Decizia penală nr. 470/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
D. PENALĂ NR.470/R/2012
Ședința publică din 20 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : I. M. - judecător JUDECĂTORI : V. V. A.
: L. H.
G. : L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. - S. D.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații M. I. I. și M. G. împotriva sentinței penale nr. 439 din 27 octombrie 2011, pronunțată de J. S.-M., în dosarul nr. (...), inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:
◄ inculpatul M. I. pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național prev. de art. 108 al. 1 lit.";c";, al. 2 lit.";a"; din Legea
46/2008 privind Codul S.
◄ inculpatul M. V. pentru instigare la infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național prev.de art. 25 c.p., rap.la art. 108 al. 1 lit.";c";, al. 2 lit.";a"; din Legea 46/2008 privind Codul S..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpaților, av.Petran M., din cadrul Baroului de avocați M., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpații M. I. I. și M. G.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 6 martie 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 439 din 27 octombrie 2011, pronunțată de J. S.-M., în dosarul nr. (...), în temeiul art. 345 alin. 2 din Codul de P. Penală a fost condamnat inculpatul M. I., fiul lui I. și I., 5 clase, agricultor, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, născut la data de (...), în localitatea S. M., județul M., posesor al CI seria MM nr. 1. eliberat de S. S. M., CNP 1. domiciliat în comuna B. nr. 537, județul M., cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național prevăzută de art. 108 alin.1 lit. c , alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008 privind Codul S..
S-a făcut aplicarea art. 71-64 alin.1 lit. a teza II-a și lit. b din Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe un termen de încercare de patru ani, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 359 Cod proc. pen. și s-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 345 alin. 2 din Codul de P. Penală a fost condamnat inculpatul M. V., fiul lui G. și I., 10 clase, agricultor, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, născut la data de (...), în localitatea S. M., județul M., posesor al CI seria MM nr. 0. eliberat de S. S. M., CNP 1. domiciliat în comuna B. nr.
774, județul M., fără antecedente penale, la pedeapsa de șapte luni închisoare pentru instigare la infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național prevăzută de art. 25 din Codul penal raportat la art. 108 alin.1 lit. c , alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008 privind Codul S., cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 lit. d din Codul penal.
S-a făcut aplicarea art. 71-64 alin.1 lit. a teza II-a și lit. b din Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de șapte luni închisoare pe un termen de încercare de 2 ani și șapte luni, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 359 Cod proc. pen. și s-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a luat act că părțile vătămate R. N. a P. R., cu sediul în B., B-dul M. nr. 31 și C. V., cu domiciliul în comuna B. nr. 160, județul M., nu s-au constituit parte civilă.
Au fost respinse acțiunile civile promovate de părțile civile T. G., cu domiciliul în localitatea S. M., P. 1 D., nr. 29, județul M., T. V., cu domiciliul în comuna B. nr. 347, județul M., ca nedovedite.
În baza art. 191 alin. 1 Cod proc. pen. a fost obligat inculpatul M. V. la plata de cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 360 lei, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, Vlad Lăcrămioara, ce s-a suportat din fondurile M. de J.
În baza art. 191 alin. 1 Cod proc. pen. a fost obligat inculpatul M. I. la plata de cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 360 lei, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, Tomoiagă A. L., ce s-a suportat din fondurile M. de J.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu
Marmației nr. 1. din data de (...), înregistrat la instanța sub dosar nr. (...) din data de (...) s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. I., fiul lui I. și I., 5 clase, agricultor, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, născut la data de (...), în localitatea S. M., județul M., posesor al CI seria MM nr. 1. eliberat de S. S. M., CNP 1. domiciliat în comuna B. nr. 537, județul M., cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.108 alin.1 lit. „c"; , alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008 privind Codul S. și respectiv a inculpatului M. V., pentru instigare la infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 25 din Codul Penal raportat la art. 108 alin. 1 lit. c , alin.
2. lit. a din Legea nr. 46-2008, cu modificările ulterioare. fapt:
În actul de sesizare al instanței s-a reținut următoarea situație de
În data de 14 august 2010, inculpații M. I. și M. V. s-au deplasat în locul numit V. D., pe raza comunei B., primul având asupra sa un ferăstrău mecanic.
