Decizia penală nr. 1690/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA P.Ă NR.1690/R/2012

Ședința publică din 29 noiembrie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : D. P. - judecător

JUDECĂTORI : V. G.

: M. B.

GREFIER : D. S.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - S. D.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul Ș. M. V. împotriva sentinței penale nr.962 din 19 septembrie 2012 a Judecătoriei C.

N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prev. de art. 86, alin. 2 din OUG nr. 195/2002, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g ‰, prev. de art. 87, alin. 1 din OUG nr. 195/2002, fiecare cu aplic. art. 37, lit. a C. pen și vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin.1 și 3 C.pen. (parte vătămată M. I.), totul în condițiile art. 33, lit.a C. pen

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.H. G. Codruța, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și apărătorul părții civile M. I., av.Gerocz K., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile civile M. I., S. C.

J. de U. C. N. și asiguratorul SC E. R. A. R. SA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul inculpatului depune la dosar două chitanțe prin care atestă plata de către inculpat a sumelor de

40,08 lei și 188 lei la care a fost obligat către S. C. J. de U. C.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate, sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.b și c C.pen. și al aplicării art.76 C.pen. Deși s-a reținut că în faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptei și a colaborat cu organele de cercetare penală, nu s-au aplicat pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege. De asemenea, arată că inculpatul face eforturi pentru a înlătura rezultatul faptei sale, respectiv depune diligențe pentru a achita prejudiciul cauzat, astfel că se poate reține în favoarea sa și circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.b C.pen. Pe latură civilă, solicită reducerea daunelor morale acordate părții civile raportat la suferința produsă efectiv acestuia, apreciind că suma la care a fost obligat inculpatul este exagerată raportat la posibilitățile sale materiale. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Apărătorul părții civile lasă la aprecierea instanței recursul pe latura penală, însă pe latura civilă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Partea civilă a solicitat cu titlu de daune morale o sumă mai mare, respectiv 45.000 lei, însă instanța de fond i-a acordat doar 13.000 lei și cu toate acestea nu a declarat recurs.

Reprezentantul P. solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că pedeapsa aplicată este pe măsura gravității faptei și a stării de recidivă ce-l caracterizează, inculpatul fiind anterior condamnat tot pentru infracțiuni la legea circulației.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului, însă solicită a se reține că a recunoscut comiterea faptei și regretă cele întâmplate.

C U R T E A

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.962 din (...), în temeiul art. 334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina Ș. M. V., fiul lui I. și L., născut la data de (...) în C.-N., județul C., posesor al C.I. seria KX nr. 7., CNP 1., cetățenie română, studii medii, recidivist, necăsătorit, factor poștal, cu domiciliul în C.-N., str. Ion M., nr. 12, jud. C. din infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană căreia i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce prevăzută și pedepsită de art. 86 alin.2 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG

195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 1 și 3 din C. penal, totul în condițiile art. 33 lit. a din C. penal în infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană căreia i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce prevăzută și pedepsită de art.

86 alin.2 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, de

conducere pe drum urile publice a unui autoturism de către o persoană care

are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a

Cod penal și de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art.

184 alin. 1 și 3 din C. penal cu aplicarea art. 40 alin. 1 din C. penal, totul în condițiile art. 33 lit. a din C. penal.

În temeiul articolului 86 alin. 2 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a din C. penal și a art. 3201 C. de procedură penală a condamnat pe inculpatul Ș. M. V. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană căreia i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce.

În temeiul articolului 87 alin. 1 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a din C. penal și a art. 3201 C. de procedură penală a condamnat pe inculpatul Ș. M. V. la pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.

În temeiul articolului 184 alin. 1 și 3 din C. penal, cu aplicarea art. 40 alin. 1 și a art. 3201 C. de procedură penală a condamnat pe inculpatul Ș. M. V. la pedeapsa de 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă față de partea vătămată M. I.

