Decizia penală nr. 884/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR.(...)
DECIZIA P.Ă NR.884/R/2012
Ședința publică din data de 11 iunie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : ANA C., judecător
JUDECĂTORI : M. Ș.
L. M.
GREFIER : M. B.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin P. - V.
T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către Ministerul Public, P. de pe lângă J. C. N. împotriva sentinței penale nr.191 din 13 februarie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...), privind pe inculpatul C. G. R. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.și ped.de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.e,g C.pen., cu aplic.art.37 lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. G. R., av.Bartos R. din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul C. G. R.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că s-au îndeplinit mandatele de aducere privind pe inculpatul C. G. de pe str.Trotușului din C. N., rezultând că acesta nu mai locuiește la această adresă de aproximativ 3 ani și de pe str.Venus din C. N., de asemenea rezultă că nu mai locuiește de 2 ani, procedura de citare fiind îndeplinită la ambele adrese prin afișare.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul M.ui P., susține recursul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea acestuia și în consecință casarea în parte a sentinței atacate, reținerea cauzei spre rejudecare și în urma rejudecării condamnarea inculpatului C. G. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev.de articolele reținute și de prima instanță, respectiv art.208 al.1, 209 al.1 lit.e și g C.pen., cu reținerea art.37 lit.d C.pen., respectiv aspecte de recidivă post executorie, înlăturarea disp.art.320/1 C.pr.pen., care nu sunt incidente în cauză și aplicarea inculpatului a unei sancțiuni penale constând în pedeapsă privată de liberate care să fie dozată corespunzător pentru pericolul social al faptei.
În susținerea recursului arată că soluția primei instanțe este nelegală și netemeinică pentru considerentele arătate pe larg în memoriu depus la dosar.
Așa cum rezultă și din memoriul depus disp.art.320/1 reținute de prima instanță nu ar fi trebuit să se regăsească în dispozitivul și minuta pronunțată datorită neîndeplinirii condițiilor art.320/1 al.1, respectiv a faptului că inculpatul nu a fost niciodată audiat și nu a dat niciodată o declarație în fața instanței sau autentică conform textului de lege în fața unui notar public, prin care să solicite aplicarea acestui text de lege, să accepte probațiunea din faza de urmărire penală ca fiind reală și necontestată și să se judece în baza acestui text, inculpatul prezentându-se, așa cum rezultă din încheierile de ședință, la un singur termen, când i s-a încuviințat cererea privitoare la exercițiul dreptului la apărare, după care nu s-a mai prezentat. Aserțiunile instanței referitoare la incidența legii penale le consideră neavenite și consideră că este vădit că atât timp cât o persoană nu este prezentă pentru a lua act de aceste drepturi și a se aplica în condițiile legii indiferent de interpretarea dată acestui text, disp.art.320/1 C.pr.pen. nu sunt aplicabile.
Oricum, problema nelegalității menționată rămână superfluă în condițiile în care instanța nu va accepta că există și probleme de temeinicie în cauză, respectiv a faptului că nu sunt îndeplinite nici condițiile art.18/1 C.pen., aplicate cu generozitate de prima instanță, în baza unui singur argument, respectiv a faptului că prejudiciul la care se face referire având în vedere infracțiunea de furt îndreptată împotriva patrimoniului părții vătămate este nedovedit, nereal notoriu spune instanța și nesemnificativ prin prisma articolului menționat, sens în care prima instanță a și aplicat inculpatului o amendă cu caracter administrativ. Consideră că fapta și persoana inculpatului conform criteriilor alin.2 a art.18/1 C.pen., nu ar trebui să conducă la ideea că ne aflăm în situația unei acțiuni lipsită vădit de importanță și nesemnificative, cât timp inculpatul cu antecedente penale multiple tot pentru fapte de furt, recidivist, a fost prins în flagrant în condițiile legii, bunurile sustrase fiind asupra sa și în condițiile în care așa cum rezultă din procesul verbal de constatare a faptei, mai avea asupra sa o șurubelniță, o legătură de chei și o lanternă, toate acestea petrecându-se pe timp de noapte. E. evident că inculpatul intenționa în noaptea respectivă să desfășoare activitatea infracțională multiplă vizând acte de sustragere de bunuri din patrimoniul terțelor persoane și prin urmare această îndeletnicire a sa, raportat la celelalte elemente, trebuia sancționată corespunzător și nu apreciată ca nesemnificativă.
În ceea ce privește prejudiciul în cauză, așa cum prima instanță apreciază că a fost exagerat, s-ar putea afirma tot pe criterii de notarietate de altfel, că nu este exagerat, având în vedere locul de unde au fost sustrase bunurile și faptul că astfel de bunuri pot avea, în condițiile legii, o valoare egală cu cea aproximată de partea vătămată. Oricum, nu aceasta este calea legală când se contestă prejudiciu, deși inculpatul nu l-a contestat și nu este rolul instanței să intervină, ci a se chema partea și a cere să propună probe în acest sens. Argumentul nu ar trebui privit singular întrucât inculpatul a fost prins în timp ce fura bunuri, intenționa să mai comită astfel de fapte și are la activ acțiuni similare care au condus la condamnări și reținerea stării de recidivă.
