Decizia penală nr. 339/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
DECIZIA PENALĂ NR.339/R/2012
Ședința publică din data de 29 februarie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. R., judecător
JUDECĂTORI : C. I.
: A. D. L. GREFIER : M. V.-G.
M. public, P. de pe lângă Curtea de A. C.- reprezentat prin procuror A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă
Judecătoria Turda împotriva sentinței penale nr. 440 din data de (...), pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr. (...), privind pe inculpații H. B. A. și A. B. A. M. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor:
- H. B. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. ped. de art. 215 alin 1 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal si a infracțiunii prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, modificata;
- A. B. A. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev si ped de art. 215 alin.
1 si 3 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales al inculpatului H. B. A., av. N. L. O. și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul A. B. A. M., av. S. A. C., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpații și partea civilă E. W.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se prezintă se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru H. B., av. Sîrbu Timea și solicită acordarea onorariului parțial pentru studiu dosarului și prezentarea la instanță.
Instanța constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și asupra onorariului parțial se va pronunța prin hotărârea ce o va pronunța în cauză.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul ales al inculpatului H. B. A., av. N. L. O., întrebată fiind de către instanță, arată că inculpatul pe care îl reprezintă locuiește în Austria.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridict, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul M.ui P. susține recursul declarat de P. de pe lângă
Judecătoria Turda împotriva sentinței penale nr. 440/ 2011 a Judecătoriei T. prin care instanța fondului în tem. art. 300 și 332 Cod pr.pen. s-a desesizat de judecarea fondului cauzei și a restituit cauza la P. pentru refacerea urmăririi penale, ca urmare a admiterii excepției invocată de către apărătorul inculpatului H. B. A.
Apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală dată în disprețul dispozițiilor art. 300 și 332 Cod pr.pen. și vădit neîntemeiată respectiv fiind greșit reținută culpa organului de urmărire penală în efectuarea actelor de urmărire penală în lipsa inculpatului H. B. A.
De asemenea, arată că deși excepția a fost invocată doar de apărătorul inculpatului H. B. A. instanța a înțeles să restituie integral cauza și în ceea ce-l privește pe inculpatul A. B. A. M., față de care nu s-au invocat motivele de nulitate a actelor de urmărire penală.
În mod corect s-a reținut de către organele de urmărire penală că inculpatul s-a sustras efectuării urmăririi penale, că a luat la cunoștință în diferite moduri despre faptul derulării cercetărilor penale împotriva acestuia, dovadă fiind nenumăratele citări care s-au făcut începând din 7 mai 2009.
Pe parcursul urmăririi penale a rezultat faptul că inculpatul H. este plecat în străinătate, fără a se cunoaște cu exactitate locurile în care se află inculpatul.
De altfel, acel ultim argument pe care instanța fondului la avut în vedere respectiv faptul că inculpatul are reședința în Austria este un element nou care nu a fost cunoscut de către organele de urmărire penală și nici de către instanța de judecată,întrucât abia la termenul care s-a dispus restituirea cauzei s-a invocat această adresă.
Din numeroasele procese verbale existente la dosarul cauzei rezultă că organele de cercetare penală au luat legătura cu aparținătorii inculpatului la adresa indicată de către acesta pe parcursul urmăririi penale și există o întreagă corespondență cu apărătorul ales al inculpatului H., pe parcursul urmăririi penale fiind depuse documente în probațiune și în apărarea inculpatului de către apărătorul ales și cereri de către acesta.
A., rezultă cu certitudine că atât direct cât și prin apărătorul ales inculpatul a cunoscut că s-a dispus începerea urmăririi împotriva sa și a înțeles să se sustragă acesteia.
Pe de altă parte, împrejurarea că a survenit arestul inculpatului la un moment ulterior finalizării urmăririi penale nu poate fi imputată organului de urmărire penală. De altfel, procurorul a efectuat și cuvenitele verificări pentru a stabili în ce condiții se află inculpatul în stare de deținere pe teritoriul româniei și prin interpol pe teritoriul altor state, existând indicii că acesta s-ar putea afla în Germania sau Austria, iar din răspunsul de la filele
222 și 223 din dosar rezultă că inculpatul nu era arestat pe raza teriotorială a Germaniei și Austriei.
