Decizia penală nr. 1/2013. Șantaj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 1/R/2013

Ședința publică din 03 ianuarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. C. M., judecător JUDECĂTORI: M. R.

: A. D. L.

GREFIER: L. A. S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

-Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj reprezentant prin A. Mărincean - procuror

S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect recursurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, părțile civile F.

R. și F. G. SA împotriva deciziei penale nr. 200/A/7 iunie 2011 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj, privind pe inculpații A.

F. și T. A. I. trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- A. G. F. - șantaj prev. de art. 194 alin. 2 Cod penal rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal rap. la art. 17 lit. b și art. 18 alin. 1 din Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;
- T. A. I. - șantaj prev. de art. 194 alin. 2 Cod penal rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal rap. la art. 17 lit. b și art. 18 alin. 1 din Legea nr.78/2000.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că nu se prezintă niciuna dintre părți.

Derularea, finalizarea dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 19 decembrie 2012, când părțile prezente au pus concluzii în dezbaterea recursurilor, conform încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea amânându-se din lipsă de timp pentru deliberare pentru data de 27 decembrie 2012, ulterior, pentru data de 28 decembrie 2012 și respectiv pentru acest termen de judecată, din același considerente.

CURTEA

Deliberând reține că :

Prin rechizitoriul întocmit la data de_ în dosarul nr.54/P/2004 de Parchetul Național Anticorupție (actual DNA) - Serviciul Teritorial I., s-a dispus trimiterea in judecată a inculpaților A. G. F. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin.2 C.penal raportat
la prevederile art. 13¹din Lg. nr.78/2000, cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 10 acte materiale și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal, cu aplic. art.17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000, cu aplic. art.33 lit.a C.penal și T. A. -I. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000, cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 5 fapte materiale și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal, cu aplic. art.17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000, cu aplic. art.33 lit.a C.penal.
Prin încheierea nr.3079/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secția Penală în dosarul nr.2216/2005 s-a admis cererea de strămutare a cauzei formulată de inculpații A. G. F. și T. A. I. și s-a dispus strămutarea judecării cauzei de la Judecătoria Iași la Judecătoria Cluj-Napoca.
Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr.5614/2005, în ședința publică din data de_, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea ei Judecătoriei Cluj-Napoca spre competentă soluționare, iar pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca cauza a fost înregistrată sub nr._ (nr. vechi 10406/2005) la data de_ .
Prin sentința penală nr.213/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în temeiul art.332 al.2 C.proc.penală cu referire la art.197 C.proc.penală, art.6 CEDO, art.263 C.proc.penală instanța s-a desesizat și a restituit cauza la DNA fostul Parchet Național Anticorupție - SERVICIUL TERITORIAL I. pentru refacerea urmăririi penale privind pe A. G. F. fiul lui Octavian și Ana, născut la data de_ in I., cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, ocupația director la SC DP I.

I., fără antecedente penale, domiciliat in I. str. Muntenimii nr.2 bl.591 tr. 2 etaj 4 ap.14 jud. I., trimis in judecată prin rechizitoriul Parchetului Național Anticorupție (actual DNA) Serviciul Teritorial I. emis in dosar nr.54/P/2004 la data de 21 martie 2005 pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal rap. la art. 17 lit.b și 18 alin.1 din Legea nr.78/2000 și șantaj prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art.13 indice 1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 10 acte materiale descrise la pct.2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11 și 13 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal și art.33 lit.a C.penal și pe T. A. I. fiul lui Policarp și I., născut la data de_ in I., cetățean român, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, redactor șef la cotidianul Ziua de I. domicilia in I. Șoseaua Nicolina nr.83 bl 991 A etaj 7 ap.21 jud. I., trimis in judecată prin rechizitoriul Parchetului Național Anticorupție (actual DNA) Serviciul Teritorial I. emis in dosar nr.54/P/2004 la data de 21 martie 2005 pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal rap. la art. 17 lit.b și 18 alin.1 din Legea nr.78/2000 și șantaj prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art.13 indice 1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 5 acte materiale descrise la pct.1, 2, 7, 8 și 9 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. și art.33 lit.a C.pen., fiind nerespectate dispozițiile privitoare la respectarea dreptului la apărare și la întocmirea rechizitoriului.
Potrivit art. 199 C.p.p. a fost admisă cererea de scutire de la plata amenzii judiciare formulată de B. M. fost prefect de I. și s-a dispus scutirea de la plata amenzii judiciare aplicate de către instanța de fond prin încheierea din data de_ .
Conform art.189 C.proc.penală onorariile av. oficiu parțial s-a avansat din FMJ astfel suma de 150 lei d-nei av. Marcuș D. G. (ptr. inc. A. G.
F.
) și suma de 150 lei d-nei av. B. I.
reprezentând studiu dosar (ptr. inc.
T.
A. ).
În temeiul art. 192 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele :
În esență, prin actul de sesizare s-a reținut sub aspectul stării de fapt că inculpații în perioada 1999-2004 au supus șantajului prin articole de ziar, în scopul de a obține foloase necuvenite, mai multe persoane.
Din actele dosarului a rezultat că prin rezoluția din data de_ (fila 5 vol. I dosar urmărire penală) al fostului Parchet Național Anticorupție (actual DNA) - Serviciul Teritorial I. s-a dispus începerea "in rem"; a urmăririi penale cu privire la săvârșirea de către A. G. F. a infracțiunii de șantaj, prev. de art.194 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000, reținându-se că acesta a șantajat mai multe persoane pentru a obține contracte de publicitate în favoarea ziarului a cărui proprietar este, solicitând sume de ordinul miilor de euro.
Prin ordonanța din_ (fila 8 vol. I dosar urmărire penală) s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la noile fapte de șantaj și anume cu privire la inculpatul A. G. F. 2 fapte de șantaj îndreptate împotriva părții vătămate S. C. și una îndreptată împotriva lui S. T., iar referitor la
A. I. cu privire la o faptă de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate B.

I. .

Nu mai departe, prin rezoluția din_ s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui A. G. F. cu privire la săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 13¹din Lg.78/2000rap. la art.194 C.penal cu aplic. art.41 alin.2 C.penal (fila 2 vol. III dosar urmărire penală), iar prin ordonanța din_ s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la noile fapte de șantaj împotriva lui A. G. F. cu privire la infracțiunile de șantaj împotriva părților vătămate P. M., D. T., J. R. și împotriva lui T. A. I. pentru faptele împotriva părților vătămate G. MIhai și C. C. .

Toate aceste acte de începere sau extindere a urmăririi penale, rezoluții sau ordonanțe sunt redactate într-o manieră lacunară, unele dintre acestea încălcând prevederile art.226 alin.6 C.proc.penală și anume motivarea rezoluției prin care s-a dispus începerea sau extinderea urmăririi penale nu conțin descrierea faptelor și nici încadrarea juridică a acestora și nu mai departe, în situația în care s-a reușit o descriere a stării de fapt ori o încadrare juridică a faptelor prin rezoluția din_ (fila 2 vol. III dosar urmărire penală) s-a constatat că aceasta prezintă o contradicție de esență între perioada reținută în ansamblu de către procuror ca fiind 2000-2005 și presupusele fapte de șantaj descrise ca fiind săvârșite în perioada anilor 2003-2004 (F. R. ), 2001 - S., B. și P.

M., 2003 -A., B. și Stanciu, 2004 - S. și D., implicit rezultând astfel activitatea infracțională cuprinsă doar între 2001 - 2004.

Ulterior la data de_ (fila 14 vol.III dosar urmărire penală) prin ordonanță s-a dispus extinderea urmăririi penale împotriva lui A. G. F. și T. A. cu privire la săvârșirea infracțiunii prev.de art.323 alin.1 și 2 C.penal rap. la art.17 lit.b și 18 alin. 1 din Lg. 78/2000 și începerea urmăririi penale împotriva tuturor făptuitorilor cu privire la toate infracțiunile descrise in partea descriptivă a ordonanței și care vizează perioada anilor 1999-2004 când cei doi inculpați alături de alți angajați au supus șantajului în scopul de a obține foloase necuvenite, producătoare de profit pentru asociații și salariații Ziua de I. următoarele persoane: C. C., S. C., B. E., P. M., B.

I., A. N., S. T., J. R. S., F. R. și D. T. .

Fiecăruia dintre inculpați li s-a adus la cunoștință învinuirea prin procesele-verbale de punere sub învinuire din_ pentru inculpatul T. A.

I., respectiv_ pentru inculpatul A. G. F., fiecare dintre cei doi pentru faptele prev. de art. 194 alin.2 C.penal raportat la art. 13¹din Lg. nr.78/2000, art.323 alin.1, 2 C.penal rap. la art.17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal și art.33 lit.a C.penal (fila 99 și 129 vol. III dosar urmărire penală).

La data de_ și_ au fost audiați inculpații, ocazie cu care li se aduce la cunoștință învinuirea, constând in aceea că în perioada 1999-2004 au supus șantajului prin publicarea unor articole în ziar mai multe persoane pentru a obține foloase necuvenite, toate fiind săvârșite în asociere și cu alte învinuiri având ca scop săvârșirea infracțiunii de șantaj. De menționat este faptul că această aducere la cunoștință a învinuirii are loc doar formal deoarece nu se face vorbire despre actele materiale în concret pentru ca inculpații să își facă apărarea în raport cu învinuirea adusa, totul fiind rezumat la mențiunea potrivit căreia învinuirile aduse acestora constau în toate infracțiunile descrise în ordonanța din_, motiv pentru care nefiind explicată această perioadă infracțională, declarațiile sunt succinte și generale.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală la un interval de 3-4 zile de la data când au fost audiați, celor doi inculpați li s-a adus al cunoștință încadrarea juridică a faptelor și care este diferită de cea pentru care au fost puși sub învinuire, respectiv cea prev. de art. 323 alin.1, 2 C.penal rap. la art.17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000 și cea prev. de art.194 alin. C.penal raportat la art.

