Decizia penală nr. 971/2012, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.(...)

DECIZIA PENALĂ NR.971/R/2012

Ședința publică din 25 iunie 2012

Instanța compusă din: PREȘEDINTE : L. M., judecător

JUDECĂTORI : ANA C.

M. Ș.

GREFIER : M. B.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. - reprezentat prin P. : V. T.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către P. de pe lângă

Judecătoria Zalău și inculpatul L. Z. împotriva sentinței penale nr.164 din

20 aprilie 2012 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr.(...), privind și pe inculpatul L. T., ambii trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu în formă continuată și furt calificat în formă continuată prev. de art.192 al.1,2 C., cu aplic.art.41 al.2 C. și art.208 al.1, rap. la art.209 al.1 lit.a,g,i C., cu aplic.art.41 al.2 C., totul cu aplic.art.33 lit.a C.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul L. Z., în stare de arest, asistat de către apărător desemnat din oficiu av.Chilea M. Irina și apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. T., av.Vomir B. D., ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar, lipsă fiind inculpatul L. T.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar nu avem dovada cu privire la data la care i-a fost comunicată hotărârea instanței de fond inculpatului L. Z., astfel că recursul este apreciat ca fiind formulat în termen.

Întrebat fiind de către instanță, inculpatul L. Z. arată că este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu și dorește să dea o declarație în fața instanței de recurs, depoziția sa fiind consemnată în procesul verbal aflat la dosar fila 31.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul M.ui P., susține motivele de recurs așa cum au fost formulate și depuse în memoriul de la dosar, acestea privesc doar pe inculpatul L. T., sens în care solicită admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii primei instanțe, reținerea cauzei spre rejudecare și a se interveni doar cu privire la modalitatea de executare a sancțiunii aplicate acestuia, respectiv să se înlocuiască disp.art.86 /1 cu dispozițiile privind executarea pedepsei prin privare de libertate conform art.71 C., raportat la împrejurările deduse judecății care reliefează în opinia parchetului, ideea că modalitatea aleasă de către instanță nu este de natură să corespundă scopurilor pedepsei.

De altfel, pe de o parte, are în vedere elementele arătate și în memoriul depus al dosar, respectiv modul de comitere a activității infracționale, sustragerea bunurilor părților vătămate, și nu în ultimul rând, datorită circumstanțelor referitoare la recuperarea prejudiciului care nu au ținut de voința inculpatului; solicită a se observa că în ceea ce privește pe inculpat nu se justifică nici diferența de tratament sancționator sub aspectul modalității de executare. P., inculpații s-au aflat într-o situație similară doar că unul dintre ei, respectiv L. Z. s-a sustras și urmăririi penale, nu doar judecății.

Pe cale de consecință, solicită a se admite recursul așa cum a arătat și a se schimba modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului L. T.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. Z., solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza a se proceda la reindividualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului și a modalității de executare. S. a se avea în vedere faptul că inculpatul s-a prevalat de disp.art.320/1 C., a se proceda la reducerea cu 1/3 a pedepsei aplicate inculpatului, a se lua act de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, părțile vătămate nu s-au constituit părți civile, astfel că prejudiciul a fost integral recuperat.

De asemenea, solicită pentru egalitate de tratament juridic față de celălalt coinculpat, a se avea în vedere și pentru inculpatul L. Z. o modalitate de executare fără privare de libertate, considerând că suspendarea sub supraveghere este o modalitate adecvată pentru îndreptarea comportamentului antisocial al acestui inculpat, prin prisma elementelor învederate, dar și a celor de circumstanțiere personală.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penală atacate și a se dispune o individualizarea corectă atât a cuantumului pedepsei, cât și a modalității de executare a pedepsei.

S. acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul L. T., solicită respingerea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Zalău, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C., și, pe cale de consecință, menținerea în totalitate a dispozițiilor sentinței penale nr.164/2012 a Judecătoriei Z.

Din punctul său de vedere instanța de fond în mod corect a apreciat și a aplicat inculpatului o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere, raportându-se la următoarele aspecte :

În primul rând, a avut în vedere atitudinea sinceră de care a dat dovadă inculpatul pe parcursul urmăririi penale. Mai mult, acesta a colaborat cu organul de urmărire penală și a ajutat la descoperirea celuilalt coinculpat la săvârșirea faptei. De asemenea, a avut în vedere că inculpatul L. T. nu a mai suferit condamnări anterioare precum și faptul că prejudiciul cauzat părților civile a fost recuperat integral, motiv pentru care partea vătămată nu s-a mai constituit parte civile în cauză.

Consideră că, având în vedere faptul că este la prima confruntare cu lega penală și a dat dovadă de bună credință pe parcursul procesului penal, aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere este suficientă pentru a asigura scopul prev. de art.52 C. A. că această condamnare constituie un avertisment la adresa inculpatului și evident, dacă pe viitor ar exista riscul să comite alte infracțiuni, se va dispune revocarea acestei suspendări sub supraveghere. De aceea, consideră că în mod corect a fost apreciat de către instanța de fond atât cuantumul pedepsei cât și modalitatea de executare a acesteia.