Apreciază că nu se poate imputa organelor de urmărire penală lipsa inculpatului pe parcursul urmăririi penale și nici împrejurarea că ulterior finalizării urmăririi penale inculpatul s-a aflat în stare de deținere în F., într- o altă cauză.
Pe de altă parte, susținerea că inculpatul ar avea reședința pe raza V. a fost cunoscută la termenul din 26 octombrie 2011atât de către organele de urmărire penală cât și de către instanța de judecată astfel încât nu se poate discuta despre o nelegală citarea a inculpatului sau nerespectarea obligațiilor de către organele de urmărire penală de a cita inculpatul. De altfel, potrivit dispozițiilor legale inculpatul se citează de la adresa cunoscută, iar obligația de a comunica modificarea adresei revine inculpatului.
Hotărârea este nelegală întrucât vizează și pe coinculpat care nu a invocat și cu privire la care nu se poate discuta incidența unor încălcări din acest punct de vedere a normelor procedurale, precum și raportat la faptul că instanța fondului și-a întemeiat soluția de restituire a cauzei pe dispozițiile art. 300 Cod pr.pen. care presupune nelegala sesizare, fapt care nu se regăsește în considerentele hotărârii de desesizare și dispozițiile art.
322 alin. 2 Cod pr.pen. care nu se regăsesc între aspectele invocate de instanța de fond.
Pentru aceste motive, solicită în tem. art. 385/15 pct. 1 lit. c Cod pr.pen. admiterea recursului și trimiterea cauzei Judecătoriei T. pentru judecarea cauzei.
Cu cheltuieli în sarcina statului.
Apărătorul inculpatului H. B. A., av. N. L. O. solicită respingerea recursului formulat de parchet și menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică raportat la întreg materialul probator administrat până la acel moment.
Procurorul a încercat să inducă ideea că inculpatul ar fi avut cunoștință de existența acestui proces, avea cunoștință că împotriva sa s-a început urmărirea penală și că s-a sustras de la efectuarea actelor de urmărire penală.
Într-adevăr din actele dosarului rezultă că inculpatul a fost citat de nenumărate ori dar de la adresa de domiciliu din A. I.. Din procesele verbale întocmite de agenții procedurali a rezultat faptul că inculpatul locuiește în străinătate și că locuiește în Austria.
Din declarațiile părții vătămate date în faza de urmărire penală rezultă faptul că acesta la cunoscut pe inculpatul H. în V., că acesta locuia și muncea acolo și că persoana care i-a făcut contactul a confirmat aceste aspecte.
Consideră că organele de urmărire penală trebuia să ceară relații suplimentare cu privire la domiciliul inculpatului din V. de la organele de poliție de acolo dat fiind faptul că și România este stat al Uniunii Europene.
Întreg parcursul urmăririi penale s-a desfășurat fără ca inculpatului
H. să i se aducă la cunoștință că a început urmărirea penală împotriva sa.
Mai mult, la dosar un avocat a depus o corespondență prin email cu inculpatul prin care acesta îi solicita să facă demersurile în vederea scoaterii de sub sechestru a autoturismului Hundai și nu s-a purat vreo discuție cu privire la existența vreunui dosar penal sau a faptului că a început urmărirea penală împotriva sa.
Îm opinia sa, era foarte ușor a se afla de la partea vătămată și martorul austriac audiat în cauză să se afle adresa de domiciliu a inculpatului din V..
La m omentul la care dosarul a fost trimis de la poliție la P. de pe lângă Tribunalul Cluj s-a efectuat o adresă către Interpol prin care s-a solicitat să facă cercetări vis a vis de posibilitatea identificării domiciliului inculpatului, însă răspunsurile au sosit doar din Austria și Germania care au confirmat că la acel moment inculpatul nu figura pe teritoriul lor într-un loc de deținere.
