Decizia penală nr. 1846/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

D. PENALĂ NR.1846/R/2012

Ședința publică din 20 decembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P., judecător JUDECĂTORI: V. G.

M. B.

G.: D. S.

P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.

S-a luat spre examinare recursul declarat de P. DE PE L. J. S.-M. împotriva sentinței penale nr.353 din 18 octombrie 2012 a JUDECĂTORIei S.-M., privind pe inculpații C. L. M. și inculpatul minor C. V. N., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă prev.de art. 270 al. 3, coroborat cu art.

274 din L. nr. 86/2006 privind Codul V. al României, modificată și completată prin O. 5..

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul din oficiu al inculpatei, av.P. C., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpata C.

L. M. și partea civilă D. R. pentru A. și O. V. C..

P. de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Reprezentantul P.ui solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună în temeiul art.118 alin.3 C.pen. confiscarea echivalentului în bani a autoturismului marca Opel Vectra folosit de inculpată la săvârșirea infracțiunii. În situația în care bunul folosit la săvârșirea infracțiunii nu poate fi confiscat, întrucât nu este al infractorului, iar proprietarul nu a cunoscut scopul ilicit al folosirii acestuia, trebuie să se dispună confiscarea echivalentului în bani a acestuia.

Apărătorul inculpatei solicită respingerea recursului declarat de P. ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. M. confiscării speciale se ia doar atunci când se constată existența unei stări de pericol. În mod corect a reținut instanța de fond că autoturismul nu a fost adaptat ascunderii produselor de contrabandă în interior. Țigările au fost găsite în portbagaj. Solicită a se avea în vedere și practica ÎCCJ, care a decis că nu se poate dispune confiscarea autoturismului sau a echivalentului în bani a acestuia. Cu onorariu avocațial din FMJ.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.353 din 18 octombrie 2012 pronunțată de

Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr.(...), în temeiul art. 345 alin. 2 din

Codul de P. Penală a fost condamnată inculpata C. L.-M., la pedeapsa de 1 an și șase luni închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 coroborat cu art. 274 din L. nr. 86-2006, cu modificările ulterioare, cu aplicarea art. 75 litera c cod penal, art. 320 indice 1 cod procedură penală, art. 74 litera a și c raportat la art. 76 lit. c. Cod penal.

S-a făcut aplicarea art. 71-64 alin.1 lit. a teza II-a și lit. b din Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate prin prezenta sentință pe durata unui termen de încercare de trei ani și șase luni, stabilit conform art.82 Cod penal.

S-a făcut aplicarea art. 359 Cod proc. pen. și pune în vedere inculpatei dispozițiile art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin.5 cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentință, pe durata termenului de încercare.

În baza art. 345 alin. 2 din Codul de P. Penală a fost condamnat inculpatul C. V.- N., la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 coroborat cu art. 274 din L. nr. 86-2006, cu modificările ulterioare, cu aplicarea 99 și următoarele cod penal, art. 320 indice 1 cod procedură penală, art. 74 litera c raportat la art. 76 lit. d. Cod penal.

În temeiul Deciziei nr. 51-2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, s-a făcut aplicarea art. 71-64 alin.1 lit. a teza II-a și lit. b din Cod penal, pedepse aplicabile începând cu împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 110 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 1 an și 9 luni.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 359 Cod de procedură penală și pune în vedere inculpatului prevederile art. 83 Cp cu privire la posibilitatea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În temeiul art. 118 litera a din Codul penal s-a dispus conficarea cantității de 3489 pachete de țigări cu timbru ucrainean marca Viceroy, ridicate de organele I. M. la data de 25 aprilie 2012 potrivit dovezii seria P nr. 4. din data de (...).

În baza art. 109 alin. 5 cod procedură penală, s-a dispus restituirea autoturismului marca Opel Vectra cu numărul de înmatriculare (...), serie șasiu

W0L0JBF1911006475 în favoarea petentului C. I. V., cu domiciliul în comuna R. de Sus nr. 1143, județul M., CNP 1..

A fost respinsă solicitarea M.ui P. privind confiscarea contravalorii autoturismului marca Opel Vectra cu numărul de înmatriculare (...), constatând inaplicabilitatea prevederilor art. 118 litera b și dispozițiilor art. 118 alin. 3 cod penal.