La indicația inculpatului M. V., inculpatul M. I. a tăiat din locul mai sus menționat 10 arbori de esență fag nemarcați care au fost abandonați la intervenția unor persoane care dețin terenuri în zona respectivă.
Din fișa de calcul al valorii pagubelor rezultă că prejudicial cauzat fondului forestier național este de 3950,5 lei depășind de peste 20 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă la data constatării.
Această situație de fapt este susținută de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, respectiv: plângerile și declarațiile părților vătămate (filele 4,17, 25), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa cu fotografii judiciare (filele 6-15), fișa de calcul a valorii pagubelor (fila 30), declarațiile martorilor Bud G. (fila 43), P. Nici V. (fila 45), C. L. (fila
47), S. V. și O. I. (fila 50), procese verbale de confruntare (filele 53-57), declarațiile inculpaților M. I. (fila 38) și M. V. (fila 40).
În cursul cercetării judecătorești, au fost audiate părțile vătămate,
T. G. (fila 22), T. A. (fila 23), C. V. (fila 57), fiind asucultați martorii O. I. (fila
56), P. N. V. (fila 58), C. L. (fila 59), Ș. V. (fila 60).
Avându-se în vedere renunțarea la martorul Bud G., formulată de reprezentantul M. P., s-a dat eficiență prevederilor art. 329 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Inculpații nu s-au prezentat în instanță pentru a putea fi audiați. Din probatoriul administrat în cauză respectiv materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța reține următoarele aspecte:
Prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de (...) numiții C. V. și C. Ana, au înstrăinat în favoarea inculpatului M. V. un teren în suprafață de 3.00 ha, situat în comuna B., la locul numit V. D. În temeiul acestui contract, inculpatul M. V., prin convenția încheiată sub semnătură privată la data de (...), a înstrăinat numiților S. L. și S. H., suprafața de teren de 2,5 ha, situată la locul numit V. D.
Dreptul de proprietate asupra terenului mai sus descris aparține părții vătămate C. V. în baza T. de proprietate nr. 1897-9 eliberat de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de (...).
În data de 14 august 2010, inculpatul M. V., considerând că-i revin drepturi asupra terenului înstrăinat de numitul C. V., l-a determinat pe inculpatul M. I., să se deplaseze la terenul, situat în locul numit V. D.
(obiect al convenției din (...)), în scopul de a tăia arbori de esență fag. În acest sens, inculpatul M. V. a însoțit inculpatul M. I. la locul mai sus menționat, oferind indicații acestuia din urmă privind modalitatea de tăiere a arborilor.
Această situație de fapt rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Cu prilejul audierii în faza de urmărire penală, inculpații M. I. și M.
V. au negat săvârșirea faptelor de natură penală imputabile.
Instanța a reținut că în conformitate cu prevederile art. 69 din
Codul de P. penală, declarațiile inculpatului, făcute în cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, ipoteză exclusă în prezenta cauză.
Astfel, martorul Bud G. a declarat în faza de urmărire penală că personal l-a văzut pe inculpatul M. I., tăind arbori de pe terenul, proprietatea numitului C. L., însoțit fiind de inculpatul M. V., acesta din urmă oferind indicații privind modalitatea de tăiere, o declarație similară emanând de la martorul P. N. V.
Deși depozițiile acestor martori aduc în discuție un alt teren decât cel aparținând părților vătămate din prezentul proces, ele capătă relevanță prin raportare la aspectele relatate de martorul C. L., potrivit cărora arborii pe care i-a văzut tăindu-se de inculpatul M. I. la indicațiile inculpatului M. V., nu se situează pe terenul acestuia (afirmația martorilor menționați în paragraful precedent referitoare la terenul pe care se aflau arborii fiind generată de confuzia produsă prin suprafețele de teren învecinate, respectiv a numitului C. L. și a numitei S. L., celei căreia inculpatul M. V. i-a înstrăinat o suprafață de teren prin contractul sub semnătură privată încheiat la (...), în condițiile în care terenul aparține părții vătămate C. V.) .