În temeiul art. 83 din C. penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 11 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 923/2010 a Judecătoriei C.-N., pedeapsă pe care o adaugă la fiecare dintre cele trei pedepse aplicate prin prezenta sentință penală, rezultând pedepsele de 1 an 9 luni închisoare, 2 ani 3 luni închisoare și de 1 an 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a din C. penal raportat la art. 34 alin. 1 lit. b din C. penal s-a dispus contopirea celor trei pedepse rezultante de 1 an 9 luni închisoare, de 2 ani 3 luni închisoare și de 1 an 6 luni închisoare, dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 2 ani 3 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal.

În temeiul art. 350 alin. 1 din C. de procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpat.

În temeiul art. 88 alin. 1 din C. penal s-a dispus deducerea din pedeapsa finală aplicată de 2 ani 3 luni închisoare perioada reținerii și arestului preventiv, respectiv data de (...) și începând cu data de (...) până la zi.

În temeiul art. 14, al art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 și următoarele din C. civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. I. și a fost obligat inculpatul la plata în favoarea părții civile a sumei de 42.723,55 lei cu titlu de despăgubiri civile

(29.723,55 lei daune materiale și suma de 13.000 lei daune morale).

În temeiul articolului 14 și 346 din C. de procedură penală raportat la articolul 313, aliniatul 1 din L. nr.95/2006 modificat prin OUG nr.72/2006

și articolul 1357 din C. civil s-a admis acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă C. de A. de S. C. în drepturile căreia s-a subrogat furnizorul de servicii medicale S. C. J. de U. C., cu sediul în C.- N., str. C., nr. 3-5 și în consecință a fost obligată inculpata să plătească în favoarea părții civile suma de 188 lei și dobânda legală calculată începând cu data de (...) și până la data achitării integrale a debitului.

În temeiul articolului 54 din L. nr. 136/1995, modificată prin L. nr. 3. din 13 noiembrie 2007 constată că SC E. R. A.-R., cu sediul în Voluntari,

Sos. B.ești N. nr. 10, Ilfov are calitate de asigurător în prezentul proces penal.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

În faza cercetării judecătorești prezent personal în fața instanței, inculpatul a declarat că dorește soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate a judecății reglementată de dispozițiile art.3201 C. de procedură penală., recunoscând în totalitate săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, ne mai solicitând administrarea altor probe decât cele din faza de urmărire penală pe care și le-a însușit (procesul verbal fila 74).

Au mai fost depuse la dosar adresa nr. 82768 din (...) a S.ui P. Comunitar Regim Permise de C. și Î. a V. (filele 42-43), constituirea de parte civilă a părții vătămate M. I. (filele 75-87), constituirea de parte civilă a S. C. J. de U. C. (filele 91-93).

În data de (...) inculpatul Ș. M. V. a consumat băuturi alcoolice, după care s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală cu nr. de înmatriculare (...), pe care l-a condus până la intersecția străzii M. cu str. G. E.scu din cartierul G. al municipiului C.-N. unde, deși avea indicatorul

„cedează trecerea"; a pătruns în intersecție fără a acorda prioritate de trecere autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare CJ 13 MMi, condus regulamentar de partea vătămată M. I. În urma impactului dintre cele două autoturisme, vehiculul condus de partea vătămată a fost proiectat în gardul L.eului Onisifor Ghibu.

În autoturismul condus de către inculpat se afla și martorul F. A. T., iar în cel condus de partea vătămată se afla martorul P. I. T. persoanele implicate în evenimentul rutier au fost testate cu aparatul etilotest, inculpatul fiind testat la orele 1232, aparatul indicând o valoare de 0,85 mg/l alcool pur în aerul expirat. M. F. A. T. a fost testat la orele 1241, aparatul indicând o valoare de 1,05 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar cu privire la ocupanții autoturismului marca Dacia, aparatul etilotest a arătat că nu au consumat băuturi alcoolice.

Inculpatul Ș. M. V. a fost transportat la UPU C. unde i s-au recoltat două probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 4950/IX/a/1195 din data de (...) la prima probă - orele 1330 inculpatul Ș. M. V. avea o alcoolemie de 1,50 g‰, iar la orele 1430 o alcoolemie de 1,30 g‰.

