Încheierea penală nr. 1474/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
Î. PENALĂ NR. 1474/R/2012
Ședința publică din 24 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. D. L., judecător
JUDECĂTORI : M. R.
: V. C.
GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. reprezentant prin D. D., procuror
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații D. C. R. și B. A. V. împotriva încheierii penale nr. 79/CC/2012 din data de 22 octombrie 2012, pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), privind prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 și următoarele C.p.p.).
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpatul-recurent D. C. R., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat T.-P. E., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 10 ) și inculpatul- recurent B. A. V., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat W. D., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 11 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Inculpații D. C. R. și B. A. V. arată că își mențin recursurile declarate, precum și susținerile de la ultimul cuvânt din fața primei instanțe în sensul că recunosc parțial învinuirile aduse, însă doar sub aspectul consumului de droguri, nu și al traficului. De asemenea, se declară de acord să fie asistați de către apărătoarele desemnate din oficiu.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului D. C. R. solicită admiterea recursului, revocarea măsurii dispusă prin încheierea penală nr. 79/CC/2012 pronunțată de T. B.-N. și, pe cale de consecință, punerea de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită aplicarea dispozițiilor art. 136 lit. b sau c Cod procedură penală, respectiv aplicarea unei măsuri mai blânde, neprivativă de libertate, aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Apreciază că în cauză nu sunt întrunite cumulativ disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală coroborat cu art. 143 Cod procedură penală, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii s-au modificat, precum și că nu există date sau indicii temeinice care să justifice măsura luată, nefiind dovedită nici exista unui pericol concret pentru ordinea publică. Totodată, mai arată că din întreg materialul probator nu rezultă că lăsarea inculpatului în stare de libertate ar produce la săvârșirea unor infracțiuni, ori că acesta ar încerca să zădărnicească în orice mod aflarea adevărului, cu precizarea că a recunoscut parțial comiterea faptei, respectiv consumul de droguri cât și traficul.
De asemenea, susține că trebuie avută în vedere și conduita inculpatului, înainte și după săvârșirea faptei, iar raportat la gravitatea faptei comise arată că acesta a conștientizat pe deplin periculozitatea faptei care i se impută. Mai arată că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu există date că acesta ar fi cunoscut ca fiind sub observația organelor de urmărire penală pentru comportament periculos pentru societate.
Totodată, precizează că inculpatul nu are antecedente penale, fiind la primul incident cu legea penală, sens în care invocă statuările cu valoare de principiu ale CEDO în sensul că, în cursul desfășurării procesului penal, inculpatul trebuie să se afle în libertate și numai în cazuri deosebite, respectiv, cu titlu de exemplu, când fapta sau persoana făptuitorului prezintă un pericol social se impune ca acuzatul să trebuiască să fie cercetat și judecat în stare de deținere, fără ca privarea de libertate să apară ca anticipare a pedepsei închisorii. În același timp arată că măsura arestării preventive este numai de excepție și, ca urmare, consideră că se impune a fi luată doar atunci când niciuna dintre celelalte măsuri preventive nu și-ar atinge scopul. Ținând cont de aspectele speței, de atitudinea și conduita inculpatului, apreciază că măsura luată este una excesivă. De asemenea, având în vedere și vârsta inculpatului, consideră că fapta săvârșită reprezintă doar un incident nefericit în viața acestuia și, ținând cont de sprijinul material și moral de care beneficiază, apreciază că șansele de reîndreptare și de reintegrare în societate sunt reale.