Prin urmare, solicită admiterea recursului și a se dispune în consecință.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. G. R., solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală. Apreciază că în mod corect instanța de fond a aplicat inculpatului amenda administrativă în cuantum de 400 lei, raportat la împrejurarea că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Totodată, instanța de fond a avut în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, a participat la reconstituirea acesteia și prejudiciul a fost recuperat.
De asemenea, instanța a avut în vedere prev.art.320/1 C.pr.pen., raportat la faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
In consecință, solicită respingerea recursului declarat de parchet, cu acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 191 din 13 februarie 2012 pronunțată de
Judecătoria Cluj-Napoca în baza art. 11 pct 2 lit a Cpp rap la art 10 lit b ind
1Cpp, cu aplic art 320 ind 1 Cpp, a fost achitat inculpatul C. G. R., fiul lui G. și E., născut la data de (...) în C.-N., jud. C., domiciliat în C.-N., str. Trotușului, nr. 3, jud. C., cetățean român, fără ocupație, necăsătorit, cunoscut cu antecedente penale, CI seria KX nr. 7., CNP 1., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 208 al. 1- art. 209 al. 1 lit. e,g Cp cu aplic. art. 37 lit. b Cp.
In baza art 18 ind 1 al 3 Cp rap la art 91 lit c Cp s-a aplicat inculpatului sancțiunea administrativa a amenzii in suma de 400 lei.
In baza art. 14/346 C.p.p. s-a luat act ca partea vătămata A. O., nu s-a constituit parte civila.
In baza art. 192 pct1 lit d C.p.p. a obligat inculpatul la plata sumei de
800 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Onorariul av din oficiu
Salanta T. Agnes, în suma de 200 lei, s-a avansat din FMJ.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria analizând întregul material probator a reținut că în noaptea de 13/(...) inculpatul C. G. R. a sustras 2 ștergătoare de parbriz de pe autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare (...) aparținând părții vătămate A. O., vehicul care se afla parcat pe str. A., în dreptul imobilului cu nr.23 din C.-N..
La scurtă vreme după comiterea faptei inculpatul a fost găsit de către organele de poliție având asupra sa cele două ștergătoare furate, ascunse în mâneca interioară stânga a hainei cu care era îmbrăcat. La întrebarea organelor de poliție cu privire la proveniența ștergătoarelor de parbriz inculpatul a răspuns că le-a sustras și a indicat autoturismul de la care acestea lipseau.
Bunurile sustrase au fost ridicate de la inculpat și predate părții vătămate A. O., care a apreciat prejudiciul la suma de 400 lei, cu care nu s-a constituit parte civilă.
S-a reținut că conduita inculpatului C. G. R. întrunește elementele constitutive ale faptei de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. e,g
C.pen. cu aplic.art. 37 lit.b C.pen.
În concret insă fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Aceasta deoarece inculpatul a recunoscut de la început comiterea faptei, a participat la reconstituirea acesteia, prejudiciul a fost recuperat integral prin restituire, iar instanța consideră că aprecierea contravalorii ștergătoarelor de parbriz sustrase la suma de 400 lei (4 milioane ROL) a fost evident exagerată de către partea vătămată. In aceste condiții bogata antecedență penală a inculpatului este lipsită de relevanță, iar instanța a apreciat că trimiterea în judecată a inculpatului este rodul unui exces de sesizare bazată pe acordarea unei importanțe disproporționat de mari cazierului judiciar al inculpatului în detrimentul aprecierii concrete a faptei în speță.
La pronunțarea soluției instanța a avut în vedere textul art. 320 ind.1
C.pr.pen. astfel cum acesta a fost introdus prin art.XVIII pct.43 din Legea nr.202/2010. Modificarea textului respectiv prin art.V din OUG nr.121/2011
(potrivit căruia în ipoteza judecării dosarului după procedura instituită în cazul recunoașterii vinovăției instanța nu are posibilitatea achitării inculpatului în temeiul art. 181 C.p.), pe lângă caracterul profund inechitabil este și inaplicabilă având în vedere caracterul de lege organică al Codului de procedură penală, al cărui conținut nu poate fi modificat de către guvern pe calea unei ordonanțe de urgență ce constituie un act normativ cu caracter inferior legii organice.
La individualizarea sancțiunii administrative ce s-a aplicat instanța a
ținut seama de gradul redus de pericol social al faptei, apreciind că amenda administrativă în sumă de 400 lei, este suficientă pentru atingerea scopului acesteia.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs în termenul legal P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca solicitând instanței de control judiciar casarea în parte a sentinței atacate, reținerea cauzei spre rejudecare și în urma rejudecării să se dispună condamnarea inculpatului C. G. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.e și g C.p. cu reținere aasrt.37 litb. C.p., înlăturarea disp.art.320/1 C.p.p, ce nu-și găsesc aplicabilitatea în speța dedusă judecății și aplicarea unei pedepse privative de libertate corespunzătoare raportat la gravitatea concretă a faptei.
