Decizia penală nr. 856/2012, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2012)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. (...)

DECIZIA PENALĂ NR.856/R/2012

Ședința publică din 6 iunie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. R. , Judecător JUDECĂTORI : A. D. L.

: V. C. GREFIER : M. V.-G.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - A. C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul S. M. împotriva sentinței penale nr.162/2012 din data de (...) pronunțată de

Judecătoria Zalău, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o alcoolemie in sânge peste limita legala prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG

195/2002.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul S. M. asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat D. I. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu și precizează că prin recursul promovat solicită reducerea pedepsei și suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului S. M., avocat D. I. solicită în temeiul art. 38515 pct. 2 lit.d Cod pr.pen. admiterea recursului, casarea sentinței penale nr.162/2012 din data de (...) pronunțată de J. Z. și, rejudecând cauza să se dispună reducerea cuantumului pedepsei și schimbarea modalității de executare a pedepsei, respectiv în modalitatea prevăzută de art. 81 Cod penal ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, având în vedere lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră și de regret a inculpatului, inculpatul este șofer profesionist din anul 1998 și nu a avut niciun eveniment rutier.

Apreciază că pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere aplicată inculpatului de prima instanță este neîntemeiată, având în vedere circumstanțele atenuante ce se pot reține în favoarea inculpatului și faptul că inculpatul a fost judecat în procedura simplificată.

În subsidiar, solicită reducerea pedepsei la limita minimă specială cu aplicarea art.3201 Cod pr.pen. și schimbarea modalității de executare a pedepsei și reducerea termenului de încercare stabilit de instanța de fond. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul M.ui P. solicită admiterea recursului formulat de inculpatul S. M. în sensul schimbării modalității de executare a pedepsei, respectiv în modalitatea prevăzută de art. 81 Cod penal.

Hotărârea instanței de fond este corect motivată privind nereținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, însă apreciază că raportat la speța de față recursul este admisibil în ceea ce privește schimbarea modalității de executare.

Cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.

Inculpatul S. M., având ultimul cuvânt, arată că regretă foarte mult fapta comisă, este conștient că a greșit și solicită reducerea pedepsei și a modalității de executare, respectiv să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 162 din (...) a J. Z., în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul S. M., fiul lui A. și E., născut la data de (...) în localitatea B., jud.Alba, cetățean român, studii medii, stagiul militar îndeplinit, căsătorit, pensionar, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Z., str.Sf.Vineri, nr.6, bl.A14, sc.A, ap.2, jud.S., CNP 1., la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

În baza art.861 alin.1 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului S. M. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.

S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă

Tribunalul Sălaj.

În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul

Sălaj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În baza art.863 alin.3 lit.e) Cod penal, s-a instituit în sarcina inculpatului obligația ca pe durata termenului de încercare să nu conducă niciun autovehicul.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b)

Cod penal.

În baza art.863 alin.2 Cod penal, un exemplar al prezentei sentințe s-a comunicat S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul S.

M. la plata sumei de 650 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală, suma de 200 lei a fost avansată din fondul M.ui Justiției către Baroul de A. S. pentru apărătorul din oficiu, av.Szeker M..

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de

(...) din dosar nr.2632/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului S. M. pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr.(...).

În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență, că în data de (...) învinuitul S. M., după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoturismului marca Peugeot cu numărul de înmatriculare S. și a condus pe drum public, respectiv pe B. V. din Z., având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, respectiv de 1,40 g/l alcool pur în sânge.

În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, în actul de sesizare a instanței s-au indicat următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare a infracțiunii (f.5-7), declarații martor (f.25, 26), declarațiile învinuitului (f.14, 16-17), proces- verbal de prelevare probe biologice (f.20), buletin de examinare clinică (f.19), buletin de analiză toxicologică alcoolemie

(f.22), rezultat alcooltest (f.18), fișa cazier judiciar (f.15), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.27-28).

La termenul de judecată din (...), inculpatul în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art.3201 Cod procedură penală, declarând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de probe și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește (f.34). În baza cererii inculpatului admisă de către instanță, cauza a fost judecată potrivit procedurii prevăzute la art.3201 Cod procedură penală.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul S. M. este posesor al permisului de conducere valabil pentru categoriile B, C și E. În data de (...), în jurul orei 15.00, acesta conducea autoturismul marca Peugeot cu numărul de înmatriculare (...) pe B. V. din municipiul Z., fiind oprit de un echipaj de poliție aflat în supravegherea și controlul traficului rutier, întrucât a fost înregistrat de aparatul radar rulând cu viteza de 71 km/h. Inculpatul consumase în seara precedentă, între orele

18.00-23.00 băuturi alcoolice, respectiv 500 ml țuică de prune și 1.500 ml bere cu alcool, fără aport alimentar. În momentul în care a fost oprit în trafic, întrucât existau indicii privind consumul de alcool, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul etilotest, acesta indicând o valoare de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat. În aceste condiții, inculpatul a fost condus la S. J. de U. Z., unde, după ce i s-a pus în vedere faptul că refuzul recoltării sângelui constituie infracțiune, i s-au recoltat două probe biologică în vederea stabilirii alcoolemiei. Din conținutul buletinului de analiză toxicologică de la dosar rezultă faptul că, în baza probei biologice recoltate la ora 15.40, alcoolemia în sânge a inculpatului a fost de 1,40 g/l alcool pur în sânge, iar în baza celei de-a doua probe, recoltate la ora 16.40, aceasta avea o valoare în scădere, de

1,20 g/l.

