Decizia penală nr. 875/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR. 875/R/2012
Ședința secretă din data de 8 iunie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : V. C.-președinte secție
JUDECĂTORI : C. I.
: I. C. M.
GREFIER : M. N.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin
P. - V. G.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata D. A. C. împotriva sentinței penale nr.314 din 8 martie 2012, pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei C.-N., inculpata fiind trimisă în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă J. C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. e, g, cu aplicarea art.99 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata asistată de apărătorul ales, avocat C. T., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, precum și avocat V. B., din cadrul Baroului de avocați C., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu avocat A. L. G., din cadrul Baroului de avocați C., cu delegația la dosar, partea responsabilă civilmente C. A. M., lipsă fiind partea responsabilă civilmente C. R. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care instanța, în temeiul art. 290 Cod procedură penală declară ședință secretă în cauză.
Apărătorul desemnat din oficiu depune la dosar referatul privind plata onorariilor din fondul M.ui Justiției, solicitând ca instanța să se pronunțe asupra onorariului parțial în cauză.
Întrucât inculpata are apărător ales în cauză, se constată încetat de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea apărătorului ales în fața instanței de recurs.
Întrebată fiind de instanță, inculpata arată că își menține recursul declarat în cauză. Mai arată că a reluat școala din luna martie 2012, mai având de dat două examene, la chimie și psihologie.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, achitarea inculpatei, în temeiul art 10 lit b1 Cod procedură penală, pentru că nu există pericol social al faptei. T. sustras a fost recuperat, iar pedeapsa aplicată este prea mare, neținându-se cont de contextul în care a fost săvârșită fapta. Fapta comisă de inculpată nu necesită sancțiunea cu pedeapsă, ci una administrativă, solicitând a se avea în vedere și situația inculpatei, care nu a fost capabilă să o depășească, fiind o ripostă în colectivitatea din care face parte, având o conduită specifică vârstei sale. După începerea urmăririi penale, inculpata și-a schimbat comportamentul. În subsidiar, solicită reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond, cu aplicarea art 81 Cod penal și cu un termen de încercare corespunzător.
S. a se avea în vedere că, inculpata are sprijin material și moral din partea mamei și a bunicilor, precum și faptul că aceasta și-a stabilit obiective pentru a obține o calificare și un loc de muncă, aceasta valorizând munca și veniturile obținute prin muncă. Acest episod a fost unul nefericit în viața acesteia, care s-a datorat situației familiale și anturajului.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat în cauză ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului. La individualizarea judiciară a sancțiunii, instanța de fond a avut în veere criteriile generale de individualizare prescrise de art 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a C.ui penal, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art
208 alin 1, a art 209 alin 1 lit e și g din C. penal, modificate prin aplicarea prevederilor art 103 din C. penal, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatei.
Având în vedere că, până în prezent, inculpata nu a suferit vreo condamnare, instanța a reținut ca și circumstanță atenuantă judiciară prevederile art 74 alin 1 lit a din C. penal. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere vârsta inculpatei, faptul că nu a fost condamnată până în prezent, că prejudiciul a fost recuperat, chiar dacă nu datorită ajutorului acordat de inculpată, instanța a apreciat că nu se impune executarea pedepsei prin privare de libertate.
P. responsabilă civilmente arată că, tatăl inculpatei este plecat în Anglia, fiind divorțată de acesta, inculpata locuind cu mama sa și cu bunicii materni. Se mai arată de partea responsabilă că, inculpata a locuit singură timp de un an de zile. S. ca instanța de recurs să-i acorde inculpatei, o șansă în viață, motivat de faptul că aceasta s-a schimbat, merge zilnic la școală, învață și nu mai are anturajul dinainte. Mai arată că mai are în întreținere un minor de 6 luni.
Inculpata C. D. A. având ultimul cuvânt, arată că și-a cerut scuze de la profesori, de la partea vătămată, regretă fapta. S. reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond, menționând că s-a schimbat de la momentul comiterii faptei și dorește să se reintegreze cât mai repede în societate.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.314 din 8 martie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr.(...), în temeiul art. 208 alin. 1, a art. 209 alin. 1 lit. e și g din C. penal, cu aplicarea art. 99 alin. 3 din C. penal, a art. 3201 din C. de procedură penală și a art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. d din C. penal, a fost condamnată inculpata minoră C. D. A., la pedeapsa de
10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate B. A. L.
