Decizia penală nr. 1651/2012, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA P.Ă ȘI DE MINORI
DOSAR NR. (...)
D. P.Ă NR. 1651/R/2012
Ședința publică din 21 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : C. I.
JUDECĂTORI : A. D. L.
: M. R. GREFIER : L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin A. C. - procuror, din cadrul P. de pe lângă Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 493 din data de 12 aprilie 2012 pronunțată în dosar nr. (...) al Judecătoriei C.-N., inculpatul R. R.-H. fiind trimis în judecată prin rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca dat în dosar nr. 11112/P/2009 din data de (...) pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul R. R.- H., asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat M. R., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar ( f. 11 ).
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Inculpatul R. R.-H. raportat la amânarea acordată la termenul de judecată precedent solicită acordarea unui termen de încă o săptămână pentru a putea fi remunerat și, respectiv pentru a achita onorariu aferent unui apărător.
Reprezentanta M.ui P. lasă modul de soluționare al cererii la aprecierea instanței și, în principiu arată că nu se opune acordării termenului de o săptămână solicitat pentru angajarea apărătorului ales.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului susține cererea formulată.
Având în vedere că instanța a acordat un termen inculpatului pentru a-și angaja apărător și a ținut cont de data de 31 octombrie când a susținut inculpatul că va fi remunerat, acordând un termen după această dată și chiar destul de lung, respinge cererea de amânare formulată.
Inculpatul R. R.-H., întrebat fiind, arată că nu are de făcut declarații suplimentare în cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta M.ui P. susține recursul declarat de către P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței penale nr. 493/2012 a Judecătoriei C.-N., pe care o critică sub aspectul netemeiniciei și, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedură penală solicită casarea în parte a sentinței recurate și, rejudecând, să se constatate caracterul netemeinic al pedepsei aplicate inculpatului R. R.-H. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată, să se dispună majorarea pedepsei aplicate și schimbarea modalității de executare, respectiv aplicarea modalității de executare prin privare de libertate.
Apreciază că pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată de către prima instanță rezultantă după efectuarea operațiunilor de anulare a suspendării condiționate dispusă prin sentința penală nr. 812/2010, ținând seama și de modalitatea de executare, respectiv cea a suspendării condiționate și de termenul de la care curge aceasta este vădit stabilită cu nesocotirea criteriilor prev. de art.
72 din Codul penal și inaptă să își îndeplinească funcțiile. Mai arată că, practic, pedeapsa aplicată în cauză este o pedeapsă de un an închisoare, orientată înspre minimul special prevăzut de norma de incriminare, limitele fiind de la 6 luni la 5 ani, în mod nejustificat raportat la fapta concret comisă, la numărul de acte materiale, la urmările produse, la sumele de bani obținute de inculpat ca urmare a exercitării amenințărilor și constrângerilor asupra părții vătămate, dar și la antecedența sa penală. Consideră ca fiind evident că în condițiile preexistenței unei hotărâri de condamnare prin care inculpatul a fost condamnat pentru o infracțiune de furt calificat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, efectuarea operațiunilor de contopire și aplicarea pedepsei cele mai grele de 1 an și 6 luni, respectiv cea definitivă deja, face ca noua faptă comisă de către inculpat să rămână fără niciun fel de semnificație, instanța neorientându-se înspre majorarea pedepsei aplicate în prezenta cauză sau înspre aplicarea unui spor de pedeapsă ca urmare a concursului de infracțiuni. A., achiesează considerentelor din memoriul scris de recurs în sensul că aplicarea suspendării condiționate care curge de la data de 19 octombrie 2010 lasă fără niciun soi de efect sancțiunea aplicată în cauză.
Față de toate circumstanțele în care fapta a fost comisă și cele care caracterizează persoana inculpatului, care și anterior a mai intrat în conflict cu legea penală, suferind condamnări, care deși nu atrag starea de recidivă sunt prezente în cazier întrucât doar s-a împlinit termenul de reabilitare, dar fără a interveni aceasta, precum și față de împrejurarea că a mai fost sancționat cu amendă penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de lovire și amenințare în cursul anului 2006, apreciază că sancțiunea aplicată nu este corespunzătoare și nu este corect individualizată.
