Încheierea penală nr. 849/2012, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR.(...)
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.849/R/2012
Ședința publică din 5 iunie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : V. V. A. JUDECĂTORI : L. H.
: I. M. GREFIER : L. C.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O.
și T. - S. T. C. - reprezentat prin P. - D. D.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații P. V. și P. V., împotriva încheierii penale nr. 65/C/(...), pronunțată în dosar nr. (...) al Tribunalului C., prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, cercetați de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției - D. de I. I. de C. O. și T. - S. T. C., pentru săvârșirea infracțiunilor:
- inculpata P. V. ANA sub aspectul infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001;
- inculpatul P. V. - sub aspectul infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.
12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 37 lit. b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata P. V. Ana aflată în stare de arest asistată de apărător ales, av.Deac D., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul P. V. aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Bara S., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata P. V. Ana, av.Bădău C., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instața acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Apărătorul inculpatei P. V. Ana, arată că se rețin ca latura obiectivă două aspecte legate de înșelăciunea la care a fost supusă partea vătămată M. R. și violențele exercitate asupra acesteia. Contestă aceste indicii privind vinovăția inculpatei. C. că emiterea unei ordonanțe de a nu părăsi localitatea era mult mai adecvată în cauză întrucât depozițiile părții vătămate nu au cu nimic un caracter univoc care să ducă la o apreciere din partea instanței care să motiveze luarea măsurii arestării preventive. C. că în faza de urmărire penală trebuiau administrate probe și nu indicii. Declarațiile părții vătămate nu au fost supuse în nici un fel unei anchete în fața magistratului deși ar fi trebuit să se efectueze o confruntare pentru a se face verificări asupra seriozității plângerii respective. T. efectuate mai multe verificări cu privire la partea vătămată M. R., aceasta fiind în numeroase rânduri cercetată pentru prostituție. Înainte de plecarea în G., inculpata recunoaște că a luat legătura cu partea vătămată dar neagă că a dus-o în scopul de a o exploata sexual. În G. era vorba despre un local unde atât inculpata cât și partea vătămată erau animatoare. C. că o cercetare mai amplă era necesară pentru că rezultă că partea vătămată a făcut plângere pentru cinci persoane, împotriva cărora s-a dispus urmărirea penală. Faptul că a plecat să îngrijească două bătrâne, cum declară partea vătămată, pot fi puse la îndoială având în vedere vârsta părții vătămate. S-a refuzat confruntarea astfel că s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatei. A. că partea vătămată avea posibilitatea să se adreseze poliției și să arate ce anume s-a întâmplat. Faptul că aceasta a menționat în declarația sa că nu avea bani și că nu cunoștea pe cineva, solicită a fi cenzurată corespunzător. C. că partea vătămată avea posibilitate deplină de mișcare în G. P. vătămată a trimis sume de bani familiei sale astfel că nu se confirmă că toți banii erau solicitați de inculpați astfel cum a declarat partea vătămată. Declarațiile date de partea vătămată de la filele 45-53 din faza de urmărire penală trebuiau verificate de către organul de anchetă. S. a se avea în vedere că nu există probe din care să rezulte elementul de înșelăciune. A. că emiterea unei ordonanțe de lipsire de libertate era suficientă.
Apărătorul inculpatului P. V., solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea propunerii de arestare preventive. C. că nu există probe certe din care să rezulte vinovăția inculpatului. L. măsurii arestului s-a făcut fără a se avea în vedere situația personală a fiecăruia dintre inculpați. T., inculpatul nu a obligat partea vătămată și nu a sechestrat-o. Pe de altă parte, dreptul procesual penal reglementează extrem de riguros și limitativ condițiile în care luarea măsurii se poate lua tocmai pentru a se garanta dreptul fundamental al persoanei la libertate. În măsura în care se va dori luarea unei măsuri neprivative de libertate, solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea. Cu onorar din F.