Declarațiile martorilor sus menționați se coroborează cu depozițiile martorilor S. V. și O. I., fiind sprijinite și de conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului și planșa cu fotografii judiciare.
1. În drept, fapta inculpatului M. I., care în data de 14 august
2010, în prezența inculpatului M. V. și la indicațiile acestuia din urmă, a tăiat fără drept din pădurea situată în locul numit V. D., 10 arbori de esență fag nemarcați, cauzând fondului forestier național un prejudiciu ce depășește de peste 20 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă la data constatării, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută și pedepsită de art. 108 alin. 1 lit. c, alin. 2 lit. a din Legea nr.46-
2008 privind Codul S..
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în tăierea, fără drept a zece arbori de esență fag, din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier, în speță din pădurea pădurea situată în locul numit V. D., proprietatea părții vătămate C. V.
Esența infracțiunii este condiționată și de valoarea pagubei produse, care trebuie să fie de peste 20 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă la data constatării. Îndeplinirea acestei condiții este confirmată prin conținut fișei de calcul al valorii pagubelor (fila 30 din dosarul de urmărire penală).
Obiectul juridic multiplu al infracțiunilor silvice, constând în relațiile sociale menite să protejeze fondul forestier ca factor esențial în menținerea calității mediului la un nivel optim, dar și cele care garantează dreptul de proprietate, precum și subiectul pasiv principal al unor astfel de infracțiuni care, indiferent de forma de proprietate, este totdeauna statul, în calitate de reprezentant al societății interesate în ocrotirea fondului și asigurarea echilibrului ecologic, imprimă acestei categorii de infracțuni un specific determinant în atribuirea poziției procesuale de parte vatămată ori de parte civilă ocolului silvic, ca reprezentant al statului, alături de proprietarul fondului forestier, ca subiect pasiv secundar, acestuia neputându-i-se recunoaște o astfel de calitate când este subiect activ al infracțiunii silvice.
În sensul celor arătate în cuprinsul paragrafului anterior s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. 2 din 15 martie
2010.
Caracterul agravat al faptei care atrage incidența prevederilor art.
108 alin. 2 lit. a din Codul S. este reprezentat de săvârșirea faptei de două persoane împreună.
Din analiza materialului probator și coroboarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța reține că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptei și a consecințelor urmărind acest rezultat.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia.
La aplicarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal: dispozițiile părții generale a Codului Penal limitele de pedeapsă stabilite în Codului S. (de la 2 la 9 ani), modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului.
Din fișa de cazier judiciar, instanța reține că inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa amenzii în cuantum de 400 lei pentru săvârșirea unei infracțiuni silvice prin sentința penală nr. 75 din (...) pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației .
Având în vedere ansamblul acestor criterii, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național prevăzută de art. 108 alin.1 lit. c , alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008 privind Codul S..
În baza art. 71 din Codul penal și art. 3 Protocol 1 CEDO instanța a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza
II și lit. b) din Codul penal pe durata executării pedepsei.
Întrucât în raport de particularitățile dezvoltării psiho-sociale a inculpatului și împrejurările cauzei, instanța a apreciat că scopurile educativ, preventiv și represiv ale pedepsei pot fi atinse și fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate, s-a suspendat condiționat executarea acesteia, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal (articol ce nu exclude aplicabilitatea sa în ipoteza unei condamnări anterioare constând în aplicarea unei amenzi) pe durata unui termen de încercare stabilit potrivit art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod de procedură penală, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror încălcare poate atrage revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentință, pe durata termenului de încercare.
În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
2. În drept, fapta inculpatului M. V., care în data de 14 august
2010, l-a determinat pe inculpatul M. I., să taie fără drept din pădurea situată în locul numit V. D., 10 arbori de esență fag nemarcați, cauzând fondului forestier național un prejudiciu ce depășește de peste 20 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă la data constatării, asistând la săvârșirea faptei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută și pedepsită de art. 25 din Codul penal raportat la art. 108 alin.
1 lit. c, alin. 2 lit. a din Legea nr.46-2008 privind Codul S..