În consecință, solicită remedierea netemeiniciei hotărârii primei instanței, reindividualizarea sancțiunii aplicate în cauză prin orientarea spre o pedeapsă mai ridicată, aplicarea disp. art. 85 Cod penal și să se dispună anularea suspendării condiționate dispusă prin sentința penală nr. 812/2010, însă să se dispună ca modalitate de executare privarea de libertate întrucât apreciază că aceasta este modalitatea care se impune raportat la speța concret comisă de către inculpat. Cu cheltuieli în sarcina statului, fiind recursul P..
Apărătoarea din oficiu a inculpatului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și menținerea sentinței penale nr. 493/2012 ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că sentința atacată este temeinică sub aspectul individualizării judiciare și că pedeapsa stabilită de către prima instanță este proporțională gradului de pericol social. De asemenea, consideră că modalitatea de executare a pedepsei este corectă și că inculpatul se poate reeduca și în stare de libertate și arată că nu se impune aplicarea vreunui spor.
Pentru motivele redate solicită respingerea recursului declarat de P. și menținerea sentinței penale nr. 493/2012 ca fiind legală și temeinică, cu onorariu din fondurile M.ui de J.
Inculpatul R. R.-H., având ultimul cuvânt, lasă modul de soluționare al recursului P. la aprecierea instanței. De asemenea, solicită menținerea hotărârii instanței de fond, manifestă regret și arată că în prezent este încadrat în muncă, respectiv că prestează activități fără contract de muncă în domeniul amenajărilor anterioare, cu mențiunea că nu a mai avut alte abateri de la lege, exceptând cele cunoscute.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.493 din 12 aprilie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.(...), în temeiul art.194 alin.1 CP cu aplicarea art. 41 alin.2 CP a fost condamnat inculpatul R. R. H. , la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de santaj in forma continuată.
În temeiul art.71 alin.1 și 2 CP s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a , pe durata prev de art.71 alin.2
CP, ca pedeapsa accesorie.
În temeiul art.85 alin.1 CP s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.
812/(...) a Judecătoriei C.-N. definitiva la data de (...) prin neapelare.
În temeiul art.36 alin.1 CP rap la art. 33 alin.1 lit.a) CP s-a constatat că infracțiunea dedusa judecății este concurenta cu infracțiunea de furt calificat pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare condiționată aplicată prin sentința penală nr. 812/(...) a
Judecătoriei C.-N. definitiva la data de (...) prin neapelare.
În temeiul art.36 alin.2 CP - art.34 alin.l lit.b) CP s-a dispus contopirea pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 812/(...) a Judecătoriei C.-N. definitiva la data de (...) prin neapelare și executarea pedepsei celei mai grele, aceea de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art.86/5 alin.2 raportat la art.86/1 alin.2 CP s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare stabilit in condițiile art.86/2 alin.l CP de 3 ani și 6 luni închisoare care a început să curgă la data de (...), in conformitate cu prevederile art.86/5 alin.2 CP.
În temeiul art.86/3 alin.l CP s-a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care au fost aduse la îndeplinire de S. de
P. de pe lângă Tribunalul Cluj: a) să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj ori de câte ori va fi solicitat la termenele fixate în acest sens de către serviciu; b)să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă. d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.359 CPP s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere, prevăzute de art.86/4 raportat la art.83 și art.84 CP , atenționare ce va fi comunicată în scris inculpatului.
S-a pus în vedere S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj să anunțe instanța de executare în caz de sustragere a inculpatului de la măsurile de supraveghere dispuse și să întocmească rapoarte anuale de evaluare cu privire la inculpat.