În baza art. 14 alin.3 Cod de procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod de procedură penală, coroborat cu art. 236 din Codul vamal, art. 1357, art. 1372 cod civil, și art. 1382 din Noul Cod Civil, instanța a obligat în solidar inculpații C. L. M. și C. V. N. (în solidar cu părțile responsabil civilmente C. L. M. și C. V.) să plătească părții civile A. N. a V. B., sector 1, str. M. Millo,nr.13, prin D. R. pentru A. și O. V. C., cu sediul în O., str. A. Române nr.4, jud. Bihor, pentru B. V. S. M.

,str. B. Vodă ,nr.125 A, jud. M., suma de 40.118 lei reprezentând datoria vamală

(compusă din 6.619 lei-taxe vamale, 23.510 lei- accize și 9989 lei- TVA) la care se adaugă dobânzi și penalități, conform art. 119, 120 și 121 indice 1 din Codul de procedură fiscală, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a prejudiciului.

În temeiul art.191 alin.(1)și (3) C.proc.pen, instanța a obligat inculpatul C.

V. N., în solidar cu părțile responsabil civilmente, C. L. M. și C. V., la plata sumei de 510 lei, reprezentând cheltuieli judiciare (din care suma de 200 lei reprezintă onorariul avocatului V. L., desemnat din oficiu, în faza de urmărire penală, care se va suporta din fondurile M.ui de Justiție).

În temeiul art.191 alin.(1) C.proc.pen, instanța a obligat inculpata C. L. M. la plata sumei de 210 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpata C. L.-M., în data de 23 aprilie 2012 a acceptat propunerea lansată telefonic de o persoană necunoscută, de a se deplasa în vegetația de pe dealul S. și de a ridica pachete de țigări de proveniență ucraineană, introduse ilegal în țară, în schimbul unei remunerații.

Inculpata a împrumutat de la numitul C. I. V., autoturismul, marca Opel

Vectra, cu numărul de înmatriculare (...), fără ca acesta din urmă să cunoască întrebuințarea ilicită a autovehiculului împrumutat.

Deplasându-se, cu autoturismul mai sus identificat, în locația menționată în cadrul convorbirii telefonice, inculpata C. L. M., a ridicat și transportat la propriul domiciliu, șapte colete conținând pachete de țigări de proveniență ucraineană, pe care le-a depozitat într-o anexă a locuinței sale din comuna R. de S.

Întrucât la domiciliul inculpatei nu s-a prezentat vreo persoană care să ridice pachetele de țigări transportate și depozitate, aceasta a solicitat fiului său minor, C. V. N., să-i ofere sprijin în demersurile de identificare a unui potențial cumpărător, sens în care, împreună cu acesta, s-a deplasat în zona pieței de alimente din localitatea S. M., unde au convenit cu o persoană cunoscută sub prenumele de M., ca în seara aceleiași zile să încheie tranzacția, pachetele de țigări urmând a fi transportate din comuna R. de Sus în localitatea S. M., în aproprierea magazinului Liliacul.

În timp ce efectuau acest transport, autovehiculul, mai sus identificat, împrumutat de la numitul C. I. V. și condus de inculpata C. L.-M., a fost oprit în trafic pe raza localității C., de o patrulă a poliției de frontieră, context în care, s-a descoperit în interiorul autoturismului cantitatea de 3.489 pachete de țigări marca Viceroy de proveniență ucraineană.

Starea de fapt expusă este susținută prin aspectele relatate în cadrul declarațiilor inculpaților C. L.- M. și C. V.- N., vizând recunoașterea faptelor reținute în actul de sesizare, aspecte confirmate prin coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală, detaliate în rândurile ce urmează.

Veridicitatea stării de fapt este susținută și de conținutul procesului verbal de constatare (fila 5.d.u.p) conform căruia, în autoturismul condus de inculpata C. (în care se aflau inculpatul C. V. N. și numitul B. F.-C.) au fost depistate pachete de țigări de proveniență ucraineană, în portbagaj precum și în interiorul autovehiculului, cu nr. de înmatriculare (...), într-o geantă de voiaj de culoare albastră.