Reprezentantul P.ui, solicită respingerea recursurilor inculpaților ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a încheierii instanței de fond. C. că sunt întrunite condițiile prevăzute d elege pentru arestarea preventivă a inculpaților, respectiv art.143 C.pr.pen., în snesul că există indicii și probe care să ducă la bănuiala rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați. De asemenea, sunt îndeplinite și condițiile prev.de art.148 lit.d,e,f C.pr.pen., în ceea ce-l privește pe inculpatul P. V. și art.148 lit.e și f C.pr.pen., referitoare la inculpata P. V. În dosar au fost administrate mai multe mijloace de probă care duc la buniala rezonabilă că inculpații se fac vinovați, aceste mijloace de probă fiind denunțul martorului V. I., declarațiile martorilor V. și S., documentele trimise de autoritățile germane, declarațiile părții vătămate M., documentele de la societatea de transport și verificările materializate în procesul verbal cu privire la specificul localului unde activa partea vătămată. A. că nu partea vătămată a formulat plângere ci a fost un denunț formulat de V. I. ca urmare a repetatelor telefoane pe care partea vătămată le-a dat în țară în ideea de a fi ajutată să scape din exploatarea sexuală a celor doi inculpați. Așa cum a statuat și CEDO, indiciile nu trebuie să aibă forța juridică probantă de a duce la condamnarea inculpaților ci doar la bănuiala rezonabilă că s-a comis acea faptă sancționată de legea penală. În ceea ce-l privește pe inculpatul P. V., arată că referitor la art.148 lit.d C.pr.pen., acesta a săvârșit din nou o infracțiune. Cu privire la art.148 lit.e C.pr.pen., acestea sunt aplicabile în cazul ambilor inculpați, întrucât din materialul probator există indicii că priin intermediul fiicei inculpaților s-a încercat o înțelegere frauduloasă cu partea vătămată pentru retragerea plângerii. Referitor la art.148 lit.f C.pr.pen., aplicabile ambilor inculpați, solicită a se avea în vedere că prima condiție este îndeplinită în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de patru ani și lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică. Dincolo de gravitatea faptelor, este de notorietate impactul negativ pe care astfel de fapte îl provoacă în conștiința comunității. S. a se avea în vedere și antecedența penală a inculpaților.
Inculpata P. V. Ana, având ultimul cuvânt, arată că au plecat amândouă în G. cu bună știință a părții vătămate, de bună voie și nesilită de nimeni. A. au lucrat într-un club dar partea vătămată a fost dată afară pentru că presta servicii interzise. Lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
Inculpatul P. V., având ultimul cuvânt, arată că pe partea vătămată a dus-o la muncă, se drogau împreună, însă nu a bătut-o niciodată, nu a forțat-o să se prostitueze și nu a sechestrat-o. S. judecarea lui în stare de libertate
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 65/C/(...), pronunțată în dosar nr. (...) al Tribunalului C., a fost admisă propunerea formulată de către M. P.- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. și, în consecință:
În temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.148 alin.1 lit. e și f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei :
- P. V. ANA fiica lui E. și S., născută la data de (...) în mun. T., jud. C., domiciliat în T., Calea V.iei nr. 20, ap. 1, jud. C., f.f.l. în T., Calea V.iei nr. 116., Bl. G2, et. 4, ap.
27, jud. C., CNP 2., posesor al CI seria KX nr. 6. eliberat de către P. T.
-pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 29 mai 2012 și până la
data de 26 iunie 2012 inclusiv.
În temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.148 alin.1 lit. d, e și f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului :
- P. V., fiul lui E. și M., născut la data de (...) în mun. T., jud. C. domiciliat în T., Calea V.iei nr. 20, ap. 1, jud. C., f.f.l. în T., Calea V.iei nr. 116., Bl. G2, et. 4, ap. 27, jud. C., CNP 1., posesor CI seria KX nr. 6. eliberată de P. T.
-pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 29 mai 2012 și până la
data de 26 iunie 2012 inclusiv.
Potrivit art. 189 C.pr.pen. onorariul avocațial oficiu în sumă de 100 lei, avocat
M. M. R., s-a suportat de la F.
În temeiul art. 192 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hoptărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sesizarea înregistrată sub nr.de mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiției
- D. de I. I. de C. O. și T. - S. T. C. a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună luarea măsurii arestului preventiv față de inculpații P. V. Ana și petac V., deoarece sunt probe și indicii temeinice care să conducă la concluzia că inculpații au săvârșit infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea 678/2001, în sarcina inculpatul P. V., reținând disp. art. 37 lit. b C.pen.
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin rezoluția nr. 105/D/P/2012 din data de (...), a D.I.I.C.O.T - S. T. C. s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de mai sus. Prin ordonanța din data de (...) a aceleiași instituții s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpați pentru aceleași infracțiuni.
În fapt, s-a reținut că inculpata P. V. Ana, începând cu luna ianuarie 2012 și până în luna mai 2012, prin inducere în eroare a recrutat-o împreună cu învinuitului P. C., pe partea vătămată M. R. C., căreia i-a propus că îi va găsi un loc de muncă în G., constând în aceea că urma să aibă grijă de persoane mai în vârstă, după care a transportat-o și cazat-o într-o locuință din localitatea G., unde ulterior, împreună cu învinuitul P. V. prin amenințare și acte de violență fizică și sexuală repetate, a obligat- o să practice prostituția în beneficiul său și al învinuitului P. V., în incinta C. FKK W., exploatând-o sexual. De asemenea, învinuita a exploatat-o sexuală pe partea vătămată și cu ajutorul învinuitului O. M. C. care o agresa fizic la cererea sa, și cu ajutorul învinuitei V. G. care o supraveghea permanent tot la cererea sa. S-a mai reținut și faptul că inculpatul P. V., începând cu luna ianuarie 2012 și până în luna mai
2012, a cazat-o pe partea vătămată M. R. C., într-o locuință din localitatea G., unde ulterior prin amenințare și acte de violență fizică și sexuală repetate, a obligat-o să practice prostituția în beneficiul său și al soției ale, învinuita P. V. Ana, în incinta C.