În temeiul art.71 alin.5 CP s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art.14 și art. 15 raportat la art.346 alin.1 CPP cu referire la art.998 C. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată N. S. , cu domiciliul in mun. C.-N., str.T. nr.18 ap. 4 jud.C. si obliga inculpatul la plata in favoarea părții civile a sumei de 15.000 Ron cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art.191 alin.1 CPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de
280 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că din declarațiile părții vătămate N. S. date in cursul urmăririi penale(f.7-10 dosUP) și cercetării judecătoresti (f.38 dosI) coroborate parțial cu declarațiile inculpatului R. R. H. date in cursul urmăririi penale(f.19-21 dosUP) si cercetării judecătoresti(f.19 dosI) reiese că in data de (...) partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul în barul
„Mirrage"; situat în cartierul „. L. din mun. C.-N.. P. vătămată îl cunoștea pe inculpat , cei doi fiind vecini de cartier, știind că acesta îndeplinise activități de pază și protecție în mai multe baruri și cluburi din mun. C.-N., fiind cunoscut de către și cunoscând mai mulți patroni de astfel de localuri. Ca atare, partea vătămată l-a întrebat pe inculpat dacă nu îl cunoaște pe martorul M. M., care îi datora părții vătămate suma de 14 000 lei, aspect adus la cunoștința inculpatului .Acesta din urmă a răspuns afirmativ, susținând că, în trecut, cu ajutorul lui Ț. V., recuperase de la acesta diferite sume de bani. P. vătămată auzise de numele Ț. V., care devenise cunoscut pentru activitățile sale de recuperator, știind că acesta are o constituție fizică robustă, este „bodyguard, bătăuș, violent, fiind închis pentru recuperări de bani";. Convinsă de eficiența demersului, partea vătămată i-a solicitat inculpatului să o ajute să recupereze suma de bani de la martorul M. M. Inculpatul s-a arătat de acord, cerându-i însă în schimb părții vătămate un procent de 25% din valoarea creanței, ceea ce aceasta a acceptat.
A., la data de (...), în prezența martorului C. C., partea vătămată i-a înmânat inculpatului suma de 3 500 lei. Cu această ocazie, inculpatul a asigurat partea vătămată că, până la data de (...), va recupera și îi va înmâna banii datorați de către martorul M. M.(f.32 dosUP, f.42 dosI).
La data de (...) inculpatul R. R.-H. a contactat telefonic partea vătămată, căreia i-a spus că Ț. V. luase legătura cu M. M., care însă s-a declarat în imposibilitatea de a plăti suma datorată, astfel că i-a pus în vedere că va trebui să plătească dobândă pentru întârziere, suma de restituit urmând a fi 20 000 lei (față de 14 000 lei, inițial). Tot în cadrul convorbirii telefonice, i-a pus în vedere părții vătămate că trebuie să mai plătească suma de 4 000 lei, întrucât suma pe care urma să o primească avea să fie mai mare. P. vătămată și-a exprimat dezacordul, întrucât nu obținuse nicio sumă de bani, moment în care inculpatul i-a pus în vedere faptul că, dacă se împotrivește, va avea probleme cu Ț., fiind prea târziu să renunțe la serviciile acestuia. Temându-se de Ț., partea vătămată a acceptat să se întâlnească cu inculpatul căruia i-a înmânat suma de 4000 lei, în autoturismul părții vătămate. Cu această ocazie, inculpatul i-a luat părții vătămate telefonul, pentru a verifica dacă nu este înregistrat și a expediat mai multe mesaje, șterse ulterior din memoria telefonului.
Ulterior, s-a dovedit că aceste mesaje au fost expediate către un nr. de apel folosit de inculpat , prin conținutul lor acestea fiind de natură să creeze aparența că partea vătămată recunoaște existența unor datorii către inculpat cu scopul ca, ulterior, inculpatul să poată justifica obținerea sumelor de bani de la partea vătămată, cu atât mai mult cu cât, anterior, remiterea sumei de 3 500 lei către acesta se făcuse în prezența martorului C. C.
De altfel aceasta a fost poziția exprimata de către inculpat pe tot parcursul procesului penal , acesta recunoscând întâlnirile cu partea vătămata si faptul că a primit bani de la aceasta insă suma de bani a reprezentat un presupus împrumut acordat de inculpat părții vătămate in luna septembrie 2009, când partea vătămată ar fi împrumutat de la el suma de 20 000 lei.