În temeiul articolului 71 din C. penals-a interzis acestei inculpate, după împlinirea vârstei de 18 ani, dreptul prevăzut de articolul 64 litera a teza a II-a din C. penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 110 raportat la art. 1101 din C. penal instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani 10 luni.
În temeiul art. 1101 alin 1 din C. penal raportat la art. 103 alin. 1 teza a II- a din C. penal s-a dispus încredințarea supravegherii inculpatei minore S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj până la împlinirea de către aceasta a vârstei de 18 ani.
În temeiul art. 103 alin. 3 lit. b din C. penal s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare, până la împlinirea vârstei de 18 ani, inculpata să nu intre în legătură cu partea vătămată.
După împlinirea vârstei de 18 ani de către inculpată, în temeiul art. 863 alin. 1 din C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare, aceasta trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;
2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 863 alin. 3 lit. a din C. penal s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare să urmeze învățământul general obligatoriu, iar în temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal să nu intre în legătură cu partea vătămată.
În temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 și ale art. 103 alin. 6 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din C. penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea, după împlinirea vârstei de 18 ani, a dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.
S-a constatat că partea vătămată B. A. L. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din C. de procedură penală a fost obligată inculpata în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de
235 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul articolului 192 alin. 3 din C. de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat C. A., în sumă de 100 lei s-a avansat din Fondul M.ui Justiției în favoarea Baroului C. și va rămâne în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în data de (...) partea vătămată se afla în P-ta Unirii la festivalul U. E., însoțită de o prietenă, respectiv martora R. A. M. P. vătămată a plecat la un moment dat, în jurul orelor 22, mai aproape de scenă pentru a face poze, moment în care a fost abordată de inculpata C. D.-A., pe care nu o cunoștea. Aceasta a intrat in vorba cu partea vătămata B. A.-L., spunându-i că se numește D., are 16 ani și întrebând-o unde locuiește; ulterior i-a propus ca după terminarea concertului sa meargă împreună spre casă, pentru că și ea locuiește în aceeași zonă. Cele doua fete s-au îndreptat apoi spre locul unde partea vătămată o lăsase pe prietena ei R. A. M., timp în care inculpata i-a cerut să-i împrumute telefonul pentru a efectua un apel, motivând că nu are credit. P. vătămată a răspuns solicitării acesteia, dându-i telefonul mobil marca Blackberry 8520 Purple pe care inculpata i l-a înapoiat, B. A. L. introducându-l înapoi în buzunarul din stânga al gecii și asigurându-l cu fermoarul.
După ce s-au întâlnit cu R. A. M., au rămas la concert, continuând sa danseze toate trei. P. vătămată, cât si martora R. A. M. au remarcat faptul că în timpul dansului, inculpata se tot împingea în prima, sub pretextul dansului, o tot lua in brațe, prinzând -o de „.. La aproximativ 10 minute după aceasta, inculpata s-a desprins brusc de fete, plecând fără a le da vreo explicație. În scurt timp B. A. L. a constatat lipsa telefonului mobil Blackberry pe care-l pusese în buzunarul gecii mai devreme.
După ce a sustras telefonul mobil și a plecat de lângă partea vă tămată, inculpata l-a contactat pe martorul P. V., căruia i-a solicitat ajutorul să amaneteze telefonul mobil, ea neavând această posibilitate deoarece era minoră. Martorul a ajutat-o să valorifice telefonul mobil la casa de amanet aparținând SC „G."; SRL, situată în spatele complexului Sora din C.-N., obținând suma de 150 lei pe care a remis-o lui C. D. A.
La câteva zile după acestea, martorul P. V. i-a spus martorei G. A. M. despre posibilitatea de a ridica telefonul mobil de la casa de amanet, situație în care martora a ridicat telefonul mobil al părții vătămate pentru suma de
180 lei.
După depunerea plângerii prealabile, organele de cercetare penală au efectuat verificări cu privire la utilizatorul telefonului mobil, în urma cărora s-a stabilit că în telefonul mobil marca Blackberry având seria IMEI nr. 3. - telefon aparținând părții vătămate, a fost introdusă o cartelă cu numărul 0745257400 aparținând martorei G. M. T. a fost recuperat de către organele de poliție de la aceasta și predat părții vătămate.
