Decizia penală nr. 460/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.460/R/2012
Ședința publică din 20 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : L. H. JUDECĂTORI : I. M.
G. : L. C.
: V. V. A.
PROCUROR P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin - S. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. de pe lângă J. T., împotriva sentinței penale nr. 121/(...), pronunțată în dosar nr.(...) al JUDECĂTORIei T., privind pe inculpatul M. A. L., trimis în judecată prin R. P. de pe lângă J. T., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev.de art.180 alin.2 C.pen., art.321 alin.1 C.pen. cu aplic.art.33 lit.a C.pen..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. I. personal asistat de apărător ales, av.Dabai A., din cadrul Baroului Maramureș, cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpatul U. C. personal asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Micu Georgiana, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul P. D., av.M. N., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială dpeusă la dosar și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul P. O., av.Milchiș O., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială dpeusă la dosar, lipsă fiind inculpații P. D., P. O. și partea civilă C. C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul P., susține recursul declarat solicitând admiterea lui, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună trimiterea cauzei spre continuarea judecătii primei instanțe. A., din actele dosarului reiese că persoana vătămată C. I. a artătat că dorește luarea măsurilor legale împotriva inculpaților P. D. și P. O. fără ca acesta să solicite expres trimiterea lor în judecată. Mai mult, persoana vătămată, fiind reaudiată, a arătat că solicită trimitere în judecată a numitului P. D. pentru faptul că l-a lovit fără a solicita și trimiterea în judecată a numitului P. O. C. disp.art.332 alin.2 C., instanța restituie cauza procurorului în cazul nerespectării dispozițiilor referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența inculpatului sau învinuitului și asistarea acestuia de către apărător. A., apreciază că hotărârea instanței este nelegală cu privire la restituirea cauzei la procuror deoarece în cauză nu a existat o plângere penală prealabilă formulată în condițiile Codului de procedură penală, plângere necesară pentru a fi pusă în mișcare acțiunea penală.
Apărătorul inculpatului C. I., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. Menționează că plângerea prealabilă a fost susținută, iar organele de cercetare penală aveau obligația de a administra probațiunea. Partea vătămată C. I. a formulat plângere prealabilă împotriva numiților P. D. și P. O. D. prin actul de sesizare s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului P. O., în cauză nu s-a început urmărirea penală. Apreciază că în speță sunt întrunite condițiile art.332 alin.2 C., nefiind respectate dispozițiile privind sesizarea instanței, iar în această situație instanța are obligația de a restitui cauza procurorului în vederea refacerii urmăririi penale.
Apărătorul inculpatului P. D., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. Arată că inculpatul a fost judecat pentru o infracțiune pentru care nu s-a desfășurat urmărirea penală. Cu onorar din FMJ.
Apărătorul inculpatului U. C., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. Cu onorar din FMJ.
Apărătorul inculpatului P. O., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate. Cu onorar din FMJ.
Inculpații C. I. și U. C., având pe rând ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorii săi.
C U R T E A
Deliberând retine că prin sentința penală nr. 121 din (...), pronunțată în dosar nr. (...) al JUDECĂTORIei T., în temeiul art. 300 alin. 2 C. și a art. 332 alin. 2 C., instanța s-a desesizat și a restituit cauza P. de pe lângă J. Tg. L. în vederea refacerii urmăririi penale și a actului de sesizare.
În temeiul art. 192 alin. 3 C., cheltuielile judiciare avansate de stat, în cuantum de 1080 lei, a rămas în sarcina acestuia, din care suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - av. Giurgiu A., suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - av. P. Petre și suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - av. R. Emil O., au fost avansate din fondurile M.ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 208/P/2010 al P. de pe lângă J. Tg. L., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzute de art.
180 alin. 2 C.pen. (2 fapte) și art. 321 alin. 1 C.pen. (1 faptă); a inculpatului P. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. (1 faptă) și art. 321 alin. 1 C.pen. (1 faptă); a inculpatului U. C. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. (1 faptă) și art. 321alin. 1 C.pen. (1 faptă); a inculpatului P. O., pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzute de art. 180 alin. 2
C.pen. (2 fapte) și art. 321 alin. 1 C.pen. (1 faptă); toate cu aplicarea art. 33 lit. a
C.pen..