Consideră că organele de urmărire penală trebuia să aștepte să se comunice răspunsul la adresă și de la alte unități de poliție internațională pentru a constata că din luna mai 2010 până în august 2011 inculpatul H. a fost încarcerat într-un penitenciar din Nisa.
Apreciază că instanța de fond în mod just a apreciat că garanțiile procesuale și dreptul la apărare a inculpatului au fost lezate, întrucât acesta nu a dat declarație și nu și-a putut face apărarea față de acuzațiile aduse.
La dosar există o adresă eliberată de P. orașului V. din care rezultă că în luna mai, ulterior săvârșirii pretinsei infracțiuni de înșelăciune, acel autoturism este înregsitrat la P. din V. inculpatului pe care îl asistă. Acesta este considerentul pentru care inculpatul a luat legătura cu un avocat din țară ca să afle cum poate să-și ridice acest autoturism.
Apreciază că, dispozițiile art. 6 Cod pr.pen., Constituția României și normele internaționale cu privire la garantarea dreptului la apărare, au fost grav încălcate astfel că actele procedurale sunt lovite de nulitate absolută și acestea nu pot fi refăcute nici la un termen acordat de instanță și nici în altă modalitate, singura soluție care se impune este restituirea cauzei la P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
Apreciază că față de coinculpatul A. B. A. M. nu era necesară restituirea cauzei la parchet.
Mai precizează că a fost angajată de părinții inculpatului și că aceștia nu cunosc adresa de domiciliu a fiului lor din Austria.
Apărătorul inculpatului A. B. A. M., av. S. A. C. consideră că pentru judecarea unitară a cauzei s-ar impune restituirea cauzei la parchet și în ceea ce-l privește pe inculpatul pe care îl reprezintă și solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii hotărârii recurate ca temeinică și legală.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.440 din (...) pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr.(...),
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin R. nr. 2. al P. de pe lângă Tribunalul Cluj a fost trimis în judecată inculpatul H. B. A. trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. Ped. De art. 215 alin 1 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal si a infracțiunii prev. Si ped. De art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, modificata si A. B. A. M. trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii prev si ped de art. 215 alin. 1 si 3 Cod penal.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut că s-a solicitat restituirea cauzei la P. pentru refacerea urmăririi penale, in condițiile art.197 alin.2, c.proc.pen. raportat la disp.art.300,alin.2 c.proc.pen.,332 alin.2. si 4,c.proc.pen. S-a invocat excepția nulității absolute a actelor de urmărire penala întrucât dreptul la apărare a fost grav încălcat.
S-a arătat că inculpatul H. B. A. nu a fost încunoștiințat niciodată de faptul ca împotriva sa s-a dispus începerea urmăririi penale, procedura de citare nu a fost îndeplinita potrivit dispozițiilor legale, nu a dat nici un fel de declarații la dosarul cauzei astfel ca nu a exprimat in nici un fel poziția sa procesuala raportat la infracțiunile de care este învinuit. In aceste condiții, apreciază ca dreptul său la apărare a fost grav încălcat trimiterea in judecata făcându-se prin încălcarea disp.art.6 Cod procedura penala privind garantarea dreptului la apărare, disp.art.24 din Constituția României prin care este garantat dreptul la apărare,- disp.art.25 din Constituția României prin care este garantat dreptul la libera circulație,- art.16 si 17 din Consitutia României care consacra egalitatea in drepturi a cetatenilor,respective faptul ca cetățenii romani se bucura in străinătate de protecția statului roman, art.6 paragraf 3 lit.a)-e) din Convenția Europeana a Drepturilor Omului,- art.15 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara.
După cum rezulta din dosarul cauzei, susținerile făcute de organele de urmărire penala cum ca inculpatul s-ar fi sustras urmăririi penale sunt cu totul nefondate. Arata ca a locuit in toata aceasta perioada la adresa de reședința din V. iar in perioada mai 2010 - aug.2011 a fost arestat, in Frata. In acest context, consideră ca organele de urmărire penala nu au făcut absolut toate demersurile pentru a afla unde sunt si sa-i încunoștiințeze in conformitate cu dispozițiile legale despre infracțiunile de care sunt învinuit , urmare plângerii depuse de partea vătămata. D. despre reședința acestuia puteau fi aflate chiar de la partea vătămata E. W. sau de la numitul M. W. care știau ca locuiește si muncește in V..