S. respingerea recursului declarat de parchet.

Reprezentantul M.ui P., în ce privește recursul inculpatului L. Z., consideră că este fondat pentru reținerea art.320/1 C. S. a se proceda în acest fel, casând hotărârea în parte cu privire la acest inculpat.

În ce privește redozarea pedepsei, nu opinează pentru reducerea cuantumului întrucât aplicarea acestui articol are un vădit caracter formal, în primul rând pentru că inculpatul se află în fața instanței și a făcut această declarație ca efect al punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei, chiar dacă dintr-o eroare hotărârea nu era definitivă față de el, iar pe de altă parte, scopul de celeritate presupus de aplicarea în genere a acestui text de lege nu mai prezintă nici o importanță, cauza aflându-se în recurs și probele fiind deja evaluate de prima instanță în lipsa inculpatului care s-a sustras de la judecată.

Inculpatul L. Z., având ultimul cuvânt, solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.164 din 20 aprilie 2012 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr.(...), au fost condamnați inculpații:

- L. T., fiul lui A. și L., născut la data de (...), în localitatea G., jud.S., cetățean român, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale, domiciliat în comuna G., nr.234, jud.S., CNP 1.,

În baza art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2, art.74 alin.1 lit.c) și art.76 alin.1 lit.c) Cod, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

S-a făcut aplicarea dispoz. art.71 Cod penal, art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal .

În baza art.192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2, art.74 alin.1 lit.c) și art.76 alin.1 lit.c) Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată.

S-a făcut aplicarea dispoz. art.71 Cod penal, art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal .

În baza art.33 lit.a) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.861 alin.2 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.

S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă

Tribunalul Sălaj.

În baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a făcut aplicarea dispoz. art.359 Cod procedură penală rap. la art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere, precum și a dispoz.art.71 alin.5 Cod penal.

- L. Z., fiul lui N. și Z., născut la data de (...), în localitatea C. S., jud.S., cetățean român, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea C., nr.163, jud.S., CNP 1.,

- în baza art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

S-a făcut aplicarea dispoz. art.71 Cod penal, art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal .

- în baza art.192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată.

S-a făcut aplicarea dispoz. art.71 Cod penal, art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal .

În baza art.33 lit.a) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, cu privare de libertate.

S-a făcut aplicarea dispoz. art.71 Cod penal, art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal .

S-a luat act că părțile vătămate Z. I., O. D. V., și A. E. nu s-au constituit părți civile în cauză, întrucât prejudiciul cauzat a fost integral recuperat.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum total de 1.300 lei, câte 650 lei fiecare.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul P.ui de pe lângă Judecătoria Zalău din data de (...) din Dosar nr.148/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților L. T. și L. Z. pentru comiterea în concurs real a infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat în formă continuată, prevăzute de art.192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr.(...).

În fapt, în actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpații L. T. și L. Z., între care a existat o înțelegere prestabilită, au pătruns fără drept, în noaptea de 15/(...), în curțile părților vătămate Z. I., O. D. V. și A. E. și au sustras prin efracție sau escaladare, după caz, un număr de patru cabaline, un ham și un atelaj, săvârșind un număr de trei acte materiale, în baza unei rezoluții infracționale unice.

În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpaților, s-au indicat următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.11), procese-verbale de cercetare la fața locului și fotografii judiciare (f.16-23, 35-39, 48, 54-57), procese-verbale de reconstituire și fotografii judiciare (f. 24-29, 40-45, 58-62), înscrisuri care atestă ridicarea bunurilor sustrase și predarea lor către părțile vătămate (10,

14, 31, 47), declarații învinuit (f.65-68, 70-72), declarații părți vătămate (8-9,

32-34, 49-52), declarații martori (f.77-86), alte înscrisuri (f.12, 13, 73-75).

Prin declarațiile din cursul procesului penal, părțile vătămate Z. I., O. D. V. și A. E. au arătat că nu se constituie parte civilă în cauză, întrucât și- au recuperat integral prejudiciul suferit ca urmare a infracțiunii de furt calificat comisă de inculpați.

Cei doi inculpați nu au fost prezenți la niciunul din termenele de judecată acordate în cauză, fiind citați cu mandate de aducere de la ultimele domicilii cunoscute potrivit adresei Direcției Județene de E. a P. S. (f.146), din procesele-verbale de executare ale acestora reieșind că sunt plecați în loc necunoscut, neputând fi găsiți (f.154-155, 172, 174). S-a dispus citarea inculpaților și prin afișare la C. Local de la locul săvârșirii faptei și s-au efectuat adrese către Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de

C. P. I. - B. N. Interpol (f.148), Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative (f.149) și Administrația Națională a Penitenciarelor (f.151), din răspunsurile la acestea reieșind că cei doi inculpați nu se află încarcerați în unitățile subordonate A.N.P., nici în aresturile organizate în subordinea I.G.P.R. și nici dați în urmărire internațională, localizați sau arestați în vederea executării vreunei pedepse privative de libertate.