În zilele ce au urmat, inculpatul a contactat din nou telefonic partea vătămată, căreia i-a pus în vedere pe un ton tăios că au fost probleme și că urmează ca aceasta să primească doar jumătate din suma de 20 000 lei. Mai mult, inculpatul i-a pus în vedere părții vătămate să meargă urgent la domiciliul acestuia situat pe str. D., pentru a-i remite suma de 2 500 lei. P. vătămată s-a conformat, înmânându-i fratelui inculpatului martorul I. R.-V., banii. Întrebându-l ulterior pe inculpat ce reprezintă această sumă, partea vătămată a aflat că suma reprezintă „șpaga"; pe care, chipurile, trebuie să o plătească unui polițist „intrat pe fir";.
La data de (...), inculpatul a apelat din nou partea vătămată, cerându-i să se întâlnească urgent în fața blocului în care locuiește inculpatul .La locul stabilit, inculpatul i-a spus părții vătămate că, din cei 10 000 lei pe care îi primise, „stricase"; 5 000 lei, astfel că nu era în măsură să-i remită lui Ț. întreaga sumă, urmând a-i spune acestuia că partea vătămată refuză să-i dea banii, astfel că-l va trimite pe acesta să „. banii de la partea vătămată. De asemenea, inculpatul i-a mai pus în vedere părții vătămate că, dacă Ț. nu va obține banii, îi va obține chiar el de la partea vătămată sau familia acestuia și a amenințat-o că o va ucide dacă va apela la organele de poliție. Sub imperiul acestor amenințări partea vătămată a fost somată să-i remită inculpatului suma de 5 000 lei până la data de (...), ora 13.30. Pentru a spori efectul intimidant, inculpatul i-a comunicat părții vătămate că, dacă va apela la poliție, o va tăia cu o sabie și îi va lua autoturismul și, oricum, atât el cât și Ț. au cunoștințe în poliție care îi vor ajuta să scape, ba, mai mult, are și mai multe mesaje telefonice de la partea vătămată pe care le va folosi împotriva acesteia dacă apelează la organele judiciare.
Sub imperiul stării de temere insuflate de amenințările adresate de către inculpat , partea vătămată a apelat la bunica sa pentru a-i da suma de 5 000 lei.
În după-amiaza zilei de (...), partea vătămată a fost contactată telefonic de către inculpat, care i-a cerut să se întâlnească pentru a-i da banii, pe care trebuie să-i dea mai departe lui Ț.. A., în jurul orei 17.15, cei doi s-au întâlnit, inculpatul urcând în autoturismul condus de partea vătămată, căreia i-a cerut să îl ducă la presupusul loc de întâlnire cu Ț.. Și de această dată, inculpatul a luat telefonul mobil al părții vătămate, în care și-a introdus propria cartelă SIM. În continuare, cei doi s-au deplasat în cartierul M., unde inculpatul a coborât, cerându-i părții vătămate să îl aștepte în autoturism. A revenit după câteva minute, spunându-i părții vătămate că a vorbit cu Ț., dar acesta s-a răzgândit și nu mai dorește să vorbească cu M. M. Ba mai mult, inculpatul i-a comunicat părții vătămate că Ț. pretinde de la amândoi suma de 35 000 lei. după ce „a făcut calculele";, inculpatul i-a pus în vedere părții vătămate că mai trebuie să-i dea lui, suma de 7 500 lei, până la data de (...), sub amenințarea că, în caz contrar, o va teroriza, o va bate și o va tăia cu sabia.
