Decizia penală nr. 607/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA PENALĂ NR.607/R/2012
Ședința publică din 19 aprilie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. G., judecător
JUDECĂTORI: D. P.
M. B.
GREFIER: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:
D. SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul Ț. V., împotriva sentinței penale nr.94 din 23 februarie 2012 a J. Z., pronunțată în dosar nr.(...), trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art.
13 alin. 1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av.Mateș R., din Baroul Sălaj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că-și însușește recursul declarat în numele său de apărător.
Apărătorul inculpatului depune la dosar o adeverință din care rezultă că inculpatul este student în anul I la F. de L. din cadrul Universității din
Oradea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, având în vedere că acesta este în vârstă de 22 ani, nu este căsătorit, nu are loc de muncă, este student în anul I, a recunoscut și regretat comiterea faptei, a colaborat cu organele de cercetare pentru aflarea adevărului, iar din referatul de evaluare întocmit în cauză rezultă că a conștientizat consecințele comportamentului său și dispune de resurse interne pentru a se reintegra în societate. Solicită a se avea în vedere și buna credință a inculpatului, care a căutat-o pe partea vătămată, a vizitat-o la spital și a dorit să plătească o sumă de bani pentru cheltuielile de spitalizare.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei, este conștient că a greșit și solicită reducerea pedepsei aplicate.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.94 din 23 februarie 2012 a J. Z. pronunțată în dosarul nr.(...), în baza art.184 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art.3201
Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul Ț. V., la pedeapsa de 4
(patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 4 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
S-a constatat că în baza art.3201 alin.5 Cod procedură penală s-a disjuns acțiunea civilă, fiind format un nou dosar cu nr.(...) al J. Z., cu termen de judecată la data de (...).
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul
Ț. V. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că la data de (...), în jurul orei 07.15, inculpatul Ț. V. conducea autoturismul marca Fiat Brava cu numărul de înmatriculare (...) pe B-dul M. V. din municipiul Z., dinspre centru înspre gară, vizibilitatea fiind scăzută în condițiile în care era încă întuneric și ploua. Inculpatul Ț. V. circula pe banda I și nu a observat-o pe partea vătămată S. E. care s-a angajat în traversarea B-dului M. V. pe trecerea de pietoni din zona Pieței Astralis, trecerea fiind semnalizată corespunzător cu indicator și marcaj și a lovit-o pe aceasta cu partea din stânga față a autoturismului. În urma impactului, partea vătămată S. E. a fost proiectată pe capota autoturismului și apoi a căzut pe carosabil. În momentul premergător impactului, pe banda a II-a circula un alt autovehicul, care a oprit pentru a acorda prioritate părții vătămate angajate în traversarea drumului pe trecerea de pietoni, impactul producându-se abia după ce partea vătămată a trecut pe banda I. și partea vătămată au fost testați cu aparatul etilotest, însă valoarea alcoolemiei din aerul expirat a fost zero în cazul ambilor (fila 47).
Din raportul de constatare medico-legală nr.1508/II/b/243/(...) emis de S. J. de M. L. Z., a rezultat faptul că partea vătămată S. E. a prezentat multiple leziuni traumatice care s-au putut produce în condițiile unui accident rutier, acestea necesitând pentru vindecare 90-100 de zile de îngrijiri medicale, leziunile nefiind apte să pună în primejdie viața victimei. Aceste concluzii au fost menținute și prin completarea la raportul de constatare medico-legală din data de (...) (fila 45).
La data de (...), după comiterea faptei, autoturismul condus de către inculpatul Ț. V. a fost supus unei verificări tehnice efectuate de o societate de profil, împrejurare în care s-a constatat că sistemul de frânare, de direcție, cel de rulare și sistemul de lumini erau corespunzătoare (filele 48-
49).
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, din concluziile căreia a rezultat că locul producerii accidentului a fost pe banda I a sensului de mers centru-gară, pe trecerea de pietoni din zona Pieței
Astralis, marcată și semnalizată corespunzător, viteza autoturismului condus de către inculpat în momentul premergător impactului a fost de peste 50-60 km/h, autoturismul condus de acesta corespundea din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice, accidentul putea fi evitat de către inculpat în condițiile în care ar fi respectat obligațiile care îi reveneau la apropierea de trecerea de pietoni, iar partea vătămată nu ar fi putut evita accidentul, întrucât aceasta nu putea să prevadă că inculpatul nu-i va acorda prioritate de trecere, având în vedere că partea vătămată se afla pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
Inculpatul recunoaște cu sinceritate săvârșirea faptei și în apărarea sa a arătat doar că a văzut-o foarte târziu pe partea vătămată angajată în traversarea străzii, datorită condițiilor meteorologice nefavorabile.