Audiată în prezenta cauză, C. D. A. a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, precizând că a sustras telefonul mobil Blackberry din buzunarul hainei părții vătămate în timp ce erau la concert, prinzând-o pe B. A. L. cu ambele mâini de talie, simțind telefonul mobil în buzunarul stâng al acesteia, moment în care a deschis fermoarul și l-a sustras, fără ca partea vătămată să-și dea seama. După aceea, inculpata precizează că a plecat și s-a întâlnit cu martorul P. V., un amic, care a ajutat-o să-l amaneteze pentru suma de 150 lei la casa de amanet G. Î. de a se întâlni cu martorul, inculpata a scos cartela de telefon din bunul sustras, pe care a rupt-o și aruncat-o, gândindu-se că dacă o va folosi, va fi descoperită mai ușor de organele de poliție.
Declarațiile părții vătămate se coroborează cu declarațiile martorei R. A. M. în ceea ce privește modalitatea și împrejurările în care a fost comisă fapta, dar și cu privire la caracteristicile bunului sustras de către inculpată.
Martorul P. V. confirmă cele spuse de către inculpată și arată că nu a cunoscut proveniența telefonului mobil, acceptând să o ajute pe inculpată deoarece îi era prietenă și avea nevoie de bani. El precizează că după câteva zile i- a spus martorei G. A. despre telefonul pe care l-a amanetat pe numele lui, știind că aceasta are nevoie de un telefon mobil. Cei doi au scos de la casa de amanet telefonul mobil aparținând părții vătămate, suma de 180 de lei fiind achitată de către G. A.
Mențiunile efectuate de martorul P. V. se coroborează cu declarația martorei G. A., care a precizat că nu cunoștea că telefonul mobil amanetat a fost sustras de către C. D. A.
Pentru a reține această stare de fapt, instanța a coroborat declarațiile inculpatei date în faza de urmărire penală și în faza judecății, când a recunoscut săvârșirea faptei, cu declarația părții vătămate B. A. L., care a descris în mod detaliat modalitatea de comitere a faptei și împrejurările în care aceasta a avut loc, declarațiile martorilor audiați în cauză și procesele verbale întocmite.
Din fișa de cazier judiciar și din caracterizarea organelor de poliție rezultă că inculpata a fost cercetată anterior pentru săvârșirea unei fapte de furt calificat, respectiv că în data de (...) a sustras dulciuri și produse cosmetice din magazinul SC Chais SRL C.-N., însă s-a considerat că s-a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală și s-a aplicat o amendă administrativă.
Din referatul de evaluare întocmit de către S. de probațiune de pe lângă
Tribunalul Cluj rezultă că părinții minorei s-au separat în fapt în cursul anului
2008 prin plecarea tatălui în Anglia și au divorțat la sfârșitul anului 2011, fiecare dintre aceștia implicându-se într-o nouă relație. Inculpata a fost afectată de plecarea tatălui, simțind lipsa protecției acestuia (atât din punct de vedere financiar, cât și moral).
Minora a rămas să locuiască împreună cu mama sa în casa bunicilor paterni, însă în cursul anului 2010 mama acesteia s-a îndepărtat inclusiv fizic de către C. D. A. deoarece a plecat să locuiască pentru diferite perioade de timp în localitatea T. - unde domiciliază partenerul său, împreună cu care are un copil în vârstă de câteva luni. Astfel, minora a locuit singură în casa aparținând bunicilor paterni pe parcursul anului 2011 (aceștia fiind plecați la țară), mijloacele de existență fiindu-i asigurate de către mamă și de către bunici, existând perioade de timp în care s-a confruntat cu nevoi financiare cauzate de gestionarea ineficientă a banilor primiți.
Problemele întâmpinate în familie s-au răsfrânt și asupra situației școlare, situație în care începând cu clasa a IX-a inculpata a început să absenteze și să manifeste dezinteres pentru învățătură. În prezent, C. D. A. este elevă în clasa a X-a în cadrul Colegiului Tehnic de I. A. „. R., unde pe primul semestru are situație școlară încheiată la o singură materie, numeroase absențe și nota la purtare scăzută la 1 (rezultatul absenteismului, dar și al unui conflict cu o altă colegă). Despre problemele întâmpinate la școală au fost trimise înștiințări scrise la domiciliu, fără însă ca diriginta clasei să cunoască faptul că minora locuiește singură și că părinții nu au cunoștință despre evoluția școlară negativă a fiicei lor.
C. D. A. a dezvoltat relații de prietenie cu un grup de tineri din zona de domiciliu, de la care a învățat să fumeze și împreună cu care a început să consume băuturi alcoolice și droguri ușoare. Împreună cu aceștia a participat la săvârșirea altor fapte penale, din banii obținuți fiind cheltuiți pentru satisfacerea nevoilor proprii - țigări, distracție.
