Decizia penală nr. 209/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.209/R/2012
Ședința publică din 3 decembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: L. M.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I. - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. reprezentat prin procuror : D. D.,
S-a luat spre examinare apelul declarat de către D.- S. T. C. împotriva sentinței penale nr.472 din 13 decembrie 2011 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr.(...), privind pe inculpata B. I. A., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc prev. și ped. de art. 2 alin. 1
și alin. 2 din L. nr. 1., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. și ped. de art. 4 alin. 1 din L. nr. 1., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata B. I. A., asistată de apărător desemnat din oficiu av.M. M., din cadrul Barolui C., cu delegația la dosar și apărător ales, av.Chiriță O., din cadrul SCPA „Chiriță,Fărcaș"; C. N., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata B. I. A., solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorului ales al inculpatei și a se acorda plata onorariului avocațial parțiale avansat din FMJ, pentru studiul dosarului și prezența în instanță.
Întrebată fiind de către instanță, inculpata B. I. A. arată că își menține declarația dată în fața instanței de fond și nu are de făcut completări sau precizări la aceasta.
Apărătorul ales al inculpatei B. I. A. depune la dosar împuternicire avocațială, solicitând audierea colaboratorului sub acoperire și a martorului menționat în rechizitoriu, apreciind că este o probă importantă cauzei, în vederea respectării dreptului la apărare și a principiului contradictorialității.
Față de cererea formulată Curtea acordă cuvântul părților.
Reprezentantul M.ui P., raportat la cererea formulată, arată că au fost efectuate toate demersurile pentru prezentarea acestora în fața instanței, însă, întrucât aceștia sunt plecați din țară și nu se cunoaște adresa și data revenirii lor, nu insistă în audierea acestora.
În această situație, apărătorul ales al inculpatei B. I. A., solicită continuarea judecării cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Reprezentantul M.ui P., în temeiul art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris, desființarea sentinței atacate și într-o nouă apreciere a probelor deja administrate în cauză, a se pronunța o nouă hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, fiecare dintre ele în formă continuată conf.art.41 al.2 C.pen., cu reținerea circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.a C.pen., și cu aplicarea art.86/1 C.pen., în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, respectiv suspendarea pedepsei sub supraveghere.
Motivele pentru care solicită admiterea apelului sunt expuse în detaliu în memoriu aflat la dosar.
In opinia sa, hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică, având în vedere că în cauză au fost administrate în mod legal probe care conduc la vinovăția inculpatei, pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa, și, ca atare, se impune condamnarea acesteia.
Ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, având în vedere atât circumstanțele reale ale cauzei cât și cele personale ale inculpatei, solicită ca pedeapsa aplicată să fie suspendată sub supraveghere.
Apărătorul ales al inculpatei B. I. A., solicită respingerea apelului declarat de parchet și menținerea hotărârii atacată ca fiind temeinică și legală.
In susținerea poziției procesuale arată că în mod corect prima instanță a reținut nevinovăția inculpatei, având în vedere și practica CEDO în care se afirmă că este inadmisibil să se facă represalii prin folosirea agenților provocatori care sunt reprezetanți ai statului și fără de care nu există indicii că infracțiunea s-a săvârșit. De asemenea, solicită a se reține că atunci când nu există probe certe privind existența provocării, instanța trebuie să semnaleze elemente care țin de trecutul inculpatei. In speță, inculpata este doctorand la F. P. și nu are antecedente penale.
Depune la dosar practică judiciară, solicitând a fi avută în vedere la soluționarea cauzei, situația inculpatei din speță fiind identică cu acestea.
Raportat la infracțiunea de trafic de droguri, solicită a se constata împrejurarea că din nici o probă de la dosar nu rezultă că inculpata a săvârșit această faptă, inculpata recunoscând că a consumat de două ori substanțe etnobotanice.
În consecință, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
I. B. I. A., având ultimul cuvânt, arată că își însușește poziția apărătorului său.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. nr.472 din 13 decembrie 2011 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr.(...) în baza art. 11 pct. 2 lit. a - art. 10 alin. 1 lit. a C. pr. pen., cu referire la art. 68 alin. 2 C. pr. pen., a fost achitată inculpata B. I. A., fiica lui N. și E., născută la data de (...) în municipiul A., jud. Alba, domiciliată în municipiul A., str. Sg. Hațegan, bl. C 2, ap. 18, jud. Alba, CNP 2., cetățean român, fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 2 din L. nr. 1., cu aplicarea art.
41 alin. 2 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a - art. 10 alin. 1 lit. d C. pr. pen., a fost achitată aceeași inculpată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 din L. nr. 1., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. și deținere fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. 1 din legea nr. 1., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.
În baza art. 192 alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin referatul cu propunere de declinare a competenței întocmit la data de (...) de către B. C., D. - S. T. C. a fost sesizată cu privire la faptul că o persoană de sex feminin neidentificată la aceea dată, se ocupa cu comercializarea de droguri de risc și de mare risc, respectiv canabis, rezină de canabis și timbre LSD pe raza municipiului C.-N. U. declinării competenței, B. C. a solicitat potrivit dispozițiilor art.21 și art.22 din L. nr. 1. autorizarea introducerii în cauză a investigatorului sub acoperire cu nume de cod „. S.", a colaboratorului acestuia cu nume de cod „. D.", precum și procurarea de către aceștia a drogurilor de risc și de mare risc de la persoana respectivă.