Pe parcursul urmăririi penale, cu ocazia audierii sale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei și nu a contestat valoarea alcoolemiei rezultată din buletinul de analiză toxicologică, invocând în apărare faptul că a considerat că nu va avea probleme întrucât a trecut mult timp de la momentul la care nu a mai consumat alcool și până la momentul urcării la volan, precum și împrejurarea că avea de rezolvat probleme familiale, care l- au determinat să solicite unui prieten să îi împrumute mașina și să conducă pe drumurile publice. De asemenea, la primul termen de judecată, inculpatul a recunoscut cele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, însușindu-și probatoriul administrat în faza de urmărire penală.

Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul urmăririi penale (f.14, 16-

17) se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, respectiv cu declarația martorului B. A. (f.25, 26) și cu rezultatele buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.1334/IX/a/616, 617 din (...) (f.22).

În drept, fapta inculpatului S. M., care la data de (...) a condus autoturismul marca Peugeot cu numărul de înmatriculare S. pe drumurile publice, fiind oprit în trafic pe B. V. din municipiul Z., având o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 1,40 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptei săvârșite apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului care este în vârstă de 43 de ani, este căsătorit, nu are antecedente penale și a avut o atitudine constantă de recunoaștere a săvârșirii faptei.

La stabilirea pedepsei instanța a dat eficiență și prevederilor art.3201 alin. 7 C.p.p. prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Deși inculpatul prin apărător a solicitat reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lin.1 lit.a) și c) Cod penal, instanța nu a dat curs acestei solicitări, apreciind-o neîntemeiată. Astfel, în privința lipsei antecedentelor penale, raportat la gradul de pericol social concret al faptei, instanța a considerat că nu se justifică coborârea pedepsei sub minimul special doar ca urmare a conduitei anterioare a inculpatului. În ceea ce privește circumstanța atenuantă judiciară prevăzută la art.74 alin.1 lit.c) Cod penal, respectiv comportamentul inculpatului după săvârșirea faptei, constând în prezentarea sa în fața autorității și recunoașterea faptei, de asemenea se consideră că nu se impune a se reține, ca urmare a faptului că o asemenea atitudine poate fi considerată absolut normală în fața evidenței probelor, iar pe de altă parte, recunoașterea vinovăției din partea inculpatului a primit deja eficiență juridică prin reducerea limitelor de pedeapsă, în temeiul art.3201 Cod procedură penală.

Pornind de la cele expuse anterior, în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că, raportat la circumstanțele reale ale faptei, circumstanțele personale ale inculpatului și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea săvârșită, în condițiile aplicării art.3201 alin.7 Cod procedură penală, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre mediu, de 1 an și 6 luni închisoare, apreciind că aceasta a fost de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52

Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. A. în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la C. E. a D. O., jurisprudența Curții Europene a D. O., dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului, motiv pentru care nu i-a interzis inculpatului și dreptul prevăzut la art.64 alin.1 lit.a) teza I.

Instanța a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta și conduita inculpatului, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.

Cu toate acestea, instanța a apreciat că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu este suficientă pentru realizarea funcțiilor de constrângere, reeducare și exemplaritate a pedepsei, precum și a rolului preventiv al acesteia, fapta prezentând un grad sporit de pericol social, avându-se în vedere și numărul tot mai mare din ultima perioadă al accidentelor auto datorate inclusiv conducerii sub influența alcoolului, astfel încât a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, constatând îndeplinite cerințele prevăzute de art.861 Cod penal, respectiv pedeapsa aplicată inculpatului este de 1 ani și 6 luni, așadar o pedeapsă mai mică de 4 ani închisoare; experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.

În consecință, în baza art.861 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.

S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă

Tribunalul Sălaj, iar în baza art.863 alin.1 și 3 lit.e) Cod penal, pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă

Tribunalul Sălaj; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; e) să nu conducă niciun autovehicul.