Relevante se dovedesc a fi depozițiile martorilor Nan I. și G. V. (filele 33, 37 d.u.p) ce evidențiază aspectele nemijlocit observate cu prilejul participării, în calitate de martori asistenți, la constatarea comiterii unei infracțiuni de contrabandă, fiind invitați în acest sens la sediul S. S. M.

Aserțiunile învinuitului B. F. C. (inserate în declarația dată în faza de urmărire penală-fila 30) vin să întărească întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații C. L.- M. și C. V. N. au fost trimiși în judecată.

I. Fapta inculpatului C. V.-N., care în data de 24 aprilie 2012, împreună cu mama sa, inculpata C. L.- M., a deținut și transportat în vederea valorificării 3.489 pachete de țigări de proveniență ucraineană, marca Viceroy, introduse în țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de

contrabandă prevăzută de art. art. 270 alin. 3 coroborat cu art. 274 din L. nr. 86 -

2006, cu modificările ulterioare .

Se impune a menționa că alin. 3 al art. 270 din L. nr. 86/2006 , cu modificările ulterioare, prevede că „sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia";.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii este realizat prin acțiunile alternative de deținere și transport a pachetelor de țigări cu timbru ucrainean, marca Viceroy, cunoscând că acestea provind din săvârșirea infracțiunii de contrabandă . Urmarea imediată este reprezentată de datoria vamală generată, iar legatura de cauzalitate dintre fapta și rezultat, este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal și calificată prin scopul urmărit de infractor de a nu plăti taxele vamale. Inculpatul a avut reprezentarea faptei de a se sustrage de la îndeplinirea cerințelor legii și a urmărit acest rezultat.

Aplicabilitatea prevederilor art. 274 din L. nr. 86/2006, cu modificările ulterioare, se justifică prin condițiile concrete de comitere a faptei, respectiv participarea mai multor persoane la comiterea infracțiunii, fiind fără relevanță pentru reținerea agravantei și limitelor sporite de pedeapsă, trimiterea în judecată a celorlalți participanți.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia.

Instanța , în individualizarea pedepsei, s-a raportat și la dispozițiile art.

320 indice 1, așa cum a fost introdus în Codul de P. Penală, prin L. nr. 2., ce dispun în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă.

De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a mai fost cercetat anterior pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 86 alin. 1 din

OUG nr. 195-2002, dispunându-se prin ordonanța din (...) (în dosarul nr.

1233/P/2009) scoaterea de sub urmărire penală, în temeiul prevederilor art. 10 litera b indice 1 cod procedură penală și aplicarea unor sancțiuni administrative de 150 .

Potrivit art. 110 din codul penal, față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sancțiunii se ține seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a crescut și în care a trăit și orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.

Alineatul doi al acestui text legal, stipulează că, pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului.

În concordanță cu criteriile vizate de textul legal mai sus enunțat, cu aspectele și concluziile inserate în cuprinsul referatului de evaluare și fișa de cazier judiciar, instanța a apreciat că aplicarea unei măsuri educative este insuficientă și ineficientă pentru îndreptarea minorului, sens în care, în procesul de individualizare, orientarea va fi favorabilă stabilirii unei pedepse.

Instanța a ținut seama însă de atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, constând în prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, sens în care va recunoaște beneficiul circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c cod penal.

Deși la prima vedere, s-ar putea conchide recunoașterea unui dublu beneficiu prin aplicarea cumulativă a prevederilor art. 320 indice 1 cod procedură penală și respectiv dispozițiilor art. 74 lit. c în raport de o singură faptă

(manifestarea unei conduite sincere), instanța a considerat că nu există impedimente pentru a se proceda la un cumul al textelor legale amintite.

Se remarcă inexistența unui text legal care să conțină o prohibiție în sensul reținerii dispozițiilor art. 320 indice 1 Cod procedură penal și art. 74 lit. c Cod penal.

Pe de altă parte, în mod indeniabil, comportarea sinceră manifestată de inculpat în cadrul procesului penal (vizând inclusiv componenta recunoașterii integrale a faptei) se circumscrie sferei aplicabilității atât a prevederilor art. 320 indice 1 cod procedură penală cât și a dispozițiilor art. 74 lit. c cod penal.

În condițiile în care conduita inculpatului antrenează aplicabilitatea a două texte legale, nu se poate susține preeminența prevederilor art. 320 indice 1 cod procedură penală în raport de dispozițiile art. 74 lit. c cod penal, în lipsa unui suport legal care să autorizeze o astfel de teză.