Prin ordonanța nr.204/D/P/2009 din data de (...) a D. Serviciu T. C. s-a dispus introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire cu nume de cod „. S." și a colaboratorului acestuia cu nume de cod „. D.". In baza aceleiași ordonanțe s-a dispus autorizarea celor doi cu privire la strângerea datelor și informațiilor privind existența infracțiunilor și identificarea persoanei de sex feminin cu privire la care existau indicii că este autorul faptelor prevăzute de legea penală. Potrivit dispozitivului aceluiași act procedural, s-a dispus autorizarea investigatorului acoperire și a colaboratorului acestuia să procure cantitatea de până la 2 kg canabis, 2 kg. rezină de canabis, 500 pastile ecstasy și 200 timbre L.(f.9 - 11, vol.1 d.u.p.)
In urma investigațiilor efectuate s-a reușit identificarea persoanei respective ca fiind inculpata B. I. A., fiica lui N. și E., născută la data de (...) în municipiul A., jud. Alba, domiciliată în municipiul A., str. Hațegan, bl. C2, ap. 18, jud. Alba, fără forme legale în C.-N., str.Dorobanților nr.113, ap.58, jud.C., posesoare al CI seria AX, nr.2. eliberată de S. A., CNP 2..
In baza ordonanței procurorului, la data de (...) investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia au cumpărat de la inculpată 2 timbre LSD, de culoare verde cu negru, cu suma de 150 lei.(f.12-13, vol.I u.p.) Timbrele respective au fost înaintate pe bază de dovadă L. de A. și P. al D. din cadrul B. C. pentru a fi supuse analizelor de laborator și a se stabili dacă conțin substanțe cuprinse în Tabelele A. la L. 1..
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.8. din data de (...) a instituției amintite a rezultat faptul că proba înaintată spre a fi examinată a fost constituită din 2 pătrățele din hârtie cartonată de culoare verde, negru și alb pe una din fețe, iar pe verso de culoare alba, ambalate în folie din material plastic transparent. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a reținut că proba înaintată a fost constituită din 2 doze care conțin Lysergide (LSD), substanță care face parte din T. A. nr.I la L. nr.1.. În concluziile aceluiași act s-a menționat faptul că proba înaintată a fost consumată în procesul analizelor de laborator.(f.14-18 , vol.I d.u.p.)
La data de (...) investigatorul sub acoperire și colaboratorul au cumpărat de la inculpată 2 bucăți de hârtie cartonată, de culoare verde, cu suma de 200 lei.(f. 19-
20, vol.I d.u.p.) Proba a fost înaintată pe bază de dovadă L. de A. și P. al D. din cadrul B,C.C.O C. pentru a fi supuse analizelor de laborator și pentru a se stabili dacă conțin substanțe cuprinse în Tabelele A. la L. nr.1..
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.8. din data de (...) a instituției amintite a rezultat faptul că proba înaintată spre a fi examinată a fost constituită din 2 pătrățele din hârtie cartonată colorată pe una fețe și albă pe verso, una din ele având desenată o bicicletă în miniatură. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a reținut că proba examinată a fost constituită din 2 doze care conțin Lysergide (LSD), substanță care face parte din T. A. nr. I la L. nr.1.. În concluziile aceluiași act s-a menționat faptul că proba înaintată a fost consumată în procesul analizelor de laborator.(f.21-26 , vol.I d.u.p.)
La data de (...) investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia au cumpărat de la inculpată 2 bucăți de hârtie cartonată, multicolore, cu suma de 200 lei.(f.27-28 , vol.I d.u.p.) Proba a fost înaintată pe bază de dovadă L. de A. și P. al D. din cadrul B. C. pentru a fi supuse analizelor de laborator și pentru a se stabili dacă conțin substanțe cuprinse în Tabelele A. la L. nr.1..
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.8. din data de (...) a instituției amintite a rezultat faptul că proba înaintată spre a fi examinată a fost constituită din 2 pătrățele din hârtie cartonată multicoloră pe una din fețe și albă pe verso. În concluziile raportului de constatare tehnico- științifică s-a reținut că proba înaintată a fost constituită din 2 doze care conțin
Lysergide (LSD), substanță care face parte din T. A. nr.I la L.. În concluziile aceluiași act s-a menționat faptul că proba înaintată a fost consumată în procesul analizelor de laborator.(f.29-34, vol.I d.u.p.) La data de (...) investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia au cumpărat de la inculpată o bucată de hârtie cartonată, multicoloră, cu suma de 80 lei.(f.38-39, vol.I d.u.p.) Proba a fost înaintată pe bază de dovadă L. de A. și P. al D. din cadrul B. C. pentru a fi supuse analizelor de laborator și pentru a se stabili dacă conțin substanțe cuprinse în Tabelele A. la L. nr. 1..
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.8. din data de (...) a instituției amintite a rezultat faptul că proba înaintată spre a fi examinată a fost constituită dintr-un pătrățel din hârtie cartonată multicolor pe una din fețe și albă pe verso, ambalat în folie din material plastic transparent și introdus într-o punguță din material plastic transparent cu ziplock. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a reținut că proba înaintată a fost constituită dintr-o doză care conțin Lysergide (LSD), substanță care face parte din T. A. nr.I la L. nr.1.. In concluziile aceluiași act s-a menționat faptul că proba înaintată a fost consumată în procesul analizelor de laborator.(f.40-45, vol.I du.u.p.).