FKK W., exploatând-o sexual.
Din probatoriul administrat până în prezent în cauză au rezultat indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpați a faptelor reținute în sarcina lor, găsindu-și incidența dispozițiile art. 681 C.pr.pen., în sensul că din declarațiile părții vătămate, coroborate cu depozițiile testimoniale, cu denunțul formulat în cauză și cu documentele puse la dispoziție, până în prezent de către autoritățile germane, rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au comis fapta menționată mai sus.
Pe baza actelor de urmărire penală efectuate în cauză au fost stabilite următoarele:
La data de (...) a fost înregistrat denunțul numitului V. I., care a menționat faptul că pe fondul unei situații materiale precare și a unei situații personale dificile, partea vătămată M. R. C. a acceptat propunerea de a pleca la muncă în G., propunere făcută de inculpata P. V. A. În conținutul denunțului s-a menționat faptul că partea vătămată
M. R. C. a cunoscut-o pe inculpata P. V. Ana prin intermediul învinuitului P. C. A. din urmă, a asigurat-o pe partea vătămată M. R. C. că propunerea făcută de inculpata P. este serioasă, că aceasta din urmă lucrează de aproximativ 20 de ani în G. și că nu are de ce să-și facă griji. Urmare a diligențelor depuse de către cei doi, partea vătămată M. R. C. a fost de acord să plece în G. la muncă, unde urma să aibă grijă de două persoane mai în vârstă. Numitul V. I. a precizat în conținutul denunțului că el personal le-a împrumutat pe inculpata P. V. și partea vătămată M. cu suma de 500 de lei pentru a-și plăti contravaloarea biletului de autocar pe ruta C.-N. -. T., acesta a menționat că după aproximativ două luni de zile a fost contactat telefonic pentru prima dată de către partea vătămată M. care i-a relatat faptul că odată ce a ajuns în G. a fost obligată de către inculpata P. V. să practice prostituția în beneficiul său, în C. FKK din
Frankfurt. Mai mult, numitul V. I. a precizat și faptul că partea vătămată M. R. C. i-a relatat că era permanent amenințată și agresată fizic de inculpații P. V. Ana și de soțul acestei P. V., pe care l-a cunoscut în G.
În conținutul denunțului, numitul V. I. a mai arătat că în data de (...) a fost contactat telefonic din nou de către M. R. C., care i-a spus plângând că este în continuare bătută de către cei doi, întrucât i se reproșează că nu obține suficienți bani și i-a cerut disperată să o ajute să se poată întoarce în țară. (f.4-6)
În aceste condiții, numitul V. I. s-a prezentat la sediul B. de C. a C. O. C.-N. și a formulat la data de (...) denunțul la care ne-am referit mai înainte. U., la data de (...), numitul V. I. a luat legătura telefonic cu lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O C., sesizând faptul că din nou a fost contactat telefonic de partea vătămată M. R. C., care i-a spus că se simte foarte rău și că datorită stării sale de sănătate nu a mai putut practica prostituția, motiv pentru care a fost agresată fizic și sexual de către inculpații P. V. Ana și P. V. Tot cu aceea ocazie, partea vătămată M. R. C. a reușit să-i spună numitului V. I. care este locația C. FKK - club care se află într-o zonă împădurită în apropiere de localitatea „. L. din regiunea Frankfurt.
Urmare a sesizărilor repetate făcute de numitul V. I., lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O C. s-au sesizat din oficiu și l-au contactat pe ofițerul de legătură din cadrul Ambasadei Germaniei la B. solicitându-i sprijinul pentru verificarea situației în care se afla partea vătămată M. R. C., sens în care a fost întocmit un proces-verbal. În urma sesizării organelor de poliție germane, la data de (...) au fost făcute verificări la C. FKK W., ocazie cu care a fost găsită și legitimată partea vătămată M. R. C., care era însoțită de învinuita V. G. (concubina învinuitului O. M. C.
- fiul inculpatei P. V. Ana). În acest context, s-a procedat la audierea părții vătămate M. R. C., care a confirmat că a fost exploatată sexual prin amenințare și violențe de către inculpații P. V. Ana și P. V. U., aceasta a fost cazată într-o locație sigură până în data de (...) când a fost trimisă în R., unde a fost preluată de organele de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O C.. (f.42-55).