Pentru considerentele anterior expuse solicită admiterea recursului, cu onorariu FMJ.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului B. A. V. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de T. B.-N., cu consecința respingerii propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv și a punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Astfel, apreciază că în prezent nu mai subzistă motivele avute în vedere la momentul inițial, precum și că inculpatul nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar cercetarea acestuia în libertate neputând să influențeze în continuare negativ urmărire penală, deoarece inculpații au dat destule declarații prin care au recunoscut parțial faptele în fața organelor de cercetare. De asemenea, solicită să se aibă în vedere și caracterul excepțional al măsurii arestului preventiv și, în ipoteza în care se va aprecia că în cauză se impune luarea unei măsuri pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și a împiedica sustragerea inculpaților de la judecată și de la efectuarea în continuare a actelor de urmărire penală, solicită luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Totodată, în conformitate cu jurisprudența CEDO solicită a se avea în vedere statuările acesteia în sensul că gravitatea faptei nu trebuie să fie singurul criteriu avut în vedere la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică al acesteia ci, trebuie avute în vedere și persoana inculpatului, cooperarea acestuia cu organele de cercetare penală, disponibilitatea de a indica și a ajuta la identificarea și a altor persoane, aspect care rezultă din declarația inculpatului dată în cursul urmăririi penale, precum și recunoașterea faptelor.
Pentru considerentele anterior expuse apreciază că se impune respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv, motiv pentru care solicită admiterea recursului, cu onorariu FMJ.
Reprezentantul M.ui P. solicită, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de către inculpați împotriva încheierii penale nr. 79 din 22 octombrie 2012 a T.ui B.-N., apreciind că aceasta este legală, temeinică și judicios motivată.
Astfel, apreciază, la fel ca și instanța fondului, referitor la fiecare dintre inculpați, că temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare în cauză. Consideră că sunt îndeplinite cumulativ atât condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe care să ducă la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, respectiv trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 și punerea la dispoziție a locuinței în vederea consumului de droguri, prev. de art. 5 din Legea nr.
143/2000, fiind întrunite cumulativ și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prezumată a fi săvârșită de către inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar cercetarea lor în stare de libertate în acest moment prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește existența indiciilor și probelor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați solicită a se avea în vedere faptul că au fost expuse în încheierea penală recurată și că au fost analizate de către instanța fondului la data de 26 septembrie 2012, când a fost admisă propunerea de arestare preventivă, dar și de către instanța de control judiciar, respectiv de către Curtea de A. C., care a respins la data de 4 octombrie 2012 recursul formulat de către inculpați împotriva încheierii penale prin care s-a luat măsura arestării preventive. Astfel, din perspectiva expusă apreciază că existența indicilor și probelor a intrat în puterea autorității de lucru judecat.
Cu privire la dispozițiile art. 148 lit f Cod procedură penală arată că prima condiție este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc fiind mai mare de 4 ani închisoare, respectiv limitele de la 3 la
15 ani. Raportat la cea de-a doua condiție solicită a se avea în vedere că lăsarea în libertate a inculpaților, în acest moment, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, nu numai din perspectiva gravității infracțiunilor materializate în limitele mari de pedeapsă prevăzute de norma de incriminare, dar și din perspectiva impactului negativ puternic pe care traficul și consumul de droguri îl au asupra conștiinței membrilor comunității și a cetățenilor, având în vedere extinderea fără precedent a acestui fenomen la nivel național și efectele negative asupra sănătății unor persoane din ce în ce mai tinere.
Apreciază că se impune prelungirea stării de arest preventiv a inculpaților, deoarece în cauză au fost identificate mai multe persoane care au primit sau au cumpărat droguri de la aceștia și care sunt menționate în încheierea recurată. De asemenea, mai arată că în cauză se efectuează cercetări pentru identificarea și a altor persoane cu privire la care există indicii că ar fi primit și cumpărat droguri de la inculpați, context în care apreciază că, pentru a preveni ca inculpații să intre în legătură cu aceste persoane cărora le-au vândut sau oferit spre consum droguri și a zădărnici aflarea adevărului prin influențarea acestora, se impune, pentru buna desfășurare a procesului penal, menținerea stării de arest, respectiv prelungirea stării de arest preventiv a inculpaților.
Inculpatul D. C. R., având ultimul cuvânt, arată că nu a desfășurat activități de vânzare a drogurilor și că este consumator de 12 ani de zile, fără a avea condamnări anterioare pentru fapte similare.
Inculpatul B. A. V., având ultimul cuvânt, arată că nu are de efectuat alte precizări și că a fost condamnat anterior pentru consum de droguri.
