Decizia penală nr. 1848/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.1848/R/2012

Ședința publică din 20 decembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P., judecător

JUDECĂTORI: V. G.

M. B.

GREFIER: D. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: D. S.

S-a luat spre examinare recursul declarat de SC C. A. SA împotriva încheierii din 26 ianuarie 2012 a Judecătoriei C. N., având ca obiect îndreptarea erorii materiale.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părții.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat de SC C. A. SA.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de societatea de asigurare ca nefondat.

C U R T E A

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.581 din 7 iunie 2010 în baza art. 178 al. 2 și 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul D. F., fiul lui Ion si al M., nascut la data de 9 martie 1975 in Făurei, jud. B., cetatean roman, mecanic la S. S. I. S., necăsătorit, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat B., str. C., nr. 8, jud B., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 184 al. 1 și 3 din C. a condamnat pe inculpatul D. F. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În condițiile art. 33 lit b din C. a constatat că cele două infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta hotărâre au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni.

În baza art. 34 lit. b din C. a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedeapsa de 6 luni închisoare, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare care va fi executată fără spor în regim de detenție.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.

S-a constatat că pentru autovehiculul cu marca Mercedes cu nr. de înmatriculare (...) proprietatea S. S. I. S., condus de către inculpat la data de 28 iulie 2006 a fost încheiată polița de asigurare seria BU nr.

0005889 eliberată la data de 1 octombrie 2005 de către S. C. A. S. cu sediul în B. valabilă pentru acest autovehicul începând cu data de 1 mai

2006 și până la data de 2 octombrie 2006, iar asiguratorul va răspunde în condițiile și limitele legii și ale contractului de asigurare.

În condițiile art. 1000 al. 3 din C.civ. s-a constatat că S. S. I. S. are calitatea de parte responsabilă civilmente și va răspunde în solidar cu inculpatul pentru despăgubirile materiale și morale.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă V. A. cu domiciliul în C.-N., str. Dâmboviței, nr. 45, ap. 27, jud. C. și obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 6.500 lei reprezentând daune materiale, precum și la plata sumei de 10.000 euro, echivalent în lei, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile C. V., C. E., C. ANA-M. și C. D., toți cu domiciliul în C.-N., str. Fortăreței, nr. 5, jud. C. și obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 51.003,08 lei reprezentând daune materiale către părțile civile C. V. și C. E., precum și la plata sumei de 200.000 euro, echivalent în lei, celor patru părți civile, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile B. V., B. M. și B. M. I. V., toți cu domiciliul în C.-N., str. Aurel V., nr. 58, ap. 30, jud. C. și obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 48.122,9 lei reprezentând daune materiale către părțile civile B. V. și B. M., precum și la plata sumei de 200.000 euro, echivalent în lei, celor trei părți civile, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile U. B. I. T., cu domiciliul în C.-N., str. Gorunului, nr. 2, ap.

88, jud. C. și obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 15115,03 lei reprezentând daune materiale, precum și la plata sumei de 200.000 euro, echivalent în lei, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. DE U. B. și obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 775,04 lei.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. DE R. C.-N. și obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 201,67 lei.

În temeiul art. 189 al. 1 din C.p.p. onorariul avocatului din oficiu

LUCACI A. C. de 200 lei va fi suportat din fondurile M.ui Justiției.

În temeiul art. 193 al. 1 din C.p.p.a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părților civile U. B. I. T. suma de 17.515,03 lei, B. V. suma de 4320 lei, VOLDEA V. suma de

5401,7 lei, V. A. suma de 1900 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

În baza art. 191 al. 1 și 3 din C.p.p. a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 11.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. a fost trimis în judecată inculpatul D. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. al. 2 și 5 C. și vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al. 1 și 3 din C. cu aplicarea art. 33 lit.b din C.