13¹din Lg. nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal și art.33 lit.a C.penal, în această variantă fiind înlăturat art.41 alin.2 C.penal, reținut anterior infracțiunii prev. de art.323 C.penal și adăugat la comiterea infracțiunii de șantaj. Pe de altă parte prezentarea materialului de urmărire penală a avut loc fără descrierea stării de fapt, așa cum rezultă din procesele-verbale întocmite la data de 1_ .

La data de_ s-a întocmit rechizitoriul prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților astfel: A.

G. F. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin.1 și 2 C.penal rap. la art. 17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000 și șantaj, prev. de art. 194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000, cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 10 acte materiale descrise la punctele 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12 și 13 (din partea descriptivă a rechizitoriului), cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 33 lit.a C.penal, iar T. A. I. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 alin.1, 2 C.penal rap. la art. 17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000 și șantaj, prev. de art. 194 alin.2 C.penal rap. la prevederile art. 13¹din Lg.78/2000, cu aplicarea prevederilor art.41 alin.2 C.penal compusă din cele

5 fapte materiale descrise la punctele 1, 2, 7, 8 și 9 (din partea descriptivă a rechizitoriului) cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 33 lit.a C.penal, sub aspectul stării de fapt reținându-se doar existența infracțiunilor de șantaj sau uneori instigare la șantaj (pct.4 și 8 din starea de fapt) comise de inculpați incepând cu anul 1999 continuând in_, 2003, 2004 și chiar in 2005 (pct.2, 9 din starea de fapt) cu mențiunea că din cuprinsul rechizitoriului nu rezultă care sunt actele materiale comise, când anume au fost comise, in cursul cărui an calendaristic, întinderea activității infracționale și de fapt nu sunt precizate in concret perioadele infracționale în nici un caz in parte, ba mai mult, nu rezultă din cuprinsul rechizitoriului în ce anume constă fapta de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, perioada în care a fost comisă, contribuția fiecărui inculpat la comiterea faptelor.

Descrierea exactă a tuturor actelor materiale precum și data la care au fost comise în cazul infracțiunii de șantaj au o importanță deosebită ce se reflectă în stabilirea încadrării juridice a faptei și a numărului de acte materiale, deoarece

infracțiunea de șantaj se consumă în momentul realizării actului de constrângere, indiferent de realizarea sau nu a condiției cerute de șantajist, astfel că insistențele celui ce șantajează ulterioare constrângerii pentru obținerea unui folos injust nu realizează conținutul unei alte infracțiuni de șantaj, ci constituie o activitate repetitivă a infracțiunii deja consumate.

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost invocate mai multe excepții privind regularitatea actului de sesizare și care au fost respinse și de asemenea s-au respins și cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor.

Cu toate acestea, la termenul din_ instanța de fond a pus în discuție excepția nelegalei sesizări a instanței de judecată și restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale, a actului de sesizare, întrucât au fost încălcate dispozițiile privitoare la legala sesizare a instanței în condițiile în care actele de urmărire penală efectuate până la data aducerii la cunoștință a învinuirii sunt lovite de nulitate, iar actul de sesizare nu îndeplinește condițiile prev. de art.263 C.proc.penală nu cuprinde descrierea tuturor faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, lipsind cu desăvârșire pentru cea prev. de art.323 C.penal, data comiterii actelor materiale in cazul șantajului, nu există o ordonanță de începere sau extindere a urmăriri penale față de inculpați pentru actele materiale de șantaj din anul 2005 (pct.2 și 9 din starea de fapt a rechizitoriului), nu s-a stabilit cu claritate dacă aceste acțiuni din anul 2005 imputate inculpaților sunt cuprinse în forma continuată a infracțiunii de șantaj ca și acte materiale, dar nu in ultimul rând, nulitatea actului de sesizare care prezintă o evidentă neconcordanță, contradicție, pe de o parte între starea de fapt menționată in partea descriptivă a acestuia și care conține la fiecare punct din expunere încadrarea juridică a faptelor pentru acea activitate luată individual pe puncte și pe de altă parte dispozitivul rechizitoriului în care se face referire la infracțiunea prev. de art.323 alin.1, 2 C.penal rap. la art.17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000 și șantaj prev. de art. 194 alin.2 C.penal rap. la art. 131 din Lg.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 10 fapte materiale descrise la punctele 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12 și 13 cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 33 lit.a C.penal pentru inculpatul A. și compusă din 5 acte materiale descrisă la pct.1, 2, 7, 8, 9 cu aplic. art. 41 alin.2 c.penal și art. 33 lit.a C.penal pentru inculpatul T. . Acest din urmă aspect a fost analizat amănunțit de către instanța de fond, întrucât aceasta atrage nulitatea absolută a actului de sesizare. 1.Cu privire la excepția nulității actelor de urmărire penală efectuate până

la data aduceri la cunoștință a învinuirii în contextul în care împotriva inculpaților a fost începută urmărirea penală prin rezoluție la data de_ și extinsă prin ordonanța din data de_ pentru infracțiunea de șantaj (mai multe fapte vizând părțile vătămate S. și C. ), urmărire penală care impropriu a fost catalogată de procuror ca fiind incepută "in rem";, atâta timp cât din cuprinsul acesteia se desprinde cu claritate faptul că s-a făcut "in personam"; inculpații fiind identificați, mai mult, specificându-se împotriva căror persoane a început urmărirea penală, respectiv împotriva inculpatului A. pentru șantaj față de partea vătămată S. și 1 faptă față de partea vătămată S., iar împotriva inculpatului T. pentru o faptă de șantaj-parte vătămată B., iar de la data începerii și extinderii urmăririi penale împotriva celor doi inculpați a trecut un interval de 9 luni de zile până la data la care procurorul le-a adus la cunoștință acestora învinuirile reținute, astfel că doar la data de_ respectiv_ inculpații au aflat despre existența unei acuzații aduse împotriva lor.

În codul de procedură penală nu se prevede obligația organului de urmărire penală de a comunica persoanei față de care s-a început urmărirea penală (inculpatului) că, împotriva sa a început urmărirea penală și pentru ce infracțiune (dispozițiile art.228 C.proc.penală).

Dispozițiile art.228 alin.6 C.proc.penală reglementează însă obligația de comunicare a rezoluției motivate a procurorului prin care se confirma propunerea organului de urmărire penală de a nu se începe urmărirea penală către persoana care a făcut sesizarea și persoana față de care s-au efectuat actele premergătoare. Deși procedura penală română nu reglementează obligația comunicării inculpatului că împotriva sa a fost începută urmărirea penală și infracțiunile in legătură cu care este cercetat, această obligație este reglementată de dispozițiile art.6 paragraful 3 lit.a din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale potrivit cărora: "orice acuzat are, în special, dreptul să fie informat, in termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și in mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa";; dispoziții care fac parte din dreptul intern, chiar au prioritate față de dreptul intern când reglementează garanții procesuale in favoarea unei persoane acuzată de comiterea unei fapte penale, potrivit dispozițiilor art.20 alin.2 din Constituția

României.

Se pune problema dacă noțiunea de "învinuit"; din dreptul procesual penal român include sau este acoperită de noțiunea de "acuzat"; folosit in dispozițiile art.6 paragraful 3 lit.a din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Potrivit dispozițiilor art.229 C.proc.penală învinuitul este persoana față de care se efectuează urmărirea penală, cât timp nu a fost pusă in mișcare acțiunea penală împotriva sa. Învinuitul este persoana acuzată, prin plângere sau denunț, de comitere unei fapte prevăzute de legea penală, faptă pentru care în urma efectuării actelor premergătoare, organele de cercetare penală au început urmărirea penală.

Urmărirea penală poate fi începută "in rem"; sau "in personam"; dar, întotdeauna in legătură cu comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, care este indicată ca situație de fapt și încadrare juridică in rezoluția de începere a urmăririi penale.

În situația in care a început urmărirea penală în legătură cu comiterea unei infracțiuni, în cauză sunt administrate probe pentru a stabili adevărul; probe ce nu pot fi administrate înainte de începerea urmăririi penale și anume: declarații de martori, constatări tehnico-științifice, expertize, înscrisuri, declarații părți vătămate, declarații învinuiți etc.

Practic în procesul penal român nu există diferențe de substanță între învinuit și inculpat, învinuitul are aceleași drepturi și obligații ca și inculpatul. De exemplu: în ceea ce privește dreptul la asistență juridică, aceste este garantat in aceleași condiții pentru învinuit și inculpat art.171 al.1, 2, 4 și 4¹C.proc.penală, liberarea provizorie sub control judiciar și liberarea provizorie pe cauțiune sunt reglementate identic pentru învinuit și inculpat. De asemenea, măsurile preventive, inclusiv măsura arestării preventive pot fi luate și față de învinuit, insă pe o durată mai scurtă de timp decât in cazul inculpatului.

Altfel spus, inculpatul nu este un învinuit față de care acuzarea este mai bine conturată, mai bine fundamentată, prin probele administrate până la momentul punerii in mișcare a acțiunii penale, moment care deseori coincide cu momentul trimiterii in judecată. Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța de fond a apreciat că noțiunea de "învinuit"; reglementată de procedura penală română corespunde noțiunii de "acuzat"; reglementată de dispozițiile art.6 paragraful 3 lit.a din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pe cale de consecință, în cauza de față, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art.6 paragraful 3 lit.a din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, organele de urmărire penală

aveau obligația să aducă la cunoștința învinuiților în cel mai scurt timp, în mod amănunțit natura și cauza acuzației aduse împotriva lor.