Prin încheierea penală nr.190/C/P/(...) a Tribunalului C. - Secția Penală s-a dispus autorizarea efectuării unei percheziții domiciliare la locuința inculpatei B. I.
A. situată în C.-N., str. Dorobanților nr. 113, ap.58, jud. C.. (f.83-87, vol. I) În urma punerii în executare a autorizației de percheziție nr.91 emisă în baza încheierii penale amintite, de la locuința inculpatei a fost ridicat un plic cu inscripția „druid fantasy" conținând 2 capsule de culoare roșu cu alb. Substanța ridicată de la locuința inculpatei a fost înaintată L. de A. și P. al D. din cadrul B. C., ocazie cu care s-a constatat că cele 2 capsule conțin o substanță cristalină de culoare albă, dar care în urma analizelor de laborator s-a stabilit că nu are în compoziție substanțe stupefiante sau psihotrope aflate sub incidența Legii nr. 1..(f.89,95-
97,vol. I d.u.p.)
Prin încheierile penale nr.237/C/P/(...), nr.81/C/P/(...), nr.123 C/P/(...) și nr.178/C/P/l (...) ale Tribunalului C. - Secția Penală s-a dispus interceptarea și înregistrarea pe suport optic a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de la postul telefonic cu nr.0743-7. utilizat de către inculpata B. I. A. fiind emise autorizațiile nr. 353/(...), nr. 115/(...), nr. 166/(...) și nr. 265/1(...), fiecare cu o valabilitate de câte 30 de zile. C. telefonice interceptate și redate nu au relevat aspecte relevante cauzei.
1. Sub aspectul temeiniciei acuzațiilor care se aduc inculpatei prin actul de sesizare al instanței, a constatat în primul rând că se reține în sarcina inculpatei B.
I. A. săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 2 din legea nr. 1., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., constând în aceea că în cursul anului 2009, inculpata ar fi vândut, în mod repetat, colaboratorului autorizat cu nume de cod „. D." și numitei H. C. A., 8 timbre LSD, care în urma analizelor de laborator s-a stabilit că au ca și substanță activă
Lysergide (LSD), substanță care face parte din T. A. nr. I la L. nr. 1..
Ca și o primă observație, instanța a remarcat faptul că organele de cercetare penală au omis audierea numitei H. C. A., audierea acesteia nefiind posibilă nici în faza de cercetare judecătorească, reținând totuși în sarcina inculpatei B. I. A. săvârșirea unui act material de trafic de droguri de mare risc și în raport de această persoană.
Din analiza declarațiilor date de inculpata B. I. A. atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța a constatat că aceasta a susținut în permanență că a vândut timbrele de LSD către și în beneficiul unei singure persoană pe nume I. M. În ceea ce o privește pe numita A. (H.), inculpata a arătat în faza de urmărire penală că i-a vândut acesteia un timbru LSD, beneficiarul final urmând să fie tot numita I. M., pentru ca în faza de judecată să revină asupra declarației și să arate că în realitate nu i-a remis numitei A. nici un timbru de LSD, declarațiile din faza de urmărire penală fiind date sub presiune generată de starea de reținere în care se afla. Nu se poate susține că inculpata nu cunoștea natura drogurilor traficate, referirea inculpatei la eroarea în care se afla având natura unei apărări de circumstanță, construită în cursul cercetării judecătorești. Or, în cursul urmăririi penale inculpata B. a indicat explicit denumirea de LSD și nici nu a făcut referire la eventualul caracter licit al drogului, apărând cu evidență că aceasta cunoștea natura substanței traficate.
Nici o altă probă administrată în faza de urmărire penală sau în faza de judecată nu a confirmat săvârșirea de către inculpata B. I. A. a actului material de trafic de droguri de mare risc față de numita H. C. A., în contextul în care potrivit dispozițiilor art. 69 C. pr. pen., declarațiile învinuitului sau ale inculpatului pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care acestea se coroborează cu alte fapte și împrejurări care au rezultat din ansamblul probelor existente în cauză.
Pe cale de consecință, s-a reținut preliminar că actele dosarului reflectă în mod cert doar existența unui număr de 4 acte materiale de trafic de droguri de mare risc, toate în raport de colaboratorul sub acoperire autorizat cu nume de cod
„. D..
Pornind de la această stare de lucruri, instanța a analizat în cele ce urmează în ce măsură investigatorul sub acoperire și colaboratorul său nu sunt „agenți provocatori"; în sensul dat de jurisprudența C. E. a D. O. (Curtea E.) și dacă s-au respectat principiile contradictorialității, egalității armelor, nemijlocirii, legalității și loialității în administrarea probelor, garantate prin art. 6 parag. 1 și parag. 3 lit. d din Convenție.
Curtea E. a definit „agenții provocatori"; ca fiind agenții infiltrați ai statului sau orice persoană ce acționează sub coordonarea sau supravegherea unei autorități, care, în activitatea desfășurată, depășesc limitele atribuțiilor conferite de lege, de a acționa în scopul descoperirii activității infracționale a unei persoane, provocând-o pe aceasta să comită infracțiuni, în vederea administrării de probe în acuzare.