S-a reținut că evenimentul rutier din data de 28 iulie 2006 de pe podul rutier G. -Vadu Oii, în urma căruia a rezultat moartea victimelor

B. V. O., U. B. O. și C. M., precum vătămarea corporală a părții vătămate

V. A., s-a datorat conduitei culpabile exclusive a inculpatului D. F., care, înfrângând exigențele prev. de art. 50 din Normele privind autorizarea și efectuarea transporturilor rutiere cu greutăți și/sau cu dimensiuni de gabarit care depășesc limitele maxime prev. de OG 4. a pătruns pe podul rutier cu o viteză de 62 de km/h superioară limitei de 10 km/h. același conducător auto a intrat cu capul tractor pe sensul de circulație al microbuzului în care se aflau cele patru persoane, și care se deplasa regulamentar pe o traiectorie rectilinie, nedepășind limita de separare a celor două benzi de circulație.

Instanța a audiat inculpatul, partea vătămată, părțile civile și a administrat proba cu martori și înscrisuri. În cursul urmăririi penale a fost administrată și proba cu expertiza tehnică.

Urmărirea penală a început împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 2 și 5 din C. prin rezoluția procurorului din data de 29 septembrie 2008. C. ordonanței procurorului din data de 27 aprilie 2009 de extindere a cercetărilor și de începere a urmăririi penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 al. 1 și 3 din C., s-a adus la cunoștința persoanei vătămate, prin avocat ales, concluziile raportului de expertiză medico-legală la data de 4 martie 2009, iar persoana vătămată, V. A., a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului și a lui S. J. C. (filele 20-21 și filele 80-81 vol. II).

Despre latura penală:

La data de 28 iulie 2006, inculpatul D. F. a condus autotrenul format din autotractorul marca Mercedes Benz înmatriculat sub nr. (...) și semiremorca Schimitz cu nr. de înmatriculare (...), ansamblu agabaritic, proprietatea S. I. S. S. pe ruta G.-Ș.-B.-V.-I.-G.-H.- C.

La data de 28 iulie 2006, echipa de handbal din care făceau parte cele trei victime și partea vătămată se întorceau din stațiunea Saturn spre C.-N. C. trei victime și partea vătămată călătoreau pe locurile din partea stângă în spatele șoferului în primul dintre cele două microbuze, microbuz cu nr. de înmatriculare (...), proprietatea S. COSTINEȘTI C. S., condus de către S. J. C.

În jurul orei 23.35 microbuzul circula cu o viteză de 70 km/h pe podul rutier G. -Vadu Oii, drum prevăzut inițial cu câte două benzi de circulație pentru fiecare sens, dar, în acea perioadă, cele două benzi aferente sensul opus de deplasare a microbuzului erau în lucru, iar circulația era dirijată pe cele două benzi de sens in direcția de deplasare a microbuzului. Restricțiile de circulație ca urmare a lucrărilor erau în mod regulamentar semnalizate (fila 155 vol. I dos. UP).

M. S. J. C. a declarat că circula aproape de parapetul din dreapta sa, pe un drum care nu prezenta denivelări, iar la un moment dat, circulând pe porțiunea de drum îngustată, a văzut două faruri puternice din direcția opusă. Când a ajuns în dreptul vehiculului ale cărui faruri le văzuse a fost agățat și atunci a realizat că autovehiculul ce venea din direcția opusă circula pe contrasens (fila 255). M. N. M. Sorin, cel de al doilea șofer al microbuzului cu care făcuse schimbul martorul S. J. C. cu puțin înaintea orei 23.30, a declarat că se afla lângă șofer când a văzut din față un autovehicul care a intrat pe porțiunea de drum îngustată printr-un viraj la stânga trecând peste marcajul longitudinal continuu. Cei doi martori nu au observat semnale luminoase pe partea stângă a autovehiculului care venea din direcția opusă. Din momentul impactului care nu a mai putut fi evitat de către martorul S. J. C., microbuzul a circulat razant cu parapetul din dreapta până la oprire. M. R. M. A. care se afla în același microbuz pe rândul al treilea din partea dreaptă a declarat că în momentul impactului, martorul N. i-a strigat martorului S. să tragă spre dreapta astfel că au ajuns proiectați în parapet.