În esență, prin actul de sesizare s-a reținut următoarea stare de fapt:
În data de (...), în jurul orelor 01,00, inculpatul-parte vătămată C. I., în calitate de administrator al clubului Troia din localitatea S. de S., județul Maramureș, a fost sesizat printr-un mesaj telefonic de către martorul B. A. O. despre iminența producerii unui scandal. A. că, inculpatul - parte vătămată P. D., aflat în stare de ebrietate l-a scuipat pe martorul B. A. O. și a încercat să-l lovească cu capul în față. Chemat la fața locului inculpatul-parte vătămată C. I. a stat de vorbă cu inculpatul-parte vătămată P.
D., pe care l-a rugat să nu mai facă scandal și să-și ceară scuze de la martorul B. A. O. D. agresiv, inculpatul-parte vătămată P. D., amenințându-l pe martorul B. A. O. că o să plece de acolo în scaun cu rotile și că o să distrugă tot localul, a renunțat să mai facă scandal, conflictul aplanându-se pentru moment, fiecare dintre părți plecând în direcții diferite, iar martorul B. A. O., în aproximativ un sfert de oră, părăsind localul.
După aproximativ o oră, între orele 02,00 - 03,00, inculpatul-parte vătămată C. I., trecând dinspre bar spre discotecă, a fost oprit de către inculpații/părți vătămate P. D. și P. O., primul lovindu-l cu capul în zona feței, iar cel de-al doilea lovindu-l cu pumnii și picioarele în zona corpului. În acest timp, inculpatul-parte vătămată C. I., cerând ajutor de la persoanele pe care le cunoștea, au intervenit în altercație persoana vătămată C. C. V., părțile vătămate P. V. I., C. C. și inculpatul U. C. D. A. că, la un moment dat, inculpatul-parte vătămată C. I. i-a aplicat inculpatului-parte vătămată P. D. mai multe lovituri cu o sticlă, în zona capului și inculpatului -parte vătămată P. O. mai multe lovituri cu pumnii.
Persoana vătămată C. C.-V. care a dorit să intervină în ajutorul inculpatului - parte vătămată C. I., a fost lovit cu pumnii și cu picioarele de către inculpații - părți vătămate P. D. și P. O. De asemenea, partea vătămată P. V.-I., ieșind din local să vadă ce se întâmplă, a fost lovit de către inculpatul P. O. cu pumnul în față și în cap.
Partea vătămată C. C., venind să vadă ce se întâmplă cu fratele său C. I., a fost lovită cu palma peste față de către inculpatul-parte vătămată P. O. Inculpatul U. C. D., cu intenția de a o apăra pe numita C. C. de acțiunile violente ale inculpatului - parte vătămată P. O., l-a lovit pe acesta din urmă cu un scaun de lemn în zona spatelui, fiind lovit la rândul său de către acesta cu pumnii în zona feței.
După aceste incidente conflictul s-a aplanat, inculpatul-parte vătămată P. D. fiind transportat la S. de către inculpatul-parte vătămată P. O. și de către martorul B. V., pe drum aceștia întâlnindu-se cu ambulanța chemată la fața locului, care l-a preluat pe inculpatul-parte vătămată P. D.
În urma loviturilor primite, inculpatul-parte vătămată C. I. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr. 271/(...).
Inculpatul-parte vătămată P. D. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr. 281/(...), inculpatul-parte vătămată P. O. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr. 248/(...), partea vătămată C. C. V. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr. 273/(...), partea vătămată P. V.-I. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr. 275/(...), iar partea vătămată C. C. a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr. 272/(...).
În condițiile art.320 C., înainte de începerea cercetării judecătorești se pot formula excepții, cereri sau propune efectuarea de probe noi.
La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, instanța a pus în discuția părților cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare, formulată de apărătorul inculpatului P. O.