Acest concept a fost ulterior dezvoltat în jurisprudența instanței de contencios european. A., în cauzele Ramanauskas c. Lituania (hotărârea din (...)) și Delcourt c. Belgia (hotărârea din (...)), Curtea E. a arătat că recurgerea la metode de investigație speciale nu implică, în sine, încălcarea dreptului la un proces echitabil. Totuși, intervenția agenților infiltrați trebuie circumscrisă și însoțită de garanții, chiar și atunci când este vorba de represiunea traficului de stupefiante, pentru că buna administrare a justiției nu trebuie sacrificată pentru motive de oportunitate, iar exigențele de echitate consacrate în art. 6 din Convenție se aplică procedurilor care privesc toate tipurile de infracțiuni, de la cea mai simplă, la cea mai complexă. Curtea a mai statuat că pentru ca procedura să fie considerată echitabilă, este necesar ca polițiștii să examineze de o manieră pur pasivă activitatea inculpatului și să nu exercite asupra acestuia o influență de natură să-l provoace să comită infracțiunea.
Dacă totuși agenții infiltrați au provocat săvârșirea infracțiunii, este necesar să se dovedească că, fără intervenția lor, aceasta ar fi fost comisă. Dacă în perioada în care agentul face oferta, organele judiciare au suficiente informații care să le autorizeze să presupună că infracțiunea s-ar săvârși chiar fără provocare, art. 6 parag. 1 din Convenție nu este încălcat (cauzele Eurofinacom c. , hotărârea din (...),
Sequeira c. Portugalia, hotărârea din (...)).
În speță, investigatorul sub acoperire cu nume de cod „. S. a organizat 4 cumpărări autorizate de la inculpată a unor timbre de L. A., în ziua de (...), colaboratorul cu nume de cod „. D., un particular, a cumpărat de la inculpată 2 timbre de LSD, pentru care a plătit suma de 150 lei, în ziua de (...) a cumpărat 2 timbre de LSD pentru care a plătit 200 lei, în ziua de (...) a cumpărat 2 timbre de LSD pentru care a plătit 200 lei, iar la data de (...) a cumpărat 1 timbru de LSD pentru care a plătit 80 lei. Operațiunea a fost organizată și verificată de investigator.
Audiat fiind în ședința publică de la data de (...), prin intermediul mijloacelor speciale, investigatorul sub acoperire cu nume de cod „. S. a confirmat cele 4 acte materiale de vânzare de droguri de mare risc (plicuri de LSD) în modalitatea în care au fost reflectate în procesele-verbale de cumpărare autorizată. Martorul a mai arătat că actele de trafic au avut loc în locuri publice stabilite de inculpata B. I. A., care ar fi luat legătura cu colaboratorul sub acoperire fie telefonic, fie prin intermediul internetului, după caz. Deși i-au fost interceptate convorbirile telefonice pentru o perioadă de câteva luni, iar, pe de altă parte, organele de urmărire penală aveau la dispoziție IP-ul inculpatei și adresa MAC a calculatorului corespunzător IP- ului, totuși acestea nu s-au preocupat în a obține mandat de percheziție informatică pentru a li se permite interceptarea convorbirilor purtate de inculpata B. prin intermediul internetului. În acest mod, susținerile agentului infiltrat audiat ca și martor s-ar fi putut corobora cu alte mijloace de probă administrate în cauză, ceea ce nu a fost cazul.
Pe de altă parte, din analiza declarațiilor date de inculpata B. I. A. atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța a constatat că aceasta a susținut în permanență că a vândut timbrele de LSD către și în beneficiul unei singure persoane pe nume I. M., aceasta fiind de altfel și cea care i-ar fi dezvăluit inculpatei că ar fi interesată să consume astfel de substanțe. (f. 107 d.u.p, f. 147-148 fond). A mai arătat inculpata că numita I. M. a refuzat să preia timbrele de LSD din locuința sa, motivând că nu are suficienți bani să le plătească și propunându-i să se întâlnească în diverse locuri publice alese chiar de această persoană, unde să aibă loc tranzacțiile. S-a constatat astfel că deși inculpata nu a indicat în mod expres acest aspect, aceasta sugerează existența unei provocări din partea agenților statului la săvârșirea infracțiunii. Chiar dacă confidențialitatea datelor reale de identificare ale colaboratorului sub acoperire împiedică confirmarea sau infirmarea identității cu persoana indicată de inculpată ca fiind beneficiarul actelor de vânzare de droguri de mare risc, instanța a remarcat aspectul că reținerea în sarcina inculpatei a 4 acte materiale de trafic, toate în raport de colaboratorul sub acoperire, este în sine de natură a ridica suspiciuni cu privire la caracterul provocat al săvârșirii faptelor.
Sub aspectul existenței provocării, instanța a reținut că probele cauzei nu pot conduce la o concluzie certă într-un sens sau altul.
A., colaboratorul sub acoperire cu nume de cod „. D. nu a fost audiat în faza de urmărire penală, iar în cursul cercetării judecătorești, în pofida tuturor demersurilor efectuate în acest scop, nu s-a reușit audierea sa nemijlocită.
Totuși, instanța a analizat în mod concordant toate aspectele cauzei, în încercarea de a decela indicii cu privire la mobilul activității infracționale a inculpatei B. I. A.
Constată sub acest aspect că nimic nu a indicat faptul că fără intervenția agenților statului inculpata ar fi vândut drogurile. La dosar nu există dovezi că inculpata ar fi fost cunoscută, la acea dată, ca vânzător sau consumator de droguri de mare risc, iar din cazierul acesteia a rezultat că nu a mai suferit condamnări.