C U R T E A:
Prin încheierea penală nr. nr. 79/CC/2012 din data de 22 octombrie 2012, pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), în baza disp. art. 155 și urm. Cod procedură penală:
S-a admis propunerea DIICOT - Biroul T. B.-N. și în consecință:
- s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpații
D. C. R., zis „Chefter"; fiul lui natural și V.-M., născut în anul 1980, luna octombrie, ziua 29, în B., domiciliat în B., str. D. nr. 6, jud. B. N., CNP - 1. și
B. A. V., zis „Bilă"; fiul lui I. și A., născut în anul 1982, luna noiembrie, ziua
21, în B., domiciliat în B., str. G. P. de B., nr. 1, sc. E, ap., 56, jud. B. N., CNP -
1., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin.1 și art. 5 alin.1 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 33 lit. „a"; Cod penal, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de (...) de și până la
data de (...).
S-a ascordat av. M. Ștefan suma de 200 lei cu titlu de onorariu, sumă ce se va suporta din fondurile M.ui Justiției.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rezoluțiile din datele de (...) și (...) s-a început urmărirea penală față de inculpații D. C. R., fiul lui natural și V.-M., născut la data de (...) în B., domiciliat în B., strada D., nr. 6, județul B.-N., CNP 1., pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 al. 1 din Legea 143/2000 și punerea la dispoziție a locuinței în vederea consumului de droguri prev. de art. 5 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. și art. 33 lit. a C. pen. și B. A. V., fiul lui I. și A., născut la data de (...) în B., cu același domiciliu pe str. G. P. de B., nr. 1 sc. E, ap. 56, jud. B. N., CNP 1., pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 al. 1 din Legea 143/2000 și punerea la dispoziție a locuinței în vederea consumului de droguri prev. de art. 5 alin. 1 din Legea nr.
143/2000, ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. și art. 33 lit. a C. pen..
În fapt : Inculpații D. C. R. și B. A. V. se cunoșteau de mai mult timp, ambii locuind în municipiul B. Din cursul anului 2008, cei doi au început să aibă o relație de prietenie, începând să poarte discuții inclusiv în ceea ce privește modalitatea în care se poate cultiva planta „cannabis";.
După ce aceștia au procurat semințele necesare, fără a se putea stabili în ce condiții, întrucât nu au fost de acord să dea declarații, au început să cultive plante de canabis pe care le recoltau atunci când ajungeau la maturitate, pentru a putea oferi sau vinde și altor persoane, precum și pentru a deține acel drog pentru consum propriu.
Începând cu toamna anului 2011 și până în data de (...), inculpații D. C. R. și B. A. V. au cultivat la adresele de domiciliu plante din genul cannabis pe care ulterior le recoltau, iar o parte din substanța vegetală rezultată era oferită sau vândută diferiților consumatori printre care învinuiților I. V. G., I. S., B. A. E. și M. C. E. O parte din cannabis era consumat de inculpați împreună cu învinuiții anterior arătați la locuințele celor doi inculpați.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la data de (...) la domiciliul inculpatului D. C. R., B., str. D., nr. 6, jud. B. N., în grădina imobilului unde locuiește, au fost identificate un număr de 15 plante din genul cannabis, substanță vegetală rezultată în urma recoltării fiind de circa 600 grame.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată în data de (...) la imobilul situat în B., str. Someșului nr. 7, sc. A, ap. 70, jud. B. N., unde locuiește inculpatul B. A. V., dar unde au fost identificate și bunuri personale aparținând celuilalt inculpat, au fost ridicate mai multe fragmente de substanță vegetală din genul cannabis și mai multe ramuri din planta de genul cannabis, pe care se aflau mai multe frunze și mugurași. De asemenea, de la locuința acestui inculpat au fost ridicate mai multe țiple din hârtie pentru confecționat țigări, precum și două cântare electronice de mare precizie.
Analizele preliminare de laborator efectuate în cadrul Laboratorului de A. și
P. al D. din C.-Napoca au relevat că din probele ridicate de la locuințele inculpaților s-a pus în evidență tetrahidrocannabinolul (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis.
La data de (...) s-a întocmit referatul cu propunere de arestare preventivă față de inculpații D. C. R. și B. A. V., care a fost însușit de Tribunalul Bistrița Năsăud prin Î. penală nr. 66/CC/2012 la data de (...), în baza mandatelor de arestare preventivă nr. 52/2012 și 53/2012, în dosar nr. (...).