Neîndeplinirea acestei obligații încalcă în mod flagrant și grav dreptul de apărare al învinuiților și este sancționată cu nulitatea relativă a actelor de urmărire penală întocmite împotriva lor în această perioadă. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.197 alin.1 și 2 C.proc.penală încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu mai poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

Dispozițiile relative la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea cesteia și la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii potrivit legii precum și efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori.

Având în vedere că asistența juridică nu era obligatorie în cauză, față de nici unul dintre inculpați, nefiind astfel îndeplinită cerința prevăzută de art.197 alin.2 C.proc.penală, instanța de fond a apreciat că sancțiunea aplicabilă în cauză nu este nulitatea absolută ci nulitatea relativă, fiind necesară se facă dovada că prin încălcarea acestor dispoziții s-a produs o vătămare inculpaților și că vătămarea produsă nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor respective.

Deși noțiunea de vătămare procesuală nu este definită în procedura penală, în doctrină și în jurisprudență s-a reținut că prin vătămare se înțelege încălcarea unor drepturi pe care părțile le au în procesul penal.

Instanța de fond a reținut că vătămarea adusă celor doi inculpați constă în încălcarea dreptului la apărare în cel mai flagrant mod posibil, aceștia neputându-și angaja apărători și neavând cum să-și facă apărări în legătură cu o

"acuzație necunoscută";.

Astfel, dacă inculpații ar fi cunoscut că sunt cercetați în legătură cu comiterea unei fapte de natură penală și-ar fi angajat apărători in cauză și aceștia aveau posibilitatea să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală și puteau formula cereri și depune memorii in cauză, asigurând astfel o apărare eficientă a acestora. De asemenea, organele de urmărire penală aveau obligația să înștiințeze apărătorii despre data și ora efectuări actului de urmărire penală, în conformitate cu dispozițiile art.172 alin.1 C.proc. penală, astfel cum era reglementat la momentul începerii urmăririi penale în cauză (înainte de modificarea adusă prin Legea nr.356/2006).

Vătămarea adusă persoanei față de care s-a început urmărirea penală nu poate fi reparată decât prin constatarea nulității actelor de urmărire penală și a probelor administrate în cauză de organul de cercetare penală între momentul începerii urmăririi penale și momentul aducerii la cunoștința inculpatului a naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa și refacerea lor cu respectarea dispozițiilor legale.

Este adevărat că în cazul nulităților relative acestea trebuie invocate într-o anumită stare a procesului și numai de partea care a suferit vătămarea prin încălcarea legii, dar în cazul în care prin încălcarea unor dispoziții legale aflate sub sancțiunea unei nulități relative s-a adus o vătămare nu numai intereselor părților ci și intereselor generale ale societății deoarece este împiedicată aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, invocarea nulității actului nelegal efectuat nu mai poate rămâne doar o facultate a părții ci trece ca obligație a instanței de judecată care trebuie să ia în considerare din oficiu nulitatea

relativă. În acest sens prin voința legii ca excepție, nulitatea relativă capătă o trăsătură a nulității absolute de a putea fi invocată din oficiu și în orice stare a procesului, iar anularea actelor de urmărire penală efectuate până la data aduceri la cunoștință a învinuirii este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, producându-se o vătămare posibilităților de apărare, organul de urmărire penală încălcând dreptul inculpaților la asistență juridică, fiind incident art.332 alin.2 ultima teză C.proc.penală privind desesizarea instanței și restituirea acuzei procurorului pentru refacerea urmăririi penale in condițiile respectării dreptului la apărare al acestora.

2. Cu privire la excepția neregularității actului de sesizare, a nulității absolute a acestuia instanța de fond a reținut următoarele :

În conformitate cu art.317 din Codul de procedură penală, judecata se mărginește la fapta și persoana arătată în actul de sesizare, iar în caz de extindere a procesului penal și la fapta și persoana la care se referă extinderea. Deci, obiectul judecății, care este în același timp obiectul investirii, este determinat de cuprinsul actului de sesizare care este astfel, implicit, caracterizat ca act de investire.

Pentru a se determina ce se înțelege prin "fapta"; și "persoana"; arătate în actul de sesizare, se impune ca art. 317 să fie raportat la art.263 C.proc.penală, care se referă la cuprinsul rechizitoriului. Or, în art.263 alin.1 se prevede că rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și trebuie să cuprindă pe lângă mențiunile prevăzute în art.203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta reținută în sarcina sa, încadrarea juridică, probele pe care se bazează învinuirea, măsura preventivă luată și durata acesteia, precum și dispoziția de trimitere în judecată.

Este adevărat că art.317 C.proc.penală care fixează obiectul judecății, adică limitele investirii, reține, dintre mențiunile pa care trebuie să le cuprindă rechizitoriul, doar fapta și persoana, dar în accepțiunea acestui text de lege, prin fapta arătată în actul de sesizare nu se poate înțelege doar simpla referire la o anumită faptă menționată în succesiunea activităților inculpatului, ci și descrierea acelei fapte într-un mod susceptibil de a produce consecințe juridice, o atare condiție, pentru a investi instanța neputând fi îndeplinită decât în cazul când fapta arătată prin rechizitoriu este însoțită de precizarea încadrării ei juridice și dispoziția de trimitere in judecată pentru acea faptă.

Astfel, s-ar putea ajunge la efectuarea urmăririi penale, cu asigurarea garanțiilor procesuale înscrise în lege, numai pentru o singură faptă sau un număr restrâns de fapte, pentru ca în final, să se dispună trimiterea in judecată și să se ceară condamnarea și pentru alte fapte, uneori mai complexe, fără a se parcurge etapele obligatorii, cu inerente garanții menite să asigure aflarea adevărului și dreptul la apărare a celui judecat, ceea ce ar fi contrar principiilor de bază ale dreptului procesual penal precum și obligației înscrise in art.5 pct.2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, potrivit cărora orice persoană arestată trebuie să fie informată asupra oricărei acuzații aduse împotriva sa.

În plus, conform art.263 C.proc.penală rechizitoriul prin care se dispune trimiterea în judecată și sesizarea instanței de judecată, în partea sa descriptivă trebuie să cuprindă o descriere amănunțită a faptei și să se refere la toate împrejurările de loc, timp, mijloace, mod, scop in care a fost săvârșită fapta, dacă acestea au consecințe asupra încadrării faptei reținute.

Nu în ultimul rând, rigurozitatea normelor procesual penale impun necesitatea indicării în partea a doua a actului de sesizare și încadrarea juridică a faptei cu motivarea în drept a acestei încadrări, iar dacă urmărirea penală s-a desfășurat cu privire la mai multe infracțiuni sau la mai multe persoane

expunerea trebuie să cuprindă descrierea tuturor faptelor reținute, forma de participație a tuturor inculpaților cu rolul fiecăruia în săvârșirea faptelor, iar dispozitivul de trimitere in judecată trebuie să fie în deplină concordanță cu cele reținute în partea descriptivă a rechizitoriului, orice încălcare atrăgând nulitatea acestuia.

De altfel dispozițiile legale privind obiectul judecății impun ca fapta dedusă judecății să fie reținută clar în actul de sesizare cu indicarea tuturor probelor administrate și analiza acestora, care să demonstreze neîndoielnic voința procurorului ca aceea faptă să facă obiectul judecății.

În cauză, prin rechizitoriul întocmit la data de_ în dosarul nr.54/P/2004 a Parchetului Național Anticorupție -Serviciul Teritorial I. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea in judecată a inculpaților

A. G. F. pentru săvârșirea infracțiunilor asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal rap. la prevederile art. 17 lit.b și 18 alin.1 din Lg. nr.78/2000 și șantaj, prev. de art. 194 alin.2 C.penal rap. la prevederile art. 13¹din Lg.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal, compusă din cele 10 fapte materiale descrise la punctele 2, 3, 4, 5, 6, 9,
10, 11, 12 și 13 cu aplic. art. 41 alin.2 și art. 33 lit.a C.penal
T. A. I. pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 alin.1 și 2 C.penal rap. la prevederile art. 17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000 și șantaj prev. de art. 194 alin.2 C.penal rap. la prevederile art. 13¹din Lg.78/2000 cu aplicarea prevederilor art.41 alin.2 C.penal compusă din cele 5 fapte materiale descrise la punctele 1, 2, 7, 8, 9 cu aplicarea prevederilor art. 41 alin.2 și art. 33 lit.a C.penal

În actul de sesizare s-a reținut în partea descriptivă la final după expunerea stării de fapt (fila 36 din rechizitoriu) "că având in vedere situația de fapt descrisă încadrarea juridică referitoare la inculpații A. G. F. și

T. A. I.: autorat la săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art.323 alin 1 și 2 C.penal rap. la prevederile art. 17 lit.b și 18 alin.1 din Lg. nr. 78/2000 și coautorat la infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000 cu aplicarea prevederilor art.41 alin.2 C.penal și 33 lit.a C.penal";.

Situația de fapt reținută de către procuror în rechizitoriu a vizat descrierea unor fapte de șantaj presupuse a fi comise de către cei doi inculpați la toate cele 13 puncte trecute în succesiunea activității inculpaților înainte de a se dispune punerea in mișcare a acțiunii penale și trimiterea in judecată a acestora.

Sub un prim aspect, rechizitoriul a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art.263 alin.1 și 2 C.proc.penală întrucât deși inculpații au fost trimiși in judecată fiecare pentru săvârșirea de două infracțiuni în concurs (șantaj și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni) urmărirea penală s-a desfășurat formal și succint pentru fapta prev. de art. 323 alin.1 și 2 C.penal nefiind descrisă intr-un mod susceptibil de a produce consecințe juridice, lipsind datele cu privire la perioada în care a fost comisă, participația la comiterea ei, sens in care inculpații au fost privați de dreptul la apărare, nefiind in măsură a propune probe în apărare, lacună care nu a fost înlăturată nici cu ocazia întocmiri actului de inculpare nefiind cuprinsă descrierea acestei fapte prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal reținută în sarcina inculpaților existând ambiguități asupra timpului in care a fost comisă, asupra rolului fiecărui inculpat a participării a fiecărui inculpat, cerință esențială pentru stabilirea elementelor constitutive ale infracțiunii și adoptarea unei soluții pe fondul cauzei.