Ceilalți pasageri ai microbuzului nu au văzut derularea evenimentelor fie pentru că dormeau, fie pentru că erau în stare de semi- veghe, aducându-și aminte doar de cele petrecute după impactul dintre cele două autovehicule.

Analizând procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile inculpatului și a martorilor arătați mai sus, toate acestea coroborate cu raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză după începerea urmăririi penale împotriva inculpatului reținem următoarele:

Segmentul de drum pe care se circula avea o lățime de 6,70 m și era delimitat de marcaj longitudinal continuu, ceea ce face ca fiecare bandă de circulație să aibă o lățime de 3,50 m. pe ambele sensuri de mers existau indicatoare care limitau viteza de 40 km (conform procesului verbal de cercetare la fața locului). La o distanță de 5 m de indicator, pe sensul de mers dinspre B. spre C., adică sensul de mers al autotrenului, erau montate succesiv, la o distanță de 10 m între ele, patru balize direcționale, prevăzute cu lămpi de culoarea galbenă și având la bază indicatorul Ocolire spre stânga. C. planșelor fotografice de la fața locului și declarațiile martorilor, drumul pe care se circula nu prezenta denivelări, aspect reținut și de către expertul judiciar. L. semiremorcii platformă tractată de către inculpat era de 2,45 m, iar foile de tablă transportate ieșeau din gabaritul acesteia cu 28 de cm, ceea ce conduce la concluzia că lățimea concretă a autotrenului era de 3,01 m. L. microbuzului era de 1,933 m. A. era prevăzut cu un girofar de culoarea galbenă montat pe cabina tractorului. De pe partea stânga față s-a identificat sub platformă locul de unde s-a desprins suportul pentru lampa de gabarit, iar în zona în care s-a desprins suportul nu s-a evidențiat nici un conductor electric care să fi alimentat lampa, ceea ce conduce la concluzia rezonabilă că lampa de gabarit nu era în funcțiune. Concluzia este întărită de declarațiile martorilor S. J. C. și N. M. S. Pe colțul din stânga față al încărcăturii semiremorcii s-au găsit resturi de geam, de tablă și garnituri de cauciuc care provin de la microbuz. C. aceste date cu concluziile rapoartelor de autopsie medico-legale (filele

175-177 dos. UP vol. II) instanța reține că decesul celor trei persoane, B. V. O., U. B. O. și C. M. care ocupau locurile de geam din partea stângă a microbuzului, în spatele șoferului, s-a produs exclusiv ca urmare a impactului violent cu tabla transportată de autotrenul condus de către inculpat și care a secționat partea stângă a microbuzului. Masa totală a autotrenului condus de către inculpat, respectiv de 48,270 tone depășea greutatea totală prevăzută în autorizația specială de transport, respectiv

39 tone, cât și greutatea pe osii din același document. Vom reține concluzia raportului de expertiză efectuat de A. I.-M. conform căreia, depășirea greutăților așa cum au fost menționate anterior a avut ca efect direct reducerea coeficientului global de frânare a autotrenului. Din diagrama de parcurs depusă la dosarul cauzei (filele 58 vol I) și adresa de la fila 203 din dos. UP vol I, reținem că la momentul impactului autotrenul circula cu o viteză de 62 de km/h.