La termenul de judecată din data de (...) a fost audiat martorul A. G. I., declarația acestuia fiind consemnată la dosar la fila 214 și s-a omis audierea celorlalți martori propuși prin rechizitoriu, M. C. M., M. G. Ana, C. V. R. și C. R. A., constatându-se imposibilitatea obiectivă de audiere a acestora, astfel încât s-a făcut aplicabilitatea prevederilor art.327 alin.3 Cod procedură penală, dându-se citire declarațiilor acestor martori din faza de urmărire penală.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt:

În noaptea de 15/(...), în baza unei înțelegeri prestabilite, inculpații L. T. și L. Z. au pătruns fără drept în curtea părții vătămate Z. I. din localitatea

N., jud.S., pe poarta neasigurată și, din grajdul părții vătămate, au sustras două cabaline (o iapă și un mânz), iar dintr-o altă anexă gospodărească a aceleiași părți vătămate au sustras un ham, apoi s-au deplasat în grădina părții vătămate, de unde au mai sustras un atelaj, la care au înhămat iapa. În aceeași noapte, cei doi s-au deplasat pe raza localității N. unde inculpatul L. Z. zis „Costică"; a pătruns mai întâi prin escaladarea gardului în curtea părții vătămate O. D.-V. și apoi, prin forțarea sistemului de închidere amplasat la ușa grajdului, a reușit să pătrundă înăuntru, de unde a sustras un cal, în acest timp, conform înțelegerii prealabile, inculpatul L. T. stând în afara perimetrului care delimita proprietatea părții vătămate O. D.-V. și asigurând paza. În aceeași noapte, cu toate bunurile sustrase asupra lor, cei doi s-au deplasat spre C. S. unde, în timp ce L. T. a asigurat paza, potrivit înțelegerii pe care a avut-o cu inculpatul L. Z., acesta din urmă a pătruns în curtea locuinței părții vătămate A. E. și, mai apoi, în grajdul acesteia, și a dezlegat calul pe care partea vătămată îl ținea în grajd, sustrăgându-l, plecând cu atelajul și cu hamul sustras de la partea vătămată, precum și cu cele patru cabaline sustrase de la părțile vătămate Z. I., O. D. V. și A. E. înspre localitatea S., jud.Satu Mare, unde intenționau să valorifice, prin vânzare, bunurile sustrase. În apropierea comunei O. jud.Maramureș, cei doi inculpați au fost ajunși în urmă de un autoturism care circula întâmplător pe acolo și în care se aflau martorii M. C. M., M. G. Ana, A. G. I.,

C. V. R. și C. R. A. A. era condus de către M. G. Ana care, sesizând faptul că una dintre cabaline era dezlegată și mergea în spatele atelajului, a redus viteza de deplasare și chiar a oprit autoturismul pentru ca animalele să nu se sperie. La lumina farurilor, martorul M. C. M. a sesizat faptul că mânzul care era legat de atelaj îi aparținuse în trecut, martorul recunoscându-l ca fiind cel pe care-l vânduse în vara anului 2010 pe raza localității D. M. C. M. le-a spus celorlalți martori faptul că acel cal ar fi fost sustras, însă, auzind acestea, inculpatul L. Z. a coborât din atelaj și a fugit, fiind urmărit de către martorul A. G. I., fără însă ca acesta din urmă să reușească să-l prindă. Inculpatul L. T. a rămas în atelaj, până la sosirea organelor de poliție sesizate cu privire la sustragerea cabalinelor de către martorii care i-au surprins pe cei doi în flagrant.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul L. T. a recunoscut comiterea celor trei acte materiale care realizează elementul material al infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat, iar cu ocazia reconstituirilor care s-au efectuat în cauză, a arătat modul concret în care a acționat la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa. În faza de judecată, inculpatul nu a mai putut fi găsit, astfel încât nu a mai fost audiat nemijlocit de instanță.

Inculpatul L. Z. nu a fost audiat în legătură cu săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, deoarece, după ce a fugit pentru a nu fi prins de către martorul A. G. I., s-a sustras de la urmărire penală, astfel că nu a mai fost găsit nici în faza de urmărire penală, nici în cea de judecată.

Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpaților sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile inculpatului L. T. de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul procesului penal (f.65-68, 70-72) coroborându-se cu procesele-verbale de cercetare la fața locului din data de (...) (f.16-17, 35, 48), cu fotografiile efectuate cu ocazia acestor cercetări (f.19-23, 37-39, 54-57), cu declarațiile părților vătămate Z. I. (f.8-9), O. D. V. (f.32, 33-34, 156) și A. E. (f.49-50, 51-

52) și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, M. C. M. (f.77, 78), M. G. Ana (f.79, 80), A. G. I. (f.81, 82), C. V. R. (f.83, 84) și C. R. A. (f.85, 86). În acest sens, este de reținut împrejurarea că părțile vătămate au arătat faptul că inculpatul L. Z. zis Costică a fost îngrijitor de animale și cunoștea împrejurarea că ele dețineau cabaline, iar inculpatul L. T. a menționat în declarațiile sale că L. Z. a fost cel care a indicat adresele părților vătămate, deoarece cunoștea locațiile și faptul că părțile vătămate dețineau cabaline.