Cu ocazia cercetării la fața locului s-a stabilit că vinovat de producerea accidentului este inculpatul Ș. M. V. care a încălcat regula de circulație privind „neacordarea de prioritate vehicule"; - prevăzută de art. 57 alin. 2 din OUG 195/2002.

Cu ocazia verificării în baza DEPABD s-a stabilit că inculpatul deține permis de conducere, dar că permisul de conducere categoria B cu seria C00345327J eliberat de IPJ C. i-a fost reținut la data de (...) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată.

Din declarațiile inculpatului date în cursul procesului penal a rezultat că acesta nu își amintește cantitatea de băuturi alcoolice consumate, nici împrejurările consumului.

Din buletinul de examinare clinică a rezultat că inculpatul a declarat un consum de trei sticle cu bere a câte 0,500 ml fiecare, fără aport alimentar. În urma testelor efectuate pentru a stabili dacă inculpatul se afla sau nu sub influența băuturilor alcoolice s-a concluzionat că Ș. M. V. pare sub influența alcoolului deoarece acesta nu a reușit să-și păstreze echilibrul la întoarcerea bruscă din mers, avea o comportare dezordonată și o atenție dispersată.

Cu privire la perioada anterioară producerii accidentului, martorul F. A. T. a arătat că în data de (...), în jurul orelor 0800 s-a deplasat la domiciliul inculpatului pentru a-l chema pe acesta să meargă la un prieten care locuia într-un bloc vecin. Ș. M. V. a fost de acord, cu condiția ca deplasarea să se efectueze cu autoturismul proprietate personală. Astfel, inculpatul a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...) aproximativ 500 metri până în fața imobilului în care locuia numitul M. T. D. ce l-au luat și pe acest prieten, toți trei s-au deplasat la restaurantul „. P., unde au consumat fiecare câte o ciorbă de burtă și câte două sticle cu bere la 0,330 ml marca Heineken.

D. ce au consumat alimentele și băutura, Ș. M. V. a plecat împreună cu martorul F. A. T. cu autoturismul proprietate personală, însă la o intersecție a avut loc evenimentul rutier. M. a precizat că nu avea cunoștință despre faptul că inculpatul nu ar fi avut dreptul să conducă autoturismul pe care îl deținea de aproximativ 3 ani.

M. P. I. a declarat că în data de (...) s-a deplasat de la serviciu împreună cu partea vătămată M. I., cu autoturismul condus de acesta. La un moment dat în cartierul G., autovehiculul a fost lovit în partea stângă de un autoturism care a pătruns pe drumul cu prioritate fără a ceda trecerea. În urma impactului, mașina în care se afla martorul a fost proiectată într-un gard metalic, astfel că P. I. nu a reușit să iasă din vehicul pe partea sa. M. a observat că din autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...) a coborât inculpatul care prezenta leziuni mai grave decât P. I., dar care prezenta o puternică halenă de alcool.

La scurt timp au sosit la fața locului ambulanța și echipajul de poliție, martorul fiind transportat la UPU C., unde a rămas internat deoarece a suferit un preinfarct pe fondul șocului provocat de producerea accidentului. D. sosirea lucrătorilor de poliție, a fost identificat conducătorul auto vinovat

- respectiv Ș. M. V., care a fost testat cu aparatul etilotest și ulterior dus la

UPU C. în vederea acordării îngrijirilor medicale și a recoltării probelor biologice. Acesta a precizat că permisul de conducere îi este anulat deoarece a fost cercetat anterior într-un dosar tot pentru consumul de băuturi alcoolice.

M. P. I. nu s-a prezentat la IML C.-N. în vederea emiterii unui act medico-legal și a declarat că nu dorește să depună plângere penală față de

Ș. M. V.

Partea vătămată M. I. a precizat că în timp ce conducea autoturismul proprietate personală în care se afla și martorul P. I. pe un drum cu prioritate de trecere, de pe strada M. a ieșit autovehiculul condus de către inculpat care nu a cedat trecerea și a intrat în mașina condusă regulamentar, proiectând-o într-un gard. În prezența sa a fost identificat conducătorul auto vinovat în persoana lui Ș. M. V., a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o valoare de 0,85 mg alcool pur în aerul expirat și ulterior a fost condus la UPU C. în vederea recoltării probelor biologice.