C. raportului de expertiză impactul dintre cele două autovehicule a avut loc la o distanță de 59 m de ultima baliză direcțională situată pe sensul de circulația a autotrenului condus de către inculpat și care era poziționată pe marcajul longitudinal continuu care delimita cele două sensuri de circulație pe pod înainte de efectuarea reparațiilor. Concluziile raportului de expertiză sunt rezonabile, prezentând un grad foarte mare de probabilitate cu privire la manevrele efectuate de inculpat. A., având în vedere lățimea autotrenului de 3,01 m și lățimea benzii pe care a fost direcționat de baliză, respectiv de 3,35 m, inculpatul trebuia să circule la o distanță de 17 cm de marcajul longitudinal ce delimita banda sa de circulație de cea a microbuzului, distanță identică cu cea din partea dreaptă, unde se efectuau lucrările. Pentru a depăși obstacolul reprezentat de ultima baliză, inculpatul a efectuat, în mod ineluctabil un viraj la stânga mai amplu, pentru a permite remorcii, care este mobilă în raport cu capul de tractor, să depășească în siguranță ultima baliză. În urma acestui viraj, în mod necesar autotrenul a depășit marcajul longitudinal intrând pe sensul de deplasare al microbuzului. După depășirea balizei cu întregul corp al remorcii, a urmat manevra de virare la dreapta pentru a reveni cu întreg autotrenul pe banda sa de deplasare, ceea ce presupune că în momentul inițializării manevrei spre dreapta cu tractorul remorca, cel puțin partea in față stânga a semiremorcii era în continuarea liniei de deplasare descrise de tractor, respectiv pe sensul opus pe care circula microbuzul. Având în vedere viteza cu care circula autotrenul, respectiv 63 km/h și distanța de 59 de m, față de ultima baliză ocolită de autotren, la care s-a produs impactul dintre cele două autovehicule, timpul scurs de la inițializarea manevrelor descrise mai sus și până la impact a fost de 0,056 minute, adică 3,36 secunde. În mod cert, dacă inculpatul ar fi circulat cu viteza de până la 10 km/h, ar fi reușit să redreseze ansamblul agabaritic pe sensul său de mers într-o distanță mai mică.

Din fotografiile celor două autovehicule luate odată cu cercetarea la fața locului și de din dinamica accidentului descrisă mai sus s-a reținut că, în concordanță cu împrejurările de fapt mai sus reținute, microbuzul a intrat în coliziune direct cu semiremorca autotrenului, care a acroșat microbuzul începând cu partea stângă, de la nivelul locului șoferului microbuzului și a continua secționarea părții stângi cu o profunzime din ce în ce mai redusă până la capătul microbuzului. Și este firesc să fie așa, de vreme ce atât tractorul autotrenul, care avea remorca pe sensul de deplasare al microbuzului, cât și partea frontală a microbuzul nu prezintă urme ale impactului inițial ce în mod evident a fost cel mai puternic. De altfel, inculpatul a declarat că impactul l-a perceput ca un zgomot în dreptul semiremorcii (fila 224).

C. art. 50 din Ordinul 407/1999 pentru aprobarea Normelor

privind autorizarea și efectuarea transporturilor rutiere cu greutăți și/sau cu dimensiuni de gabarit care depășesc limitele maxime prevăzute în Ordonanta Guvernului nr. 4. privind regimul drumurilor trecerea pe poduri, pe pasaje superioare și viaducte se va efectua cu viteza maxima de

10 km/h, fără opriri, fără socuri, pe banda din dreapta în sensul de mers sau conform condițiilor speciale prevăzute în autorizație. În cazurile speciale prevăzute în autorizație trecerea se poate efectua prin tractare cu cablu. Potrivit art. 56 din același act normativ dacă lățimea convoiului în mers este cuprinsă între limita maxima admisă și 3,20 m inclusiv, acesta va avea montata, suplimentar, în mod obligatoriu, în fata și în spate, câte o tablita avertizoare cu inscripția "ATENTIE! GABARIT DEPĂȘIT!", iar mijlocul de tractare va folosi continuu lampile girofar de culoare galbena. Reținem concluziile raportului de expertiză cu privire la faptul că ansamblul agabaritic condus de către inculpat nu avea montată plăcuța avertizoare și nici nu erau semnalizate vizibil limitele laterale ale încărcăturii, aceste concluzii coroborându-se cu declarațiile martorilor.

Totodată s-a reținut că dispozițiile art. 41, 47 și 48 din OUG 195/2002, R în vigoare la acea dată, precum și disp. art. 129 și 153 din HG 85/2003, obligau inculpatul să circule cât mai spre partea dreaptă.