Ca formă a participației penale, instigarea este fapta unei persoane care, cu intenție, determină, prin orice mijloace, pe o altă persoană să săvârțească o faptă prevăzută de legea penală.
Sub aspectul laturii obiective, pentru existența instigării este necesară îndeplinirea mai multor condiții, și anume, existența unei activități de determinare de către o persoană denumită instigator asupra unei alte persoane numite instigat, activitatea de determinare să privească săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală, inexistența unei hotărâri preexistente a instigatului de a săvârși fapta respectivă, trecerea de către cel instigat la săvârșirea faptei.
Transpunând aceste condiții situației de fapt, se constată îndeplinirea acestora.
Instanța a apreciat că în sarcina inculpatului se poate vorbi și de participația penală proprie reprezentată de complicitate morală, în condițiile în care acesta, a efectuat acte de sprijinire a săvârșirii infracțiunii pe latura ei psihică, consolidând hotărârea autorului de a săvârși fapta, asistând la săvârșirea acesteia și oferind indicații.
Însă cum complicitatea, reprezintă o formă secundară a participației penale, ea este absorbită de instigare, ca formă principală.
Existența unei convenții sub semnătură privată asupra terenului de pe care au fost tăiați arborii este lipsită de relevanță în condițiile în care fapta nu-și pierde caracterul penal nici chiar în ipoteza săvârșirii acesteia de către proprietarul fondului forestier (în prezenta cauză putându-se vorbi de o eventuală identitate între inculpat și proprietar cel mult din punct de vedere subiectiv și nu obiectiv).
Sub aspect subiectiv, fapta a fost săvârșită sub forma intenției directe.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpat există, constituie infracțiune și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia.
La aplicarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal (condițiile răspunderii penale), limitele de pedeapsă fixate în Legea 46-2008, cu modificările și completările ulterioare ( de la doi ani la nouă ani prin reținerea circumstanței agravante de la art. 108 alin. 2 lit. a), gradul de pericol social al faptei săvârșite, modul de săvârșire, circumstanțele personale ale inculpatului.
Din fișa de cazier judiciar, instanța reține că inculpatul nu a mai fost condamnat pentru săvârșirea altor infracțiuni, fiind la primul conflict cu legea penală și în consecință instanța va reține la individualizarea pedepsei ce urmează să i se aplice pentru săvârșirea infracțiunii, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin1 lit.a) din Codul penal.
Față de aceste considerente, prin raportare la dispozițiile art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă sub minimul special prevăzut de legea penală, apreciind că astfel pot fi îndeplinite scopul represiv, dar și cel de prevenție specială, prevăzut de art. 52 Cod penal.
În consecință, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa de șapte luni închisoare pentru infracțiunea de tăiere ilegală de arbori prevăzută de art. 108 alin.1 lit. c , alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008 privind Codul S..
În baza art. 71 din Codul penal și art. 3 Protocol 1 CEDO instanța a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) din Codul penal pe durata executării pedepsei.
Având în vedere faptul ca infractiunile comise sunt absolut independente de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.l lit.c, d si e. De asemenea, instanta a apreciat că inculpatul nu este nedemn în exercitarea dreptului de a alege și prin urmare nu va interzice nici dreptul prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a prima teză.
Instanța a avut în vedere în baza art. 414 alin. 3 din Codul penal, decizia 74 din 5 noiembrie 2007 a înaltei Curți de Justiție și C. date în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevazute de art.
64 lit. a teza I - c nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței în functie de criteriile prevăzute de art. 71 alin. 3 din Codul penal.
De asemenea, instanța nu omite a lua în considerație, în baza art. 20 alin. 2 din Constituția României, hotarârea pronunțată de Curtea E. a D. O. în cauza Sabou și Pîrcalab conform careia interzicerea drepturilor parintești constituie o ingerință în dreptul la respectarea vieții familiale, precum și hotărârea pronunțată în cauza Hirst c. Marii Britanii conform căreia
„interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând o încalcare a art. 3 din Protocolul nr. 1 din Convenție".