Partea vătămată M. I. a depus plângere penală față de inculpatul Ș. M.

V., solicitând tragerea lui la răspundere penală și a precizat că se constituie parte civilă cu o sumă pe care o va preciza ulterior.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 4952/II/b/95 din (...) emis de IML C.-N. a rezultat că partea vătămată M. I. prezintă leziuni corporale care s-au putut produce în cadrul unui accident rutier, care necesită 12-13 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și care pot data din data de (...).

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului Ș. M. V. a rezultat că acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 923/2010 a Judecătoriei C.-N., rămasă definitivă prin nerecurare la data de (...) la o pedeapsă de 11 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pe o durată de 2 ani 11 luni pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG republicată.

Instanța a apreciat că din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Starea de fapt a fost în mod corect reținută în actul de sesizare, cu respectarea dispozițiilor art. 69 C. de procedură penală referitoare la aprecierea coroborată a mijloacelor de probă. Declarațiile inculpatului din care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor se coroborează cu declarațiile părții vătămate M. I. și ale martorilor P. I. și F. A. T., cu conținutul procesului verbal de constatare întocmit de organele de poliție, al raportului de constatare medico-legală, al buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie și al adresei nr. 82669/(...) a SPCRPCIV. Valoarea alcoolemiei rezultă din buletinul de analiză toxicologică întocmit de IML C., coroborat cu rezultatul testării inculpatului cu aparatul etilotest.

Din cuprinsul actelor depuse la dosar la filele 85-89 și la filele 15-21 din dosarul penal nr. (...) al Judecătoriei C.-N. a reiesit că S. M. V. a absolvit cursurile Grupului Școlar Forestier din C.-N., că a obținut calificarea de factor poștal la data de (...) și că lucrează în cadrul CN P. Română SA Direcția Regională de P. C. începând cu data de (...), unde și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, fiind apreciat de beneficiari drept o persoană responsabilă, serioasă și de încredere.

Inculpatul S. M. V. a colaborat cu organele de cercetare și de urmărire penală și nu s-a sustras procedurilor derulate, a avut o atitudine sinceră cu privire la cele întâmplate și intenționează să realizeze demersurile necesare în vederea împăcării cu partea vătămată. În plus, perioada reținerii și a arestului preventiv l-a determinat să conștientizeze gravitatea faptelor de săvârșirea cărora este acuzat, dar și consecințele menținerii unui comportament infracțional.

Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate în faza de urmărire penală și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:

Fapta inculpatului Ș. M. V., care în data de (...) a condus pe drumurile publice, autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare (...), deși nu avea dreptul de a conduce autovehicule potrivit adresei nr. 82669/(...) a SPCRPCIV C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prevăzută de art. 86 al. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată.

Fapta inculpatului Ș. M. V., care în data de (...) a condus pe drumurile publice, autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare (...), având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,50 g‰, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului

Ș. M. V. s-a concretizat în acțiunea de a conduce pe drumurile publice un autoturism în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice și având suspendată exercitarea dreptului de a conduce, acțiune care a avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă punerea în pericol a siguranței circulației.

În ceea ce privește latura subiectivă , inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a intenției indirecte, întrucât a prevăzut potențialul rezultat al faptei sale, și, deși nu a urmărit cauzarea unui asemenea rezultat, respectiv punerea în pericol a siguranței circulației, a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat.

În raport cu aceste două fapte sunt aplicabile și dispozițiile art. 37 lit. a din C. penal, având în vedere că inculpatul le-a comis în timpul termenului de încercare al suspendării condiționate din executarea pedepsei de 11 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.

923/2010 a Judecătoriei C.-N..

Fapta inculpatului Ș. M. V., care în data de (...) a condus pe drumurile publice, autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare (...), având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,50 g‰ și având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, iar la intersecția străzilor M. și G. E.scu din C.-N. nu a respectat indicatorul rutier „Cedează trecerea"; - încălcând astfel prevederile art. 57 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare (...) condus de partea vătămată M. I. și provocându-i acestuia din urmă leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al. 1 și 3 din C. penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului

Ș. M. V. s-a concretizat în acțiunea de a încălca prevederile legale cu privire la conducerea autoturismului și producerea unui accident de circulație, acțiune care a avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă vătămarea corporală a lui M. I.