R. la viteza de deplasare, inculpatul a declarat că a considerat că trebuie să urmeze indicatoarele care limitau viteza de deplasare, iar nu alte norme. Reamintim inculpatului că normele care reglementează în mod special regimul de deplasare a autovehiculelor agabaritice au prioritate și că, de altfel, limitarea de viteză pentru camioane pe acel sector de drum era de 40 km/h.

Concluzionând asupra elementelor de fapt detaliate mai sus, instanța reține că, la nivelul raportului de cauzalitate, decesul celor trei tineri, respectiv B. V. O., U. B. O. și C. M., precum și vătămarea corporală a părții vătămate V. A. s-au datorat exclusiv nesemnalizării corespunzătoare a încărcăturii agabaritice, a manevrei de intrare pe drumul îngustat ce a presupus conducerea pe contrasens a autotrenului de către inculpat, precum și a vitezei mult peste limita legală cu care circula inculpatul și care a afectat în mod direct coeficientul și timpul de frânare.

Instanța a reținut că fapta inculpatului D. F. care, în noaptea zilei de 28 iulie 2006, în jurul orei 23.30, a condus autotractorul marca Mercedes Benz înmatriculat sub nr. (...) și semiremorca Schimitz cu nr. de înmatriculare (...), ansamblu agabaritic, proprietatea S. I. S. S. pe podul rutier G. -Vadu Oii cu nerespectarea dispozițiilor legale privind semnalizarea corespunzătoare, prin depășirea vitezei legale și prin intrarea pe contrasens, intrând astfel în coliziune cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...), proprietatea S. COSTINEȘTI C. S., condus de către S. J. C., iar ca urmare a impactului au decedat B. V. O., U. B. O. și C. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 2 și 5 din C..

La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama de prev. art.

72 din C., va lua în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, de gradul de pericol social ridicat al faptei raportat la împrejurările de fapt reținute din ansamblul probator, de consecințele deosebit de grave ale faptei inculpatului, de atitudinea inculpatului care, pe parcursul procesului penal nu a înțeles să conștientizeze fapta și urmările ei, fie încercând să disipeze vinovăția asupra altor persoane, fie să potențeze anumiți factori sau condiții, care, deși prezenți, nu au intervenit în lanțul cauzal dintre fapta inculpatului și rezultat. Vom reține faptul că inculpatul este la prima abatere de la normele penale, precum scopul pedepsei penale raportat la cei 4 ani scurși de la data săvârșirii faptelor. În baza art. 178 al. 2 și 5 din C. pen. vom condamna pe inculpatul D. F. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

Din raportul de expertiză medico-legală nr. 902/II/b/39/12 februarie 2009, examinându-se documentele medicale ale părții vătămate de la epoca evenimentului rutier descris mai sus, s-a concluzionat că partea vătămată a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 23-25 de zile de îngrijiri medicale (fila 181 vol. II dos. UP). C. procesului verbal de la filele 24-27 vol. II dos. UP, inițial, inculpatul a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă față de partea vătămată V. A. P. și singura declarație luată părții vătămate a fost la data de 3 februarie 2009 și nu există vreo probă la dosarul cauzei din care să rezulte că părții vătămate i-ar fi fost adusă la cunoștință identitatea inculpatului, mai repede dedata de 4 martie 2009, declarând că formulează plângere prealabilă (fila 20 verso). Plângerea a fost formulată și în scris la data de 11 martie 2009. Așadar reținem că partea vătămată a respectat termenul prev. de art. 284 din C.p.p.

Instanța a reținut că fapta inculpatului D. F. care, în noaptea zilei de 28 iulie 2006, în jurul orei 23.30, a condus autotractorul marca Mercedes Benz înmatriculat sub nr. (...) și semiremorca Schimitz cu nr. de înmatriculare (...), ansamblu agabaritic, proprietatea S. I. S. S. pe podul rutier G. -Vadu Oii cu nerespectarea dispozițiilor legale privind semnalizarea corespunzătoare, prin depășirea vitezei legale și prin intrarea pe contrasens, intrând astfel în coliziune cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare (...), proprietatea S. COSTINEȘTI C. S., condus de către S. J. C., iar impactul a provocat leziuni părții vătămate V. A. care au necesitat pentru vindecare 23-25 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.