Un alt argument idoneu pentru cumulul celor două dispoziții legale este reprezentat de consecințele nefavorabile produse inculpatului prin reținerea aplicabilității doar a prevederilor art. 320 indice 1 cod procedură penală, prevederi ce atrag doar reducerea limitelor de pedeapsă (cu o treime în cazul pedepsei închisorii și o pătrime în ipoteza pedepsei amenzii), în contextul în care anterior introducerii art. 320 indice 1 cod procedură penală prin legea 202-2010, inculpatul putea beneficia prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c cod penal de o reducere a pedepsei sub minimul special.

Este greu să crezut că rațiunea legiuitorului a fost de a elimina posibilitatea reținerii art. 74 lit. c cod penal prin introducerea și aplicarea art. 320 indice 1 cod procedură penală (altele fiind motivele care au condus la introducerea procedurii simplificate).

Față de aceste considerente, prin raportare la prevederile art. 320 indice 1 cod procedură penală, dispozițiile art. 109 (ce au în vedere reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă) și art. 76 alin. 1 lit. d din Codul Penal, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, apreciind că astfel pot fi îndeplinite scopul represiv, dar și cel de prevenție specială, prevăzut de art.

52 Cod penal. În consecință, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa de

9 luni închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin.

3 coroborat cu art. 274 din L. nr. 86-2006, cu modificările ulterioare.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 110 din

Codul Penal, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.

Având în vedere aceste aspecte, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 110 Cod penal, pe durata unui termen de încercare de 1 an și 9 luni.

În baza art. 359 Cod proc. pen, i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Cu privire la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor în cazul condamnării inculpaților minori, prin D. nr. 51-2007, Înalta Curte de Casație și

Justiție, s-a pronunțat în sensul că pedeapsa accesorie prevăzută de art.71 raportat la art.64 lit.a și b și art.71 alin.3, este aplicabilă și inculpaților minori, pedeapsă a cărei executare va începe la împlinirea vârstei de 18 ani, atunci când minorul urmează să devină major în cursul procesului penal sau în timpul executării pedepsei.

Procedând în spiritul acestei decizii, în baza art. 71 Cod penal, art. 3

Protocol 1 CEDO a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal pe durata pedepsei.

Instanța nu a interzis inculpatului dreptul de a alege prevăzut de art. 64 alin.1 lit a teza I, deoarece nu se impune interzicerea drepturilor electorale, acesta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptelor sau de gravitatea deosebită a acestora, iar faptele inculpatului nu au conotație electorală și nici gravitate deosebită, astfel încât instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

Totodată, instanța nu a interzis inculpatului, nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.d) și e) Cod penal, întrucât săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator ( cauza Sabou și Pârcălab contra României) iar pe de altă parte, raportat la vârsta pe care inculpatul o are, acesta nici nu deține calitatea de părinte.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare, stabilit de către instanță în baza art.

82 Cod penal.

Fapta inculpatei, C. L.- M., care în data de 24 aprilie 2012, împreună cu fiul său minor, inculpatul C. V. N., a deținut și transportat în vederea valorificării

3.489 pachete de țigări de proveniență ucraineană, marca Viceroy, introduse în țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie

infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 coroborat cu art. 274 din L. nr. 86-2006, cu modificările ulterioare .

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal și calificată prin scopul urmărit de infractor de a nu plăti taxele vamale. Inculpata a avut reprezentarea faptei de a se sustrage de la îndeplinirea cerințelor legii și a urmărit acest rezultat.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpată există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acesteia.

La aplicarea pedepsei instanța a avut în vedere prevederile art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală ce stipulează reducerea limitelor de pedeapsă, criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv: dispozițiile părții generale a C. penal (condițiile răspunderii penale), limitele de pedeapsa fixate, gradul de pericol social al faptei săvârșite, modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului.

Instanța reținut că inculpatei i se aplică circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 litera c cod penal, în condițiile în care infracțiunea a fost comisă împreună cu fiul său, minor. Cât privește efectele circumstanțelor agravante, art.