În ceea ce privește latura subiectivă , inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a culpei cu previziune, întrucât a prevăzut posibilitatea producerii rezultatului periculos

(respectiv producerea unui accident), dar a sperat în mod ușuratic că acest rezultat nu se va produce.

În ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului s-a reținut că prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva numitului Ș. M. V. și trimiterea în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev si ped de art. 184 alin.1 și 3 Cod penal, cu toate că inculpatul a fost condamnat anterior prin sentința penală nr.

923/2010 a Judecătoriei C.-N. la o pedeapsă de 11 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării.

Având în vedere condamnarea anterioară a inculpatului - la o pedeapsă mai mare de 6 luni închisoare, dar și latura subiectivă a infracțiunii de vătămare corporală - din culpă, față de cele reținute apare ca întemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată formulată de reprezentantul parchetului în cadrul ședinței de judecată din data de (...), sens în care în temeiul art.334 Cod procedură penală instanța a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 1 și 3 din C. penal în infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 1 și 3 din C. penal cu aplicarea art. 40 alin. 1 din C. penal.

În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepselor la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acestora, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. penal, respectiv dispozițiile părții generale a C.ui penal, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată (de la 6 luni la

3 ani sau amendă), a art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată (de la 1 la 5 ani închisoare) și în cadrul art. 184 alin. 1 și 3 din C. penal (de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă), modificate prin aplicarea prevederilor art.

3201 alin. 7 din C. de procedură penală, gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoana inculpatului.

Odată reținute dispozițiile art. 3201 alin. 7 din C. de procedură penală, limitele prevăzute de lege suferă modificări în sensul reducerii acestora cu o treime situație în care: pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată se situează între 4 luni și 2 ani închisoare sau amendă; pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se situează între 8 luni și 3 ani 4 luni închisoare; pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă se situează între 2 luni și 1 an 2 luni închisoare sau amendă.

Analizând numărul și natura infracțiunilor pentru care este judecat inculpatul - două infracțiuni prin care se încalcă regulile de circulație stabilite pentru a asigura buna desfășurare a traficului rutier și siguranța participanților în trafic și una prin care se aduce atingere integrității corporale a părții vătămate; împrejurările concrete de săvârșire a faptelor - conducerea autovehiculului de către inculpatul care a fost conștient de faptul că nu avea acest drept în primul rând că avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce și în al doilea rând pentru că a consumat anterior băuturi alcoolice; aspectele legate de persoana inculpatului - care este integrat în societate, a dat dovadă de seriozitate și responsabilitate în domeniul profesional, dar și care în cursul anului 2011 a fost condamnat definitiv la o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare a fost suspendată condiționat pentru că a condus un autovehicul cu o alcoolemie mai mare decât cea prevăzută de lege, instanța a apreciat ca fiind mediu gradul de pericol concret al faptelor săvârșite de Ș. M. V., astfel încât nu va reține vreo circumstanță atenuantă și se va orienta spre aplicarea unor pedepse cu închisoarea (pentru infracțiunile pentru care legea prevede și pedeapsa alternativă cu amenda penală), într-un cuantum orientat spre cel mediu în noile limite de pedeapsă prevăzute de lege.

În continuare, reținând că faptele există, au fost săvârșite de către inculpatul Ș. M. V. și constituie infracțiune în sensul art. 17 Cod penal, în baza art. 345 alin.2 Cod procedură penală urmează să îl condamne astfel: pentru săvârșirea de către Ș. M. V. a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană căreia i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și a art.

3201 din C. de procedură penală la o pedeapsă de 10 luni închisoare, la stabilirea căreia instanța a luat în considerare natura infracțiunii, împrejurările comiterii acesteia și persoana inculpatului, cu detaliile amintite anterior; pentru săvârșirea de către Ș. M. V. a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art.