184 al. 1 și 3 din C.

Reținând aceleași criterii de individualizare a pedepsei în baza art.

184 al. 1 și 3 din C. vom condamna pe inculpatul D. F. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În condițiile art. 33 lit b din C. s-a constatat că cele două infracțiuni pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta hotărâre au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni.

În baza art. 34 lit. b din C. vom contopi pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedeapsa de 6 luni închisoare, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare care va fi executată fără spor în regim de detenție.

În baza art. 71 al. 2 din C. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C., ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

Despre latura civilă:

Dintru început s-a constatat că pentru autovehiculul cu marca Mercedes cu nr. de înmatriculare (...) proprietatea S. S. I. S., condus de către inculpat la data de 28 iulie 2006 a fost încheiată polița de asigurare seria BU nr. 0005889 eliberată la data de 1 octombrie 2005 de către S. C. A. S. cu sediul în B. valabilă pentru acest autovehicul începând cu data de 1 mai 2006 și până la data de 2 octombrie 2006, iar asiguratorul va răspunde în condițiile și limitele legii și ale contractului de asigurare

(filele 189-190 vol. I dos. UP).

Totodată, s-a reținut că inculpatul era angajat al S. I. S. S. (172 și urm. vol. I dos. UP), iar la data de 28 iulie 2006 efectua un transport în temeiul atribuțiilor de angajat. În consecință în condițiile art. 1000 al. 3 din C.civ. vom constata că S. S. I. S. are calitatea de parte responsabilă civilmente și va răspunde în solidar cu inculpatul pentru despăgubirile materiale și morale.

Fără să privim acțiunea civilă ca o a doua sancțiune, s-a reținut că fapta inculpatului săvârșită din culpă cu prevedere a produs un prejudiciu material părților civile, constând în cheltuielile făcute ca urmare a accidentului din data de 28 iulie 2006, precum și un prejudiciu moral.

Instanța a luat în considerare declarațiile martorilor cu privire la cheltuielile efectuate de părți ca urmare a evenimentului din data de 28 iulie 2006, nefiind rezonabil să se pretindă părților numai proba cu înscrisuri, având în vedere starea emoțională produsă de decesul celor trei tineri și accidentarea părții vătămate. C. făcute de către părții celor trei victime cu aducerea trupurilor la C.-N., cu funeraliile, cu ritualurile ortodoxe ulterioare și cu organizarea memorialului anual TAMIBO au fost dovedite prin înscrisuri, în parte și prin martorii F. E. V. (fila 262), Petruș

M. Florin (fila 289) și S. Sabin (fila 290).

C. făcute de părțile vătămate V., au fost dovedite prin declarația lui

V. E.

Cât privește daunele morale instanța reține că cei trei tineri avea

15 ani, proveneau din familii unite și aveau posibilități reale de a deveni sportivi de performanță. Dispariția prematură a celor trei tineri în condiții tragice a produs familiilor un șoc emoțional ale cărui consecințe se vor resimți și pe mai departe. În acest sens pledează și inițiativa părților civile care mențin vie amintirea celor trei tineri decedați prin organizarea unei manifestații sportive comemorative anuale. Reparația prejudiciului moral se va face atât printr-un act de justiție coerent care să țină seama de demnitatea inculpatului cât și de demnitatea și vulnerabilitatea părților civile, dar și în mod efectiv prin acordarea unei despăgubiri proporționale cu trauma psihică și chiar fizică încercată de către părțile civile.

Considerând dovedite despăgubirile materiale și întemeiate în parte despăgubirile morale s-a admis în parte acțiunile civile după cum urmează:

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. vom admite în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile C. V., C. E., C. ANA-M. și C. D. și au obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 51.003,08 lei reprezentând daune materiale către părțile civile C. V. și C. E., precum și la plata sumei de 200.000 euro, echivalent în lei, celor patru părți civile, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile B. V., B. M. și B. M. I. V. și a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 48.122,9 lei reprezentând daune materiale către părțile civile B. V. și B. M., precum și la plata sumei de 200.000 euro, echivalent în lei, celor trei părți civile, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3 C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile U. B. I. T. și vom obliga inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 15115,03 lei reprezentând daune materiale, precum și la plata sumei de 200.000 euro, echivalent în lei, reprezentând daune morale.