Potrivit art.135 alin.1 lit.h) din H.G.nr.1391/2006 (Regulamentul de punere în aplicare a O. republicată), ,,conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului’’. Inculpatul, nesocotind această normă, deși trecerea de pietoni (așa cum rezultă și din planșele foto efectuate cu ocazia cercetării la fața locului - f.15-17) era semnalizată corespunzător prin indicator și marcaj transversal, nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate aflate pe trecerea de pietoni angajată în traversarea străzii, pe sensul de mers al inculpatului. Ca urmare a nesocotirii acestei norme privind circulația pe drumurile publice s-a produs acroșarea părții vătămate de către autovehiculul condus de către inculpat și căderea acesteia pe carosabil, fiind cauzate părții vătămate leziunile descrise în raportul medico-legal.
Prin procesul verbal din data de (...) de verificare a stării tehnice a autovehiculului marca Fiat Brava, cu numărul de înmatriculare (...), s-a concluzionat că acesta corespundea din punct de vedere tehnic (f.48-49).
În declarațiile sale din cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a prezentat modul de producere al accidentului, iar declarațiile acestuia (f.24-25, 26-27) se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.7-10), schița locului faptei (f.11), planșele fotografice (f.12-21), declarațiile părții vătămate S. E. (f.30-31, 32), raportul de constatare medico-legală și completarea la acesta (f.41, 45).
Din ansamblul probator administrat în cauză starea de fapt reținută și vinovăția inculpatului sunt dovedite pe deplin.
În drept, fapta inculpatului Ț. V. care, în data de (...), a condus autoturismul marca Fiat Brava cu numărul de înmatriculare (...) pe b-dul M. V. din municipiul Z. și nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate S. E. angajată în traversarea străzii pe trecerea de pietoni amenajată, semnalizată și marcată corespunzător, încălcând astfel dispozițiile art.135 lit.h) din H.G.nr.1391/2006, având ca urmare lovirea părții vătămate și cauzarea de leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 90-100 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută și pedepsită de art.184 alin.2 și
4 Cod penal.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea de vătămare corporală din culpă în formă agravată, prevăzută și sancționată de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
Potrivit alin.2, infracțiunea de vătămare corporală din culpă este mai gravă dacă fapta a avut vreuna din urmările prevăzute de art.182 alin.1 sau 2, respectiv dacă fapta a produs leziuni ce au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau au pus în primejdie viața victimei. În cauză, fapta inculpatului a produs o vătămare corporală ce a necesitat pentru vindecare 90-100 de zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața părții vătămate.
De asemenea, în conformitate cu art.184 alin.4 Cod penal, aspectul de calificare este atras de întrunirea circumstanței agravante a săvârșirii faptei prevăzută în alin.2 ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere din materia circulației pe drumurile publice. Astfel, inculpatul a încălcat obligația prevăzută de art.49 alin.1 din O. republicată și de art.135 alin.1 lit.h) din Regulamentul de aplicare a O. (H.G.1391/2006), în sensul că a condus autoturismul cu o viteză mai mare decât cea legală și nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversare prin loc marcat și semnalizat corespunzător.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art.184 alin.2 și alin.4 Cod penal, s-a realizat prin acțiunea de lovire a părții vătămate. U. imediată constă în atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate, prin producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 90-100 de zile de îngrijiri medicale, prin caracterul lor leziunile nepunând în primejdie viața persoanei vătămate, fapt atestat de raportul de constatare medico-legală aflat la fila 41 din dosar.
Legătura de cauzalitate dintre faptă și atingerea adusă integrității corporale a părții vătămate este dovedită prin probatoriul administrat.
Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită din culpă, în conformitate cu art.19 alin.1 pct.2 lit.a) Cod penal, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce.
Vinovăția inculpatului în modalitatea culpei cu prevedere rezultă din împrejurarea că producerea accidentului s-a datorat nerespectării unor obligații prevăzute în sarcina conducătorilor auto prin dispoziții legale din materia circulației pe drumurile publice. Nu se poate reține în sarcina inculpatului nici imposibilitatea de prevedere și nici culpa cu neprevedere, din chiar modalitatea de săvârșire a faptei rezultând că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, însă nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce. Inculpatul a susținut că nu a văzut-o pe partea vătămată angajată în traversarea străzii decât foarte târziu, datorită condițiilor meteo, dar în condițiile în care trecerea de pietoni era semnalizată, inculpatul avea obligația de a se asigura că în zona respectivă nu sunt persoane angajate în traversare, iar față de condițiile meteo nefavorabile, avea cu atât mai mult obligația de a circula cu o viteză care să îi permită evitarea oricărui accident.
În consecință, nu poate fi reținut faptul că acesta nu a putut prevedea sau că nu a prevăzut posibilitatea existenței unei persoane pe carosabil pe care o poate accidenta, dar din neglijență acesta nu s-a asigurat socotind fără temei că rezultatul periculos nu se va produce.
Reținând vinovăția inculpatului Ț. V., instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei, având în vedere forma de vinovăție reținută anterior, faptul că a nesocotit reguli privind siguranța circulației pe drumurile publice, urmările grave ale faptei - producerea unor leziuni traumatice pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 90-100 de zile de îngrijiri medicale, dar și urmările care s-ar fi putut produce, instanța a apreciat că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social.
Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. A. este în vârstă de 22 de ani, nu este căsătorit, are studii medii și nu are un loc de muncă. Potrivit concluziilor referatului de evaluare întocmit de către S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj, inculpatul dispune de resurse interne pentru a adopta un comportament pro-social în viitor, implicarea în activități lucrative, aprecierea de care se bucură în familie și în vecinătate, preocuparea permanentă pentru perfecționarea profesională, lipsa antecedentelor penale și conștientizarea consecințelor comportamentului său fiind indicatori relevanți în acest sens.
De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a avut de la început o atitudine sinceră, prezentându-se în fața organelor judiciare, colaborând cu acestea și recunoscând săvârșirea faptei.
Pentru stabilirea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța a dat eficiență dispozițiilor art.3201 alin.7 Cod de procedură penală prin reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii prevăzute de lege.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse orientate spre minim, de 4 luni va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. A. în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța apreciază că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, având în vedere conduita anterioară, vârsta și persoana inculpatului, concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză, instanța apreciază că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei consideră că este un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului care poate fi reintegrată social și reeducată și fără izolare în regim de detenție.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin. 1 Cod Penal, prin urmare a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 4 luni, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.
În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei, în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.359 Cod procedură penală, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, conform cărora săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și dispunerea executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că la termenul de judecată din data de (...), în baza art.3201 alin.5 Cod procedură penală, s-a disjuns latura civilă a cauzei care va fi soluționată în dosarul nou format cu numărul (...) al J. Z., cu termen de judecată la data de (...).
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 600 lei .
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea pedepsei aplicate acestuia pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, având în vedere că are vârsta de 22 ani, nu este căsătorit, nu are loc de muncă, este student în anul I , a recunoscut și regretat fapta comisă, a colaborat cu organele de cercetare penală, iar din referatul de evaluare întocmit în cauză rezultă că a conștientizat consecințele comportamentului său și dispune de resurse interne pentru a se reintegra în societate.
Analizând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat și a celor care puteau fu puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și însușite de inculpat , care a solicitat aplicarea în cauză a disp. art.320/1 C.p.p., a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, în sensul că la data de 18 noiembrie 2010 inculpatul Ț. V. conducând autoturismul marca Fiat Brava cu nr. de înmatriculare (...) pe B-dul M. V. din municipiul Z., nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate S. E. angajată în traversarea străzii pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător, încălcând disp. art.135 lit.h din HG nr.1391/2006, accidentând pe partea vătămată, care a suferit leziuni ale integrității corporale, care au necesitat un număr de 90-100 zile de îngrijiri medicale.
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpatul , întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.2 șli 4 C.p., iar pedeapsa aplicată acestuia a fost stabilită în limitele prevăzute de lege, ținându-se seama de disp. art.320/1 C.p.p. și art.72 C.p., aplicându-i o pedeapsă de 4 luni închisoare, care a fost suspendată condiționat potrivit art.81 și art.82 C.p. pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 4 luni , atrăgându-i atenția asupra disp. art.83 C.p.
Solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei aplicate acestuia pe motiv că este tânăr, că nu are loc de muncă, că este student, că a recunoscut și regretat fapta comisă, este neîntemeiată, raportat la împrejurările în care s-a săvârșit infracțiunea, respectiv accidentarea părții vătămate angajată regulamentar în traversarea străzii pe trecere de pietoni, care a suferit leziuni grave, respectiv 90-100 zile de îngrijiri medicale.
Potrivit art.184 alin.4 C.p. fapta prev. la alin.2 dacă este urmarea nerespectării dispozițiilor legale sau măsurilor de prevedere arătate în aliniatul precedent se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Aplicând în cauză disp. art.320/1 C.p.p. care prevăd reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în situația în care inculpatul recunoaște fapta și solicită judecarea cauzei doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pedeapsa pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este de la 4 luni la 2 ani închisoare.
Instanța de fond stabilind o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului , i-a aplicat acestuia pedeapsa minimă prevăzută de lege, ținând seama de toate datele ce caracterizează persoana inculpatului, faptul că acesta este tânăr, că nu are antecedente penale, că a recunoscut și regretat fapta comisă, însă această recunoaștere nu este o contribuție personală a inculpatului, ci a împrejurărilor în care fapta a fost săvârșită, respectiv accidentarea părții vătămate pe o trecere de pietoni .
A. în vedere că nu se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus , în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de acesta împotriva sentinței penale nr.94 din (...) a J. Z. urmează să fie respins ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul Ț. V., domiciliat in Z., str. V. G., nr. 6, bl.E.11, sc.A, ap.17 împotriva sentinței penale nr. 94 din 23 februarie 2012 a J. Z..
Obligă pe inculpatul Ț. V. să plătească în favoarea statului suma de
200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. G. D. P. M. B.
GREFIER D. S.
Red.V.G./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.M. C. S.
| ← Decizia penală nr. 174/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1613/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