Această cerință nu a putut fi suplinită în fața instanței de judecată câtă vreme descrierea ei lipsește cu desăvârșire atât în urmărire penală cât și în actul

de sesizare. Simpla înșiruire de către procuror a elementelor care în opinia sa au compus modul de operare în realizarea șantajului (fila 5 rechizitoriu) nu echivalează cu descrierea faptei prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal, atâta timp cât acele modalități prezentate general și abstract au făcut parte din sistemul de comitere a infracțiunilor de șantaj, cu atât mai mult cu cât nici cu această ocazie nu s-a reușit a se stabili perioada infracțională, rolul fiecărui inculpat în comiterea faptei, existând posibilitatea ca aceste activități să fi fost demarate de inculpați anterior anului 1999 când se reține a fi inițiată activitatea infracțională circumscrisă infracțiunii de șantaj. În aceeași ordine de idei se impune și clarificarea aspectelor legate de numărul de acte materiale ce alcătuiesc infracțiunea prev. de art. 323 alin.1 și 2 C.penal, atâta timp cât în procesele- verbale de punere sub învinuire a celor doi inculpați (fila 99 vol. III dosar urmărire penală) s-a reținut aplicarea prevederilor art. 41 alin.2 C.penal imediat după infracțiunea de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, ceea ce corespunde unei infracțiuni în formă continuată alcătuită din minim două acte materiale, așa încât trimiterea în judecată a inculpaților pentru o singură infracțiune de asociere, prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal fără ca anterior să opereze vreo schimbare a încadrării juridice a faptei prin înlăturarea prevederilor art.41 alin.2 C.penal, dă curs la interpretări asupra cărui act material procurorul și-a manifestat voința de a dispune trimiterea in judecată.

În al doilea rând, privitor la infracțiunea de șantaj pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, 10 acte materiale reținute în sarcina inculpatului A. și 5 acte materiale inculpatului T. A., instanța de fond a reținut că descrierea acestora în actul de sesizare nu este una clară ci se caracterizează prin neconcordanțe și ambiguități, constând în simpla înșiruire a unor situații și împrejurări, necunoscându-se concret câte acte materiale de șantaj a comis fiecare inculpat și la ce dată s-au consumat. Așadar analizând corelativ dispozitivul rechizitoriului cu starea de fapt reținută în același act de inculpare se observă numeroase contradicții între cele două părți ale actului cu referire la infracțiunea de șantaj vizându-i pe ambii inculpați. Astfel infracțiunea de șantaj comisă de inculpatul A. în formă continuată este alcătuită din 10 fapte materiale descrise la pct. 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12 și 13 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal.

În accepțiunea procurorului faptele materiale sunt corespondentul actelor materiale componente ale infracțiunii continuate, concluzie la care instanța de fond a ajuns ca urmare a faptului potrivit căruia la fila 13 din rechizitoriu alin.9 atunci când procurorul a reținut existența instigării la șantaj, prev. de art.25 C.pen. rap. la art.194 alin.2 C.penal rap. la art.13¹Lg.78/2000 cu aplic. prevederilor art.41 alin.2 C.penal. prin implicarea în activitatea infracțională a incă două persoane a reținut două fapte materiale de instigare regăsite în reținerea formei continuate prev. de art.41 alin.2, astfel că în situația în care se face referire la fapte materiale, acestea vor fi interpretate ca și acte materiale. În concret, in ipoteza mai sus acceptată, cele 10 acte materiale ce alcătuiesc infracțiunea de șantaj în formă continuată și pentru care a fost trimis in judecată inculpatul A. G. F. sunt descrise așa cum se arată în dispozitivul rechizitoriului la punctele 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12 și 13 din partea descriptivă a actului de sesizare ceea ce înseamnă că fiecărui punct indicat îi corespunde un singur act material, astfel s-ar depăși numărul de acte materiale pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimiterea in judecată a inculpatului A.

G. F. .

Urmând acest raționament, exemplificativ s-a analizeazat punctul 2 din starea de fapt a rechizitoriului care trebuie să cuprindă descrierea unui singur act material de șantaj, data săvârșirii și consumării, persoana șantajată, precum

și orice date de natură a servi la individualizarea faptei. Contrar tuturor acestor raționamente și în lipsa manifestării voinței procurorului de a dispune trimiterea in judecată a inculpaților pentru mai multe acte materiale de șantaj descrise la pct.2 se observă că faptelor expuse la acest punct le-a fost dată ca și încadrare juridică pentru fiecare dintre cei doi inculpați în parte: autorat la infracțiunea de șantaj prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art.13¹din Lg.78/2000 cu aplic. prevederilor art.41 alin.2 C.penal și art.33 lit.a C.penal.

Într-o atare situație, instanța de fond s-a aflat în imposibilitatea obiectivă de a pronunța o soluție legală și temeinică, atâta timp cât nu se poate stabili în afara oricărei suspiciuni cu ce act material de șantaj este investită pentru a-l judeca, necunoscând pentru care dintre aceste acte materiale descrise și încadrate in starea de fapt procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea in judecată. Situația pentru inculpatul A. este identică și cu privire la celelalte puncte din partea descriptivă a rechizitoriului 3, 4, 5, 6, 9, 11, 12 și 13 și care fiecare în parte conțin încadrarea juridică a faptelor autorat la infracțiunea de șantaj prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000 (excepție făcând pct.11) cu aplic. art.41 alin.2 C.penal în timp ce punerea in mișcare și trimiterea in judecată a inculpatului s-a făcut pentru câte un singur act material corespunzător fiecărui punct descris în expunerea rechizitoriului.

Se mai poate observa în privința inculpatului A. G. -F. că în cuprinsul rechizitoriului la pct.4 s-a reținut că acesta ar fi comis și 2 acte materiale de instigare la șantaj prev. de art.25 C.penal rap. la art.194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal prin implicarea în activitatea infracțională a învinuiților Timoftiuc L. și P. L., situație regăsită și la pct.10, unde încadrarea în drept substanțial a faptelor descrise de procuror constă in instigare la șantaj prev. de art.25 rap. la art. 194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal, dar cu toate acestea sesizarea instanței cu judecarea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de șantaj nu a fost legal făcută, întrucât în dispozitivul de trimitere în judecată al rechizitoriului este menționată doar infracțiunea de șantaj in formă continuată, existând un act material de șantaj și nu în forma instigării în dispozitiv aferent pct.10 din partea expozitivă a actului de sesizare, și care reprezintă o contradicție între cele două părți componente ale rechizitoriului, neputându-se stabili care anume este acest act material de șantaj comis de inculpat, nefiind deloc descris în starea de fapt.

Aceleași inadvertențe se regăsesc și în cazul inculpatului T. A. în ceea ce privește infracțiunea de șantaj acesta fiind trimis in judecată și pentru infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000și art.41 alin.2 C.penal, compusă din 5 acte materiale descrise la pct. 1, 2, 7, 8, 9 în sensul că la fiecare punct al descrierii situației de fapt s-a dat o încadrare in drept substanțial a unei infracțiuni de șantaj in formă continuată, ceea ce presupune existența mai multor acte materiale ce alcătuiesc infracțiunea, în timp ce s-a dispus punerea in mișcare și trimiterea in judecată pentru 5 acte materiale de șantaj, câte unul aferent fiecărui punct ce cuprinde descrierea faptei.

Concluzionând, inculpații au fost trimiși în judecată fiecare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.323 alin.1, 2 C.penal rap.la art.17 lit.b și 18 alin.1 Lg.78/2000 - faptă nedescrisă in rechizitoriu și șantaj prev. de art. 194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal (10 acte materiale pentru inculpatul A. respectiv 5 acte materiale pentru inculpatul T. ), iar cu privire la această din urmă faptă rechizitoriul conține dispoziții contrare și care nu au putut fi lămurite pe parcursul cercetării

judecătorești, astfel încât, atâta timp cât starea de fapt a întregii activități infracționale aferentă infracțiunii de șantaj este alcătuită din mai multe acte materiale depășindu-le numeric pe cele cu care instanța a fost legal sesizată prin dispozitivul de trimitere în judecată echivalează cu nelegala sesizare a acesteia și care atrage cazul de nulitate prev. de art.197 C.proc.penală, instanța neavând căderea de a alege aleatoriu nici în favoarea și nici în defavoarea vreuneia din părți ce acte materiale să judece din cele expuse în rechizitoriu, în condițiile în care la toate cele 13 puncte și unde este expusă starea de fapt se dă o încadrare juridică pentru fiecare infracțiune în parte ca fiind alcătuită din mai multe acte materiale, în schimb ce trimiterea in judecată se face pentru câte un singur act material aferent fiecărui punct din starea de fapt.

Totodată nu se poate admite ideea că instigarea la săvârșirea infracțiunii de șantaj poate fi absorbită în infracțiunea de șantaj în formă continuată (ca un act material instigarea), ci aceasta apare întotdeauna cu o autonomie de sine stătătoare față de infracțiunea de șantaj putând exista un concurs între cele două forme de participație, astfel că nu se poate accepta ideea potrivit căreia instigarea la șantaj (pct. 10 rechizitoriu) săvârșită de inculpatul A. este un singur act material de șantaj și cu care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu să-l judece alături de celelalte acte materiale și infracțiuni.