Urmare a celor petrecute în ziua de (...), partea vătămată a povestit mamei sale, martora N. C. situația în care se găsea, la inițiativa acesteia sesizând organele de poliție la data de (...). În aceeași seară, în jurul orei 20.30, în timp ce partea vătămată se afla la locuința prietenei sale, martora P. A., din mun.C.-N., str. Bucegi nr. 8, a fost apelată de către învinuit , care i-a cerut să coboare în fața blocului, pentru a se întâlni. P. vătămată i-a comunicat inculpatului că nu dorește să coboare, însă inculpatul i-a replicat pe un ton răstit că, în caz contrar, va urca el, va intra în locuință și îi va sparge capul. P. vătămată l-a întrebat pe inculpat ce vrea de la ea, acesta răspunzând că urmărește restituirea unei presupuse datorii pe care inculpatul pretindea că partea vătămată o are urmare a împrumutării acesteia cu o sumă de bani în cursul lunii septembrie 2009, împrejurare negată de partea vătămată. Această convorbire telefonică a fost auzită și de către martora P. A., partea vătămată comutând telefonul pe modul „..
Din probele administrate în cursul urmăririi penale a mai rezultat faptul că inculpatul nu a luat nici un moment, direct sau prin persoane interpuse, legătura cu martorul M. M.(f.29 dosI) și, probabil, nici cu martorul Ț. V. în vederea recuperării creanței părții vătămate, folosindu-se doar de contextul favorabil și de imaginea sumbră pe care partea vătămată o avea despre Ț. V., pentru a o amenința pe aceasta în scopul și cu finalitatea extorcării acesteia de diferite sume de bani.
Fiind audiat in cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești inculpatul a negat comiterea faptei, arătând că, în cursul lunii septembrie 2009, partea vătămată ar fi împrumutat de la el suma de 20 000 lei, fără a putea dovedi acest lucru, sumă din care a restituit o parte, în mai multe tranșe, fără a-l amenința sau constrânge în alt mod în acest sau în orice alt scop. De asemenea, inculpatul a arătat faptul că s-a întâlnit cu partea vătămată în vara anului
2009, ocazie cu care aceasta i-a propus să o ajute să recupereze o datorie, ceea ce inculpatul a refuzat. De asemenea, inculpatul a mai declarat că nu-și amintește ca partea vătămată să-i fi dat suma de 3 500 lei în incinta „Iulius Mall";.
Sub aspect probator s-a reținut din perspectiva prevederilor art. 69 Cod P.
P.ă că declarațiile inculpatului făcute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai in măsura in care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezulta din ansamblul probelor administrate, or, declarațiile inculpatului nu pot fi avute în vedere la stabilirea adevărului judiciar in cauza , atâta timp cat ele nu sunt susținute de nici o proba, necoroborându-se cu ansamblul probator administrat în cauză.
A., în primul rând, cu ocazia testării poligraf a părților, au fost obținute soluții diametral opuse, în sensul că, în timp ce inculpatul s-a dovedit nesincer când a afirmat că nu i-a spus părții vătămate că-i va recupera o datorie cu ajutorul lui Ț. V., nu a amenințat-o că o va aranja, nu i-a pretins un procent din suma de recuperat și nu a primit bani de la aceasta, partea vătămată a fost sinceră atunci când a susținut că inculpatul i-a promis că-i va recupera o sumă de bani cu ajutorul lui Ț. V., a fost amenințată de către inculpat că o va aranja dacă nu-i dă o sumă de bani și i-a dat inculpatului bani pentru recuperarea unor datorii în perioada 03-(...).
În al doilea rând, declarațiile părții vătămate se coroborează cu cele ale martorei P. A. în ceea ce privește momentul în care partea vătămată și inculpatul s-au întâlnit întâmplător: noiembrie 2009, iar nu vara anului 2009, așa cum a declarat inculpatul. M. a confirmat nu doar starea de temere în care se găsea partea vătămată după fiecare întâlnire avută cu inculpatul dar și amenințarea cu acte de violență din conținutul convorbirii telefonice purtate de partea vătămată cu inculpatul în seara de (...)(f. 30-31 dosUP, f.39 dosI).
Tot astfel, martorul C. C. a confirmat atât întâlnirea dintre partea vătămată și inculpat în incinta „Iulius Mall";, la data de (...), cât și faptul că partea vătămată i-a cerut ajutorul inculpatului pentru recuperarea unei sume de bani, inculpatul a afirmat că va discuta cu Ț., iar partea vătămată i-a remis suma de 3 500 lei în acest scop(f.32 dosUP, f.42 dosI).