I. În drept, fapta inculpatului L. T. de a pătrunde, fără drept, împreună cu inculpatul L. Z., în noaptea de 15/(...), în baza aceleiași rezoluții infracționale, în curțile și locuințele părților vătămate Z. I., O. D. V. și A. E., fără a avea consimțământul acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art.192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. Chiar dacă inculpatul L. T. a pătruns fără drept doar în curtea părții vătămate Z. I., în cazul celorlalte două acte materiale acesta asigurând paza, săvârșind așadar acte de complicitate, întrucât a desfășurat activitate infracțională atât în forma autoratului, cât și a complicității, se va reține în sarcina lui forma cea mai gravă de participație, respectiv autoratul.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de pătrundere fără drept în curțile și în locuințele părților vătămate. M. consumării infracțiunii este marcat de pătrunderea fără drept a inculpatului în curțile și locuințele părților vătămate, fără consimțământul acestora, urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin încălcarea libertății părților vătămate privind locuințele acestora, iar legătura de cauzalitate dintre acțiunea ilegală de pătrundere și urmarea imediată rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul L. T. a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor acesteia, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a pătruns în curțile și locuințele părții vătămate, fără consimțământul acestora.

Fapta săvârșită de inculpat este o violare de domiciliu în condițiile art.192 alin.2 Cod penal. Forma agravată a infracțiunii există întrucât infracțiunea a fost săvârșită în timpul nopții.

Raportat la intervalul scurt de timp dintre cele trei acte materiale, toate fiind comise în cursul aceleiași nopți, instanța reține că a existat o singură rezoluție infracțională din partea inculpatului, astfel încât s-a reținut forma continuată a infracțiunii, prevăzută de art.41 alin.2 Cod penal.

Fapta aceluiași inculpat de a sustrage, pe timp de noapte, prin efracție sau escaladare, patru cai, un ham și un atelaj, proprietatea părților vătămate Z. I., O. D. V. și A. E., fără consimțământul acestora, pe timp de noapte și după o înțelegere prealabilă cu inculpatul L. Z., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.208 alin.1 Cod penal raportat la art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. Chiar dacă inculpatul L. T. a sustras bunuri doar din curtea părții vătămate Z. I., în cazul celorlalte două acte materiale acesta asigurând paza, săvârșind așadar acte de complicitate, întrucât a desfășurat activitate infracțională atât în forma autoratului, cât și a complicității, s-a reținut în sarcina lui forma cea mai gravă de participație, respectiv autoratul.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de luare a cailor, a hamului și a atelajului din posesia părților vătămate fără consimțământul acestora. M. consumării infracțiunii este marcat de ieșirea bunurilor din patrimoniile părților vătămate și trecerea lor în stăpânirea inculpatului. U. imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin prejudiciul cauzat părților vătămate, constând în ieșirea din patrimoniul acesteia a bunurilor sustrase și, corelativ, aproprierea acestora de către inculpat. L. de cauzalitate dintre acțiunea de sustragere și prejudiciul cauzat părților vătămate rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul L. T. a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniilor părților vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.

Aspectul de calificare al infracțiunii este atras de întrunirea circumstanțelor agravante prevăzute de art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, având în vedere că infracțiunea a fost săvârșită împreună cu inculpatul L. Z., după o prealabilă înțelegere după cei doi, pe timp de noapte și prin efracție sau escaladare, după caz.

Raportat la intervalul scurt de timp dintre cele trei acte materiale, toate fiind comise în cursul aceleiași nopți, instanța reține că a existat o singură rezoluție infracțională din partea inculpatului, astfel încât s-a reținut forma continuată a infracțiunii, prevăzută de art.41 alin.2 Cod penal.

Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu a mai suferit condamnări anterioare, fiind la prima confruntare cu legea penală.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat, ambele în formă continuată, prevăzute de art.192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.208 alin.1 Cod penal, raportat la art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2