Într-o situație diametral opusă în varianta unei alegeri arbitrare se poate ajunge la judecarea actului material de șantaj de la pct. 2 din rechizitoriu comis în februarie 2005 sau la pct.9 din rechizitoriu comis in iunie 2005, dar pentru acestea urmărirea penală nu a fost efectuată, fiind incident cazul de nulitate prev. de art.197 alin.2 C.proc.penală cu referire la încălcarea dreptului la apărare consacrat de art.6 C.proc.penală.

O atare critică adusă fazei de urmărire penală constă și în aceea că procurorul nu a fost în măsură să stabilească cu exactitate perioada infracțională în care cei doi inculpați au săvârșit faptele de șantaj, limitându-se a începe urmărirea penală pentru perioada 1999-2004, acest lucru având o importanță deosebită asupra aspectelor ce vizează fapta și anume dacă urmărirea penală a vizat întreaga activitate infracțională, neputând interpreta că aceasta așa cum apare ca fiind stabilită a început de la 1 ianuarie 1999 și a luat sfârșit la 31 decembrie 2004, orice dubiu urmând a fi interpretat în favoarea inculpaților.

Nu în ultimul rând instanța de fond a analizat încadrarea juridică a faptelor de șantaj în formă continuată pentru care a fost pusă in mișcare acțiunea penală și trimiterea in judecată a inculpaților alături de infracțiunea prev. de art. 323 alin.1, 2 C.penal și prin prisma aplicării prevederilor art. 41 alin.2 C.penal la fiecare din punctele 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13 pentru inculpatul A. G.

și punctele 1, 2, 7, 8, 9 cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal pentru inculpatul T.

A., ceea ce înseamnă că actul material de șantaj de la fiecare punct era parte din starea de fapt a rechizitoriului alcătuit la rândul său din mai multe acte materiale fără însă a se cunoaște numărul acestora și în ce anume constau ele, însă o asemenea interpretare nu poate fi împărtășită, iar în situația în care totuși ar exista o minimă bănuială că această ultimă variantă corespunde încadrării juridice și aceasta a fost și intenția procurorului când a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea in judecată a inculpaților, aceasta urmează a fi înlăturată, întrucât neechivoc acțiunea penală și trimiterea în judecată a inculpaților s-a făcut pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată doar pentru un anumit număr de fapte materiale, 10 în cazul inculpatului A. și

5 în cazul inculpatului T., astfel încât orice altă interpretare de manieră a satisface îndeplinirea cerințelor de legalitate a actului de sesizare rămân fără suport legal pentru orice alt act material ce excede celor expres menționate în dispozitivul actului de inculpare, acțiunea penală nu a fost pusă în mișcare.

Regularitatea conținutului rechizitoriului (art.263 C.proc.penală) ca act de sesizare al instanței se plasează în domeniul normei procesual penale imperative de ordine publică, iar încălcarea cerințelor legale referitoare la actul de sesizare se integrează cazului de nulitate absolută prev. expres la art.197 alin.2 C.proc.penală.

De altfel rechizitoriul preia în integralitatea sa motivarea din ordonanța procurorului din data de_ conținând totuși o contradicție vădită intre considerente - partea descriptivă și dispozitiv.

Dacă în cazul judecătorilor aceste contradicții sunt sancționate cu nulitatea hotărârii judecătorești, sa- apreciat că și în cazul procurorilor pe baza principiului echipolenței s-ar impune aceeași soluție.

Practica judiciară este constantă în această materie învederându-se că în cazul motivărilor contradictorii sau în cazul în care există o contradicție între considerente pe de o parte și dispozitiv pe de altă parte se apreciază că drepturile părților sunt grav vătămate, impunându-se anularea hotărârii.

Pentru că aceste contradicții nu au fost lămurite nici până în prezent instanța de fopnd a apreciat că parchetului îi revine sarcina de a verifica și lămuri contradicția dintre considerentele și dispozitivul rechizitoriului.

Față de aspectele expuse mai sus, instanța de fond a apreciat că rechizitoriul nu stabilește cu ce acte materiale de șantaj este investită instanța să judece, nu este descrisă fapta prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal există contradicții evidente între partea din rechizitoriu în care are loc expunerea și dispozitiv, starea de fapt este prezentată ambiguu de procuror în actul de inculpare, neputându-se stabili data la care au fost săvârșite infracțiunile, instanța aflându-se in imposibilitatea să stabilească în cadrul cercetării judecătorești cu ce acte materiale este investită să judece pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, actul de inculpare fiind întocmit cu nerespectarea disp. art.263 alin.1 și 2 C.proc.penală impunându-se refacerea rechizitoriului în sensul celor arătate mai sus și se impune refacerea urmăririi penale cu respectarea tuturor garanțiilor prevăzute pentru această fază procesuală, refacerea actelor de urmărire penală și toate probele efectuate în cauză cu privire la inculpați, efectuate în perioada_ -_, întrucât s-a constatat că organele de urmărire penală au încălcat dreptul inculpaților la asistență juridică, urmând ca ulterior să aibă loc sesizarea instanței cu respectarea dispozițiilor art.263 C.proc.penală.

În prezenta cauză a fost încălcat principiul egalității armelor care se aplică atât în relațiile dintre părțile din cadrul unui proces penal, cât și în relațiile dintre acestea și Ministerul Public, și implică obligația de a oferi fiecărei părți sau procurorului posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții în care să nu o plaseze într-un net dezavantaj în raport cu adversarul său.

Deși nu este consacrat ca un principiu distinct al procesului penal, din ansamblul reglementării modului de desfășurare a procesului penal rezultă că respectarea principiului egalității armelor între acuzare și apărare este intrinsec sistemului de drept român.

În doctrină s-a arătat în mod întemeiat că "principiul egalității între acuzare și apărare, este o cerință și garanție pentru echilibrul între interesele individului și ale societății, pentru armonizarea și salvgardarea acestor interese, ceea ce constituie un interes public, o necesitate pentru realizarea justiției penale";.

În materie penală, dreptul la un proces contradictoriu presupune ca atât procurorul, cât și părțile să aibă posibilitatea de a lua cunoștință și de a dezbate toate probele, cererile sau excepțiile invocate de cealaltă parte. (a se vedea CEDO Hotărârea din 19 decembrie 1989 in cauza Kamasinski contra Austriei; Hotărârea CEDO din 28 august 1991 in cauza Brandstetter contra Austriei; CEDO

Hotărârea din 23 iunie 1993 in cauza Ruiz-Mateos contra Spaniei; Hotărârea CEDO din 27 martie 1998 in cauza J.J. contra Olandei; Hotărârea CEDO din 25 septembrie 2001 in cauza P.G. și J.H. contra Marii Britanii).

Respectarea dreptului la un proces echitabil garantat de art.6 din Convenția E. peană impune ca procurorul sa aducă la cunoștința apărării toate mijloacele de probă administrate în favoarea sau în defavoarea petiționarului. Ca excepție, restrângerea acestui drept al apărării poate fi justificată, în caz de strictă necesitate, în considerarea securității naționale, a necesității de a proteja martorii, sau de a păstra secretul metodelor prin care poliția investighează anumite infracțiuni. În aceste cazuri însă, este necesară luarea unor măsuri eficiente pentru a contrabalansa aceste restricții, in măsura in care ele nu pot fi evitate (Hotărârea CEDO din 16 februarie 2000 in cauza Rowe și David contra Marii Britanii; Hotărârea CEDO din 16 februarie 2000 in cauza Jasper contra Marii Britanii; Hotărârea CEDO din 26 martie 1996 in cauza Doorson contra Olandei și Hotărârea CEDO din 24 iunie 2003 in cauza Dowsett contra Marii Britanii).

Articolul 6 din Convenția E. peană încălcat în speță, garantează în integralitatea sa dreptul persoanei de a fi prezentă efectiv in cadrul procesului penal, ce include nu numai dreptul de a fi prezent, ci și dreptul de a fi ascultat și a urmări desfășurarea procedurii.

Prezentarea în fața procurorului, precum și la proces a unei persoane indiferent de calitatea pe care o are, are o importanță deosebită atât din punctul de vedere al dreptului acestuia de a fi audiat, cât și al necesității de a verifica exactitatea afirmațiilor sale și de a le confrunta cu declarațiile celorlalte părți, cât și cu cele ale martorilor sau cu actele scrise (Hotărârea CEDO din 23 noiembrie 1993 in caza Poitimol contra Franței).

Tocmai pentru aceste considerente se impune a se stabili cu exactitate care a fost intenția procurorului atunci când a întocmit rechizitoriul, cu ce anume a investit instanța, întrucât în funcție de aceasta inculpații își pot pregăti apărarea, păstrând un echilibru intre acuzare și apărare.

Pe cale de consecință, instanța de fond a admis excepțiile invocate și în baza art.332 alin.2 C.proc.penală rap. la art. 263 C.proc.penală, 197 C.proc.penală, art.6 CEDO s-a desesizat și a restituit cauza la Parchetul Național Anticorupție (in prezent DNA) - Serviciul Teritorial I. pentru refacerea urmăririi penale și a rechizitoriului privind pe inculpații A. G. -F. și T. A. -I. .

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Departamentul Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, partea vătămată B. I., partea vătămată F.