M. N. C., mama părții vătămate, a declarat că partea vătămată i-a cerut la începutul lunii noiembrie 2009 mai multe sume de bani sub pretextul că îi va folosi în interesul societății, ceea ce confirmă împrejurarea că partea vătămată avea nevoie de resurse importante pentru a-i satisface inculpatului pretențiile pecuniare. Totodată, aceasta a arătat că, după ce partea vătămată i-a relatat că fusese amenințată de inculpat că va fi aranjată de către Ț. V., a luat legătura cu o prietenă, martora N. ANA-M., despre care știa că are un frate care lucrează la aceeași societate de protecție și pază ca și Ț. V., „. N. și care, după ce a luat legătura cu fratele său, i-a relatat că martorul Ț. V. era total străin de sumele de bani pretinse părții vătămate de către învinuit. Mai mult, martora a luat legătura personal cu Ț. V., care a confirmat această împrejurare și i-a cerut să-i transmită părții vătămate să nu-i mai dea niciun ban persoanei care se folosește de numele lui(f.34 -35dosUP, f.40 dosI).
Fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, Ț. V. a declarat că îl cunoaște pe inculpatul R. R.-H. de mai mult timp, relațiile cu acesta fiind neutre și că inculpatul nu i-a cerut ajutorul pentru recuperarea unor sume de bani de la martorul M. M., aspect de care martorul nici măcar nu avea cunoștință(f.36-37 dosUP).
Starea de temere în care se găsea partea vătămată este confirmată și de martora N. ANA-M., care a declarat faptul că N. S. era foarte timorat, fiindu-i frică să meargă acasă din pricina persoanei care îi solicita bani.
În fine, martorul I. R.-V., fratele inculpatului a confirmat primirea sumei de 2 500 lei de la partea vătămată, însă a arătat că nu cunoaște cu ce titlu a fost remisă această sumă iar, la modul general, a arătat că nu cunoaște cu ce se ocupă fratele său, inculpatul R. R.-H. (f.39-40 dosUP, f.41 dosI).
Fată de ansamblul materialului probator administrat in cursul procesului s-a apreciat că prezumția de nevinovăție garantată de dispozițiile art.5/2 Cod P. P.ă și art.66 Cod P. P.ă de care se bucură inculpatul a fost răsturnată, fapta și vinovăția acestuia rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă parțial din declarațiile inculpatului R. R. H. , plângerea și declaratiile părtii vătămate N. S. dar si declarațiile martorilor M. M. , P. A. , C. C. , N. C., I. R. V. și V. T. putând concluziona astfel pe baza unor probe certe, sigure si complete că inculpatul folosindu-se de amenințări cu acte de violenta si alte acte păgubitoare adresate părții vătămate a determinat-o pe aceasta să ii remită diverse sume de bani , urmărind sa-si asigure in mod injust acest folos material.
În drept, fapta inculpatului R. R. H. care , in baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada (...) - (...), a adresat în mod repetat amenințări cu acte de violență și alte acte păgubitoare părții vătămate N. S., pentru a o determina pe aceasta să-i remită mai multe sume de bani, ceea ce aceasta a și făcut, urmărind să-și asigure, în mod injust, acest folos, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prev și ped de art.194 alin.1 Cod P. cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod P..