78 cod penal stipulează posibilitatea de a i se aplica persoanei fizice o pedeapsă până la maximul special. În raport de natura facultativă a cauzei de agravare a pedepsei, circumstanțele reale și personale, instanța nu a aplicat sporirea de pedeapsă vizată de prevederile art. 78 cod penal.

De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că inculpata nu prezintă antecedente penale, nemaifiind anterior condamnată pentru alte fapte penale, și a reținut în beneficiul acesteia circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, ca urmare a conduitei bune pe care a avut-o inculpata anterior comiterii faptei.

Instanța a recunoscut în favoarea inculpatei circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c cod penal, argumentat de poziția procesuală exprimată

(privind recunoașterea integrală a faptelor reținute prin actul de sesizare), conduita sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, prezentarea benevolă în fața autorităților române.

Având în vedere circumstanțele atenuante judiciare reținute, prevederile art.

80 cod penal (ce nu elimină posibilitatea coborârii pedepsei sub minimul special, ci doar obligativitatea acestui efect în cazul concursului între circumstanțele agravante și atenuante) cât și limitele minime de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, instanța a considerat justificată reducerea pedepsei ce a fost aplicată și a dat eficiență dispozițiilor art. 76 la individualizarea pedepsei ce urmează să i se aplice inculpatei.

Luând în calcul ansamblul acestor criterii, instanța a condamnat inculpata la pedeapsa de 1 an și șase luni închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 coroborat cu art. 274 din L. nr. 86-2006, cu modificările ulterioare.

Întrucât în raport de particularitățile dezvoltarii psiho-sociale a inculpatei și împrejurările cauzei, instanța a apreciat că scopurile educativ, preventiv și represiv ale pedepsei pot fi atinse și fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate, și a suspendat condiționat executarea acesteia, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal pe durata unui termen de încercare stabilit potrivit art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod de procedură penală, instanța a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor a căror încălcare poate atrage revocarea suspendării executării pedepsei.

În temeiul art.191 al.(1) C.proc.pen, instanța a obligat inculpata la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului sentinței.

Cu privire la cantitatea de 3489 pachete de țigări cu timbru ucrainean marca

Viceroy, ridicată de organele I. M. la data de 25 aprilie 2012 potrivit dovezii seria P nr. 4., instanța a dat aplicare dispozițiilor art. 118 litera a din Codul penal urmând a dispune confiscarea.

Instanța a reținut că, prin încheierea pronunțată la data de 13 septembrie

2012 (fila 32), a dispus, în temeiul art. 109 alin. 5 cod procedură penală, restituirea autoturismului marca Opel Vectra cu numărul de înmatriculare (...), serie șasiu W0L0JBF1911006475 în favoarea petentului C. I. V., cu domiciliul în comuna R. de Sus nr. 1143, județul M., CNP 1., proprietarul autovehiculului cu care s-a efectuat transportul pachetelor de țigări.

Prevederile art. 118 litera b cod penal au în vedere confiscarea specială a bunurilor care au fost folosite, în orice mod, la săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Întrucât din declarațiile inculpaților C. a reieșit că proprietarul autovehiculului, cu număr de înmatriculare (...), era străin de scopul ilicit al întrebuințării autoturismului împrumutat, instanța apreciază că se impune menținerea măsurii de restituire a bunului mai sus identificat proprietarului acestuia.

În legătură cu restituirea autoturismului proprietarului acestuia, reprezentantul M.ui P. a formulat o solicitare de confiscare a contravalorii autoturismului, întemeiată pe dispozițiile art. 118 alin. 3 cod penal.

Art. 118 alin. 3 cod penal, s-a dispus că, în cazurile prevăzute de în alin. 1 lit. b și c, dacă bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu sunt ale infractorului, iar persoana căreia îi aparțin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confiscă echivalentul în bani al acestora.

Neîndoielnic prevederile art. 118 alin. 3 cod penal, pornesc de la situația premisă reglementată de art. 118 alin. 1 lit b, și anume folosirea bunului la săvârșirea infracțiunii.

În speță, se ridică problema în ce măsură poate fi admisă teza folosirii autovehiculului mai sus identificat la comiterea infracțiunii de contrabandă.

Interpretând prevederile art. 118 lit. b cod penal, instanța a apreciat că pentru a fi confiscat, se impune ca bunul să servească efectiv la comiterea infracțiunii.