Este adevărat că la dosar există un proces verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare (f. 27 vol. I d.u.p) din care a rezultat că verificările și investigațiile preliminare au condus la concluzia că inculpata ar fi primit drogurile periodic, prin pachet, care însă nu este susținut de vreo probă administrată în cauză. Pe de altă parte însă, s-a confirmat susținerea inculpatei că numitul D. C. i- ar fi furnizat cele 7-8 timbre de LSD, astfel cum s-a consemnat în procesul-verbal de investigații de la data de (...) (f. 154 vol. I d.u.p.).
Instanța a mai reținut ca relevant cauzei și aspectul că deși autorizarea investigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia a ființat din (...) până la
(...), cele 4 cumpărări autorizate au fost singurele acte materiale reținute în sarcina inculpatei B., deși se autorizase cumpărarea unei cantități de 200 timbre LSD, 2 kilograme cannabis și 2 kilograme rezină de cannabis.
În sfârșit, nu s-a putut omite împrejurarea că deși în cuprinsul procesului- verbal de supraveghere a cumpărării autorizate de droguri de la data de (...) s-a menționat faptul că inculpata ar fi oferit colaboratorului sub acoperire hașis contra sumei de 60 lei/gram, aspect confirmat și de investigatorul M. S. cu ocazia audierii în calitate de martor, apare inexplicabil de ce nu s-au efectuat cumpărări autorizate de hașiș de la inculpata B. (chiar la o dată ulterioară), câtă vreme autorizarea folosirii investigatorului și a colaboratorului viza și cumpărarea de nu mai puțin de
2 kg rezină de cannabis.
În cauzele Edwards și Lewis c. Regatul Unit și Jasper c. Regatul Unit, Curtea
E. a arătat că atunci când informațiile divulgate de autoritățile de urmărire nu permit să se constate dacă inculpatul a fost sau nu victima unei provocări, trebuie să se verifice dacă dreptul la apărare a fost protejat corespunzător, și anume trebuie analizată respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor, nemijlocirii, legalității și loialității în administrarea probelor, garantate de art. 6 parag. 1 și 3 lit. d din Convenție.
Din acest punct de vedere, procedura nu a fost echitabilă pentru inculpată în administrarea probei cu martorii cu identitate protejată. A., în faza de urmărire penală investigatorul și colaboratorul sub acoperire nu au fost audiați, iar în cursul cercetării judecătorești s-a reușit doar audierea investigatorului cu nume de cod „. S..
A., pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, toate elementele de probă trebuiau, în principiu, administrate în fața acuzatului, în ședință publică, în vederea unei dezbateri contradictorii, astfel cum a afirmat, cu titlu de principiu, Curtea E. într-o jurisprudență constantă (Guilloury c. Franța, hotărârea din (...), L. c. Italia, hotărârea din (...), Van Mechelen și alții c. Olanda, hotărârea din (...)).
În prezenta cauză, inculpata și apărătorul său au avut posibilitatea să interogheze martorul cu nume de cod „. S. în cursul cercetării judecătorești, însă nu trebuia omis că acest martor are identitatea protejată, astfel că cel puțin din perspectiva acestui motiv, condamnarea inculpatei nu a putut fi fondată într-o manieră determinantă pe depozițiile sale. În acest sens s-a pronunțat Curtea E. în cauza Kostovski c. Olanda, hotărârea din (...), statuând că deși nu pot fi ignorate dificultățile incontestabile ale luptei contra traficului de stupefiante, în special în materia descoperirii și administrării probelor, și nici ravagiile cauzate de traficul de stupefiante în societate, totuși aceste dificultăți nu au putut conduce la limitarea în așa măsură a dreptului la apărare al oricărui acuzat.
Pe de altă parte, Curtea a mai statuat în cauzele Van Mechelen și alții c. Olanda, hotărârea din (...) sau Ludi c. Elveția, hotărârea din (...) că depoziția investigatorului sub acoperire nu poate fonda o condamnare întrucât acesta are o îndatorire generală de subordonare față de autoritățile executive statale, iar depoziția sa nu trebuie să întemeieze exclusiv sau într-o măsură determinantă condamnarea.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. 2 Cod procedură penală, este interzis a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei infracțiuni, în scopul obținerii de probe, iar potrivit dispozițiilor art. 64 alin. 2 Cod procedură penală, mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.
Reținând și principiile care se desprind din jurisprudența instanței de contencios european (explicitate mai sus), instanța a înlăturat probele obținute prin utilizarea investigatorului sub acoperire și a colaboratorului său, deoarece, prin activitatea desfășurată, aceștia au determinat-o pe inculpată să comită o infracțiune pe care, altfel, în absența manoperelor utilizate, aceasta nu ar fi săvârșit-o.
Pe cale de consecință, și întrucât declarațiile investigatorului, ca și probele obținute prin activitățile investigatorului și ale colaboratorului său nu pot fi folosite, iar martorii apărării și ai acuzării, precum și mijloacele probatorii administrate în cauză nu au relevat, fără putință de tăgadă, că inculpata B. I. A. este consumator sau traficant de droguri de mare risc (LSD), prezumția de nevinovăție de care aceasta se bucură nu a fost răsturnată. Așa fiind, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, rap. la art. 10 lit. a C. pr. pen., cu referire la art. 68 alin. 2 C. pr. pen., s-a dispus achitarea inculpatei B. I. A., fiica lui N. și E., născută la data de (...) în municipiul A., jud. Alba, domiciliată în municipiul A., str. Sg. Hațegan, bl. C 2, ap. 18, jud. Alba, CNP
2., cetățean român, fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 2 din L. nr.
1., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
Având în vedere că în lipsa probelor legal obținute, fapta nu a existat din punctul de vedere al legii penale, confiscarea sumelor de bani obținute de inculpată ca efect al săvârșirii actelor provocate de trafic de droguri de mare risc nu a putut face obiectul confiscării speciale. În acest sens, dispozițiile art. 112 alin. 2 C.pen. stabilesc în mod explicit că măsurile de siguranță (cum este și cea a confiscării speciale, chiar prevăzută de legea specială) se iau numai față de persoanele care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, temeiul de achitare prevăzut de art. 10 lit. a C.pr.pen. fiind în mod evident, incompatibil cu această măsură de siguranță.
2. În ceea ce privește infracțiunea de trafic și deținere fără drept în vederea consumului propriu de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 4 alin. 1 din L. nr.
1., ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., instanța a reținut că în cursul cercetărilor efectuate în cauză, au fost identificate mai multe persoane din anturajul inculpatei, printre care și învinuita R. A. și martora G. I. O., în raport de care finalmente s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc (cannabis).
Audiată fiind inițial în faza de urmărire penală, martora R. A. a arătat că în virtutea relațiilor de prietenie cu inculpata B., ar fi vizitat-o pe aceasta la domiciliu, context în care li s-ar fi oferit spre consum țigări confecționate artizanal care conțineau cannabis. Din țigări ar fi consumat și inculpata B. I. A.
M. R. A. și-a nuanțat declarația încă din faza de urmărire penală, arătând, cu ocazia reaudierii, că a consumat țigări confecționate artizanal pe care le-a primit de la inculpata B., însă a menționat că nu știa ce fel de substanțe conțineau acestea.
În cursul cercetării judecătorești, martora R. A. a menționat faptul că nu a cunoscut natura substanței vegetale din țigara confecționată artizanal și că denumirea de cannabis i-a fost insuflată de anchetator, la precizarea că plantele respective ar fi provenit de pe câmp (f. 55 fond). M. a recunoscut și faptul că după ce a ieșit de la primele audieri din faza de urmărire penală l-a contactat telefonic pe prietenul inculpatei, însă a precizat că schimbarea declarațiilor sale nu a survenit ca efect al discuției cu acesta.
În cauză a fost audiată și martora G. I. O., prietenă cu inculpata B. care a precizat că în vara anului 2010, cu ocazia unui festival de muzică electronică care a avut loc în județul Maramureș, a tras câteva fumuri împreună cu inculpata dintr-o
țigară confecționată artizanal ce conținea o substanță vegetala, însă nu a putut preciza cine anume a procurat țigara respectivă. Mai mult martora G. I. O. a precizat și faptul că la scurt timp după ce a ieșit de la declarația dată în fața organelor de poliție judiciară a fost contactată telefonic de către inculpată căreia i-a spus ce a declarat, motiv pentru care aceasta s-a enervat și i-a reproșat că a declarat faptul că au consumat împreună substanțele respective.(f.136-137, 139-
141, vol.I u.p.).
Din analiza conținutului proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice atașate filelor 45-54 vol. II u.p, instanța a constatat că inculpata s-a arătat mai degrabă deranjată de caracterul aparent nesincer (sau eronat) al declarației martorei G. cu referire la aspectul că și inculpata ar fi consumat din țigara confecționată artizanal, iar nu de eventuala trădare a încrederii sale, cum a încearcat să acrediteze P.
În faza de judecată, martora și-a menținut declarațiile date inițial, precizând că după aprecierea ei substanțele vegetale din țigările confecționate artizanal care au circulat din mână în mână la festivalul de muzică din Maramureș erau substanțe etnobotanice, bazându-și presupunerea pe aceea că cvasitotalitatea participanților consumau astfel de substanțe și nu se fereau să lase a fi cunoscut un astfel de aspect. M. a mai făcut precizarea că audiată fiind în faza de urmărire penală, organele de anchetă au încercat să îi sugereze să declare că substanța consumată ar fi fost cannabis, martora neacceptând o astfel de consemnare (f. 54 fond).
I. B. I. A. și-a menținut aceeași poziție procesuală în sensul că singurele droguri pe care le-a consumat au fost substanțele etnobotanice, în perioada când acestea erau legale.
Cu excepția acestor declarații și a proceselor-verbale de redare a conținutului convorbirilor telefonice (care par a sugera o strategie de apărare în sensul de a declara caracterul legal al substanțelor consumate), nici o altă probă nu a fost administrată în cauză cu privire la natura substanțelor care au făcut obiectul acțiunilor de oferire și respectiv de consum propriu din partea inculpatei. Or, natura substanțelor care fac obiectul infracțiunilor prevăzute de art. 2 și 4 din L. nr.
1. trebuie stabilită fără dubiu, în sensul că este vorba de droguri de risc sau de mare risc.