37 lit. a Cod penal și a art. 3201 din C. de procedură penală la o pedeapsă de

1 an 4 luni închisoare, la stabilirea căreia instanța a luat în considerare natura infracțiunii, împrejurările comiterii acesteia și persoana inculpatului

- respectiv că anterior acesta a fost condamnat pentru săvârșirea aceluiași tip de infracțiune, dar acest lucru nu l-a motivat să renunțe a conduce vehicule după ce consumă băuturi alcoolice; pentru săvârșirea de către Ș. M. V. a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 1 și 3 din C. penal, cu aplicarea art. 40 alin. 1 Cod penal și a art. 3201 din C. de procedură penală la o pedeapsă de 7 luni închisoare, la stabilirea căreia instanța a luat în considerare natura infracțiunii, împrejurările comiterii acesteia și persoana inculpatului, cu detaliile amintite anterior.

În temeiul art. 350 alin. 1 din C. de procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpat.

Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din C. penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal.

Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de N., în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia S. și P. împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotație electorală, astfel că instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune a fi interzis deoarece condamnatul Ș. M. V. nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru concetățenii săi față de care alege să aibă comportamentul anterior analizat.

S-a constatat că partea vătămată M. I. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 74.723,55 lei, dintre care suma de 29.723,55 lei reprezintă daune materiale (contravaloarea autoturismului distrus) și suma de 45.000 lei reprezintă daune morale, iar S. C. J. de U. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 188 lei și dobânda legală calculată începând cu data de (...) și până la data achitării integrale a debitului, reprezentând contravaloarea cheltuielilor aferente îngrijirii acordate părții vătămate M. I.

Față de situația de fapt reținută anterior, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile instituite de art. 1357 și următoarele C. civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului

(fapta ilicită, prejudiciul produs părților civile, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția inculpatului), infracțiunea de vătămare corporală din culpă constituind, sub aspect civil, faptă ilicită care aduce atingere unor valori nepatrimoniale importante, fapte care antrenează răspunderea civilă delictuală a făptuitorului.

În temeiul art. 14, al art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 și următoarele din C. civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. I. și a obligat inculpatul la plata în favoarea părții civile a sumei de 42.723,55 lei cu titlu de despăgubiri civile (29.723,55 lei daune materiale și suma de 13.000 lei daune morale).

În temeiul articolului 14 și 346 din C. de procedură penală raportat la articolul 313, aliniatul 1 din L. nr.95/2006 modificat prin OUG nr.72/2006 și articolul 1357 din C. civil s-a admis acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă C. de A. de S. C. în drepturile căreia s-a subrogat furnizorul de servicii medicale S. C. J. de U. C., cu sediul în C.- N., str. C., nr. 3-5 și în consecință a fost obligată inculpata să plătească în favoarea părții civile suma de 188 lei și dobânda legală calculată începând cu data de (...) și până la data achitării integrale a debitului.

În temeiul articolului 54 din L. nr. 136/1995, modificată prin L. nr. 3. din 13 noiembrie 2007 s-a constatat că SC E. R. A.-R., are calitate de asigurător în prezentul proces penal.

Cu privire la solicitarea reprezentantului M.ui P. de dispunere în temeiul art. 1187 alin. 1 lit. b și alin. 4 din C. penal față de inculpat a măsurii de siguranță a confiscării speciale în parte prin echivalent bănesc a autoturismului proprietate personală a inculpatului, instanța a apreciat că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a se dispune această măsură.

Pentru a fi dispusă de instanța de judecată această măsură de siguranță trebuie îndeplinite trei condiții: a) săvârșirea de către o persoană a unei fapte prevăzute de legea penală sau după caz a unei infracțiuni; b) existența unei stări de pericol; c) organul judiciar să aprecieze că prin luarea măsurii de siguranță este înlăturat pericolul social, ce decurge din deținerea anumitor bunuri, de a săvârși noi fapte prevăzute de legea penală.

Astfel, dispunerea confiscării speciale are la bază existența unei stări de pericol ce decurge din dobândirea, deținerea sau folosirea unor bunuri ce au legătură cu săvârșirea infracțiunii și posibilitatea de a fi folosite în viitor la săvârșirea altor fapte prevăzute de legea penală - așa numita „. obiectivă ";. În literatura de specialitate s-a arătat că existența pericolului social trebuie să rezulte din constatarea bazată pe datele concrete ale cauzei, care relevă că anumite obiecte au căpătat caracter de bunuri social periculoase în urma săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală (V. Dongoroz și colaboratorii, Explicații teoretice ale C.ui penal român, Ed. Academiei, B.ești, 1969, vol. II, p. 317).