Din corespondența purtată de către lucrătorii de poliție din cadrul B.C.C.O C. cu ofițerul de legătură din cadrul Ambasadei Germaniei la B., a rezultat faptul că au fost identificați pe raza localității G. din regiunea Frankfurt, inculpații P. V. și P. V. Ana, precum și învinuitul O. M. C., la locuința închiriată de aceștia, respectiv la adresa din Schiffenbergstrasse 44 din localitatea P.-G. Din aceleași documente, a reieșit faptul că imobilul respectiv are mai multe camere închiriate unor prostituate românce, care lucrează la clubul FKK W. și care este deținut în proprietate de patronul clubului respectiv, numitul F. M., persoană care a confirmat că partea vătămată M. R. C. și inculpații P. V. Ana și P. V. au locuit cu chirie în camera nr.9, în timp ce învinuiții O. M. C. și V. G. au locuit cu chirie în camera nr.7. (f.54)
Fiind audiată de către organele de poliție germane, partea vătămată M. R. C. a arătat că a venit în G. la propunerea inculpatei P. V. Ana care i-a promis că îi va găsi un loc de muncă, respectiv să îngrijească persoane în vârstă. Aceasta a arătat că la scurt timp după ce a ajuns în G., inculpata P. V. Ana i-a impus să practice prostituția în C. FKK W., însă deși a refuzat, a fost agresată fizic de către inculpată care i-a explicat că oricum nu are altă opțiune. De asemenea, partea vătămată a menționat că încă din prima zi, inculpata i-a spus că trebuie să lucreze fără prezervativ și că toți banii pe care îi va face în urma practicării prostituției trebuie să îi dea ei. În acest context, partea vătămată a arătat că a rămas însărcinată, motiv pentru care i-a spus inculpatei că nu mai poate practica prostituția, însă aceasta împreună cu soțul ei, inculpatul P. V. au obligat-o să meargă în continuare în clubul respectiv, astfel că a pierdut sarcina. Mai mult, partea vătămată a menționat încă de la început că era obligată să meargă „la muncă"; la ora 11,00 dimineața și să stea până la ora închiderii clubului, respectiv ora 04,00 a doua zi dimineața, iar din sumele de bani obținute în această modalitate, plătea 80 de euro taxa clubului, iar restul de bani le reveneau inculpaților.
P. vătămată a mai menționat că era obligată să muncească zilnic, iar sumele pe care le-a obținut au fost între 350 de euro și 700 de euro pe zi. De asemenea, partea vătămată a arătat că atunci când nu încasa suficienți bani, era bătută de către cei doi inculpați, respectiv inculpata P. V. Ana o lovea cu palmele și o trăgea de păr, iar inculpatul P. V. o lovea cu pumnii în cap. În acest sens, partea vătămată a mai menționat că cei doi inculpați aveau grijă să nu-i rămână urme pe față pentru că altfel nu mai putea lucra. Mai mult, cei doi inculpați o trezeau de fiecare dată zgomotos, în sensul că o trăgeau jos din pat, îi spuneau să se îmbrace și să meargă la muncă și de două ori au obligat-o să întrețină relații sexuale concomitent cu amândoi. P. vătămată a arătat că s-a gândit de mai multe ori să fugă, însă a întâmpinat dificultăți deoarece nu cunoștea limba germană, nu știa unde este stația de autobuz spre R. și nu avea bani sau pe cineva care să o ajute. (f.45-53)
La data de (...), partea vătămată M. R. C. a fost audiată de către procuror în prezentul dosar. Cu această ocazie și-a menținut practic declarația dată în fața autorităților germane. Cu ocazia audierii sale, partea vătămată a mai menționat și faptul că anterior plecării în G. a practicat prostituția în R., în beneficiul învinuitului P. C., deoarece în această modalitate își asigura cele necesare traiului zilnic și îngrijirii copiilor. De precizat este faptul că partea vătămată are cinci copii cu vârste cuprinse între 2 și 7 ani, însă aceștia în prezent nu se află în grija ei. În cuprinsul declarației sale, partea vătămată M. R. C. a mai arătat și faptul că la un moment dat în timp ce se afla în G., inculpații au transportat-o în S. și în Italia, unde de asemenea au obligat-o să practice prostituția în beneficiul lor, după care au readus-o în G. deoarece sumele de bani obținute ca urmare a serviciilor sexuale contra cost erau mult mai mari. (f.18-
25)
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că la data de (...), partea vătămată M. R. C. a plecat împreună cu inculpata P. V. Ana cu autocarul firmei de transport Pl N., pe ruta C.-N. -. . (f.58-59)
În cursul cercetărilor efectuate în cauză, au fost audiați în calitate de martori numiții V. I. - denunțătorul și S. V., concubinul părții vătămate. Din declarațiile celor doi martori a rezultat faptul că aceasta a încercat să ceară ajutor telefonic amândurora, aducându-le la cunoștință situația în care se afla în G. Martorul V. I. a susținut cele menționate în cuprinsul denunțului și mai mult decât atât a arătat că știa în luna ianuarie 2012, partea vătămată a cunoscut-o pe inculpata P. V. Ana prin intermediul învinuitului P. C., iar aceasta i-a propus să-i găsească un loc de muncă în G., unde urma să aibă grijă de persoane în vârstă. Mai mult, numitul V. I. a confirmat faptul că în perioada octombrie 2010 - februarie 2011 a întreținut relații sexuale contra cost cu partea vătămată și că cel care o aducea de fiecare dată la locuința sa din satul S., comuna B., jud.C., era învinuitul P. C., căruia martorul îi plătea contravaloarea transportului.