În afara dosarul penal întocmit pentru sustragerea unor bunuri dintr-un magazin, inculpata a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea faptei de lovire sau alte violențe, faptă motivată de către minoră prin slaba rezistență la frustrare.
Trimiterea în judecată și derularea prezentului proces penal a ajutat-o pe inculpată să conștientizeze riscurile la care se expune dacă menține comportamentul infracțional, respectiv aplicarea unei sancțiuni chiar privative de libertate dacă nu renunță la săvârșirea de infracțiuni. E. procesului penal a ajutat-o și pe mama inculpatei să realizeze că fiica ei se confruntă cu mai multe probleme - pe plan familial, școlar și social - să discute cu aceasta și să încerce să găsească împreună o soluție pentru a îmbunătăți situația.
În prezent, C. D. A. susține că locuiește împreună cu mama și sora ei mai mică, că s-a implicat în îngrijirea și creșterea acesteia, că frecventează din nou cursurile școlare și că ar exista posibilitatea de a evita o eventuală repetenție a anului școlar în condițiile în care respectă anumite reguli privind participarea și implicarea la cursuri.
Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate în faza de urmărire penală și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:
Fapta inculpatei minore C. D. A. care, în data (...), în jurul orelor 2230, în timp ce se afla în Piața Unirii din C.-N., a sustras din buzunarul hainei părții vătămate B. A. L., în scopul însușirii pe nedrept telefonul mobil marca Blackberry
8520, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 1 lit. e) și g) Cod penal cu aplicarea art. 99 din C. penal.
Elementul material al faptei îl reprezintă luarea bunului mobil din detenția părții vătămate, iar forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta este intenția directă, in accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a din C. penal, inculpata prevăzând rezultatul si urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. Totodată, din probatoriul administrat reiese scopul însușirii pe nedrept a bunului mobil, acela al apropriațiunii, făptuitorul dispunând de acestea ca si cum ar fi fost proprietar, precum si lipsa consimțământului persoanei vătămate, nefiind probat acordul acesteia.
Circumstanțele reale de la art. 209 alin 1 lit. e) și g) din C. penal se răsfrâng asupra inculpatei datorită faptului că aceasta a comis fapta întru-un loc public, prin natura lui, în accepțiunea art.152 lit. a) Cod penal, respectiv într-o piață, în timpul unui concert și pe timp de noapte.
În vederea unei juste individualizări judiciare a sancțiunii care a fost pronunțată în cauză, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. penal, respectiv dispozițiile părții generale a C.ui penal, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. 208 alin. 1, a art. 209 alin. 1 lit. e și g din C. penal (de la 3 la 15 ani închisoare), modificate prin aplicarea prevederilor art. 103 din C. penal și ale art. 3201 alin. 7 din C. de procedură penală, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatei.
Având în vedere vârsta inculpatei la data săvârșirii infracțiunii, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 103 din C. penal, respectiv reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (de la 3 -15 ani închisoare la 1 an 6 luni - 7 ani 6 luni închisoare).
În continuare, odată reținute dispozițiile art. 3201 alin. 7 din C. de procedură penală, limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea de furt calificat, modificate prin aplicarea dispozițiilor legale privind minoritatea suferă modificări în sensul reducerii acestora cu o treime, situație în care acestea se situează între
1 an închisoare și 5 ani închisoare.
Analizând modalitatea de comitere a faptei (pe timpul nopții, prin folosirea unei strategii care să-i permită apropierea de partea vătămată și accesul la telefonul mobil, profitând de aglomerație și de participarea la concert), precum și informațiile cu privire la persoana inculpatei (cunoscută de organele de poliție ca având un comportament anti-social, fiind sancționată contravențional și administrativ pentru comiterea altor fapte penale, lipsa empatiei față de partea vătămată - manifestată inclusiv prin valorificarea rapidă a telefonului mobil, ceea ce denotă depășirea simplului teribilism specific vârstei și adoptarea unui comportament infracțional, dar și împrejurarea că, cu toate că a beneficiat de clementa organelor judiciare prin aplicarea unor sancțiuni contravenționale și administrative, inculpata nu a renunțat la comiterea de infracțiuni, nepărăsind mediul infracțional), instanța apreciază că în cauză nu s-ar putea orienta spre aplicarea unor măsuri educative.