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin, 1 Cod Penal, respectiv: pedeapsa aplicată inculpatului este de șapte luni închisoare, așadar o pedeapsă mai mică de 3 ani închisoare, experienta unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-1 determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 Cod penal, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și șapte luni stabilit conform art. 82 din Codul penal.
Întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea exercitiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, iar instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art. 359 Cod proc. pen, i-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza savârsirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
Potrivit art. 191 alin. 1 Cod proc. pen., instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Sub aspectul laturii civile a prezentei cauze, instanța a reținut că R. N. a P.- R.- Direcția S.ă M. și partea vătămată C. V. nu s-au constituit parte civilă, în timp ce, în etapa cercetării judecătorești, partea vătămată T. G. a formulat pretenții de natură civilă în cuantum de 2.000 lei reprezentând contravaloarea arborilor tăiați iar partea vătămată a emis pretenții civile în cuantum de 3.000 lei.
Potrivit dispozițiilor art.998 din Codul civil, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
De asemenea, potrivit art.999 din Codul civil, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.
Din prevederile legale menționate, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie să fie întrunite anumite condiții și anume: existența unei fapte ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciu.
Prin raportare la condițiile mai sus enunțate, instanța a apreciat că părților vătămate T. A. și T. G., nu li s-a generat niciun prejudiciu, în lumina argumentelor mai jos prezentate.
Instanța a reținut că partea vătămată C. V. a declarat că este titularul dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren de natură pădure în locul numit V. D. de pe raza C. B., învederând că din suprafața totală a terenului a înstrăinat prin contract sub semnătură privată 2400 mp inculpatului M. V., în prezent existând litigii deduse judecății cu privire la această suprafață înstrăinată.
Aceste informații sunt sprijinite sub aspectul veridicității de înscrisurile atașate dosarului, respectiv T. de proprietate nr. 1897-9 eliberat de C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de (...) , prin care a fost reconstituită în favoarea numitului C. V., suprafața de 4.000 mp, având categoria de folosință pădure.
Prin contractul de vânzare cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de (...) (nul absolut pentru absența formei solemne reclamată ad validitatem de lege), partea vătămată C. V. a înstrăinat inculpatului M. V. o suprafață de teren situată în locul numit V. D.,comuna B., județul M..
Cu implicații în latura civilă a cauzei, se dovedește a fi și afirmația părții vătămate C. V. (fila 25 dosar urmărire penală), conform căreia în urma deplasării la fața locului în prezența martorilor asistenți s-a procedat la identificarea liniei de mejdă ce separă terenul numitului C. V. de terenul familiei T., constatându-se că cele zece cioate au fost situate pe terenul proprietatea părții vătămate C. V. I. este susținută de procesul verbal de cercetare la fața locului (fila 8 din dosarul de urmărire penală), în cadrul căruia se menționează în mod expres că « cele zece cioate care au fost reclamate ca fiind tăiate de pe proprietatea numitei T. A. se află pe proprietatea lui C. V. și la o distanță de aproximativ 15-20 metri față de limita dintre terenurile acestora ».
Întrucât părților vătămate T. A. și T. G. nu li s-a generat niciun prejudiciu, arborii tăiați nefiind situați pe terenul, proprietatea acestora, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel încât acțiunea civilă promovată de aceștia a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs M. I. I. ȘI M. G., solicitând prin apărătorul acestora achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c pentru inculpatul M. I. și lit.d ptr.inculpatul M. V. ,arătând în motivare că aceștia la sfârșitul lunii mai au tăiat un număr de 3 arbori de esență fag care au fost marcați în regim silvic de pe un teren pe care inculpatul M. V. l-a cumpărat de la numitul C. V. ,teren ce nu corespunde cu cel reținut în actul de sesizare .Prin urmare,există dubii cu privire la vinovăția inculpaților,întrucât nu s-a procedat la identificarea exactă a terenului de pe care se susține că inculpații au tăiat acei arbori,iar martorii audiați în cauză nu au lămurit această situație,astfel că aceste dubii profitând inculpaților,se impune achitarea acestora.
Analizând sentința atacată,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea constată că recursurile inculpaților sunt nefondate.