Martorul S. V. a precizat că în luna aprilie 2012, a fost contactat telefonic de partea vătămată, cu care anterior nu mai ținuse legătura, care i-a spus că este în G. deoarece „niște persoane"; i-au promis un loc de muncă, dar au păcălit-o și au obligat- o să se prostitueze într-un club din G. unde o bat și o amenință permanent; motiv pentru care să facă ceva și să o ajute. Martorul a arătat că discuția telefonică purtată cu partea vătămată s-a întrerupt de mai multe ori deoarece aceasta i-a spus că îl sună pe ascuns, când persoanele care o supraveghează nu sunt de față. Cu toate că și-a dat seama că partea vătămată este într-o situație critică, martorul a arătat că nu a cerut ajutor pentru ea întrucât nu a știut la cine să apeleze.
La data de (...), a fost efectuată o recunoaștere după planșa fotografică în prezența a doi martori asistenți, ocazie cu care martorul S. V. a indicat-o pe numita O. A. L. - fiica inculpatei P. V. Ana, ca fiind persoana care la data de (...) s-a prezentat la domiciliul său și i-a propus, în numele „. săi"; o înțelegere frauduloasă - aspect care rezultă și din declarația martorului V. I. (f.116-127)
La data de (...) a fost audiată martora O. A. L., care a arătat că în cursul lunii mai 2012, împreună cu concubinul ei - martorul G. I. C., s-au deplasat în localitatea S., comuna B., jud.C.. M. a recunoscut că anterior primise un pachet cu haine pentru copiii părții vătămate, pachet pe care a intenționat după mai multe luni de zile să îi de- a martorului S. V. Cu toate acestea martora nu a recunoscut că i-ar fi propus numitului S. să facă o înțelegere în numele părții vătămate cu mama sa, inculpata P. V. Ana și soțul acesteia inculpatul P. V. De asemenea, din declarația martorului G. I. C. a rezultat faptul că împreună cu martora O. a fost la locuința numitului S. pentru a-i duce un pachet. (f.185-190)
Fiind audiați la data de (...) în fața procurorului, inculpații nu au recunoscut fapta reținută în sarcina lor. Mai mult inculpata P. V. Ana a negat și că ar cunoaște-o pe partea vătămată, precizând doar că a întâlnit-o o singură dată, în luna ianuarie
2012, în localitatea G., când a aflat că partea vătămată are o relație cu soțul său, inculpatul P. V. Mai mult, inculpata a negat și că ar fi însoțit-o pe partea vătămată la plecarea din R. și că ar fi recrutat-o, propunându-i un loc de muncă în G. T., inculpata nu a recunoscut nici că ar fi locuit în G. în localitatea G. în același apartament împreună cu soțul ei, inculpatul P. V. și cu partea vătămată. (f.171-176).
Inculpatul P. V. a recunoscut că o cunoaște pe partea vătămată, menționând că la propunerea acesteia a transportat-o în G., plecând împreună în data de (...) sau (...), fără însă a fi însoțiți de inculpata P. V. A. Inculpatul a arătat că partea vătămată era prostituată în R., că era dependentă de alcool și droguri încă de pe când era în țară. Cu toate acestea, deși a recunoscut că partea vătămată s-a prostituat în C. FKK
W., inculpatul a negat că ar fi obligat-o în vreun fel, că ar fi agresat-o fizic, verbal sau sexual și că ar fi profitat de pe urma practicării prostituției de către aceasta. Sub acest din urmă aspect, inculpatul a menționat că nu avea cum să profite material din activitatea părții vătămate, deoarece aceasta fiind aproape tot timpul beată sau drogată nu avea clienți. Inculpatul a afirmat că a transportat-o pe partea vătămată și în S., unde aceasta a practicat prostituția, însă tot de bună voie fără vreo influență din partea sa și fără ca el să profite în vreun fel. Deși inculpata P. V. Ana nu a recunoscut că ar fi locuit cu inculpatul și partea vătămată în același timp în imobilul din localitatea G., inculpatul P. V. a confirmat că soția sa a fost de față când a transportat-o pe partea vătămată la spital și că a locuit împreună cu ei. Mai mult, inculpatul P. V. a susținut că soția sa a practicat la rândul său prostituția în C. FKK W. în urmă cu aproximativ 2 ani de zile. T., inculpatul a mai arătat că de aproximativ 2 săptămâni nu mai știe nimic de partea vătămată, deoarece aceasta a fost ridicată de poliția germană întrucât se droga și era suspectată de trafic de droguri. (f.154-159)
Pe baza celor expuse mai sus, instanța a apreciat că există indicii temeinice în sensul cerut de prevederile art.681C., cu privire la săvârșirea de către inculpații P. V. Ana și P. V. a infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, în următoarele forme : de către inculpata P. V. Ana în forma recrutării, transportării și cazării prin inducere în eroare, amenințare și violență, cu scopul exploatării sexuale a numitei M. R. C. de către inculpatul P. V. în forma cazării, prin amenințare și violență cu scopul exploatării sexuale a numitei M. R. C. ;
Indiciile temeinice în sensul art.143 C., care dovedesc participarea inculpaților P. V. Ana și P. V. la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev.și ped. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, se desprind din următoarele mijloace de probă administrate până în prezent în cauză sunt denunțul formulat de către numitul V. I. verificările și investigațiile efectuate de către autoritățile germane - documente care confirmă susținerile părții vătămate cu privire la persoana care o însoțea în club, învinuita V. G., la locația unde era cazată, la clubul unde practica prostituția, la faptul că locuia împreună cu inculpații; declarațiile părții vătămate M. R. C. declarațiile martorilor V. I. și S. V. documentele puse la dispoziție de firma de transport; procesul- verbal de investigații efectuat de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O C., cu privire la site-ul C. FKK W.