Având în vedere că în cauză a fost îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit. f C.pr.pen., respectiv infracțiunile comise sunt pedepsite cu închisoare mai mare de patru ani, iar lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică constând în aceea că oricând ar putea vinde alte substanțe psihotrope, s-a solicitat instanței de judecată prelungirea arestării preventive a acestora pentru o perioadă de 30 de zile.
S-a menționat că prelungirea arestării preventive a inculpaților se impune în interesul urmăririi penale pentru a se evita posibilitatea ca aceștia să intre în contact direct cu persoanele cu privire la care există suspiciunea că le-au vândut drogul de risc- cannabis, precum și pentru a se evita posibilitatea ca aceștia să se sustragă de la urmărire penală ori de la judecată.
La aprecierea pericolului concret al faptei s-a ținut seama de pedepsele mari prevăzute de lege pentru infracțiunile comise de către inculpații D. C. R. și B. A. V. și de gravitatea faptelor, de ușurința cu care inculpații le-au comis, precum și de faptul că aceștia nu au desfășurat activități remunerate, ceea ce duce la concluzia că și-au asigurat o parte din veniturile financiare necesare traiului zilnic din vânzarea diferitelor cantități din drogul de risc cannabis pe care îl cultivau la locuințele lor.
Totodată, în ceea ce îl privește pe inculpatul B. A. V. a fost de menționat faptul că anterior a mai fost condamnat în două rânduri pentru comiterea altor infracțiuni de trafic de droguri, ceea ce a dus la concluzia că a persistat în comiterea unor infracțiuni legate de droguri.
După perioada scursă de la arestarea inculpaților au fost efectuate în cauză mai multe acte de cercetare penală precum: s-au întocmit rapoartele de constatare tehnico-științifică prin care s-au stabilit cantitățile de substanțe ridicate de la domiciliile inculpaților, precum și conținutul acestor substanțe, rapoarte din care a rezultat că în acestea s-a pus în evidență prezența tetrahidrocanabinolului, s-au întocmit rapoartele de constatare medico-legală din care a rezultat că în probele biologice ( sânge și urină) recoltate de la cei doi inculpați, precum și la trei din învinuiți s-a pus în evidență prezența tetrahidrocanabinolului și s-a procedat la audierea unui martor
Cu toate acestea urmărirea penală nu a putut fi terminată, în cauză fiind necesară efectuarea mai multor acte de urmărire penală precum:
- reaudierea inculpaților și a învinuiților cărora urmează să li se aducă la cunoștință rezultatele rapoartelor de constatare tehnico-științifică și a rapoartelor medico-legale,
- identificarea altor persoane care au cunoștință despre activitățile infracționale desfășurate de către inculpați, persoane care până în prezent sunt recunoscute doar după poreclă și a căror numere de telefon au fost identificate în agenda telefonică a inculpatului D. A. R.
- stabilirea locului în care se află în prezent învinuiții I. S. și I. V. G., după care se va proceda la citarea acestora în vederea prezentării materialului de urmărire penală.
- prezentarea materialului de urmărire penală celor doi inculpați
- întocmirea actului de sesizare a instanței de judecată.
Din examinarea materialului probator administrat până la acest moment s- a constată că temeiurile care au fost avute în vedere la momentul luării măsurii preventive subzistă, motiv pentru care s-a impus a menține această măsură, luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive fiind nejustificată și contrară realizării scopului acestora, astfel cum este acesta definit în cuprinsul art. 136
Cod penal.
Pericolul concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților rezidă, în principal, din faptul că au comis infracțiuni de trafic de droguri de risc și punerea la dispoziție a locuinței pentru consum ilicit de droguri, din faptul că aceste fapte sunt de natură a aduce grave prejudicii dezvoltării psihice a minorilor din anturajul inculpaților dar și din atingerea gravă adusă principiilor morale care stau la baza organizării sociale și care interzic, cu desăvârșire, traficul de droguri.