Cât privește acțiunea civilă formulată de către partea civilă V. A., s-a reținut că acesta, pe lângă prejudiciul material imediat a suferit un prejudiciu moral constând în suferințele fizice cauzate de leziuni, precum și un prejudiciu estetic reprezentat de cicatricile încă vizibile. În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 și art. 1000 al. 3

C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă V. A. cu domiciliul în C.-N., str. Dâmboviței, nr. 45, ap. 27, jud. C. și a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 6.500 lei reprezentând daune materiale, precum și la plata sumei de 10.000 euro, echivalent în lei, reprezentând daune morale.

În baza art. 191 al. 1 și 3 din C.p.p. a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 11.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.

Societatea de A. S. C. A. SA S., a declarat recurs împotriva încheierii pronunțata in data de (...)., in prezenta cauza, si prin care s-a îndreptat pretinsa eroare materiala din minuta si din Sentința Penala nr.

581/(...) a Judecătoriei C.-N., stabilindu-se că recurenta are calitatea de asigurător RCA pentru autovehiculul marca Mercedes, cu număr de înmatriculare (...), proprietatea S. Sagjtarius I. S., considerând această hotărâre ca nefondată si nelegală, solicitând admiterea căii de atac promovate cu consecința respingerii cererii de îndreptare a erorii materiale.

Curtea, examinând recursul declarat, în baza actelor de la dosar, reține următoarele:

Partea responsabila civilmente S. S. I. S., a încheiat cu recurenta societate de asigurare C. DE A. seria BU nr. 0005889, privind asigurarea tip „B." a transportatorilor de mărfuri si persoane.

Așa cum rezulta din cuprinsul acestui Contract de A., ce se afla În copie la dosarul cauzei, acest tip de asigurare a cuprins următoarele feluri de asigurare:

1.-A. de avarii Și furt al autovehiculelor (asigurare tip CASCO);

2.-A.a de R. C. auto înafara R. (CARTE VERDE);

3.A. de răspundere a transportatorului pentru mărfurile transportate

(CMR);

4.-A. de accidente a persoanelor transportate;

Din probatoriul administrat atât în fata instanței de fond cat si ulterior in caile de atac, a rezultat ca asigurarea încheiată de asiguratul S. S. I. S. nu a fost o asigurare de răspundere civila pe teritoriul R. (RCA) Curtea reține că instanța de fond, pe calea unei îndreptări de eroare materiala, a conchis, după rămânerea definitivă a sentinței, ca partea responsabilă civilmente S.C S. I. S. a avut, la data producerii accidentului, calitatea de asigurat RCA (răspundere civilă pentru prejudicii cauzate prin accidente terțelor persoane). Mai mult, instanța de fond nu putea pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale sa modifice tipul unui contract, respectiv să constate ca recurenta are calitatea de asigurător RCA, în condițiile în care singura poliță existentă la dosar este cea cu seria BU nr. 0005889, - polița ce dovedește că asigurarea pe care S. S. I. S., a încheiat-o cu recurenta este una de „. B.". A.a RCA diferă de asigurarea „. B.", judecătoria făcând o confuzie gravă între cele doua tipuri de asigurare.

La dosarul cauzei nu există depusă o polița de asigurare RCA încheiată între S. S. I. S.R.L și recurentă, caz în care Curtea apreciază că judecătoria nu putea să intervină si sa modifice o sentința definitiva, deoarece în speța nu suntem în situația unei erori evidente, așa cum art.