Verificând condițiile menționate anterior, instanța a apreciat că prin confiscarea în parte prin echivalent bănesc a contravalorii autoturismului nu s-ar înlătura pericolul social ca inculpatul Ș. M. V. să comită din nou infracțiuni.

Împotriva sentinței judecătoriei a declarat recurs inculpatul Ș. M. V. solicitând admiterea acestuia, casarea soluției primei instanțe și rejudecând dosarul, a se reduce pedeapsa aplicată, față de circumstanțele personale ce-l caracterizează precum și față de cele reale referitoare la infracțiune, impunându-se aplicarea art. 74 Cod penal. Sub aspectul laturii civile, apreciază că se justifică reducerea daunelor morale la care a fost obligat față de partea civilă M. I.

Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivului invocat, ajunge la următoarele constatări:

Examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepselor principale aplicate recurentului Ș. M. V., constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepselor, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din C. penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.

Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.

Curtea consideră că pedeapsa principală de 2 ani și 3 luni închisoare, cu executare prin privare de libertate, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptelor comise de recurent, concretizate prin modul în care acesta a acționat, prin comiterea unor infracțiuni la legea circulației, constând în faptul că a rulat pe drumurile publice cu un autoturism în timp ce avea suspendat dreptul de a conduce, în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, a provocat un accident de circulație în urma căruia partea vătămată M. I. a suferit leziuni corporale vindecabile în 13 zile de îngrijiri medicale și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este pozitivă. De reținut că în speță pedeapsa aplicată de judecătorie pentru aceste infracțiuni este de doar 2 ani și 3 luni închisoare, ajungându-se la pedeapsa rezultantă prin revocarea suspendării condiționate de care a beneficiat inculpatul în anul 2010, tot pentru fapte similare, ceea ce dovedește perseverența infracțională a acestuia față de activitatea antisocială.

Față de modul concret de săvârșire a faptelor, cuantumul pedepsei principale de 2 ani și 3 luni închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare la conștientizarea consecințelor faptelor sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.

Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen. Nu se impune reducerea daunelor morale, deoarece conform jurisprudenței Curții Europene, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material și moral în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului.

Având în vedere că partea civilă a avut 13 zile de îngrijiri medicale, fiind internată în spital, perioadă în care a avut dureri, fiindu-i restrânse preocupările zilnice, cotidiene, la o viață pasivă, instanța de fond în mod judicios a stabilit în echitate, că suma de 13.000 lei va contribui la justa dezdăunare a părții civile, dispoziție ce va fi menținută de către curte.

Spre deosebire de răspunderea civilă contractuală ori de altă natură, răspunderea civilă delictuală nu este limitată de posibilitățile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită (art.14

C.proc.pen.).

În raport cu cele menționate, sentința instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele și verificându-se hotărârea atacată, curtea nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art.385/9 alin.3 C.proc.pen.

Așa fiind, pentru motivele ce preced, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.

În baza art.189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de avocați C. suma de 200 lei onorar apărător oficiu ce se va achita din fondul M.ui Justiției în favoarea av. G. C.

În baza art.192 alin.2 C.proc.pen.recurentul va achita statului 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar apărător oficiu.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul Ș. M. V., detinut in Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale nr. 962 din 19 septembrie 2012 a Judecătoriei C. N..

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata retinereii din 14 iulie 2012 si arestul preventiv începând cu data de 25 iulie 2012 si până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat H. G. C.

Obligă pe recurentul Ș. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29 noiembrie 2012 .

PREȘEDINTE,	JUDECĂTORI,	GREFIER
D. P. V. G. M. B.	D. S.

red.PD/CA

3 ex. - (...) jud.fond.M. D.

← Decizia penală nr. 1155/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 542/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1690/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1690/2012, Curtea de Apel Cluj