În cauză nu s-a găsit nicio cantitate din substanța pretinsă a fi drog
(cannabis) asupra inculpatei sau asupra vreunui martor, astfel că nu s-a analizat din punct de vedere chimic nicio cantitate din această substanță și nici nu au fost identificate urme ale existenței acesteia asupra vreunui obiect, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare.
Pe de altă parte, inculpata nu a fost supusă examenelor toxicologice pentru a se stabili dacă la datele de referință (perioada infracțională reținută în rechizitoriu) era consumatoare de droguri și de ce natură.
În sfârșit, nici existența presupuselor câmpuri de cultură de cannabis din zona A. sau Mediaș nu a fost dovedită, pentru a justifica presupunerea că inculpata își procura drogurile din acea locație.
În aceste condiții, nu se poate dispune condamnarea inculpatei B. I. A. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 1 și 4 alin. 1 din L. nr. 1., natura substanțelor oferite și respectiv consumate de aceasta nefiind dovedită în mod neîndoielnic, sens în care lipsește elementul material al laturii obiective al infracțiunilor sesizate.
Față de considerentele expuse, în baza art. 11 pct. 2 lit. a - art. 10 alin. 1 lit. d
C. pr. pen., instanța a dispus achitarea inculpatei B. I. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. 1 din L. nr. 1., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. și deținere fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. 1 din legea nr. 1., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat apel în termenul legal
DIICOT - S. T. C., solicitând desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza, în urma reaprecierii probelor administrate în cauză și a completării probatoriului, să dispună condamnarea inculpatei B. I. A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.
2 alin1, art. 2 alin.2 și art. 4 alin. 1, toate din L. nr. 1. și toate cu aplic art. 41 alin.
2, să se rețină în sarcina inculpatei circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a C. pen., și să se dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante.
Ministrul P. a apreciat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, deoarece în mod greșit s-a reținut de către instanța fondului că activitatea infracțională a inculpatei s-a datorat provocării din partea agenților statului.
S-a mai învederat că inculpata niciodată nu a susținut că ar fi fost provocată, și că instanța fondului a ignorat probele administrate, respectiv conținutul celor patru procese verbale încheiate cu ocazia efectuării cumpărărilor autorizate de droguri de la inculpată, de către colaboratorul investigatorului, sub acoperire, care a fost audiat, în mod direct si nemijlocit de către instanță. S-a mai susținut că instanța de apel va putea proceda la audierea coroboratorului cu nume de cod„ C. D. și martorei H. C. A.
S-a arătat în memoriul de apel că instanța fondului, în mod nejustificat a înlăturat declarațiile inițiale ale martorelor R. A. și G. I. O., date în fata organelor judiciare înainte ca inculpata să fi încercat, si se pare să fi reușit, influențarea lor în cursul convorbirilor telefonice interceptate și redate la dosarul cauzei și cărora instanța le-a dat o interpretare inedită, diametral opusă celui ce rezultă din ansamblul acestor convorbiri.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art.371 și urm. C. pr. pen., Curtea constată că acesta este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
În baza unui materialului probator, relativ vast, a coroborării și interpretării judicioase a probelor administrate, atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești, instanța fondului a reținut în mod just și temeinic că acuzațiile formulate de către D. S. T. C., împotriva inculpatei B. I. A., fie nu sunt dovedite, fără putință de tăgadă, fie dovezile obținute în susținerea acuzațiilor se datorează unor provocări din partea agenților statului.
I. B. I. A. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul D. - S. T. C., emis în dos
204/D/P/2009, sub aspectul comiterii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin.2 din L. nr. 1. cu aplic. art. 41 alin.2 C. penal, constând în aceea că, în cursul anului 2009, în mod repetat a vândut colaboratorului autorizat și numitei H. C. A., 8 timbre LSD, care în urma analizelor de la laborator s-a stabilit că au ca și substanță activă Lysergide, substanță ce face parte din T. A. nr. 1 la L. nr.1.; pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin.1 din L. nr.1., cu aplic. art. 41 alin.2, constând în aceea că, în cursul anului 2010 a oferit în mod repetat numitelor R. A. și G. I. O., țigări confecționate artizanal care conțineau cannabis; și pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept, pentru consum propriu prev. art. 4 alin. 1 din L. 143 /2000, cu aplic. art. 41 alin 2
C. pen., constând în aceea că, în cursul anului 2010 a deținut, în mod repetat pentru consum propriu cannabis, substanță care se regăsește pe T. A. nr. III la L. nr.1..
În susținerea acuzațiilor formulate Ministerul Public a administrat următoarele mijloace de probă: rapoarte de constare tehnico științifică, proces verbal de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor D. B., R. E., G. I. O., R. V. F., T. S. I., P.
C., B. A. B., C. V., declarația învinuitei R. A., ale inculpatei B. I. A. precum și procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de aceasta.
Aparent, materialul probator administrat de către organele de urmărire penală pare extrem de vast și apt să susțină acuzațiile formulate. Vom observa, însă după o analiză detailată a acestor probe că susținerile acuzării nu sunt dovedite în condițiile cerute de C. pr.pen.
Potrivit dispozițiilor art. 62 C. pr. pen., organul de urmărire penală este obligat, în vederea aflării adevărului să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.
Art. 63 la alin.2 stabilește că probele nu au valoare mai dinainte stabilită si că aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului.
Art. 64 alin.2 C. pr. pen. arată că mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal, acest text legal coroborându-se cu prev. art. 68 alin.2
C. pr. pen., care stabilește că este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale în scopul obținerii unei probe.