La individualizarea cuantumului pedepsei ce a fost aplicată pentru infracțiunea săvârșită instanța a avut in vedere in mod plural criteriile prescrise de dispozițiile art.72 din Codul P. respectiv, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator( închisoarea de la 6 luni la 5 ani ), pericolul social concret al faptei săvârșite, raportat la modul și mijloacele de comitere a faptei, inculpatul amenințând partea vătămata pe care o cunoștea pentru ca aceasta sa-i remită diverse sume de bani profitând de tensiunile existente la acel moment intre partea vătămata si fostul asociat al acesteia, martorul M. M. , valoarea ridicată a prejudiciului cauzat părții vătămate care nu a fost recuperat nici măcar in parte in ciuda termenelor de judecata acordate in acest sens, în raport cu importanța valorilor sociale încălcate, de persoana infractorului cunoscuta cu antecedente penale , sancțiuni care nu l-au determinat pe inculpat să abandoneze calea infracțională dovedindu-se astfel insuficiente pentru reeducarea acestuia și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pentru considerentele anterior expuse, reținând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art.17 Cod P., în temeiul art.345 alin.2 din Codul de P. P.ă instanța l-a condamnat pe inculpatul R. R. H. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj in forma continuata prev. și ped. de art. 194 alin.1 Cod P. cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod P. la pedeapsa de 1 an închisoare, apreciind că o astfel de pedeapsă constituie un avertisment suficient pentru acesta de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor și care corespunde intru totul , ca natura și cuantum , scopului sancționator și preventiv al pedepsei edictat de dispozițiile art.52 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 Codul P. cu referire la D. pronunțată in RIL nr.
74/2007 de I. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a din Codul P., ca pedeapsa accesorie, rezultând, raportat la natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității - motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei aplicate. Prev de art. 71 alin.2 Cod P..
În temeiul art.85 alin.1 Cod P. s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 812/(...) a Judecătoriei C.-N. definitiva la data de (...) prin neapelare.
În temeiul art.36 alin.1 Cod P. rap la art. 33 alin.1 lit.a) Cod P. s-a constatat că infracțiunea dedusa judecății este concurenta cu infracțiunea de furt calificat pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare condiționată aplicată prin sentința penală nr.
812/(...) a Judecătoriei C.-N. definitiva la data de (...) prin neapelare.
În temeiul art.36 alin.2 Cod P. - art.34 alin.l lit.b) Cod P. s-a dispus contopirea pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 812/(...) a Judecătoriei C.-N. definitiva la data de (...) prin neapelare și executarea pedepsei celei mai grele, aceea de 1 an și 6 luni închisoare.
În ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei aplicate, s-a apreciat că scopul acesteia poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului și respectiv executarea pedepsei in regim de detenție, insa raportat la activitatea infracționala a inculpatului s-a apreciat necesara pe viitor supravegherea conduitei acestuia pentru a evita implicarea acestuia in comiterea de noi fapte infracționale, motiv pentru care în temeiul art.86/5 alin.2 raportat la art.86/1 alin.2 Cod P. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare stabilit in condițiile art.86/2 alin.l Cod P. de 3 ani și 6 luni închisoare care a început să curgă la data de (...), in conformitate cu prevederile art.86/5 alin.2
Cod P..
În temeiul art.86/3 alin.l Cod P. s-a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj: a) să se prezinte la S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj ori de câte ori va fi solicitat la termenele fixate în acest sens de către serviciu; b)să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă. d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.359 Cod P. P.ă s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere, prevăzute de art.86/4 raportat la art.83 și art.84 Cod P. , atenționare ce a fost comunicată în scris inculpatului.
S-a pus în vedere S. de P. de pe lângă Tribunalul Cluj să anunțe instanța de executare în caz de sustragere a inculpatului de la măsurile de supraveghere dispuse și să întocmească rapoarte anuale de evaluare cu privire la inculpat.
În temeiul art.71 alin.5 Cod P. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art.14 și art. 15 raportat la art.346 alin.1 Cod P. P.ă cu referire la art.998 Cod civil(in vigoare la data comiterii faptelor) s-a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată N. S. , cu domiciliul in mun. C.-N., str. T. nr.18 ap. 4 jud. C. si a fost obligat inculpatul la plata in favoarea părții civile a sumei de 15.000 Ron cu titlu de despăgubiri civile reprezentând sumele de bani remise de partea vătămata sub imperiul amenințărilor inculpatului.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, P. de pe lângă
Judecătoria Cluj-Napoca, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a învederat faptul că se impune, raportat la gravitatea deosebită a faptelor comise, la perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul, la persoana acestuia și la urmarea produsă, majorarea cuantumului pedepsei și alegerea unei alte modalități de executare a acestuia, în regim de detenție. Se mai arată în motivele de recurs susținute oral că, pedeapsa aplicată de către prima instanță este derizorie și raportat la antecedența penală a inculpatului și la operațiunile efectuate în cauză, face ca noua faptă comisă de către inculpat să rămână propriu-zis nesancționată.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
În urma administrării unui vast probatoriu și a analizei atente i detaliate a acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
A., din coroborarea probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și nemijlocit de către instanța de judecată în sensul art.69 C., se constată pe deplin dovedită vinovăția inculpatului care , în perioada (...)-(...), în baza aceleiași rezoluții infracționale a adresat în mod repetat amenințări cu acte de violență și alte acte păgubitoare părții vătămate N. S., pentru a o determina pe aceasta să-i remită mai multe sume de bani, ceea ce aceasta a și făcut, urmărind să-și asigure, în mod injust, acest folos.