R. partea civilă S.C. "C. "; S.A. I. și partea civilă S.C. "F. G. "; S.R.L. I.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Departamentul Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj a criticat hotărârea atacată ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei la Judecătoria Cluj-Napoca în vederea continuării judecării cauzei pe fond, în motivare arătându-se, în esență, că soluția atacată se fundamentează pe premise greșite, fiind rezultatul unei interpretări eronate a dispozițiilor legale care sancționează cu nulitatea absolută actul de sesizare a instanței, impunând refacerea acestuia, precum și a dispozițiilor care vizează garantarea dreptului la apărare a căror încălcare atrage refacerea urmăririi penale. Totodată se precizează, pe de o parte, că prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din data de 13 decembrie 2005, instanța de fond a constatat că este legal investită cu soluționarea cauzei, iar neregularitățile invocate de apărătorii părților nu sunt de natură să atragă nulitatea actului de sesizare, iar pe de altă parte, că toate aspectele reținute de către prima instanță ca aducând atingere dreptului la apărare

al inculpaților nu atrag incidența dispozițiilor art.197 C.pr.pen., normele procesual penale sancționând cu nulitatea absolută doar nerespectarea asigurării asistenței juridice obligatorii, în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.

Partea vătămată B. I., partea vătămată F. R., partea civilă S.C. "C. "; S.A. I. și partea civilă S.C. "F. G. "; S.R.L. I. au arătat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, fără însă a preciza care sunt motivele pentru care înțeleg să critice sentința pronunțată de instanța de fond.

V. Prin decizia penală nr.591 din 23 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ , au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, partea vătămată B. I., partea vătămată F. R., partea civilă S.C. "C. "; S.A. I. și partea civilă S.C. "F. G. "; S.A. I., împotriva sentinței penale nr.213/_ a Judecătoriei Cluj- Napoca, pe care a casat-o în întregime și a trimis cauza pentru continuarea judecății la instanța de fond - Judecătoria Cluj-Napoca.

Pentru a pronunța acesată soluție tribunalul a constatat că recursurile declarate în cauză sunt fondate, soluția pronunțată de instanța de fond fiind rezultatul unei interpretări eronate a dispozițiilor legale care sancționează cu nulitatea absolută actul de sesizare a instanței și impun refacerea acestuia, precum și a dispozițiilor legale care vizează garantarea dreptului la apărare al inculpaților, a căror încălcare atrage refacerea urmăririi penale.

Astfel, în primul rând, referitor la reținerea greșită a incidenței dispozițiilor legale care sancționează cu nulitatea absolută actul de sesizare a instanței și impun refacerea acestuia, este de menționat că, în conformitate cu dispozițiile art.300 C.pr.pen. instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima înfățișare, regularitatea actului de sesizare, iar când constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii și neregularitatea nu poate fi înlăturată (de îndată sau prin acordarea unui termen în acest scop), dosarul se restituie organului de urmărire penală în vederea refacerii actului de sesizare.

În cauză, prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din data de

13 decembrie 2005 (f.218 dosar nr.10406/2005, vol.I) instanța de fond a constatat că este legal investită prin rechizitoriu cu soluționarea cauzei, iar neregularitățile invocate de către apărătorii inculpaților nu sunt de natură să atragă nulitatea actului de sesizare. Ulterior, cauza a parcurs în integralitate faza de cercetare judecătorească, materialul probator fiind epuizat atât în susținerea învinuirilor aduse prin rechizitoriu, cât și în apărarea inculpaților, pe parcursul unei cercetări judecătorești îndelungate (care a durat mai bine de 3 ani).

Așadar, atâta timp cât prima instanță a constatat odată faptul că rechizitoriul nr.54/P/2004 întocmit de către Serviciul Teritorial I. al Direcției Naționale Anticorupție satisface exigențele prevăzute în art.263 C.pr.pen. și nu cuprinde aspecte de neregularitate care să impună refacerea lui de către procuror, este inadmisibil și contrar scopului și obiectului cercetării judecătorești ca aceasta să revină, după finalizarea cercetării judecătorești și administrarea tuturor probelor solicitate de părți pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor cauzei sub toate aspectele, și să susțină că rechizitoriul nu este legal întocmit, invocând anumite contradicții existente în cuprinsul acestuia, insuficienta descriere a unor fapte, a duratei activității infracționale sau a participației fiecărui inculpat, etc., toate acestea fiind împrejurări care, în mod evident, nu sunt în măsură să atragă nulitatea absolută a actului de sesizare a

instanței în conformitate cu dispozițiile art.197 alin.2 C.pr.pen. și care se impuneau cu necesitate a fi lămurite pe parcursul cercetării judecătorești, la finalul căreia, instanța de fond trebuia să fie complet lămurită și în măsură să adopte una din soluțiile prev. de art.345 C.pr.pen. cu privire la fiecare din învinuirile aduse inculpaților prin rechizitoriu.

În al doilea rând, referitor la împrejurările reținute de către prima instanță

ca fiind de natură să aducă atingere dreptului la apărare al inculpaților, este de precizat, pe de o parte, că principiul garantării dreptului la apărare este inserat în art.6 C.pr.pen., unde este prevăzut că dreptul la apărare este garantat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți în tot cursul procesului penal (alin.1) și că orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului penal (alin.4). Reglementarea este în consonanță cu prevederile art.6 paragraful 3 lit.b și c din CEDO și cu art.24 din Constituția României. Pe de altă parte, dispozițiile art.171 alin.2 și 3 C.pr.pen. reglementează în mod strict și limitativ cazurile de asistență juridică obligatorie, norma având caracter imperativ, încălcarea ei atrăgând sancțiunea nulității absolute.

Tribunalul a apreciat că împrejurările menționate de prima instanță în susținerea punctului de vedere precizat mai sus (și anume neaducerea la cunoștința învinuiților, în cel mai scurt timp, a împrejurării că împotriva lor a fost începută urmărirea penală și pentru ce infracțiune, respectiv presupusa încălcare a dreptului la asistență juridică al acestora), nu atrag incidența dispozițiilor art.197 C.pr.pen. privitoare la încălcarea dreptului la apărare, normele procesual penale sancționând cu nulitatea absolută doar nerespectarea asigurării asistenței juridice obligatorii, în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, respectiv de art.171 alin.2 și 3 C.pr.pen., o astfel de situație nefiind însă prezentă în speță.

Dimpotrivă, în cauza de față inculpații A. G. -F. și T. A. -I. au beneficiat de asistență juridică, având apărători aleși, încă din cursul urmăririi penale (și apoi pe tot parcursul cercetării judecătorești), respectiv din momentul în care au luat la cunoștință că împotriva lor există o anchetă penală în curs de desfășurare și le-au fost aduse la cunoștință învinuirile (la data de_ pentru inculpatul T. A. -I., respectiv la data de_ pentru inculpatul A.

G. -F. ), dreptul la o apărare eficientă fiindu-le pe deplin respectat, apărătorii aleși formulând de altfel cereri, excepții și memorii, respectiv luând la cunoștință de conținutul materialului probator încă înainte de prezentarea materialului de urmărire penală (filele 69, 70, 99, 129, vol.III al dosarului de urmărire penală).

În plus, este important de menționat faptul că doctrina și jurisprudența CEDO, referitor la obligația de informare prevăzută în art.6 paragraful 3 lit.a din Convenția E. peană, apreciază că obiectul informării îl constituie acuzațiile oficiale formulate prin actul de trimitere în judecată (și nu cele formulate prin actul de începere a urmăririi penale, cum greșit reține instanța de fond), întrucât informarea trebuie să fie detaliată (ceea ce nu este posibil la începutul investigației, aceasta având ca scop tocmai strângerea de probe pentru a se decide dacă o persoană va fi trimisă în judecată sau nu), iar garanția prevăzută de art.6 paragraful 3 lit.a nu poate fi interpretată în sensul că dă un drept la informare încă din fazele inițiale ale investigației, întrucât în acest fel ar fi lipsit de conținut dreptul prevăzut de art.5 paragraful 2 din Convenția E. peană (a se vedea hotărârea CEDO din 19 decembrie 1989, în cauza Kamasinski contra Austriei).

În acord cu doctrina și jurisprudența CEDO, dispozițiile procesul penale române nu instituie în sarcina organelor de urmărire penală obligația de a comunica învinuitului că împotriva sa a fost începută urmărirea penală și infracțiunile pentru care este cercetat, această obligație existând doar în situația în care organele de urmărire penală doresc să procedeze la audierea învinuitului, conform dispozițiilor art.70 alin.2 C.pr.pen. (care prevăd obligația de a-i aduce învinuitului, în prealabil, la cunoștință fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică a acesteia, dreptul de a avea un apărător, precum și dreptul de a nu face nici o declarație).

Această obligație nu echivalează însă cu aplicarea în dreptul intern a prevederilor art.6 paragraful 3 lit.a din Convenția E. peană, nefiind vorba de o informare detaliată cu privire la natura și cauza acuzație penale, față de stadiul procesului penal în care este îndeplinit actul procedural, fiind doar o garanție a respectării dreptului la apărare specifică legislației naționale (garanție care a fost respectată în cauză, după cum am arătat mai sus).

Prin urmare, este cert că inculpații nu au suferit nici o vătămare în ce privește drepturile lor procesuale, au beneficiat de toate garanțiile procesuale instituite de către legiuitor, neputându-se reține existența vreunei încălcări a dispozițiilor legale de natură să împiedice aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Dimpotrivă, se poate aprecia chiar că soluția de restituire în vederea refacerii urmăririi penale, dispusă de instanța de fond după mai mult de 3 ani de cercetare judecătorească, este de natură a încălca dreptul inculpaților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, prevăzut în art.6 paragraful 1 din CEDO și art.21 alin.3 din Constituția României, termenul rezonabil al procedurii având drept scop tocmai protejarea inculpaților contra lentorii excesive a procesului penal, în vederea evitării prelungirii pe o perioadă prea mare de timp a incertitudinii cu privire la soarta acestora.

Față de cele menționate mai sus și concluzionând că excepțiile ridicate din

oficiu de către prima instanță, la termenul de judecată din data de 26 februarie 2009, au fost greșit admise, în baza art.385/15 pct.2 lit.c C.pr.pen. (fiind incident în speță cazul de casare prev. de art.385/9 pct.10 C.pr.pen.) tribunalul a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, partea vătămată B.