Cod penal.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal. În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social mediu, motivat prin faptul că a fost comisă pe timp de noapte, împreună cu o altă persoană, după o prealabilă înțelegere cu acesta și prin efracție sau escaladare, dar și raportat la contribuția efectivă a inculpatului la comiterea faptelor, în cazul a două din cele trei acte materiale acesta asigurând doar paza, activitatea infracțională propriu-zisă fiind desfășurată de către coinculpatul L. Z.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. A. este născut la data de 15 mai 1977, este în vârstă de 35 ani, nu are studii, nu are ocupație sau loc de muncă și este necăsătorit. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând integral săvârșirea faptei și cooperând cu organele de cercetare în vederea aflării adevărului. Totodată, a fost luată în considerare contribuția inculpatului la aflarea adevărului în cauză, acesta, prin declarațiile sale, înlesnind descoperirea celuilalt participant la comiterea faptei, astfel încât în beneficiul său a fost reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit.c) Cod penal, fiind coborâtă pedeapsa aplicată sub minimul general prevăzut de lege, în conformitate cu prevederile art.76 alin.1 lit.c) Cod penal. Având în vedere cuantumul relativ ridicat al prejudiciului, chiar dacă acesta a fost recuperat integral și gradul de pericol al faptei în concret, nu s-au reținut și circumstanțele atenuante de la art.74 alin.1 lit.a) și b) Cod penal, apreciindu-se că doar lipsa antecedentelor penale nu justifică o reducere mai mare a pedepsei, iar în ce privește recuperarea prejudiciului cauzat părților vătămate, aceasta s-a datorat în primul rând prinderii inculpaților în flagrant, astfel încât, chiar și atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptei apare ca una firească. Cu toate acestea, așa cum s-a arătat anterior, s-a reținut în favoarea sa comportamentul ulterior, raportat la faptul că a ajutat desfășurarea anchetei, spre deosebire de celălalt inculpat, care s-a sustras inclusiv de la urmărire penală.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea de câte 2 ani și 6 luni închisoare pentru fiecare din cele două infracțiuni comise va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Având în vedere că infracțiunile au fost comise înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, în cauză devin incidente dispozițiile art.33 lit.a) Cod penal referitoare la concursul real de infracțiuni, împrejurare față de care instanța a procedat la contopirea pedepselor aplicate inculpatului, în baza art.33 lit.a) raportat la art.34 lit.b) Cod penal, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului L. T. drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepția dreptului de a vota în cadrul alegerilor și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Instanța a apreciat că, față de prevederile art.3 din Protocolul 1 la C.

E. a D. O., și față de jurisprudența C. E. a D. O. dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. P. C. E. a D. O., „. continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de C., cu excepția dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată";. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de C., o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța apreciază că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației.

Instanța a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și e) Cod penal.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța a considerat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care s-a analizat îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzute de art.861 Cod penal. În consecință, pedeapsa rezultantă a închisorii ce urmează să fie executată este de 2 ani și 6 luni închisoare, încadrându-se în dispozițiile art.861 alin.2 Cod penal. Din fișa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpatul nu are antecedente penale, îndeplinind astfel cerința prevăzută de art.861 alin.1 lit.b) Cod penal.

În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art.52 Cod penal, instanța a considerat că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. D. de acest rol al condamnării, instanța a apreciat că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale și profesionale ale inculpatului, or, rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.

Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.861 Cod penal, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, termen stabilit potrivit dispozițiilor art.862 alin.1 Cod penal.

S-a încredințat supravegherea inculpatului S. de P. de pe lângă

Tribunalul Sălaj, iar în baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a obligat inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere arătate în dispozitiv.

II. În drept, fapta inculpatului L. Z. de a pătrunde, fără drept, împreună cu inculpatul L. T., în noaptea de 15/(...), în baza aceleiași rezoluții infracționale, în curțile și locuințele părților vătămate Z. I., O. D. V.

și A. E., fără a avea consimțământul acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art.192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de pătrundere fără drept în curțile și în locuințele părților vătămate. M. consumării infracțiunii este marcat de pătrunderea fără drept a inculpatului în curțile și locuințele părților vătămate, fără consimțământul acestora, urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin încălcarea libertății părților vătămate privind locuințele acestora, iar legătura de cauzalitate dintre acțiunea ilegală de pătrundere și urmarea imediată rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul L. Z. a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor acesteia, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a pătruns în curțile și locuințele părții vătămate, fără consimțământul acestora.

Fapta săvârșită de inculpat este o violare de domiciliu în condițiile art.192 alin.2 Cod penal. Forma agravată a infracțiunii există întrucât infracțiunea a fost săvârșită în timpul nopții.

Raportat la intervalul scurt de timp dintre cele trei acte materiale, toate fiind comise în cursul aceleiași nopți, instanța a reținut că a existat o singură rezoluție infracțională din partea inculpatului, astfel încât s-a reținut forma continuată a infracțiunii, prevăzută de art.41 alin.2 Cod penal.

Fapta aceluiași inculpat de a sustrage, pe timp de noapte, prin efracție sau escaladare, patru cai, un ham și un atelaj, proprietatea părților vătămate Z. I., O. D. V. și A. E., fără consimțământul acestora, pe timp de noapte și după o înțelegere prealabilă cu inculpatul L. T., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.208 alin.1 Cod penal raportat la art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de luare a cailor, a hamului și a atelajului din posesia părților vătămate fără consimțământul acestora. M. consumării infracțiunii este marcat de ieșirea bunurilor din patrimoniile părților vătămate și trecerea lor în stăpânirea inculpatului. U. imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin prejudiciul cauzat părților vătămate, constând în ieșirea din patrimoniul acesteia a bunurilor sustrase și, corelativ, aproprierea acestora de către inculpat. L. de cauzalitate dintre acțiunea de sustragere și prejudiciul cauzat părților vătămate rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită de probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul L. Z. a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniilor părților vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.