Astfel,prima instanță ,pe baza materialului probator administrat în cauză a reținut o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național prev. de art. 108 al. 1 lit.";c";, al. 2 lit.";a"; din Legea 46/2008 privind Codul S. inculpatul M. I. și instigare la această infracțiune M. V.,constând în acea că la data de 14 august 2010 s-au deplasat în locul numit V. D., pe raza comunei B., primul având asupra sa un ferăstrău mecanic,iar la indicația inculpatului M. V., inculpatul M. I. a tăiat din locul mai sus menționat 10 arbori de esență fag nemarcați care au fost abandonați la intervenția unor persoane care dețin terenuri în zona respectivă.
Probele care au dus la condamnarea acestora sunt : plângerile și declarațiile părților vătămate (filele 4,17, 25), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa cu fotografii judiciare (filele 6-15), fișa de calcul a valorii pagubelor (fila 30), declarațiile martorilor Bud G. (fila 43), P. N. V. (fila 45), C. L. (fila 47), S. V. și O. I. (fila 50), procese verbale de confruntare (filele 53-57), declarațiile inculpaților M. I. (fila 38) și M. V. (fila 40). Din declarațiile martorului Bud G. date în cursul urmăririi penale rezultă că acesta i-a văzut pe ceu doi inculpați la data de 14 august 2010 tăind arbori de pe terenul numitului C. L. În realitate,acei arbori au fost tăiați de pe terenul numitului C. V. ,așa cum rezultă din declarația acestuia (f.25) și din procesul verbal de cercetare la fața locului.
Inculpații au fost audiați de către instanța de recurs (f.40,41), susținând că au tăiat un arbore marcat de pe terenul lui M. V.,iar la rugămintea numitului C. L. au tăiat de pe terenul acestuia doi arbori.
Aceste susțineri nu sunt însă confirmate de probele administrate în cauză,mai mult numitul C. L. (f.47) a declarat că la data de 14 august i-a văzut pe cei doi inculpați tăind arbori de pe terenul numitei S. L. ,nefăcând nici o referire la faptul că i-ar fi rugat pe aceștia să- i taie lui ceva arbori.
Așadar,din probele administrate rezultă că la data de 14 august 2010 au fost tăiați un număr de 10 arbori de esență fag ,nemarcați în regim silvic (a se vedea procesul verbal de cercetare la fața locului),de pe terenul ce s-a dovedit că aparținea numitului C. V. ,iar din declarațiile martorilor și a părților vătămate a rezultat că cei doi inculpați au fost văzuți la data respectivă tăind arbori din zona respectivă.
Nici împrejurarea că inculpatul M. V. ar fi cumpărat de la numitul C. V. acea suprafață de teren,și astfel au crezut că taie acei arbori de pe terenul ce- i aparținea,nu-i absolvă de răspundere pe cei doi inculpați ,întrucât arborii tăiați nu erau marcați în regim silvic.
Prin urmare,apreciem dovedită vinovăția inculpaților,astfel că prima instanță a procedat corect la condamnarea acestora,pedepsele fiind judicios individualizate,astfel că va respinge ca nefondate recursurile celor doi inculpați. { H. F. |}
Va stabili suma de câte 150 lei onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu ce se va avansa din FMJ în favoarea BCAJ C..
Va obliga pe fiecare inculpat să achite câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care câte 150 lei reprezintă onorarii avocațiale.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații M. I. (dom. în B. nr. 537 jud. M.) și M. V. (dom. în B. nr. 774 jud. M.) împotriva sentinței penale nr. 439/(...) a JUDECĂTORIei S. M..
Stabilește suma de câte 150 lei onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu ce se va avansa din FMJ în favoarea BCAJ C..
Obligă fiecare inculpat să achite câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care câte 150 lei reprezintă onorarii avocațiale.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. M. V. V. A. L. H.
G., L. C.
Dact.I.M./Dact.S.M
4 ex./(...) J..fond. P. M.-R.
| ← Decizia penală nr. 726/2012, Curtea de Apel Cluj | Sentința penală nr. 134/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