Pornind de la aceste considerente teoretice, vom constata pe lângă cele reținute de către instanța fondului, că prima infracțiune pentru care a fost trimisă în judecată inculpata B. I. A. și anume cea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată prev. de art. 2 alin 2 din L. 1., cu aplic art. 41 alin 2 C. pen., nu este dovedită conform dispozițiilor legale anterior menționate.
Vom constata, că nici în fata instanței fondului și nici în fata instanței de apel nu a fost posibilă audierea, în mod direct și nemijlocit a colaboratorului investigatorului sub acoperire numitul C. D. și nici a martorei H. C. A., față de care, se retine că inculpata i-ar fi vândut timbre L.
Declarația investigatorului sub acoperire, din fata instanței fondului nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, neputând dovedi fără putință de dubiu că acele cumpărării autorizate efectuate de către colaboratorul său au fost într-adevăr realizate de la inculpată și nici nu exclud teza unei provocări din partea agenților statului. Investigatorul sub acoperire nu a făcut altceva decât să relateze aspectele care au fost transmise de către colaboratorul său, colaborator care, așa cum am precizat anterior nu a putut fi prezentat de către DIICOT, în vederea audierii, în mod direct si nemijlocit de către instanță și dând astfel posibilitatea inculpatei și apărătorului acesteia de a-i adresa întrebări, fără a se oferi vreun motiv plauzibil pentru această neprezentare.
Teza provocării din partea agentului statului este susținută, însă de declarațiile inculpatei B. I. A., din are rezultă că a fost contactată în mod repetat, de către o persoană pe nume „ I. „ care aflând că deține droguri pe care le primise de la numitul D. C., i-a cerut, în mod repetat, să i le dea ei în schimbul unei datorii. Este interesată și cel puțin suspectă maniera în care s-au desfășurat discuțiile dintre inculpată și această persoană care a solicitat mai multe întâlniri pentru a lua aceste timbre, sub pretextul că nu are bani suficienți la ea. I. a negat pe tot parcursul procesului penal că ar fi oferit sau vândut timbre și altei persoane decât Iuliei. Actul material față martora H. C. A., nu a fost dovedit în nici un fel, acesta persoană nefiind audiată niciodată.
Având în vedere că nu există certitudine că inculpata B. I. A. ar fi săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă continuată, deoarece organele de urmărire penală nu au fost în măsură să administreze probe suficiente cu privire la vinovăție inculpatei, în baza principiului in dubio pro reo, soluția de achitare pronunțată de instanța fondului este legală și temeinică.
În ceea ce privește celelalte infracțiuni reținute în sarcina inculpatei, instanța de apel reține că nu au fost dovedite de către organele de urmărire penală, că
țigările confecționate artizanal, și care au fost consumate de către inculpată împreună cu numitele R. A. și G. I. O., ar fi conținut substanțe interzise de lege la acel moment, deoarece în cauză nu a fost posibilă întocmirea unor rapoarte de constatare tehnico științifică pentru a se stabili natura substanțelor conținute în țigările respective, martorele susținând pe parcursul întregului proces penal, că au consumat țigări confecționate manual fără a ști însă ce conțin acele țigări și fără a li se aduce la cunoștință, de către inculpată, că ar fi vorba de cannabis.
Din procesele verbale de redare, a convorbirilor telefonice purtate de inculpată nu rezultă, contrar celor susținute de către Ministerul Public, că inculpata ar fi încercat și chiar ar fi reușit să influențeze declarațiile acestor martore din fața instanței de judecată, când au declarat că nu au susținut niciodată că ar fi consumat cannabis, ci doar tigări artizanale ce în mod cert nu conțineau doar tutun.
Procesele verbale de la filele 39-54 (vol. II dup) nu susțin teza acuzării conform căruia inculpata ar fi influențat declarațiile martorelor și nici învinuirea formulată împotriva sa.
Recapitulând, împotriva inculpatei există doar declarația investigatorului sub acoperire, care a relatat doar cele care i-au fost povestite de către colaboratorul sub acoperire, a cărei audiere nu a fost posibilă pe tot parcursul procesului penal, care nu coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză, întrucât nici declarațiilor martorilor audiați cu prilejul cercetării judecătorești nu confirmă o activitate infracțională din partea inculpatei și nici procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice nu evidențiază aspecte ale unor operațiuni referitoare la droguri sau de încercare de a influenta martorii.
Pe baza unei singure probe, și aceea indirectă, o instanță de judecată obiectivă și imparțială nu poate dispune condamnarea unei persoane.
Raportat la cele de mai sus, Curtea de A. consideră criticile apelantului D.- S. T. C. ca fiind nefondate, soluțiile de achitare pronunțate de instanța fondului fiind legale și temeinice, motiv pentru care, în baza disp. art. 379 pct. 1 lit. b C. pr. pen., va fi respins ca nefondat apelul declarat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de DIICOT - S. T. C. împotriva sentinței penale nr. 472 din 13 decembrie 2011 a Tribunalului C..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul
M.ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat M. M.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare..
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 decembrie 2012 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, |
M. Ș. L. M. | M. B. |
Red. M.Ș./dact.V.R.
2ex./ (...) Jud.fond. L. M. F.
| ← Decizia penală nr. 553/2012, Curtea de Apel Cluj | Încheierea penală nr. 75/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