Față de mijloacele probatorii prezentate mai sus, rezultă faptul că există indicii temeinice în sensul cerut de art 681 C., respectiv a rezultat din actele efectuate până în prezent în faza de urmărire penală presupunerea rezonabilă că inculpații au comis fapta reținută în sarcina lor.
În acest sens, sunt întrunite în mod cumulativ condițiile prev.de art.136 și 148 lit.d, e și f din Codul de procedură penală.
Astfel în ceea ce privește incidența art.148 lit.d C., constând în aceea că inculpatul P. V. a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune. Prin rechizitoriul nr.115/D/P/2009 al D.I.I.C.O.T - S. T. C. inculpatul a fost trimis în judecată la data de
18 mai 2012, pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism prev. și ped. de art.329 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.b Cod penal. De menționat sub acest aspect este faptul că deși inculpatul era cercetat în cauza respectivă, fiind citat pentru prezentarea materialului de urmărire penală, acesta sub pretextul angajării unui apărător nu s-a mai prezentat în fața procurorului, și mai mult decât atât a continuat activitatea sa infracțională în prezentul dosar. În acest sens, merită subliniat faptul că apărarea inculpatului în dosarul respectiv în care a fost cercetată și soția sa, inculpata P. V. Ana a fost identică cu cea din prezenta cauză, în sensul că inculpatul a susținut că persoana respectivă se prostitua de bună voie și că nu a profitat de pe urma acestuia fapt; iar inculpata a susținut că cei doi aveau o relație.
În ceea ce privește incidența art.148 lit.e C., în sensul că inculpații au încercat o înțelegere frauduloasă cu partea vătămată, acest aspect rezultă din declarațiile martorilor V. I., S. V. și procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere după planșa fotografică. În depozițiile testimoniale s-a menționat faptul că fiica inculpatei, martora O. A. L., a încercat să o contacteze prin intermediul fostului concubin pe partea vătămată, și să-i propună „să nu-i bage părinții în pușcărie";. Ceea ce este important sub acest aspect, este și faptul că deși nu a recunoscut această discuție cu martorul S. V., martora O. a confirmat că a fost la locuința acestuia pentru a-i duce un pachet cu obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, stare de fapt ce rezultă și din declarația martorului G. M. nu a recunoscut că i-ar fi propus martorului S. o înțelegere în numele părinților săi, însă poziția procesuală a acesteia va trebui analizată în contextul în care aceasta este rudă apropiată cu inculpata P. Cu toate acestea, raportat la celorlalte mijloace de probă, este evident că prin intermediari, inculpații au încercat să contacteze partea vătămată pentru a ajunge la o înțelegere cu ea, mai ales că vizita martorei O. la locuința martorului S. a avut loc la data de (...), respectiv la data la care partea vătămată s-a întors în R. cu ajutorul autorităților germane.
În ceea ce privește incidența art.148 lit.f C., care condiționează luarea măsurii arestării preventive de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, precum și de pericolul concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta-o pentru ordinea publică, acesta este incident în speță, atât în ceea ce privește teza I, raportat la limitele pedepsei, cât și în ceea ce privește teza a II-a care se desprinde din următoarele: fapta a fost comisă cu violență, împotriva unei părți vătămate neșcolarizate, fără locuință, cu o situație materială precară. Chiar în condițiile în care, partea vătămată a practicat prostituția și în R., determinată fiind de situația personală pe care o avea, modalitatea concretă în care a fost săvârșită fapta de către inculpați este de natură să aducă atingere libertății de voință și acțiune, demnității și integrității corporale. Raportat la toate aceste aspecte concrete, lăsarea în libertate a celor doi inculpați ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța a considerat că în speță își găsesc incidența prevederile art. 136 C.pr.pen., în sensul că se impune față de motivele învederate, luarea măsurii arestării preventive față de inculpați tocmai pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea acestora de la urmărirea penală, de la judecată și de la executarea pedepsei. Mai mult urmărirea penală nu este finalizată, se impune audierea mai multor persoane, audiere care este necesară pentru clarificarea tuturor aspectelor esențiale ale cauzei și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Pentru motivele invocate, propunerea a fost întemeiată și corespunde cerințelor prevederilor art. 5 din Convenția europeană a drepturilor omului, precum și jurisprudenței C.E.D.O, iar luarea măsurii preventive privative de libertate față de inculpați este proporțională cu acuzația penală adusă acestora.