Raportat la ansamblul probator administrat în cauză (cu precădere procesul verbal de constatare a faptei) instanța a considerat că autovehiculul cu care s-au transportat pachetelor de țigări nu a servit efectiv la comiterea infracțiunii de contrabandă.

Astfel, instanța a apreciat că mijlocul de transport cu care inculpații s-au deplasat având asupra lor o cantitate de pachete de țigări de proveniență ucraineană, ce urma a fi vândută nu ar putea fi considerat că a servit la săvârșirea infracțiunii, în timp ce mijlocul de transport în caroseria căruia au fost camuflate pachetele de țigări ce urmau a fi vândute, precum și mijlocul de transport care a fost pregătit sau adaptat pentru a putea fi ascunse pachetele de țigări în interiorul acestuia, sunt supuse confiscării speciale. În speță, însă nu ne aflăm în prezența niciuneia din aceste ultime două situații mai sus expuse, aspect ce se desprinde facil din analiza procesului verbal de constatare a infracțiunii (fila

5 d.u.p), pachetele de țigări fiind identificate în portbagajul autoturismului și în interiorul acestuia într-o geantă de voiaj.

M. de siguranță a confiscării speciale a mijlocului de transport se dispune, ținându-se seama de prevederile art. 111 alin. 1 cod penal, în măsura în care există o stare de pericol rezultată din întrebuințarea pe care acesta a primit-o în săvârșirea unei infracțiuni sau din destinația care i s-a dat mijlocului de transport în scopul comiterii infracțiunii.

În speță, nu există această stare de pericol.

O opinie similară celei din paragrafele precedente se regăsește și în conținutul Deciziei nr. 18-2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 118 litera b din codul penal și ale art. 17 alin. 1 din L. nr. 143-2000 privind confiscarea specială a mijlocului de transport în cazul infracțiunii de trafic de droguri.

Ori identitatea de rațiune implică identitatea de soluție.

Incontestabil, în condițiile în care, nu poate fi dispusă măsura confiscării autovehiculului mai sus identificat, pentru motivele expuse, a fortiori, nu se poate proceda la confiscarea contravalorii acestuia.

Raportat la aceste considerații, instanța a opinat în sensul inaplicabilității prevederilor art. 118 alin. 1 litera b și alin. 3 din codul penal, urmând a respinge solicitarea reprezentantului M.ui P..

Sub aspectul laturii civile a prezentei cauze, prevalându-se de dispozițiile R. (CEE) nr. 2913-92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a C. vamal Comunitar, Regulamentul (CEE) nr. 2454-1993 a Comisiei din 2 iulie 1993, Codul fiscal, cu modificările ulterioare, H. Guvernului României nr. 44-2004 privind

Normele de aplicare a codului fiscal, art. 206 indice 5 lit. b, 206 indice 6 și art.

206 indice 7 lit.d, art. 131 lit. a, art. 136 alin. 1 din Codul Fiscal, D. R. pentru A.

și O. V. C. în reprezentarea Autorității Naționale a V., în cuprinsul adresei nr.

11076-J din (...) (fila 12), a apreciat că prejudiciul cauzat bugetului de stat în cazul mărfurilor care provin din afara Uniunii Europene și au fost introduse ilegal în Comunitate se compune din taxe vamale, accize și TVA.

Partea civilă, în sprijinul pretențiilor deduse judecății, a făcut referire la H. din data de (...), dată în Cauza C-459-7 de Curtea E. de Justiție, în cadrul căreia s-a statuat că pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu.

S-a menționat de către partea civilă că, datoria vamală care a luat naștere la introducerea ilegală a 3489 pachete țigarete pe teritoriul vamal al României este de

40.118 lei (compusă din taxe vamale-6.619 lei, accize 23.510 lei și TVA-9.989 lei), conform adresei emisă de B. V. S., solicitându-se a se face aplicarea prevederilor art. 119 , art. 120 și art. 120 indice 1 din Codul de procedură fiscală.

Instanța a reținut că dispozițiile art. 136 alin. 1 dispun că "în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare";.

Conform prevederilor art. 139 din Codul Fiscal "În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare";.

În conformitate cu art. 249 din Directiva CE nr. 112/2006 (Directiva TVA), se stabilește că directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru căruia i se adresează, lăsând autorităților naționale competența privind modalitatea de transpunere.