În fine, s-a apreciat că, în raport de conduita procesuală a inculpaților menținerea măsurii preventive este necesară pentru buna desfășurare a urmării penale, prin evitarea oricărei tentative de sustragere a inculpaților de la urmărirea penală și a oricărei încercări din partea acestora - direct sau prin intermediari - de a influența martorii sau pe vreuna dintre persoanele audiate în calitate de făptuitori.
Așa fiind, în baza disp. art. 155 și urm. Cod procedură penală, propunerea formulată în cauză s-a admis, dispunându-se prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpați, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data
de (...) de și până la data de 11.2012.
Văzând și disp. art. 192 alin.3 Cod procedură penală:
Împotriva încheierii menționate au declarat recurs inculpații D. C. R. și B. A. V.
Primul recurent a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii s- au modificat și nu există date sau indicii temeinice care să justifice prelungirea arestării, pentru că nu există nici un pericol concret pentru ordinea publică pe care să-l prezinte lăsarea sa în libertate.
A învederat că trebuie avută în vedere conduita inculpatului și faptul că a conștientizat periculozitatea faptei care i se impută și că trebuie avut în vedere că nu are antecedente penale iar fapta reprezintă doar un incident nefericit din viața sa.
Inculpatul B. A. V. a motivat că nu mai subzistă motivele avute în vedere la arestarea sa fiindcă nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică; a precizat că inculpații au dat declarații prin care au recunoscut parțial faptele, astfel încât se poate dispune o măsură preventivă neprivativă de libertate.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept,
Curtea constată următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut că recurenții sunt cercetați pentru infracțiunile de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin 1 din Legea nr.
143/2000 și de punere la dispoziție a locuinței în vederea consumului de droguri, prev. de art. 5 alin.1 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2
Cod penal.
Într-adevăr, contrar susținerilor recurenților, la dosar există indicii suficiente - constând în declarațiile învinuiților I. S., I. V. G., M. C. E. și B. A. E.
(f. 93, 101,112 și 118 d.u.p) din care rezultă presupunerea rezonabilă că din toamna anului 2011 până în 25 septembrie 2012 recurenții au cultivat cannabis pe care l-au vândut sau l-au oferit învinuiților menționați și altor persoane.
Susținerea inculpatului D. C. R. că nu există date sau indicii temeinice care să justifice arestarea preventivă este contrazisă nu numai de declarațiile persoanelor menționate, ci și de propriile declarații și de rezultatul perchezițiilor efectuate la domiciliile inculpaților.
Afirmația recurenților că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică este infirmată de împrejurarea că pe parcursul unui an au cultivat și au oferit fie gratis, fie contra cost, cu câte 50-60 lei gramul cannabis, mai multor consumatori.
Având în vedere că în cauză este necesară continuarea urmăririi penale și identificarea altor persoane care au cunoștință despre activitățile infracționale desfășurate de către inculpați, persoane care în prezent sunt identificate doar după poreclă, este justificată prelungirea arestării preventive și nu este oportună înlocuirea acesteia cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Periculozitatea inculpatului B. A. rezultă și din împrejurarea că anterior a mai fost condamnat la 6 luni închisoare pentru deținere de droguri de risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin 1 din Legea nr. 143/2000, pedeapsă din care a fost liberat condiționat la 18 iulie 2006 (f.33 d.u.p.).
În ceea ce-l privește pe inculpatul D. C. R., potrivit propriilor declarații, acesta este consumator de droguri de 12 ani.
Fiind suficient de conturat pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, cunoscuți de mult timp ca și consumatori și vânzători de droguri de risc, recursurile declarate sunt nefondate.
Ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge recursurile inculpaților.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații D. C. R. si B. A. V., arestați în Arestul IPJ B. N. împotriva încheierii penale nr. 79 din 22 octombrie 2012 a T.ui B. N..
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M.ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. W. D.
și T. P. E..
Obligă pe recurenții să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 24 octombrie 2012 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. D. L. M. R. V. C.
L. A. S.
GREFIER,
Red.C.V./dact.V.R.
2 ex./(...)
Jud.fond Petrișoa A. D.
| ← Decizia penală nr. 103/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 945/2012, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