Analizând cererea de restituire a cauzei la parchet, formulată de apărătorul inculpatului P. O.(f. 49 din dosar), instanța a constatat următoarele:
Inculpatul P. O. a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. și o infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1
C.pen.. Una din cele două infracțiuni de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. privesc fapta săvârșită de inculpatul P. O. asupra părții vătămate C. I. în data de (...), în jurul orelor 200, constând în aceea că i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în diferite zone ale corpului, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Cu privire la fapta menționată mai sus, partea vătămată C. I. a formulat plângere prealabila în termenul legal prevăzut de art. 284 C., prin declarația olografă dată în fața organului de cercetare penală, respectiv la data de (...), unde se consemnează următoarele:„ solicit luarea măsurilor legale împotriva lui P. D. și P. O., care m-au lovit, provocându-mi suferințe fizice … și mă constitui parte civilă cu o sumă pe care o voi preciza în viitor";(f. 51 dos.u.p.).
D. prin actul de sesizare s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului P. O. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. asupra părții vătămate C. I., în cauză nu s-a început urmărirea penală nici „in rem"; și nici „in personam";, iar aceasta nu a fost confirmată prin rezoluție de către procuror. Mai mult, inculpatului nu i s-a adus la cunoștință învinuirea reținută mai sus întrucât din procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii rezultă că i s-a reținut doar infracțiunea de lovire sau alte violențe săvârșită asupra părții vătămate C. C. (f. 55 dos.u.p.) și de asemenea nu i s-a adus la cunoștință acea infracțiune nici cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală (f. 95 dos.u.p.).
Prin urmare inculpatul P. O. a fost trimis în judecată pentru o infracțiune cu privire la care nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală potrivit art. 250 și urm. C.
Având în vedere că urmărirea penală este o fază obligatorie a procesului penal, iar după formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată, conform principiului oficialității consacrat prin art. 2 alin. 2 C., organele judiciare sunt obligate să îndeplinească toate actele necesare desfășurării procesului penal, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile art. 332 alin. 2 C. privind obligația instanței de a restitui cauza procurorului în vederea refacerii urmăririi penale, întrucât nu s-au respectat dispozițiile privind sesizarea instanței.
Ipoteza articolului 332 alin. 2 C., respectiv încălcarea dispozițiilor privind sesizarea instanței, are în vedere regularitatea desfășurării urmăririi penale prin trecerea cauzei prin stadiile procesuale obligatorii (întocmirea rechizitoriului în condițiile legale, prezentarea materialului de urmărire penală, etc).
În cauză nu s-au efectuat acte procesuale din care să rezulte că a existat urmărire penală cu privire la săvârșirea de către inculpatul P. O. a unei infracțiuni pentru care ulterior a fost trimis în judecată, iar actele procedurale constând în audierea unor martori referitor la fapta respectivă nu acoperă această neregularitate.
Pe de altă parte încălcarea dispozițiilor privind sesizarea instanței atrag sancțiunea nulității absolute, conform art. 197 alin. 2 C., nulitate care nu poate fi înlăturată în niciun mod, așa cum rezultă din prevederile alineatului al treilea al aceluiași articol de lege. În același timp inculpatului i s-au încălcat garanțiile procesuale prin care se asigură respectarea dreptului la apărare, consacrate prin art.
6, art.70 C.
Soluția propusă ca remediu, de către reprezentanta M.ui P., în sensul ca instanța să dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. O., din două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. și o infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen., într-o singură infracțiune de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.
180 alin. 2 C.pen. și o infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art.
321 alin. 1 C.pen., nu poate fi primită întrucât organele judiciare au obligația să se pronunțe asupra plângerii prealabile formulate de către persoana vătămată C. I., respectiv să pronunțe o soluție fie de trimitere în judecată, fie de netrimitere sau de neurmărire, or competența în acest caz revine organelor de urmărire penală iar nu instanței de judecată.
Instanța a apreciat că nu este oportună disjungerea cauzei în condițiile art. 281
C., cu privire la infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. 2
C.pen. săvârșită de către inculpatul P. O. asupra părții vătămate C. I., întrucât între infracțiunile pentru care au fost trimiși inculpații și pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală ca urmare a plângerilor prealabile ale persoanelor vătămate, există o strânsă legătură, fiind săvârșite în același timp și loc, iar trei dintre inculpați au și calitatea de părți vătămate.
În consecință instanța a dispus restituirea cauzei la procuror în temeiul art. 332 alin. 2 C. în vederea refacerii urmăririi penale.