În opinia Curții, este irelevant faptul că scopul activității este unul ilicit, indiferent de scopul sau rezultatul activității respective. În sensul arătat sunt și cauzele C 158/98- Coffeshop Siberie și Cauza C 111/92-Wifried Lange, cauze în care CEJ și-a fundamentat soluția pe faptul că principiul neutralității se opune operării unor distincții de ordin general între tranzacțiile legale și cele ilegale.

În conformitate cu prevederile art. 9 din Directiva sus menționată, persoana impozabilă înseamnă orice persoană care în mod independent, desfășoară în orice loc activitate economică indiferent de scopul sau rezultatele activității respective.

Cu privire la perceperea de TVA în cazul activităților ilicite, instanța reține că diferența de tratament fiscal în funcție de natura licită sau ilicită a activităților desfășurate ar conduce implicit la încălcarea principiului neutralității fiscale.

Instanța a avut în vedere că art. 202 din regulamentul CEE nr.2913/1992 al Comisiei de I. a C. vamal Comunitar, descrie modalitatea și momentul în care se naște o datorie vamală. Dispozițiile legale sus menționate prevăd că o datorie vamală la import poate să ia naștere prin introducerea ilegală într-o altă parte pe acel teritoriu a unor mărfuri amplasate într-o zonă liberă sau antrepozit liber.

În cadrul alineatului doi al articolului indicat se stipulează că datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal.

Mai mult, regulamentul mai sus amintit, definește în cadrul alin. 3 al articolului 203, noțiunea de debitor vamal, în care se integrează orice persoană care a dobândit sau deținut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe în mod normal, în momentul cumpărării sau primirii mărfurilor că ele au fost sustrase de sub supraveghere vamală.

Raportând starea de fapt cuprinsă în actele de sesizare la prevederile legale mai sus enunțate, instanța a apreciat că inculpații se includ în sfera debitorilor vamali.

Ori, în condițiile în care, se recunoaște aplicabilitatea prevederilor regulamantului la care s-a făcut mai sus referire, incidența noțiunii de datorie vamală și calitatea inculpaților de debitori vamali, instanța a apreciat că toate aceste aspecte nu fac decât să se opună admisibilității tezei încadrării infracțiunii de contrabandă în sfera infracțiunilor de pericol și să plaseze acest tip de infracțiuni în sectorul infracțiunilor economice, atâta timp cât nu se poate contesta producerea unui prejudiciu.

Instanța a reținut că art. 206 indice 5 din Codul fiscal, reglementează faptul generator al accizelor, acesta fiind reprezentat conform literei b de importul produselor accizabile pe teritoriul comunității.

Conform art. 206 indice 6 din același cod, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, aceasta din urmă fiind definită potrivit art. 206 indice 7 litera b inclusiv prin importul de produse accizabile, chiar și neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize.

În legătură cu problematica aplicării concomitente a măsurii de siguranță a confiscării speciale în cazul infracțiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 din L. nr. 86-2006 privind Codul vamal și a obligării legale a inculpatului la plata sumelor reprezentând datoria vamală, a fost promovat un recurs în interesul legii, respins însă ca inadmisibil prin D. nr. 21 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 17 octombrie 2011.

Pe de altă parte, din interpretarea dispozițiilor art. 224 punctul 1 lit. a și art. 234 alin. 3 din Codul vamal, reiese fără echivoc, că în cazul infracțiunii de contrabandă, obligația de plată a taxelor vamale, ca drept de creanță al statului, instituie repararea pagubei și se circumscrie cadrului legal privind obiectul, exercitarea și rezolvarea acțiunii civile reglementat prin dispozițiile art. 14 și art.

346 din Codul de procedură penală.

Instanța a avut în vedere că interpretarea oferită de C. prevederilor art. 202

și art. 233 primul paragraf lit. d din Regulamentul CEE nr. 2913-92 al Consiliului din (...) de instituire a C. V. comunitar, cu modificările și completările ulterioare, este în sensul de a nu se considera stinsă datoria vamală decât în condițiile în care punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității, intervine înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situate în interiorul acestui teritoriu. Pe cale de consecință, în alte condiții decât cele anterior expuse, datoria vamală nu se stinge.