În susținerea motivelor de recurs M. public a învederat faptul că inculpatul nu a fost audiat de către instanța fondului și nici nu a depus vreo declarație notarială prin care să solicite expres și în mod lipsit de echivoc aplciarea disp.art.320/1 C.p.p.
De asemenea, s-a apreciat că nu sunt incidente prev. art.18/1 C.p. deoarece nu trebuie avut în vedere doar prejudiciul cauzat părții civile ci și faptul că inculpatul are antecedente penale multiple tot pentru fapte de furt, a comis fapta dedusă judecății în stare de recidivă postexecutorie și fiind prins în flagrant asupra sa a fost descoperită o șurubelniță, o legătură de chei și o lanternă ceea ce poate conduce la presupunerea rezonabilă că inculpatul intenționa să mai sustragă bunuri în acea noapte.
Analizând recursul declarat din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a disp.art.385/6 alin.3 C.p.p. Curtea constată următoarele.
Instanța fondului, în condițiile în care nu a procedat la audierea în mod direct și nemijlocit a inculpatului C. R. G. care a fost prezent doar la un singur termen de judecată în fața instanței fondului, respectiv la cel din 20 oct.2011, termen la care nu a fost audiat deoarece lipsea apărătorul desemnat din oficiu, și nici nu avea vreo declarație notarială a inculpatului prin care acesta să solicite- așa cum o cer dispozițiile legale- aplicarea prevederilor art.320/1 alin.1 C.p.p. a făcut o aplicare incorectă a acestor prevederi legale. Astfel, art.320/1 C.p.p. prevede într-un mod considerăm lipsit de echivoc „. la începerea cercetării judecătorești inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală";. Împrejurarea că inculpatul a recunoscut în fața organelor de urmărire penală comiterea infracțiunii nu îndreptățește instanța fondului să facă aplicarea acestor dispoziții legale deoarece nu poate avea convingerea că inculpatul își va menține aceeași poziție procesuală și că va recunoaște comiterea faptelor în maniera descrisă în rechizitoriu. O astfel de recunoaștere realizată în faza de urmărire penală poate fi apreciată eventual ca o circumstanță atenuantă legală prev. de art.74 lit.c C.p.
Pe fondul cauzei însă soluția pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca este legală și temeinică în mod corect reținându-se că fapta inculpatului C. G. R. care, în noaptea de 1. octr.2010 a sustras 2 ștergătoare de parbriz de pe autoturismul marca BMW aparținând părții vătămate A. O. nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. Vom observa că la scurt timp după comiterea faptei inculpatul a fost găsit de organele de poliție având asupra sa cele două ștergătoare furate și fiind întrebat de proveniența lor inculpatul a recunoscut că le-a sustras și a indicat autoturismul de la care lipseau, bunurile sustrase au fost astfel ridicate de la inculpat și predate părții vătămate are nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Potrivit disp.art.18/1 C.p. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă prin atingerea minimă adusă vreunuia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret fiind lipsit în mod vădit de importanță nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Se mai arată că la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei se ține seama de modul și mijloacele de săvârșite a acesteia, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea comisă, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Vom observa că prejudiciul cauzat părții vătămate A. O. a fost recuperat în întregime prin restituirea bunurilor sustrase, că aserțiunile instanței fondului cu privire la valoarea exagerată a bunurilor sustrase indicată de către partea vătămată este reală, orice căutare pe internet arătând că astfel de ștergătoare nu valorează mai mult de 200 lei, că inculpatul nu a avariat în vreun fel autoturismul părții vătămate și că a avut o atitudine sinceră încă de la început recunoscând comiterea faptei și colaborând cu organele de anchetă, dar și faptul că a comis această faptă în stare de recidivă postexecutorie, fiind conform fișei de cazier liberat condiționat la data de (...) cu un rest neexecutat de 160 de zile și comițând fapta dedusă judecății la circa 8 luni de la liberarea sa din penitenciar.
Starea de recidivă a unui inculpat nu trebuie să atragă în mod automat inaplicabilitatea disp.art.18/1 C.p. Dacă legiuitorul ar fi avut această intenție ar fi exceptatî n mod expres persoanele cu antecedente penale de la aplicarea acestor dispoziții legale.
Curtea de apel apreciază asemenea instanței fondului că prin conținutul ei concret fapta dedusă judecății fiind lipsit în mod vădit de importanță nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Pentru toate aceste considerente, va fi admis recursul declarat de M. public doar cu privire la greșita reținere a prevederilor art.320/1 C.p.p. conform dispozitivului.
Văzând și prev. art.192 alin.3 C.p.p.
PENTRU ACE. M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
În baza art. 38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr.191 din (...) a Judecătoriei C.-N., pe care o casează în parte, în ce privește greșita reținere a prevederilor art.3201 Cod procedură penală.
Rejudecând cauza, în limitele de mai sus, înlătură prevederile art. 3201
Cod procedură penală.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art.189 Cod procedură penală stabilește suma de 200 lei ca onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av.Bartoș R., sumă ce se va avansa din FMJ.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2012.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |
ANA C. | M. Ș. | L. M. |
GREFIER M. B.
Red.MS Dact.SzM/3ex. (...)
| ← Decizia penală nr. 152/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 1000/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