Având însă în vedere faptul că, până în prezent, inculpata nu a suferit vreo condamnare, instanța a reținut ca și circumstanță atenuantă judiciare prevederile art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal.
În continuare, reținând că fapta există, a fost săvârșită de către inculpată și constituie infracțiune în sensul art. 17 Cod penal, în baza art. 345 alin.2 Cod procedură penală a fost condamnată C. D. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, 209 alin.1 lit. e)și g) Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal, a art. 3201 din C. de procedură penală și a art. 74 alin. 1 lit. a din C. penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. d din C. penal la o pedeapsă de 10 luni închisoare, apreciind că aplicarea unei sancțiuni în acest cuantum este în măsură să contribuie la realizarea scopului coercitiv și reeducativ a legii penale prevăzut de art.52 Cod penal.
Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din C. penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul
64, litera a teza a II-a din C. penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din C. penal instanța a interzis inculpatei dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal, după împlinirea vârstei de 18 ani. Instanța nu a interzis inculpatei dreptul prevăzut la articolul 64, litera c din C. penal întrucât aceasta nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere vârsta inculpatei, faptul că nu a fost condamnată până în prezent, că prejudiciul a fost recuperat - chiar dacă nu datorită ajutorului acordat de inculpată, instanța a apreciat că nu se impune executarea pedepsei prin privare de libertate.
În continuare, având în vedere problemele familiale, școlare și sociale cu care C. D. A. se confruntă și care au fost expuse anterior, instanța a considerat necesară încredințarea supravegherii comportamentului adoptat de către inculpată pe perioada termenului de încercare al pedepsei aplicate prin prezenta sentință penală către S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, instituție care are posibilitatea medierii relației tinerei cu părinții, supravegherii situației școlare pentru motivarea acesteia de a finaliza învățământul general obligatoriu și pentru a obține o calificare, determinării minorei să renunțe la grupul de prieteni cu comportament anti-sociale, ajutării acesteia să învețe tehnici adecvate de rezolvare a problemelor/conflictelor, să-și îmbunătățească capacitatea de empatie față de persoanele vătămate și să dobândească o mai bună toleranță la frustrare.
Astfel, în temeiul art. 110 raportat la art. 1101 din C. penal instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani 10 luni.
În temeiul art. 1101 alin 1 din C. penal raportat la art. 103 alin. 1 teza a II- a din C. penal s-a dispus încredințarea supravegherii inculpatei minore S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj până la împlinirea de către aceasta a vârstei de 18 ani.
În temeiul art. 103 alin. 3 lit. b din C. penal s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare, până la împlinirea vârstei de 18 ani, inculpata să nu intre în legătură cu partea vătămată.
După împlinirea vârstei de 18 ani de către inculpată, în temeiul art. 863 alin. 1 din C. penal, instanța a stabilit că, pe durata termenului de încercare, aceasta trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de consilierul de probațiune responsabil de caz;
2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 863 alin. 3 lit. a din C. penal s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare să urmeze învățământul general obligatoriu, iar în temeiul art. 863 alin. 3 lit. d din C. penal să nu intre în legătură cu partea vătămată.
În temeiul articolului 359 alin. 1 din C. de procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 și ale art. 103 alin. 6 din C. penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul articolului 71, aliniatul 5 din C. penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea, după împlinirea vârstei de 18 ani, a dreptului prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din C. penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.
S-a constatat că partea vătămată B. A. L. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din C. de procedură penală a fost obligată inculpata în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de
235 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul articolului 192 alin. 3 din C. de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat C. A., în sumă de 100 lei s-a avansat din Fondul M.ui Justiției în favoarea Baroului C. și a rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal inculpata C. D. A. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în principal, achitarea inculpatei, în temeiul art 10 lit b1 Cod procedură penală, pentru că nu există pericol social al faptei.
În motivarea recursului se arată că telefonul sustras a fost recuperat, iar pedeapsa aplicată este prea mare, neținându-se cont de contextul în care a fost săvârșită fapta. Fapta comisă de inculpată nu necesită sancțiunea cu pedeapsă, ci una administrativă, solicitând a se avea în vedere și situația inculpatei, care nu a fost capabilă să o depășească, fiind o ripostă în colectivitatea din care face parte, având o conduită specifică vârstei sale. După începerea urmăririi penale, inculpata și-a schimbat comportamentul. În subsidiar, solicită reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond, cu aplicarea art. 81 Cod penal și cu un termen de încercare corespunzător. Inculpata are sprijin material și moral din partea mamei și a bunicilor, precum și faptul că aceasta și-a stabilit obiective pentru a obține o calificare și un loc de muncă, aceasta valorizând munca și veniturile obținute prin muncă. Acest episod a fost unul nefericit în viața acesteia, care s-a datorat situației familiale și anturajului.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.