195 C.p.p. impune, o cerere de îndreptare a erorii materiale pe asemenea considerente fiind inadmisibilă.

Singura răspundere ce poate să fie stabilita in sarcina recurentei este cea care deriva din polița de asigurare seria BU nr. 0005889, care este o asigurare tip B. si nu RCA, așa cum corect s-a stabilit in cadrul judecații cauzei, nefiind nicio eroare materială in ce privește polița de asigurare.

Curtea reține că instanța de fond investită fiind cu soluționarea cererii de îndreptare a erorii materiale, a confundat cele doua tipuri de asigurare Tip B. și RCA, și în mod nelegal a stabilit o stare de fapt neconformă cu probele administrate in cauza, schimbându-se pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale tipul unui contract, întinderea răspunderii angajate și modificându-se astfel dispozitivul unei hotărâri definitive, situație vădit nelegala și inadmisibilă ce aduce atingere autorității de lucru judecat.

Solicitările părților civile din cererea de îndreptare a erorii materiale au făcut obiectul recursului soluționat de Curtea de A. C. prin dec.pen.nr. 1329 din (...).

Mai mult, pentru soluționarea cererii de îndreptare a erorii materiale, s-a depus la dosar un script din care a rezultat că S. S. I. S. este asigurat la S. A. R. la această împrejurare, curtea reține următoarele:

In primul rând judecătoria, pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale, a administrat probe noi, care au vizat tipul contractului încheiat și a schimbat dispozitivul unei hotărâri definitive.

In al doilea rând scriptul nu a specificat faptul că S. S. I. S.R.L, ar avea calitatea de asigurat RCA, din cuprinsul său reieșind doar ca aceasta ar avea calitatea de „.", nemenționându-se natura contractului încheiat.

Natura răspunderii pe care recurenta o are în prezenta cauza a fost tranșata în cadrul judecații, rezultând in mod indubitabil ca singura răspundere ce se antrenează în sarcina sa, este cea care derivă din polița de asigurare seria BU nr. 0005889 (care este o asigurare tip B. și nu RCA).

Curtea reține că reprezintă erori materiale menționarea greșită a unui număr de dosar, a unei sume de bani, eroarea evidențiindu-se în lipsa oricărui dubiu, neimpunându-se reaprecierea, deliberarea sau exprimarea unei convingeri. În speță, în mod greșit judecătoria a schimbat pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale tipul unui contract, întinderea răspunderii angajate, modificându-se astfel dispozitivul unei hotărâri definitive. Greșeala judecătoriei nu constituie o eroare materială, ci una de conținut, condiții în care, curtea va admite recursul declarat de S.C C. în baza art. 385 ind. 15 pct.2 lit. d C.p.p., împotriva încheierii pronunțate în data de 26 ianuarie

2012 prin care s-a îndreptat pretinsa eroare materială din sentința penală nr. 581/7 iunie 2010 a Judecătoriei C.-N., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1329/(...) a Curții de A. C., pe care o va casa în întregime și rejudecând:

Va respinge cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în considerentele si dispozitivul sentinței penale nr. 581/2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, cerere formulata de părțile civile C. V., C. E., C. ANA M., C. D. si V. A.

C. judiciare vor rămâne în sarcina statului, conform art. 192 pct. 3 alin.3 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de S.C C. cu sediul în S., str. N. O., C. de A., T. A et.3-6, jud. S. împotriva încheierii pronunțate in data de 26 ianuarie 2012 prin care s-a îndreptat pretinsa eroare materială din sentinta penala nr. 581/7 iunie 2010 a Judecătoriei C.-N., pe care o casează în întregime si rejudecând:

Respinge cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în considerentele si dispozitivul sentintei penale nr. 581/2010 pronuntata de Judecătoria Cluj-Napoca , cerere formulata de părțile civile C. V., C. E., C. ANA M., C. D. si V. A.

C. judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 decembrie 2012 .

PREȘEDINTE,	JUDECĂTORI,	GREFIER
D. P. V. G., M. B.	D. S.

red.PD/CA

3 ex. - (...) jud.fond.M. L.

← Sentința penală nr. 3/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 410/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 1848/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1848/2012, Curtea de Apel Cluj