportul de constatare medico-legală privind cauzele decesului noului-născut, raportul de constatare medico-legală privind constatările și concluziile emise în urma examinării inculpatei S. Ana, alte acte medicale și medico-legale, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, etc) că s-a comis fapta prevăzută de legea penală sus-menționată, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că fapta a fost comisă de către inculpată.
De asemenea, în al doilea rând, există în cauză și temeiul de arestare prev. de art.148 lit.f C., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta pentru care este cercetată inculpata este închisoarea mai mare de 4 ani (respectiv închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi), iar lăsarea acesteia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând mai întâi din gravitatea deosebită a faptei imputate (comunitatea locală din care provine inculpata fiind profund șocată de acest eveniment), din modul și mijloacele de săvârșire a acesteia (relevate de concluziile raportului de constatare medico-legală privind cauzele decesului noului născut), din împrejurările în care a fost comisă (inculpata ascunzând sarcina inclusiv față de membrii familiei și încercând să-și producă un avort spontan pe parcursul acesteia), precum și din faptul că lăsarea în libertate a unei persoane care a comis o astfel de infracțiune, ce a ajuns la cunoștința opiniei publice producând un puternic impact negativ, ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat.
Este adevărat că inculpata se află la prima confruntare cu legea penală și la o vârstă relativ tânără, prezentând și un intelect de limită (dar având discernământul păstrat pentru faptă), însă aceste împrejurări nu pot constitui argumente suficiente pentru lăsarea ei în libertate sau luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, în raport cu condițiile concrete ale comiterii faptei, gravitatea acesteia și consecințele produse.
Toate aceste temeiuri au impus și au justificat în continuare privarea de libertate a inculpatei, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 C. tribunalul a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata S. Ana, solicitând casarea acesteia și rejudecând, să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. În același timp, trebuie ținut cont de împrejurarea că inculpata are anumite afecțiuni care i-a afectat discernământul, se va pune în discuție o eventuală schimbare a încadrării juridice, iar aceasta, dacă ar fi lăsată în libertate, nu ar putea prezenta un pericol concret pentru ordinea publică întrucât fapta s-a săvârșit într-un anumit context ce nu mai este posibil să apară.
În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 3002 rap/la art.160/b C. în cauzele în care inculpații sunt trimiși în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice, din oficiu, legalitatea și temeinicia arestării preventive și dacă se constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care o justifică, instanța menține, prin încheiere motivată arestarea preventivă.
În speță, prin Î. penală nr.130/C/22 noiembrie 2011 a T.ui C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei S. Ana pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prev.de art.174, 175 alin.1 lit.c și d C.pen., pe o durată de
29 zile începând cu data de (...) până la (...).
La luarea măsurii arestării preventive s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 și 148 lit.f C.
La termenul din 6 martie 2012, instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia arestării preventive, constatând în mod corect că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și-au păstrat actualitatea.
Potrivit rechizitoriului, inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev.de art.174, 175 alin.1 lit.c și d C.pen.
În esență, s-a reținut în sarcina inculpatei că, deși a rămas însărcinată în cursul anului 2011, nu a declarat starea de graviditate medicului de familie și a ascuns-o și față de membrii de familie și alte persoane, iar când a născut înainte de termen, la (...), în WC-ul de la țară din curtea locuinței sale, un făt de sex feminin viu și viabil, a exercitat acte de violență asupra lui, prin lovirea acestuia cu și de corpuri dure și comprimarea capului între picior și sol, provocându-i leziuni corporale în urma cărora a decedat, după care l-a abandonat în șura imobilului, fiind descoperit mort la (...).
Având în vedere că nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatei, ceea ce se impune a se analiza în acest moment este dacă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive
(art.143 și 148 lit.f C.) subzistă în continuare.
Cu privire la art.143 C. Curtea constată că indiciile temeinice din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpata a comis fapta pentru care este cercetată, respectiv declarațiile inculpatei, declarațiile martorilor S. I., G. Ana, G. S., C. I., G. I., V. C., P. G., procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, raportul de constatare medico-legală privind cauzele decesului noului născut, raportul de constatare medico-legală privind concluziile emise în urma examinării inculpatei și raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nu s-au modificat, ci dimpotrivă s-au constituit în probe care au justificat trimiterea în judecată.
Existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO „factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă scopului instituit prin art. 5 din CEDO.
În raport de probele aflate la dosar, existând „suspiciunea rezonabilă că s-a comis o infracțiune";, măsura arestării preventive este justificată și prin prisma aceleiași jurisprudențe.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C., cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetată inculpata) este îndeplinită, iar lăsarea în libertate a acesteia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Acest pericol pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea deosebită a faptei reținute în sarcina inculpatei, împrejurările concrete în care se presupune că infracțiunea a fost comisă (asupra unei persoane total lipsită de apărare), persoana inculpatei și, nu în ultimul rând, rezonanța socială negativă a faptei în rândul comunității din care face parte inculpata, starea de insecuritate creată în rândul societății de împrejurarea că, presupusul autor al unor astfel de fapte grave, este cercetat în stare de libertate.
În cauză subzistă situația prevăzută de art. 136 alin. 1 C. pr. pen., respectiv se impune menținerea măsurii arestării preventive pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpatei de la judecată. În aceste condiții, nu se justifică luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Perioada de timp de la momentul arestării - 22 noiembrie 2011 - nu se poate susține că nu ar mai fi rezonabilă, un interval relativ scurt de 4 luni de zile neputând diminua pericolul pentru ordinea publică a lăsării inculpatei în libertate, interesul public fiind încă unul prezent și real, mai ales în contextul naturii și gravității faptei în discuție.
Aspectele invocate în apărarea inculpatei prin motivele de recurs referitoare la poziția psihică a inculpatei și eventuala schimbare a încadrării juridice, precum și cu privire la posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni de același gen nu sunt de natură a înlătura dispozițiile art.148 lit.f C., care se raportează nu numai la persoana inculpatei, dar și la gravitatea deosebită a faptei de care este acuzată prin prisma presupusei modalități de comitere și a urmărilor acesteia, iar până în acest moment nu se poate discuta de o altă încadrare juridică sau un alt rezultat al examinării medico-legale psihiatrice fiind doar în faza inițială a cercetării judecătorești.
Așa fiind, Curtea concluzionează că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă în continuare și nu au suferit modificări, motiv pentru care în baza art.38515 pct.1 lit.b C. recursul declarat de inculpata S. Ana împotriva încheierii din 06 martie 2012 a T.ui C. va fi respins ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 alin.2 C.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata S. ANA, deținută în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.nr. din 6 martie 2012 a T.ui C..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției - avocat C. I.
Obligă pe inculpată să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21 martie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. D. P. M. R.
GREFIER M. V. G. red.CI/AC
4 ex.(...) jud.fond.L. M.
| ← Încheierea penală nr. 1131/2012, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 355/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