Astfel instanța a admis propunerea formulată de către M. P.- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - S. T. C. și, în consecință în temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.148 alin.1 lit. e și f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei P. V. ANA pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 29 mai 2012 și până la data de 26 iunie 2012 inclusiv.
În temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.148 alin.1 lit. d, e și f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. V. pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 29 mai 2012 și până la data de 26 iunie 2012 inclusiv.
Potrivit art. 189 C.pr.pen. onorariul avocațial oficiu în sumă de 100 lei, avocat M. M. R., s-a suportat de la F.
În temeiul art. 192 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatii P. V. ANA și P. V., criticând soluția atacată ca fiind nelegală și netemeinică și au solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună,în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă, iar în subsidiar, luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate.
În motivarea recursului, inculpata P. V. Ana a arătat că în cauză nu există probe și indicii din care să rezulte comiterea infracțiunii pentru care este cercetată. Invocă faptul că partea vătămată s-a deplasat benevol în G., că ambele au fost animatoare în același local, că victima a avut deplină libertate de mișcare și că a dispus de sumele de bani obținute dat fiind faptul a trimis sume consistente familiei. C. că declarația părții vătămate este necredibilă având în vedere că anterior părăsirii țării a fost sancționată de numeroase ori pentru comiterea de acte de prostituție și că, raportat la vârsta sa, se impune a fi privită cu rezervă susținerea că i s-a oferit un loc de muncă ca îngritoare a unor persoane în vârstă. A mai invocat faptul că nu a îndemnat victima să practice prostitutia, nu a exercitat acte de violență asupra acesteia în acest scop și nu a beneficiat de vreo sumă de bani obținută de către victimă din practicarea prostituției.
Inculpatul P. V. a arătat, la rândul său, că nu există probe certe din care să rezulte vinovăția sa și că luarea măsurii arestului s-a făcut fără a se avea în vedere situația personală a fiecăruia dintre inculpați.
Procedând la soluțioonarea recursulurilor prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosartului, Curtea constată următoarele:
Prin rezoluția din (...) a DIICOT - S. T. C., s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpați sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 al. și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu reținerea art. 37 lit. b C.pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul P. V., iar prin ordonanța din (...) s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatilor pentru aceleași infracțiuni.
Față de acești inculpați s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii pe o perioadă de 24 de ore prin ordonanțele nr. 11 și nr. 12, ambele din (...).
În fapt s-a retinut că există indicii temeinice în sensul că s-a reținut că inculpata P. V. Ana, începând cu luna ianuarie 2012 și până în luna mai 2012, prin inducere în eroare a recrutat-o împreună cu învinuitului P. C., pe partea vătămată M. R. C., căreia i-a propus că îi va găsi un loc de muncă în G., constând în aceea că urma să aibă grijă de persoane mai în vârstă, după care a transportat-o și cazat-o într-o locuință din localitatea G., unde ulterior, împreună cu învinuitul P. V. prin amenințare și acte de violență fizică și sexuală repetate, a obligat-o să practice prostituția în beneficiul său și al învinuitului P. V., în incinta C. FKK W., exploatând-o sexual. De asemenea, învinuita a exploatat-o sexuală pe partea vătămată și cu ajutorul învinuitului O. M. C. care o agresa fizic la cererea sa, și cu ajutorul învinuitei V. G. care o supraveghea permanent tot la cererea sa. S-a mai reținut și faptul că inculpatul P. V., începând cu luna ianuarie 2012 și până în luna mai 2012, a cazat-o pe partea vătămată M. R. C. într-o locuință din localitatea G. unde ulterior prin amenințare și acte de violență fizică și sexuală repetate, a obligat-o să practice prostituția în beneficiul său și al soției ale, învinuita P. V. Ana, în incinta C. FKK W., exploatând-o sexual.
Potrivit dispozițiilor legale luarea măsurii arestului preventiv se poate dispune dacă sunt întrunite cerintele art. 143 C. si există vreunul din cazurile prevăzute de art.
148 C.
Procedând în temeiul textelor de lege menționate, Curtea constată că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 143 C. din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatii ar fi comis faptele pentru care sunt cercetati în acest sens fiind denunțul formulat de către numitul V. I. verificările și investigațiile efectuate de către autoritățile germane - documente care confirmă susținerile părții vătămate cu privire la persoana care o însoțea în club, învinuita V. G., la locația unde era cazată, la clubul unde practica prostituția, la faptul că locuia împreună cu inculpații; declarațiile părții vătămate M. R. C. declarațiile martorilor V. I. și S. V. documentele puse la dispoziție de firma de transport; procesul-verbal de investigații efectuat de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O C., cu privire la site-ul C. FKK W.
De altfel, art.5 paragraf 1 lit.c din Convenția E. a Drepturilor Omului admite privarea de libertate a unei persoane atunci când „există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune";.