Instanța de fond ca urmare a poziției procesuale adoptate de către inculpată, respectiv de recunoaștere în baza probelor administrate în faza de urmărire penală a acordat eficiență disp. art.320/1 C..
Ca stare de fapt s-a reținut în esență că inculpata minoră în data de 26 iunie 2011 în jurul orelor 22,20 în timp ce se afla în Piața Unirii din C.-N. a sustras din buzunarul hainei părții vătămate B. A. L. un telefon mobil marca Blakbery 8520 în valoare de 700-900 lei, pe care ulterior l-a amanetat pentru suma de 150 lei la C. de amanet G. iar câteva zile mai târziu telefonul fiind achiziționat pentru suma de 180 lei de către martora G. A. M. căreia martorul P.
V. „îi vându-se pontul „ cunoscând că aceasta își dorește un telefon mobil. De la această martoră telefonul a fost recuperat de către organele de poliție și restituit părții vătămate.
Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C. adică gradul de pericol social al faptei , modul concret de comitere a acesteia, limitele speciale de pedeapsă reduse potrivit art.320/1 alin.7 C. privind reducerea cu o treime a pedepsei prevăzute de lege, limitele de pedeapsă reduse cu privire la starea de minoritate a inculpatei precum și persoana inculpatei care nu are antecedente penale, a recunoscut și a regretat comiterea faptei, prejudiciul a fost recuperat chiar dacă nu conduitei inculpatei precum și problemele familiale , școlare și sociale cu care s-a confruntat inculpata așa cum rezultă din referatul de evaluare psiho-socială astfel că instanța de fond a procedat la o justă individualizare a pedepsei al cărui cuantum nu se mai impune a fi redus având în vedere că s-a reținut inculpatei și circumstanțe atenuante prev. de art.74 lit.a C.
Este superfluă solicitarea apărătorului inculpatei de a fi achitată în baza art.10 lit.b/1 C. și de a i se aplica acesteia o sancțiune administrativă având în vedere că din fișa de cazier precum și din caracterizarea organelor de poliție rezultă că inculpata a fost cercetată anterior pentru săvârșirea unei alte infracțiuni de furt calificat, iar prezenta faptă a fost comisă pe fondul unor probleme familiale și școlare.
Reintegrarea socială a inculpatei poate fi realizată fără privare de libertate având în vedere că aceasta a recunoscut și a regretat comiterea faptei, prejudiciul a fost recuperat astfel că suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate este oportună.
Este pertinentă și încredințarea supravegherii inculpatei minore S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj până împlinirea de către aceasta a vârstei de 18 ani deoarece în urma divorțului părinților inculpata a rămas să locuiască împreună cu mama sa în casa bunicilor paterni însă în cursul anului 2010 mama inculpatei a plecat să locuiască pentru diferite perioade de timp în localitatea T. unde domiciliază partenerul său iar inculpata minoră a locuit singură în casa ce aparținea bunicilor paterni pe parcursul anului 2011 aceștia fiind plecați din țară iar inculpata a rămas fără supravegherea adecvată.
În cauză nefiind incidente motive de casarea care s-ar putea lua în considerare și din oficiu, în virtutea art.385/9 alin.3 C., Curtea în baza art.385/15 pct.1 lit.b C. va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpata C. D. A., împotriva sentinței penale nr. 314 din 8 martie 2012 a
Judecătoriei C.-N..
În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C. - suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui
Justiției.
În baza art.192 alin.2 C. va fi obligată inculpată în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpata C. D. A., domiciliată în C.-N., A. P., nr. 9-13, ap.33 jud. C. împotriva sentinței penale nr.
314 din 8 martie 2012 a Judecătoriei C.-N..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C. - suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui Justiției.
Obligă pe inculpată în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 8 iunie 2012 .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
V. C. C. I. I. C. M.
Se află în C.O. semnează
Vicepreședintele instanței
D. B.
GREFIER M. N.
Se află în C.O semnează Prim grefier
Red.I.C.M./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond. M. D.
← Decizia penală nr. 1771/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 127/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|