Pentru că nu s-au respectat dispozițiile legale privind efectuarea urmăririi penale, iar nulitatea actului inițial se răsfrânge și asupra actului subsecvent care este rechizitoriul, devin incidente și dispozițiile art. 300 alin. 2 C. potrivit căruia în situația când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.
Pentru considerentele expuse, apreciind că nu există posibilitatea ca viciile procedurale menționate mai sus să fie remediate în cursul judecății, instanța a dispus restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, cu respectarea dispozițiilor legale privind începerea urmăririi penale, confirmarea acesteia, audierea inculpatului, aducerea la cunoștință a învinuirii și prezentarea materialului de urmărire penală. Refăcând urmărirea penală, organele de urmărire penală sunt obligate să aprecieze dacă sunt incidente cauze care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale. De asemenea, procurorul dispune de marja de apreciere cu privire la oportunitatea exercitării acțiunii penale și are sarcina de a analiza acest aspect.
În temeiul art. 192 alin. 3 C., cheltuielile judiciare avansate de stat, în cuantum de 1080 lei au rămas în sarcina acestuia, din care onorariile apărătorilor desemnati din oficiu au fost avansate din fondurile M.ui Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. de pe lângă J. T. L., solicitând casarea sentintei instantei de fond si trimiterea cauzei pentru continuarea judecătii aceleiasi instante.
Recursul a fost motivat arătându-se că în cauză nu a existat o plângere penală prealabilă formulată în condițiile Codului de procedură penală, plângere necesară pentru a fi pusă în mișcare acțiunea penală arătând că persoana vătămată C. I. a precizat că dorește luarea măsurilor legale împotriva inculpaților P. D. și P. O. fără ca acesta să solicite expres trimiterea lor în judecată. Mai mult, persoana vătămată, fiind reaudiată, a arătat că solicită trimitere în judecată a numitului P. D. pentru faptul că l-a lovit fără a solicita și trimiterea în judecată a numitului P. O.
S-a mai invocat că motivul invocat pentru restituirea cauzei la parchet nu se regăseste în art.332 alin.2 C. potrivit căruia instanța restituie cauza procurorului în cazul nerespectării dispozițiilor referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența inculpatului sau învinuitului și asistarea acestuia de către apărător.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 208/P/2010 al P. de pe lângă J. Tg. L., inculpatul P. O. a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. și o infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1 C.pen.. Una din cele două infracțiuni de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. privesc fapta săvârșită de inculpatul P. O. asupra părții vătămate C. I. în data de (...), în jurul orelor
200, constând în aceea că i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în diferite zone ale corpului, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de
7-8 zile de îngrijiri medicale.
Cu privire la ambii inculpati, partea vătămată C. I. a formulat plângere prealabila în termenul legal prevăzut de art. 284 C., prin declarația olografă dată în fața organului de cercetare penală, respectiv la data de (...), acesta arătând expres că solicită luarea măsurilor legale atât fată de P. D., cât si fata de P. O., iar prin afirmatia
";. m-au lovit"; victima a indicat în esenta si infractiunea reclamată (f. 51 dos.u.p.).
Cu toate că fata de inculpatul P. O. nu s-a început urmărirea penală nici „in rem"; și nici „in personam"; pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzute de art. 180 alin. 2 C.pen. asupra părții vătămate C. I., nu a fost audiat cu privire la această faptă, infractiunea nu i-a fost adusă la cunoștință și nici nu a făcut obiectul prezentării materialului de urmărire penală (f. 95 dos.u.p.), prin actul de sesizare s-a dispus punerea în miscare si trimiterea în judecată a inculpatului P. O. si sub aspectul comiterii acestei infractiuni.
Potrivit art. 300 alin. 1 C., instanța este ținută să verifice din oficiu, la prima înfățișare cu procedura legal îndeplinită, regularitatea actului de sesizare, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, dacă sesizarea nu este făcută conform legii si neregularitatea nu se poate înlătura de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.
În mod complementar, potrivit dispozițiilor art. 332 alin. 2 C., instanța s-a desesizat și restituie cauza procurorului în vederea refacerii urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.