Prin raportare la aspectele mai sus expuse, instanța constată că aplicabilitatea măsurii confiscării prin prezenta sentință, nu determină stingerea datoriei vamale (compusă, în lumina dispozițiilor legale sus enunțate din taxe vamale, TVA, accize) neinstalându-se o stare de incompatibilitate prin reținerea unui cumul al măsurii confiscării cu obligația inculpaților-debitori vamali la plata datoriei vamale.

Prevederile art. 236 din Codul vamal, stipulează că, atunci când există mai mulți debitori pentru aceeași datorie vamală, aceștia sunt obligați să plătească în solidar.

Instanța a reținut că art. 1357 din noul cod civil dispune că, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, în timp ce art. 1372 prevede că, cel care, în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătorești este obligat să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicție răspunde de prejudiul cauzat altuia de către aceste din urmă persoane.

De asemenea, este de menționat că art. 1382 cod civil stipulează că, cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.

Plecând de la considerațiile de mai sus, în baza art. 14 alin.3 Cod de procedură penală raportat la art. 346 alin.1 Cod de procedură penală, coroborat cu art. 236 din Codul vamal, art. 1357, art. 1372 cod civil, și art. 1382 din Noul Cod civil, instanța a obligat în solidar inculpații C. L. M. și C. V. N. (în solidar cu părțile responsabil civilmente C. L. M. și C. V.) să plătească părții civile A. N. a V. B., sector 1, str. M. Millo,nr.13, prin D. R. pentru A. și O. V . C. , cu sediul în O., str. A. Române nr.4, jud. Bihor, pentru B. V. S. M., str. B. Vodă ,nr.125 A, jud. M., suma de 40.118 lei reprezentând datoria vamală (compusă din 6.619 lei-taxe vamale, 23.510 lei- accize și 9989 lei- TVA) la care se adaugă dobânzi și penalități, conform art. 119, 120 și 121 indice 1 din Codul de procedură fiscală, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a prejudiciului.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației prin care s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza , pronunțarea unei noi hotărâri prin care în temeiul art.118 alin.3 C.p. să se dispună confiscarea contravalorii autoturismului marca Opel Vectra folosit de inculpată la săvârșirea infracțiunii .

În motivele de recurs s-a arătat că în situația în care bunul folosit la săvârșirea infracțiunii nu poate fi confiscat, deoarece nu aparține infractorului, iar proprietarul acestuia nu a cunoscut scopul ilicit al folosirii bunului , trebuie să se dispună confiscarea echivalentului în bani a acestuia.

Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

Potrivit art.118 lit.b C.p.p. bunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparținând alte persoane , aceasta a cunoscut scopul folosirii lor sunt supuse confiscării.

Raportat la ansamblul probelor administrate în cauză, apreciem că autovehiculul cu care au fost transportate țigările, nu a servit efectiv la comiterea infracțiunii de contrabandă.

Astfel, țigările au fost descoperite în portbagajul autoturismului și o geantă de voiaj în interior, acesta nefiind supus unor modificări, care să ascundă țigările în interiorul acestuia, situație în care se putea dispune confiscarea autoturismului sau a contravalorii acestuia dacă nu aparținea inculpatei.

Potrivit art.111 alin.1 C.p. măsura de siguranță are ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală.

În cauză nu există o asemenea stare de pericol, întrucât autoturismul care a fost folosit pentru transportul țigărilor de contrabandă nu aparține inculpatei, iar acesta nu a fost adaptat special pentru ascunderea unor bunuri provenite din contrabandă.

Având în vedere că autoturismul care a fost folosit pentru transportul țigărilor provenite din activitatea de contrabandă nu aparține inculpatei și că acesta nu a fost adaptat special în vederea transportării unor astfel de bunuri, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației împotriva sentinței penale nr.353 din (...) a JUDECĂTORIei S. M. urmează să fie respins , ca nefondat.

În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de avocați C. suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ (P. C.).

Cheltuielile judiciare suportate de stat în recurs urmează să rămână în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria

Sighetu Marmației împotriva sentintei penale nr. 353 din 18 octombrie 2012 a

JUDECĂTORIei S. M.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 decembrie 2012 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

D. P. V. G. M. B.

G. D. S.

Red.V.G./S.M.D.

2 ex./(...)

← Decizia penală nr. 1317/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 527/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1846/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1846/2012, Curtea de Apel Cluj