Aspectul de calificare al infracțiunii este atras de întrunirea circumstanțelor agravante prevăzute de art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, având în vedere că infracțiunea a fost săvârșită împreună cu inculpatul L. T., după o prealabilă înțelegere după cei doi, pe timp de noapte și prin efracție sau escaladare, după caz.

Raportat la intervalul scurt de timp dintre cele trei acte materiale, toate fiind comise în cursul aceleiași nopți, instanța a reținut că a existat o singură rezoluție infracțională din partea inculpatului, astfel încât s-a reținut forma continuată a infracțiunii, prevăzută de art.41 alin.2 Cod penal.

Din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu a mai suferit condamnări anterioare, fiind la prima confruntare cu legea penală.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat, ambele în formă continuată, prevăzute de art.192 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.208 alin.1 Cod penal, raportat la art.209 alin.1 lit.a), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2

Cod penal.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal. În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. G. de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.181 alin.2 Cod penal, având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social mediu, motivat prin faptul că a fost comisă pe timp de noapte, împreună cu o altă persoană, după o prealabilă înțelegere cu acesta și prin efracție sau escaladare, dar și raportat la contribuția efectivă a inculpatului la comiterea faptelor, acesta desfășurând activitatea infracțională propriu-zisă în cazul tuturor actelor materiale, în cazul a două dintre acestea fiind doar ajutat de către coinculpatul L. Z., prin asigurarea pazei.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. A. este născut la data de 9 iunie 1985, este în vârstă de 26 ani. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul întregului proces penal, inculpatul s-a sustras de la urmărire penală și judecată

În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate spre minim, de câte 3 ani pentru fiecare din cele două infracțiuni comise va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Având în vedere că infracțiunile au fost comise înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, în cauză devin incidente dispozițiile art.33 lit.a) Cod penal referitoare la concursul real de infracțiuni, împrejurare față de care instanța a procedat la contopirea pedepselor aplicate inculpatului, în baza art.33 lit.a) raportat la art.34 lit.b) Cod penal, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, față de atitudinea inculpatului de sustragere de la urmărire penală și de la judecată, s-a apreciat că o pedeapsă cu suspendarea condiționată sau sub supraveghere nu este suficientă pentru realizarea scopurilor pedepsei, impunându-se executarea pedepsei aplicate în regim de detenție.

Pentru a complini rolul sancționator, educativ și preventiv al pedepsei cu închisoare aplicate inculpatului și având în vedere atât dispozițiile art.8 din C. E. a D. O., împrejurarea că infracțiunea săvârșită de inculpat este independentă de aspecte privind modul de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor părintești, cât și dispozițiile art.3 din Protocolul nr.1 la C. E. a D. O., instanța a făcut aplicarea art.71 alin.1 și 3 Cod penal și a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale cu închisoarea, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a și de art.64 alin.1 lit.b) Cod penal.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că părțile vătămate Z. I.,

O. D. V. și A. E. au arătat pe parcursul procesului penal că și-au recuperat integral prejudiciul suferit, prin restituirea bunurilor sustrase, motiv pentru care nu înțeleg să se constituie părți civile în cauză, astfel încât s-a luat act de aceste poziții ale părților vătămate.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs, în termen -

PRACHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ZALĂU și, peste termen

- inculpatul L. Z.

P. de pe lângă Judecătoria Zalău a solicitat casarea sentinței atacate și rejudecând, schimbarea modalității de executarea a pedepsei aplicate inculpatului L. T., respectiv, executarea pedepsei în detenție, prin privare de libertate.

S-a arătat în motivarea recursului că pedeapsa aplicată acestui inculpat nu a fost judicios individualizată sub aspectul modalității de executare, întrucât o astfel de modalitate nu este aptă a asigura realizarea scopului pedepsei, având în vedere: nr. infracțiunilor comise - ambele în formă continuată; bunurile sustrase - tocmai mijloacele prin care părțile vătămate își câștigau existența; valoarea prejudiciului - cca 14.000 lei, care a fost recuperat nu prin efortul inculpatului; faptul că, după prinderea în flagrant și darea unei declarații, inculpatul s-a sustras în continuare urmăririi penale și apoi, judecății; impactul social al faptelor.

Inculpatul L. Z. nu și-a motivat în scris recursul, dar în susținerea orală de către apărător a s-a solicitat casarea sentinței atacate și rejudecând cauza, a se proceda la reindividualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului și a modalității de executare, în sensul reducerii pedepsei și suspendării sub supraveghere a executării acesteia, apreciate acestea și prin prisma aplicabilității dispoz. 320/1 C., raportat la poziția procesuală a inculpatului în recurs.

S-a arătat în motivarea recursului că inculpatul nu are antecedente penale, părțile vătămate nu s-au constituit părți civile, astfel că prejudiciul a fost integral recuperat, iar pentru egalitate de tratament juridic față de celălalt coinculpat, se poate avea în vedere și pentru inculpatul recurent o modalitate de executare fără privare de libertate, considerând că suspendarea sub supraveghere este o modalitate adecvată pentru îndreptarea comportamentului antisocial al acestui inculpat, prin prisma elementelor învederate, dar și a celor de circumstanțiere personală.

Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C., Curtea constată fondat doar recursul inculpatului L. Z., pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Inculpatul L. Z. a lipsit la toate termenele de judecată în primă instanță și la pronunțare, declarând recurs în termen de 10 zile de la începerea executării pedepsei ( a fost încarcerat la 28 mai 2012 și a declarat recurs la 30 mai 2012), așa încât este vorba de un recurs peste termen, conform art.385/3 alin.2 rap. la art.365 C.

Întrucât inculpatul nu a fost prezent la judecata în primă instanță, în virtutea dispozițiilor OUG. nr.121/2011 și, respectiv, a deciziilor C. Constituționale nr. 1470 și 1483 din 8 nov. 2011, instanța de recurs a pus în vedere acestuia dispoz. art.320/1 C., acesta declarând că dorește să fie judecat în procedura simplificată și că recunoaște faptele pentru care a fost trimis în judecată, așa cum au fost descrise în actul de sesizare al instanței ( declarație inculpat - f.31 dos. recurs).

Față de poziția inculpatului în recurs, se va analiza așadar doar individualizarea judiciară a pedepsei aplicate de prima instanță, de data aceasta și prin prisma dispoz. art.320/1 alin.7 C.pr.pen

Astfel, s-au avut în vedere în mod judicios și au fost valorificate eficient, față de ambii inculpați, criteriile prev. de art.72 C. gradul de pericol social concret al faptelor comise - relativ ridicat, raportat la natura infracțiunilor comise, importanța relațiilor sociale lezate, prejudiciile cauzate; limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile comise (pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 10 ani pentru violarea de domiciliu și, respectiv, pedeapsa de la 3 la 15 ani pentru furt calificat; persoanele inculpaților - fără antecedente penale, inculpatul L. T. recunoscând faptele în cursul urmăririi penale, neprezentându-se însă în instanță, iar inculpatul L. Z. sustrăgându-se inclusiv de la urmărire penală, neprezentându-se nici în instanță, dar în recurs cu o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând fapta și solicitând aplicarea procedurii simplificate în cazul recunoașterii vinovăției.

Atitudinea sinceră a inculpatului L. T. și contribuția sa la aflarea adevărului au fost valorificate judicios de prima instanță ca circumstanță atenuantă, reținându-se incidența dispoz. art.74 lit.c C. și coborându-se pedepsele sub minimul special prevăzut de lege, în virtutea dispoz. art.76 lit.c C.

Astfel, apreciem noi că s-au aplicat pedepse în limite legale, pentru ambele infracțiuni, sub minimul special, iar pedeapsa rezultantă este în măsură să realizeze scopul prev. de art.52 C.

Totodată, Curtea apreciază oportună și eficientă și modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță, pentru inculpatul L. T. întrucât, raportat la natura infracțiunilor comise, relațiile sociale periclitate prin astfel de infracțiuni - se impune o monitorizare eficientă a inculpatului, o anumită perioadă, și din perspectiva asigurării scopului sancționator, dar și preventiv al pedepsei, precum și a conștientizării într-o mai mare măsură a faptelor comise și a consecințelor acestora pentru inculpat, a comportamentului viitor al acestuia. O pedeapsă privativă de libertate ar fi mult prea aspră în cauză și nu s-ar justifica față de un inculpat aflat la prima confruntare cu legea penală, riscând chiar să nu-și realizeze scopul, cu atât mai mult, cu cât, suspendarea sub supraveghere implică anumite restricții, restrângeri de drepturi ale inculpatului, care îl pot responsabiliza într-o mai mare măsură.

Cât privește situația inculpatului L. Z., este adevărat că acesta s-a sustras și urmăririi penale și judecății, având deci o atitudine procesuală diferită de a coinculpatului, însă, față de poziția sa în recurs și faptul că limitele de pedeapsă pentru cele două infracțiuni se reduc în cazul lui cu

1/3 în virtutea dispoz. art.320/1 alin.7 C. (fiind deci închisoarea de la 2 ani la 10 ani pentru furt calificat și, respectiv, de la 2 ani la 6 ani și 8 luni pentru violarea de domiciliu), Curtea apreciază că o pedeapsă apropiată de minimul special redus cu 1/3, va fi suficientă pentru reeducarea inculpatului, conștientizarea gravității faptelor comise și prevenirea comiterii de noi infracțiuni.

Așa fiind, față de coinculpatul L. T. care a beneficiat de dispoz. art.74 lit.c C., inculpatului L. Z., care beneficiază de dispoz. art.320/1 alin.7 C., i se poate aplica același tratament juridic, atât în privința cuantumului pedepsei, cât și a modalității de executare a acesteia, împrejurarea că s-a sustras urmăririi penale și judecății, nefiind suficientă pentru a-i aplica un regim sancționator mai drastic, acest criteriu - atitudinea procesuală - nefiind singurul ce trebuie avut în vedere la individualizarea pedepsei și, oricum, nu unul determinant.