Analizând cele invocate, precum și actele depuse, avizul de liberare din
Penitenciarul Nice, F., care atestă faptul că inculpatul H. B. A. a fost eliberat la data de (...), instanța a reținut că organele de cercetare penala au dat dovada de superficialitate in efectuarea demersurilor pentru încunoștiințarea inculpatului H. B. A. de învinuirea adusă, in vederea formulării apărării astfel că în baza art 300 C pr pen rap. Ia art. 332 C. pr. pen., dispune restituirea cauzei privind pe inculpatul H. B. A. trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. și ped de art.215 alin 1 si 3
Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal si a infracțiunii prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, modificata si A. B. A. M. trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii prev si ped de art. 215 alin. 1 si 3
Cod penal.- la P. de pe langa J. T. in vederea refacerii urmăririi penale.
În baza art. 192 alin.3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu av. oficiu Tomșa Stoian Tudor și suma de 200 lei reprezentând onorariu av. oficiu Gligan M. s-a avansa din FMJ.
În baza art 300 C pr pen rap. Ia art. 332 C. pr. pen., s-a dispus restituirea cauzei privind pe inculpatul H. B. A. trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. Ped. de art. 215 alin 1 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal si a infracțiunii prev. Si ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr.195/2002, modificata si A. B. A. M. trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii prev si ped de art. 215 alin. 1 si 3
Cod penal.- la P. de pe lângă Judecătoria Turda in vederea refacerii urmăririi penale.
În baza art. 192 alin.3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu av. oficiu Tomșa Stoian Tudor și suma de 200 lei reprezentând onorariu av. oficiu Gligan M. s-a avansa din FMJ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal P. de pe lângă Judecătoria Turda, criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, P. de pe lângă Judecătoria Turda a învederat faptul că în mod greșit a fost restituită cauza în vederea refacerii urmăririi penale P. de pe lângă Judecătoria Turda, nefiind întrunite în cauză nici condițiile cerute de art.300 C. și nici cele cerute de art.332 C. A., P. de pe lângă Tribunalul Cluj, care a efectuat cercetarea penală și a întocmit actul de sesizare a depus toate diligențele în vederea citării inculpatului, a luat legătura cu aparținătorii acestuia, aparținători care nu-i cunoșteau adresa de domiciliu din străinătate, dovadă fiind nenumăratele citații expediate acestuia. Faptul că inculpatul are reședința în Austria nu a fost cunoscut decât după sesizarea instanței de judecată, astfel că nu li se poate reproșa organelor de cercetare penală vreo lipsă de diligență. Mai mult decât atât, pe parcursul urmăririi penale inculpatul a fost asistat de apărător ale, care a depus la dosar documente în probațiune și în apărarea inculpatului, astfel că nu i-a fost încălcat inculpatului dreptul la apărare.
Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii este acela referitor la coinculpați care deși nu se încadrează în niciunul din argumentele instanței de fond au fost vizați de asemenea prin hotărârea atacată, cauza fiind restituită în totalitate. Un alt aspect menționat ca fiind greșit este acela referitor la P. față de care s-a dispus restituirea, corect ar fi trebuit să fie vorba de P. care a întocmit actul de sesizare și nu la P. de pe lângă
Judecătoria Turda, cum greșit s-a dispus.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Verificând dosarul de urmărire penală, curtea constată că organele de urmărire au depus numeroase diligențe în vederea audierii inculpatului, emițând citații și mandate de aducere în acest sens de la adresele cunoscute.
Inculpatul nu numai că nu s-a prezentat, dar a omis să comunice adresa sa de reședință organelor de cercetare penală, cu toate că avea cunoștință de dosarul în cauză, mai mult decât atât inculpatul a beneficiat de asistență juridica a unui apărător ales, cu care, de altfel a purtat o corespondență pe e-mail, solicitându-i acestuia să ceară ridicarea sechestrului asigurator dispus asupra autoturismului Hyundai Santa Fe cu nr. de înmatriculare BN 2 B. A. măsură asiguratorie a fost dispusă în prezenta cauză de către procuror la data de (...), astfel că, afirmațiile inculpatului referitoare la faptul că nu avea cunoștință de dosarul de urmărire penală sunt neveridice.