Instanța a instituit, pe lângă obligațiile legale de supraveghere prevăzute de art.863 alin.1 Cod penal și obligația ca pe durata termenului de încercare inculpatul să nu conducă niciun autovehicul, apreciind că se impune luarea unei asemenea măsuri ferme inclusiv raportat la amploarea pe care a luat-o în ultima perioadă fenomenul conducerii sub influența băuturilor alcoolice, această măsură apărând și ca un semnal de alarmă pentru cei care nesocotesc aceste norme legale. Inculpatul a putut conștientiza pericolul pe care îl creează atât pentru propria persoană, cât mai ales pentru ceilalți participanți la trafic, prin urcarea la volan în stare de ebrietate și prin conducerea cu o viteză peste limita legală, lipsa unor urmări mai grave, cum ar fi un accident de circulație fiind datorată, probabil, intervenției echipajului de poliție care l-a oprit în trafic. Chiar dacă ulterior inculpatul a realizat consecințele faptei sale, instanța a apreciat că prin instituirea obligației de a nu conduce niciun autovehicul pe durata termenului de încercare, acesta va acorda în viitor importanța cuvenită respectării normelor de circulație rutieră.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, potrivit dispozitivului hotărârii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea sentinței penale nr.162/2012 din data de (...) pronunțată de J. Z. și, rejudecând cauza să se dispună reducerea cuantumului pedepsei și schimbarea modalității de executare a pedepsei, respectiv în modalitatea prevăzută de art. 81 Cod penal ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, având în vedere lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră și de regret a inculpatului, inculpatul fiind șofer profesionist din anul 1998 și nu a avut niciun eveniment rutier.

Analizând recursul declarat, Curtea apreciază că acesta este fondat.

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și în condițiile în care inculpatul s-a prevalat la judecata în primă instanță de dispozițiile art.

320/1 C.pr.pen.

În procesul de aplicare și individualizare a pedepsei însă prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 Cod penal, raportat la fapta concret comisă și la persoana și conduita inculpatului.

Este de menționat că acesta a consumat alcool cu o seară înainte și că depistarea în trafic nu s-a datorat producerii vreunui eveniment rutier, ci unui control de rutină. Inculpatul a avut o conduită sinceră pe tot parcursul procesului, a manifestat regret pentru comiterea faptei, este șofer profesionist de foarte mult timp, nu a condus pe o distanță lungă și nu există date că ar avea cazier rutier. Se poate deci concluziona că prezenta infracțiune a fost un eveniment izolat în viața inculpatului, astfel încât aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere este exagerată și în disonanță cu practica judiciară în materie în situații similare (depistarea în trafic, fără producerea vreunui eveniment rutier și la o valoare a alcoolemiei medie). Aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen.

În consecință, Curtea apreciază că și cuantumul pedepsei este disproporționat în limitele de pedeapsă reduse cu o treime și în raport de valoarea alcoolemiei, la fel cum este prea drastică și modalitatea de executare. Din toate datele cauzei, reiese că inculpatul se poate reeduca și prin suspendarea condiționată a pedepsei, pronunțarea prezentei condamnări fiind un avertisment suficient de serios, de natură a-l împiedica pe inculpat să mai comită pe viitor astfel de fapte.

Față de cele sus-expuse, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. Curtea va admite recursul declarat de inculpatul S. M. împotriva sentinței penale nr.162/2012 a J. Z., pe care o va casa cu privire la cuantumul pedepsei aplicate precum și la modalitatea de executare a acesteia.

Rejudecând, în aceste limite, va reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului recurent de la 1 an și 6 luni închisoare la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 81 va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 2 luni.

În baza art. 359 C.pr.pen. va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prev. de art. 83 Cod penal.

Vor fi menținute restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Se va stabili onorariu pentru apărătorul din oficiu în sumă de 200 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea av. D. I..

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

În baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. admite recursul declarat de inculpatul S. M. (fiul lui A. și E., născut la data de (...) în localitatea B., jud.Alba, cetățean român, studii medii, stagiul militar îndeplinit, căsătorit, pensionar, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Z., str.Sf.Vineri, nr.6, bl.A14, sc.A, ap.2, jud.S., CNP 1.) împotriva sentinței penale nr.162/2012 a J. Z., pe care o casează cu privire la cuantumul pedepsei aplicate precum și la modalitatea de executare a acesteia.

Rejudecând, în aceste limite, reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului recurent de la 1 an și 6 luni închisoare la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 81 C.p. suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 2 luni prevăzut de art. 82 C.

Atrage atenția inculpatului asupra cazului de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Stabilește onorariu apărător din oficiu în sumă de 200 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea av. D. I..

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 iunie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

M. R. A. D. L. V. C.

GREFIER, M. V.-G.

Dact.A.D.L./Dact.H.C

4 ex./(...) Jud.fond. M.-C. Ș.

← Decizia penală nr. 236/2012, Curtea de Apel Cluj		Decizia penală nr. 1253/2012, Curtea de Apel Cluj →

Decizia penală nr. 856/2012, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 856/2012, Curtea de Apel Cluj