Desigur că stabilirea vinovăției inculpatilor urmează a se face numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, însă probațiunea administrată până în acest moment, pune în evidență existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 C. care justifică luarea măsurii arestării preventive față de acestia.(cazul Fox, Campbell și Hartley vs UK).
Cu privire la temeiurile arestării, Curtea reține incidența cazului prevăzut de art.
148 lit. e C. deoarece, în cursul lunii martie 2012, prin intermediul martorei O. A. L., s- a încercat de către inculpați o înțelegere frauduloasă cu victima. Astfel, martora a încercat prin intermediul concubinului său și prin oferirea de bunuri, să o contacteze pe victimă „să nu-i bage părinții în pușcărie, situatie care rezultă din declarațiile martorilor V. I. și S. V.
Referitor la incidența cazului prev. de art. 148 lit. d C. față de inculpatul P. V.
Curtea consideră corect reținut deoarece susnumitul, fiind cercetat în dosarul
115/D/P/2009 a DIICOT S. teritoarial C. pentru comiterea în perioada 2006-2009 și în cursul anului 2010 a infracțiunilor de proxenetism (fiind trimis în judecată la data de 18 mai 2012) a comis pretinsele fapte din cauză.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C., cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetati inculpatii) este îndeplinită.
Cât privește pericol concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatilor, pentru a se constata existența acestei condiții cerute de textul art. 148 lit. f C., se pornește și de la pericol social al infracțiunilor de a căror comitere sunt bănuiti inculpatii, fiind însă imperios necesară și existența unor date și probe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică se impune privarea de liberate a acestora, ceea ce face ca aceste noțiuni să nu fie privite izolat, ci interdependent.
Este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cât și din activitatea infracțională desfășurată de acesta.
Curtea E. a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni, pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp.
De asemenea, obstrucționarea justiției și pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de Curtea E. în interpretarea art.5 paragraf 3 din Convenția E. a Drepturilor Omului.
În ceea ce privește riscul de tulburare a ordinii publice, în chiar accepțiunea instanței europene - cauza Letellier c. Franței- s-a stabilit că, prin gravitatea lor și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare socială, de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin o perioadă de timp, însă trebuie demonstrat că punerea în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică.
În speță, inculpatii sunt cercetati pentru comiterea unor infracțiuni deosebit de grave, gravitate rezultând nu numai din caracterul aspru al sancționării de către legea penală, dar și din aceea că astfel de fapte aduc o gravă atingere libertății individuale, moralității, bunelor moravuri, după cum nu poate fi omis impactul asupra stării de sănătate fizică și psihică a victimelor.
Așa fiind, apare cu puterea evidenței rezonanța negativă în rândul opiniei publice a comiterii acestor fapte, constând într-o anumită stare de indignare și de dezaprobare publică, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând o anumită stare de insecuritate socială dacă împotriva unor fapte grave organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Așa fiind, Curtea apreciază că, în acest moment procesual, față de natura infracțiunilor presupus a fi comise de inculpati, ținând cont de rezonanța acestora în rândul opiniei publice, și determinând reacția negativă a acesteia, se justifică măsura arestării preventive.
S.rea inculpatilor din petitul subsidiar referitoare la luarea unei măsuri neprivative de libertate nu este întemeiată. Concluzia Curții este justificată și de legislația europeană (cazul Saadi contra Regatului Unit și Ambruszkiewicz contra Poloniei din 4 mai 2006, Vrencev contra Serbiei din 23 septembrie 2008, Ladent contra Poloniei din 18 martie 2008), în care se statuează necesitatea detenției raportat la infracțiunile comise de inculpati și totodată, existența unei proporționalități a detenției raportat la alte măsuri, mai puțin stringente, conform Codului de procedură penală român, măsurile vizate de art.145 și 1451., respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
În speța de față, luarea măsurii arestării preventive a inculpaților este justificată prin existența unui interes public, interes care se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor.
Pentru toate aceste motive Curtea concluzioneză că în mod temeinic si legal s- a dispus privarea de libertate a inculpatilor astfel că în temeiul 385/15 pct. 1 lit. b C. se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenti, iar încheierea atacată se va mentine în totalitate ca fiind legală și temeinică
Potrivit art. 189 C. se va stabili în favoarea Baroului de A. C.- suma de 150 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui J..
În temeiul art. 192 al. 2 C. se va obliga inculpata P. V. Ana să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei onorar avocațial, iar pe inculpatul P. V. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatii P. V. ANA și P. V., împotriva încheierii penale nr. 65/C din 29 mai 2012 a Tribunalului C..
Stabilește în favoarea Baroului de A. C.- suma de 150 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M.ui J..
Obligă pe inculpata P. V. Ana să plătească în favoarea statului suma de 350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei onorar avocațial.
Obligă pe inculpatul P. V. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 5 iunie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER, L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./(...) Jud.fond. A. I.
| ← Decizia penală nr. 443/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia penală nr. 274/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