De altfel, inculpatul a omis să-și informeze părinții cu privire la adresa sa de reședință din Austria, cu toate că i-a vizitat pe aceștia în cursul lunii aprilie 2010 și a aflat de la aceștia că este căutat de organele de poliție.
Un alt aspect ce trebuie reținut este cel referitor la apărarea efectivă de care a beneficiat inculpatul, apărătorul ales al acestuia, angajat de către părinții săi, depunând la dosar o serie de înscrisuri doveditoare.
Abia la termenul de judecată la care a fost invocată excepția nelegalei sesizări a instanței s-a afirmat că reședința inculpatului este în V., unde locuiește și în prezent, inculpatul neprezentându-se personal nici în fața instanței de fond și nici în fața instanței de recurs.
Urmărirea penală s-a efectuat în perioada (...)-(...), perioadă în care, în mod evident inculpatul s-a sustras urmăririi penale iar faptul că ulterior finalizării urmăririi penale acesta a fost arestat de către autoritățile franceze nu prezintă relevanță în cauză.
În condițiile în care inculpatul nu a înțeles să anunțe organele de urmărire penale despre noua sa reședință, nu și-a anunțat aparținătorii cu privire la aceasta, a încheiat contractul de asistență juridică în care și-a trecut adresa din România de la care a fost de nenumărate ori citat, nu se poate reține vreo culpă a autorităților cu privire la prezența acestuia și prezentarea materialului de urmărire penală, situația inculpatului hațegan încadrându-se perfect între excepțiile prev. de art. 254 C.
Hotărârea primei instanțe este de asemenea criticabilă și cu privire la
P. la care s-a dispus restituirea în condițiile în care actul de sesizare a fost întocmit de către P. de pe lângă Tribunalul Cluj, dar și cu privire la faptul că s-a dispus restituirea cauzei, în condițiile în care inculpatul H. a fost trimis în judecată împreună cu inculpatul A. B. A. M.
Cel mai important aspect ce trebuie însă sesizat în legătură cu hotărârea atacată este cel referitor la textul de lege ce în opinia instanței de fond ar fi aplicabil în speță.
Instanța de fond invocă două texte de lege cel prev. de art.300 alin.2
C. și respectiv cel prev. de art. 332 alin.2,4 C. ce vizează de fapt două instituții diferite. A., primul text de lege vizează nulitatea actului de sesizare și restituirea cauzei în vederea refacerii acestuia iar cel de-al doilea text de lege vizează nulitatea urmăririi penale și restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii acesteia.
În speță, nu sunt întrunite condițiile cerute de normele de drept mai sus menționate, organele de cercetare penală depunând toate diligențele în vederea respectării drepturilor procesuale ale inculpatului H., a citării acestuia în vederea audierii sale.
Față de cele de mai sus, în baza art.385 ind.15 pct.12 lit.d C. se va admite recursul declarat se va casa în întregime hotărârea atacată și va trimite cauza aceleiași instanțe în vederea continuării judecății.
Va stabili onorariu avocațial parțial in sumă de 100 lei care se avansează din FMJ pentru av. inculpatului H. B. si în suma de 300 lei pentru av. inculpatului A. B.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Turda, împotriva sentinței penale nr. 440 din 26 octombrie 2011 a Judecătoriei T., pe care o casează în întregime și trimite cauza aceleiași instanțe în vederea continuării judecății.
Stabilește onorariu avocațial parțial in sumă de 100 lei care se avansează din FMJ pentru av. inculpatului H. B. si în suma de 300 lei pentru av. inculpatului A. B.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
P pronunțată în ședința publică din data de 29 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. R. C. I. A. D. L.
GREFIER M. V.-G.
| ← Decizia penală nr. 15/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 90/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