Chiar dacă dispozițiile art. 300 C. și cele ale art. 332 alin. 2 C. instituie două momente procesuale distincte, în practică pot fi identificate situații, cum este și cazul de față, în care ele sancționează aceeași situație juridică- legalitatea sesizării instanței de judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 264 alin. 1 C., sesizarea instanței se face prin rechizitoriu, iar potrivit dispozițiilor art. 263 C., acesta trebuie să se limiteze la faptele și persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală, în sensul că nu se poate dispune trimiterea în judecată a unei persoane pentru fapte pentru care nu a fost învinuit și ascultat, în vederea exercitării dreptului său la apărare.
În acest scop, urmărirea penală consacră un număr de garanții procesuale, dintre care cea mai importantă este aceea a dreptului la apărare. Or, tocmai această situație se regăsește în speța de față, în sensul că în faza de urmărire penală inculpatului P. O. nu i s-a adus la cunoștință și învinuirea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violente comise in dauna părtii vătămate C. I., nu i s-a explicat niciodată în ce constă această învinuire și nici nu a fost audiat cu privire la această faptă.
În acest context subliniem faptul că dispozițiile art. 263 C. se referă la fapta în materialitatea ei, iar nu la încadrarea juridică conferită de organele de urmărire penală, fiind esențială enunțarea stării de fapt care face obiectul învinuirii, cu atât mai mult cu cât inculpatul a fost lipsit de asistență juridică calificată.
Apărarea formulată de Ministerul Public se referă în principal la natura sancțiunii care poate interveni în această situație, susținându-se că în discuție ar fi o nulitate relativă, care nu se poate circumscrie cazurilor expres prevăzute de art. 332 alin. 2 C., text legal care vizează exclusiv cazuri de nulitate absolută.
Curtea apreciază, dimpotrivă, că rechizitoriul care face obiectul analizei și care depășește limitele prevăzute de art. 263 C. se subsumează pe de o parte cazului de nulitate absolută referitoare la regularitatea sesizării instanței, iar, pe de altă parte, cazului de nulitate relativă prev. de art. 197 alin. 1 și 4 C. privitor la dreptul la apărare al inculpatului, întrucât acesta vizează o faptă pentru care nu s-a efectuat urmărirea penală.
Subliniem în acest sens că analiza regularității sesizării instanței nu trebuie limitată exclusiv la aspectele de ordin formal - privitoare la natura actului de sesizare, a competenței autorului actului de sesizare de a-l emite sau respectarea celorlalte condiții de formă ale rechizitoriului, ci se impune a fi extinsă și la analizarea regularității efectuării urmăririi penale, numai în acest mod fiind puse la adăpost drepturile și garanțiile procesuale de care trebuie să beneficieze făptuitorul.
Prin trimiterea în judecată a inculpatului P. O. și sub aspectul săvârșirii infracțiunii reclamate de victima C. I. fără ca acestuia să îi fie adusă la cunoștință această învinuire și fără a fi audiat cu privire la această faptă, a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului în aspectele sale esențiale, producându-se o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului de sesizare.
Pe de altă partea, omisiunea organelor de urmărire penală de a efectua urmărirea penală și sub aspectul săvârșirii infracțiunii reclamate de victima C. I. are consecinte si in planul altor dispozitii legale, de natura a garanta dretul inculpatului, respectiv posibilitatea de a fi judecat potrivit procedurii recunoașterii vinovăției cu consecința aplicării cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 320 ind. 1 alin. 7
C.pre.pen. sau de a se împăca cu victima în cazul probării plângerii acesteia.
Pentru aceste motive Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar soluția atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temneinică.
Inculpatilor li s-a asigurat aistenta juridica din oficiu astfel ca in temeiul art. 189
C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.-N. suma de câte 300 lei onorar pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției si 50 lei onorariu partial pentru apărătorul din oficiu pentru inc. C. I..
In baza art. 192 al. 3 C. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă J. T. L. împotriva sentintei penale nr. 121 din 14 decembrie 2011 a JUDECĂTORIei T. L..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de câte 300 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției si 50 lei pentru apărătorul din oficiu pentru inc. C. I..
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. I. M. V. V. A.
G., L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
3 ex./(...)
J..fond. T. D.-M.
← Decizia penală nr. 1454/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1595/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|