În mod corect instanța de fond a înlăturat ca fiind nesincere susținerile inculpatului care a negat în mod constant comiterea faptei reținute în sarcina sa, aceste susțineri fiind infirmate de întreg probatoriul administrat în cauză, de declarațiile părții vătămate coroborate cu cele ale martorilor audiați în cauză.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, apreciem că instanța de fond a ținut seama de criteriile prevăzute de art.72 C., de gradul de pericol social concret al faptei comise, de limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, de valoarea ridicată a prejudiciului creat și nerecuperat, precum și de conduita procesuală incorectă a inculpatului, cuantumul pedepsei stabilite în cauză fiind și în opinia noastră, în măsură să contribuie la sancționarea și reeducarea inculpatului.
Apoi, Curtea constată că operațiunile de contopire efectuate în cauză sunt corecte față de condamnarea anterioară ce rezultă din cazierul judiciar aflat la dosar, impunându-se aplicarea art.85 C. și anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.812/2010 a Judecătoriei C.-N., constatarea ulterioară a concursului de infracțiuni și contopirea celor două pedepse aplicate inculpatului.
Având în vedere toate împrejurările de fapt și de drept reținute în cauză, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, apreciem că reeducarea acestuia se poate realiza și fără privarea inculpatului de libertate însă sub o strictă și specializată supraveghere a acestuia.
A., modalitatea de executare a pedepsei aleasă de către prima instanță corespunde cerințelor art.52 C., realizând scopul pedepsei sancționator și de prevenție, însă critica P. cu privire la termenul de încercare redus, termen ce a început să curgă de la data rămânerii definitive a sentinței penale 812/2010 și anume (...), este pe deplin întemeiată.
Conchizând, apreciem că se impune o majorare a acestui termen de încercare în sensul art.86 ind.2 C., astfel încât inculpatul să realizeze consecințele faptelor sale și să se supună măsurilor de supraveghere impuse pe o durată de timp suficientă realizării scopurilor arătate mai sus.
Față de cele ce preced, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen va admite recursul declarat și va casa hotărârea atacată în parte, doar în ceea ce privește durata termenului de încercare.
Rejudecând, va majora termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului R. R. H. de la 3 ani și 6 luni la 5 ani.
Va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
În baza art. 189 C.pr.pen. va stabili onorariu pentru apărătorul din oficiu în sumă de 200 lei, care se avansează din FMJ Baroului de avocați C. în favoarea av. M. R..
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. admite recursul declarat de P. DE
PE L. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA împotriva sentinței penale nr.493/(...) a
Judecătoriei C.-N., pe care o casează în parte, doar în ceea ce privește durata termenului de încercare.
Rejudecând, majorează termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului R. R. H. de la 3 ani și 6 luni la 5 ani.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
În baza art. 189 C.pr.pen. stabilește onorariu pentru apărătorul din oficiu în sumă de 200 lei, care se avansează din FMJ Baroului de avocați C. în favoarea av. M. R..
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. I. A. D. L. M. R.
L. A. S.
GREFIER
Red.M.R./S.M.D.
3 ex./(...)
Hzd.fond.T..P.Pușcas
← Decizia penală nr. 212/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 14/2012, Curtea de Apel Cluj → |
---|