Pentru toate aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.d C. se va admite recursul peste termen declarat de inculpatul L. Z. împotriva sentinței penale nr. 164 din 20 aprilie 2012 a Judecătoriei Z., care va fi casată cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, aplicarea dispoz. art.320/1 C., precum și la modalitatea de executare a pedepsei.

Rejudecând, în aceste limite:

Se va reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului L. Z. pentru comiterea infracțiunilor de:

- furt calificat prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a, g, i C.penal cu aplic. art.41 alin.2 C., de la 3 ani închisoare la 2 ani 6 luni închisoare, urmare a aplic. art.320/1 alin.7 C.

- violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 C. cu aplic.art.41 alin. 2

C. de la 3 ani închisoare la 2 ani 6 luni închisoare, urmare a aplic. art.320/1 alin.7 C.

În temeiul art.33 lit.a, 34 lit.b C.penal se vor contopi pedepsele de mai sus și se va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani 6 luni închisoare.

În baza art.861 C.penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit conform art.862 C.penal.

Se va dispune ca inculpatul L. Z. pe durata termenului de încercare, să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art.863 alin.1 lit.a-d

C.penal, menționate în dispozitiv.

În baza art.71 alin.5 C. se va suspenda executarea pedepsei accesorii aplicate de prima instanță pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art.359 C.pr.penală se va atrage atenția inculpatului, conform art. 864 alin.1 rap.la art.83 C.penal, asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare și a neîndeplinirii cu rea- credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime, în regim de detenție, a pedepsei.

În baza art.88 C. se va deduce din durata pedepsei rezultante timpul detenției preventive de la 28 mai 2012 la zi.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Se va anula mandatul de executare a pedepsei emis pe numele inculpatului L. Z. în baza sentinței atacate - mandat nr.223 din 15 mai

2012 emis de Judecătoria Zalău.

Se vor menține restul dispoz. sentinței atacate.

În baza art. art.385/15 pct.1 lit.b C., pentru motivele arătate, se va respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr. 164 din 20 aprilie 2012 a Judecătoriei Z.

În baza art.189 C. se va stabili în favoarea Baroului C. sumele de câte

300 lei, onorarii apărători din oficiu ( avoc. Vomir B. D.ilela și avoc. Chilea

M. Irina), sume ce se vor plăti din fondurile MJLC.

Văzând și dispoz. art.192 alin.3 C.,

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII DECIDE

I. În baza art.385/15 pct.1 lit.d C. admite recursul peste termen declarat de inculpatul L. Z. (fiul lui N. și M., născut la (...), deținut în Penitenciarul Gherla), împotriva sentinței penale nr. 164 din 20 aprilie 2012 a Judecătoriei Z., pe care o casează cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, aplicarea dispoz. art.320/1 C., precum și la modalitatea de executare a pedepsei.

Rejudecând, în aceste limite:

Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului L. Z. (fiul lui N. și

M., născut la (...) în loc. C. S., domic. în loc. C. nr.163, jud. S., CNP 1., fără antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul Gherla), pentru comiterea infracțiunilor de:

- furt calificat prev. de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a, g, i C.penal cu aplic. art.41 alin.2 C., de la 3 ani închisoare la 2 ani 6 luni închisoare, urmare a aplic. art.320/1 alin.7 C.

- violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 C. cu aplic.art.41 alin. 2

C. de la 3 ani închisoare la 2 ani 6 luni închisoare, urmare a aplic. art.320/1 alin.7 C.

În temeiul art.33 lit.a, 34 lit.b C.penal contopește pedepsele de mai sus și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani 6 luni închisoare.

În baza art.861 C.penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit conform art.862 C.penal.

În baza art.863 alin.1 și 3 C.penal, dispune ca inculpatul L. Z. pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, potrivit programului ce i se va întocmi; b) să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

În baza art.71 alin.5 C. suspendă executarea pedepsei accesorii aplicate de prima instanță pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art.359 C.pr.penală atrage atenția inculpatului, conform art.

864 alin.1 rap.la art.83 C.penal, asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare și a neîndeplinirii cu rea- credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime, în regim de detenție, a pedepsei.

În baza art.88 C. deduce din durata pedepsei rezultante timpul detenției preventive de la 28 mai 2012 la zi.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Anulează mandatul de executare a pedepsei emis pe numele inculpatului L. Z. în baza sentinței atacate - mandat nr.223 din 15 mai

2012 emis de Judecătoria Zalău.

Menține restul dispoz. sentinței atacate.

II. În baza art. art.385/15 pct.1 lit.b C. respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr.

164 din 20 aprilie 2012 a Judecătoriei Z.

În baza art.189 C. stabilește în favoarea Baroului C. sumele de câte

300 lei, onorarii apărători din oficiu ( avoc. Vomir B. D.ilela și avoc. Chilea

M. Irina), sume ce se vor plăti din fondurile MJLC.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. M. ANA C. M. Ș.

GREFIER M. B.

Red./Dact.A.C.

4 ex./(...)

Jud. fond:M.C.Ș..

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 971/2012, Curtea de Apel Cluj