I., partea vătămată F. R., partea civilă S.C. "C. "; S.A. I. și partea civilă

S.C. "F. G. "; S.A. I., împotriva sentinței penale nr.213/2009 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care a casat-o în întregime și a trimis cauza pentru continuarea judecății la instanța de fond - Judecătoria Cluj-Napoca (ultimul act procedural rămas valabil de la care procesul penal trebuie să-și reia cursul fiind încheierea de ședință din data de 26 februarie 2009).

Potrivit art.192 alin.2 Cpr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs au rămas în sarcina acestuia.

VI. Prin sentința penală nr. 673/_ a Judecătoriei Cluj-Napoca în temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.proc.penală rap. la art. 10 lit.d C.proc.penală a fost achitat inculpatul A. G. F. fiul lui Octavian și Ana, născut la data de_ în I., cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, ocupația director la SC DP I. enmnt S. I., fără antecedente penale, domiciliat în I. str. Muntenimii nr.2 bl.591 tr. 2 etaj 4 ap.14 jud. I., de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 alin 1 și 2 din Codul penal rap. la art.17 lit b și 18

alin 1 din legea nr. 78/2000 nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

În temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.proc.penală rap. la art. 10 lit.d C.proc.penală a fost achitat inculpatul A. G. F. de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de șantaj prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art.13 indice 1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 10 acte materiale descrise la pct.2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11 și 13 din rechizitoriu cu aplic. art.41 alin.2 C.penal nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

În temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.proc.penală rap. la art. 10 lit.d C.proc.penală a fost achitat inculpatul T. A. I., fiul lui Policarp și I., născut la data de_ în I., cetățean român, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, redactor șef la cotidianul Ziua de I. domiciliat în I. Șoseaua Nicolina nr.83 bl 991 A etaj 7 ap.21 jud. I., de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 alin 1 și 2 din Codul penal rap. la art.17 lit. b și 18 alin 1 din legea nr. 78/2000 nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

În temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.proc.penală rap. la art. 10 lit.d C.proc.penală a fost achitat inculpatul T. A. I., de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de șantaj prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art.13 indice 1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 5 acte materiale descrise la pct. 1, 2, 7, 8, 9, din rechizitoriu cu aplic. art.41 alin.2 C.penal nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Au fost respinse acțiunile civile formulate în cauză de părțile civile.

S-a respins cererea formulată de părțile civile B. I. și SC C. SA privind obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 192 alin.3 C.proc.penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul întocmit la data de_ în dosarul nr.54/P/2004 de Parchetul Național Anticorupție (actual DNA) - Serviciul Teritorial I., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A. G. F. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 alin.2 C.penal raportat la prevederile art. 13¹din Lg. nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 10 acte materiale și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal cu aplic. art.17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000 cu aplic. art.33 lit.a C.penal și T.

A. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 5 fapte materiale și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art.323 alin.1 și 2 C.penal cu aplic. art.17 lit.b și 18 alin.1 din Lg.78/2000 cu aplic. art.33 lit.a C.penal.

Prin încheierea nr.3079/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secția Penală în dosarul nr.2216/2005 s-a admis cererea de strămutare a cauzei formulată de inculpații A. G. F. și T. A. I. și s-a dispus strămutarea judecării cauzei de la Judecătoria Iași la Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin încheierea pronunțată de Judecătoria Iași în dosar nr.5614/2005 în ședința publică din data de_ s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea ei Judecătoriei Cluj-Napoca spre competentă soluționare, iar pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată sub nr._ (nr. vechi 10406/2005) la data de_ .

În esență prin actul de sesizare s-a reținut sub aspectul stării de fapt că inculpații în perioada 1999-2004 au supus șantajului prin articole de ziar în scopul de a obține foloase necuvenite mai multe persoane.

Inculpatul A. G. F. deținea acțiuni și avea calitatea de asociat sau director general la mai multe societăți comerciale, dintre care cele mai relevante pentru cauză:

-D. A. S.RL. I., calitatea de asociat, cota de participare 90%, soția 10%;

-E. M. I. S.R.L. I., calitatea de asociat, cota de participare 90%, soția

10%;

-DP I. S.R.L. I., calitatea de asociat, cota de participare 70%,

soția 30%;

De asemenea, este asociat la următoarele firme:

- S.C. E. I. S. I. ,

- S.C. M. I. S. I. ,

- S.C. P. G. S. I. ,

- S.C. G. Q S. I.

Totodată este beneficiarul francizei cotidianului Ziua de I.

În cadrul consiliului de administrație al cotidianului Ziua de I., A. G.

deține funcția de președinte, iar T. A. I. este redactor șef.
Funcțiile deținute le-a conferit inculpaților dreptul de a lua sau influența deciziile, astfel că în cazul lor sunt aplicabile dispozițiile art. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Competența Parchetului Național Anticorupție este atrasă din două motive legale:
- folosul necuvenit, care reprezintă prejudiciul produs, este mai mare de
  10.000 euro;
- sumele pretinse în cadrul șantajului, care este o infracțiune asimilată celor de corupție, sunt mai mari de 3000 de euro.

În consecință sunt aplicabile prevederile art. 13 lit. a din O.U.G Nr.

43/2002.

Potrivit actului de sesizare a instanței faptele precum și actele materiale reținute în sarcina inculpaților și care fac obiectul prezentului dosar ar fi fost comise astfel:

Șantajul exercitat împotriva omului de afaceri partea vătămată C. C. (retinuta ca fiind comisă de inculpatul T. A. I. ).
Partea vătămată C. C. este director al firmei S.C. ELECTRO COMP.
S.R.L. I., precum și acționar la societățile S.C REMAT S.A. Pașcani, S.C. COMBETON S.A. și S.C. PREDMET S.A. din I. Cifra de afaceri a acestor firme este de aproximativ 1600 miliarde de lei pe an.
În sesizarea adresată parchetului, C. C. a susținut că în perioada de sfârșit a anului 1999 și începutul anului 2000, a fost contactat de către inculpații A. M. și T. A. I., care i-au propus să încheie cu cotidianul Ziua de I. un contract de publicitate în valoare de 200 milioane lei. Considerând că suma solicitată era prea mare, partea vătămată a refuzat oferta. În circumstanțele descrise, partea vătămată susține că inculpații l-au amenințat, în sensul că refuzul de a încheia contractul, va determina o campanie de atacuri în presă, împotriva sa și a firmelor la care era acționar.
Aceste atacuri s-au declanșat de îndată după aceasta, pe fondul unor fapte reale în care firma P. a fost implicată într-o catastrofă ecologică. În timpul apariției articolelor, tot potrivit susținerilor părții vătămate, T. A. I. 1-a sunat în mod repetat la telefon pe C., și 1-a amenințat, pentru a-1 determina să cedeze șantajului, dar acesta a rămas consecvent poziției de refuz adoptate.
În sesizarea penală, inițiala, C. C. l-a indicat ca autor, alături de
T. A. I., pe Timofticiuc L. . Din cuprinsul probelor administrate audierea inculpaților, a rezultat însă că în anii 1999-2000, Timofticiuc L. nu era angajat la Ziua de I. Din acest motiv, s-a procedat la prezentarea unor fotografii ale unor reporteri și ale altor angajați ai ziarului, care corespundeau profilului precizat de
1. C., acesta indicându-1 ca autor al faptei pe A. M. fratele inculpatului A. G. .
  În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe:
  1. plângerea și declarația părții vătămate C. C.
    Astfel în declarația din_ și cea din_ (urmărirea penală) C. C. a precizat că în anul 1999 începutul anului 2000 a fost contactat de către Tomofticiuc L. și T. A. de la ziarul Ziua de I. care i-au propus încheierea unui contract de publicitate dar care a fost refuzat de către partea vătămată întrucât suma era exagerată, iar pe de altă parte ziarul respectiv nu se adresa segmentului de piata în care își desfășura activitatea ocazie cu care i s-a sugerat că dacă nu va încheia contractul va avea parte de o campanie de presă negativă în tot acest timp fiind contactat de către T. A. însă a refuzat colaborarea.
    S-a susținut în continuare de către partea vătămată că ulterior în luna octombrie, noiembrie 2004 au început să apară în presă articole negative la adresa sa fiind contactat în continuare de mai multe ori de către T. A. astfel că în luna decembrie 2004 a mers la redacția ziarului Ziua de I. unde a purtat o discuție cu A. F. și T. A. în care i s-a sugerat că ar fi bine să încheie o afacere împreună în schimbul banilor i se vor rezolva problemele pe care partea vătămată le are în oraș deoarece A. F. este o persoană influentă în oraș cu multe relații, partea vătămată însă a refuzat oferta,iar în luna ianuarie 2005 a fost căutată din nou de T. A. care l-a întrebat dacă nu s-a răzgândit și întrucât răspunsul a fost unul negativ în ziarul Ziua de I. au început să apară articole conținând atacuri la adresa părții vătămate, aceasta refuzând și colaborarea propusă în luna februarie 2005 de către R. Neamțu de la ziarul Flacara Iasului aflând că și acesta este patronat de inculpatul A. F. G.
    . În aceeași ordine de idei s-a susținut de partea vătămată că la data de_ a mers din noua la redacția ziarului Ziua de I. unde a discutat din nou cu A.
    F. G. și T. A. încercând să le spună celor doi ca cele scrise în ziar nu sunt adevărate.
    La data de_ partea vătămată aflată la sediul P.N.A. I. i-a fost prezentată o fotografie în care a recunoscut persoana care la sfârșitul anului 1999 începutul anului 2000 l-a contactat împreună cu Timofticiuc L. fiind aceeași persoană cu care a discutat și în luna decembrie 2004 la redacția ziarului Ziua de I. constatând că această persoană nu este T. A., ci A. M. partea vătămată susținând că s-a aflat în eroare cu privire la această persoana atunci când a crezut că se numește și că este vorba de T. A. .
  2. articolele publicate în ziarul Ziua de I.
    În perioada ianuarie 2001- martie 2005 au apărut mai multe articole cu un conținut real și obiectiv cu tilturi "P. a detonat bomba ecologică";,";P. a detonat bomba ecologica"; (publicațiile din_, 30.01.200).
Șantajul exercitat împotriva omului de afaceri parte vătămată C. C. în cursul anului 2004. (reținută ca fiind comisă de către inculpații A. G.
F. și T. A. I. ).
În decursul lunilor noiembrie și decembrie 2004, în Ziua de I. au început să apară din nou articole referitoare la C. C., timp în care T. A. loan a discutat la telefon cu aceasta, pentru a-1 determina să încheie un contract de publicitate. Datorită presiunilor ce se exercitau asupra sa, în luna decembrie 2004,
C. C. s-a deplasat la redacție, unde a discutat cu inculpații A. G.
1. și T. A. loan, care i-au precizat că "după ce timp de patru ani a fost lăsat în pace";, este timpul să încheie contractul.
  1. G. F. i-a promis că în cazul în care va fi de acord cu propunerea, îi va oferi relații și protecție, iar în cazul în care refuză, va avea de suferit. Discuțiile au rămas în stadiu de propunere, astfel că în cursul lunii ianuarie 2005, T. A. I. s-a deplasat la sediul firmei P. și a reiterat propunerea.
Aceasta a fost refuzată, astfel că în Ziua de I. a apărut un serial de articole conținând atacuri la adresa părții vătămate și a firmelor în care era asociat.
La data de 19 februarie 2005, date fiind atacurile din ziar, C. C. s-a deplasat la redacția ziarului Ziua de I., unde a avut o nouă rundă de discuții cu inculpații, cărora le-a reproșat faptul că relatările din articole nu corespund realității. Aceștia i-au replicat că dețin multiple date referitoare la firmele în care este acționar și la controalele la care acestea au fost supuse, precizându-i că vor continua să verifice și alte informații.
În dovedirea acestei fapte Parchetul invocă următoarele probe: a ). plângerea și declarația părții vătămate C. C.
Astfel, în declarația din_ și cea din_ ( urmărirea penală) C.
C. precizează că în anul 1999 începutul anului 2000 a fost contactat de către Tomofticiuc L. și T. A. de la ziarul Ziua de I. care i-au propus încheierea unui contract de publicitate dar care a fost refuzat de către partea vătămată întrucât suma era exagerată iar pe de alta parte ziarul respectiv nu se adresa segmentului de piata în care își desfășură activitatea ocazie cu care i s-a sugerat ca daca nu va încheia contractul va avea parte de o campanie de presa negativa în tot acest timp fiind contactat de către T. A. insa a refuzat colaborarea.
S-a susținut în continuare de către partea vătămată că ulterior în luna octombrie, noiembrie 2004 au început să apară în presa articole negative la adresa sa fiind contactat în continuare de mai multe ori de către T. A. astfel că în luna decembrie 2004 a mers la redacția ziarului Ziua de I. unde a purtat o discuție cu A. F. și T. A. în care i s-a sugerat că ar fi bine să încheie o afacere împreună în schimbul banilor i se vor rezolva problemele pe care partea vătămată le are în oraș deoarece A. F. este o persoană influentă în oraș cu multe relații, partea vătămată a refuzat oferta iar în luna ianuarie 2005 a fost căutată din nou de T. A. care l-a întrebat dacă nu s-a răzgândit și întrucât răspunsul a fost unul negativ în ziarul Ziua de I. au început să apară articole conținând atacuri la adresa părții vătămate, partea vătămată refuzând și colaborarea propusa în luna februarie 2005 de către R. Neamțu de la ziarul Flacara Iașului aflând că și acesta este patronat de inculpatul A. F. G.
. În aceeași ordine de idei se susține de partea vătămată că la data de_ a mers din noua la redacția ziarului Ziua de I. unde a discutat din nou cu A.
F. G. și T. A. încercând să le spună celor doi ca cele scrise în ziar nu sunt adevărate.
La data de_ partea vătămată aflată la sediul P.N.A. I. i-a fost prezentată o fotografie în care a recunoscut persoana care la sfârșitul anului 1999 începutul anului 2000 l-a contactat împreună cu Timofticiuc L. fiind aceeași persoană cu care a discutat și în luna decembrie 2004 la redacția ziarului Ziua de I. constatând că această persoana nu este T. A. ,ci A. M. partea vătămată susținând ca s-a aflat în eroare cu privire la această persoană atunci când a crezut că se numește și că este vorba de T. A. .
"Șobolănescu și sapardu""Alexăndriuc și Ș. se războiesc pentru împărțirea banilor publici""Un personaj dubios, care pozează în om de afaceri onest, a încercat să obțină o finanțare de 30 milioane euro, dându-se drept acționar majoritar la SIF II Moldova";"De unde aveți vilele domnule Ș. ?";"Cum se face o avere de două milioane de dolari";"Minciuni de două milioane de dolari americani";"Profit zilnic de 550 dolari americani";"Averea de două milioane de dolari a lui Ș. ";"Acuzații de escrocherie";"Averea de două milioane de dolari americani";"Declarații șocante ale lui C. Ș. ";"Abuz la comandă""Afacerile lui Ș. ""Adresele false folosite de C. Șornescu" "Averea de 2 milioane de dolari a lui Ș. ";"Mașinațiunile fraților Ș. ""Frații Ș. acuzați";articole semnate de O. Nemtanu, acesta fiind pseudonimul adoptat de reporterii ziarului, pentru a se proteja de posibile retorsiuni ca urmare a publicării articolelor.
1. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate B. E., director al Direcției Vamale Regionale I. (reținută ca fiind comis de către inculpatul A. F. G. )
  În rechizitoriu s-a reținut că în cursul anului 2000, firma S.C. EXPORT FOREST S.R.L. administrată de cetățeanul moldovean Anatolie Mărgărint, a beneficiat de admiterea temporară în țară a unor mijloace de transport, cu scutire de la garantarea taxelor vamale.
  În cursul anului 2001, Direcția Vamală Regională I., reprezentată prin directorul B. E. a somat firma în cauză să-și reglementeze situația din punct de vedere vamal, iar în urma refuzului s-a declanșat procedura de executare din oficiu.
  În aceeași ordine de idei s-a aratat de către procuror că inculpatul A.
  G. F. a intervenit la directorul regionalei, pentru ca firma să fie scutită de plata taxelor vamale și deoarece a fost refuzat, inculpatul l-a avertizat că dacă se leagă de Anatolie Mărgărint, este ca și cum s-ar "lega de el" dar cu toate acestea, constatând sustragerea de la plata taxelor vamale, B. E. a sesizat organele de poliție
  În decursul lunilor februarie și martie 2001, la Direcția vamală s-a prezentat în mod repetat Anatolie Mărgărint, care a provocat discuții, afirmând că i-ar fi dat
  directorului 10.000 dolari cu titlu de mită și i-a promis că îi va da în continuare alte sume de bani.
  Constatând faptul că se află în fața unei provocări, B. E. 1-a dat afară din birou.
  În plină campanie de atacuri, în cursul unei convorbiri purtate cu avocatul
  M. Vlasov - pe care l-a rugat să-l consilieze asupra celor petrecute - B. E. a aflat că discuțiile purtate cu Anatolie Mărgărint au fost înregistrate pe o casetă audio și că inculpatul i-ar fi declarat că dacă este dispus să-i plătească 10.000 dolari, îi va preda caseta.Avocatul i-a sugerat că ar fi oportun să se întâlnească cu inculpatul.
  Ca urmare a acceptului dat, M. Vlasov a vorbit la telefon cu A. G.
  F. și au perfectat întâlnirea pentru aceeași zi, la sediul Camerei de Comerț.Acesta din urmă nu s-a prezentat, astfel că partea vătămată l-a rugat pe avocat să-i transmită inculpatului A. părerea sa despre fapte.
  În perioada următoare, fotograful Teo Furtună a primit dispoziții de la inculpat, de a se deplasa la sediul D.R.V. I. și la domiciliul părții vătămate, unde să efectueze fotografii.
  În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe: a ). plângerea și declarația părții vătămate B. E.
  La data de_ și_ a fost audiată partea vătămată, iar din declarațiile acesteia a rezultat o stare de fapt parțial diferită de cea pe care procurorul a mentionat-o în actul de inculpare. Astfel parte vătămată arată că într-adevăr în anul 2000 firma Expoforest S. I. reprezentată prin Anatolie Margarit a beneficiat de anumite facilități vamale legale temporare, iar în anul 2001 societatea a fost somată pentru reglementarea acelor probleme și întrucât nu s-a conformat s-a procedat la executarea din oficiu a societății perioada în care a intervenit inculpatul A. G. F. pentru a-l ajuta pe Anatolie Margarit, iar când i s-a comunicat că nu este soluție legală inculpatul l-a amenințat că dacă se "leaga de anatolie Margarit este ca și cum s-ar lega de el și că consecințele o să fie nefaste";. Ulterior partea vătămată a aratat că în lunile februarie -martie 2001 a fost căutat de către Anatolie Margarit care a încercat să negocieze firmei sale în discuțiile purtate acesta făcând afirmația de genul că i-ar fi dat părții vătămate bani și că o să-i dea în viitor precizând atunci când a fost întrebat de partea vătămată la ce se refera Anatolie Margarit afirmând ca i-a dat suma de 10.000 USD.
  În continuare partea vătămată contrar celor reținute în rechizitoriu cum ca ar fi apelat la consilierea avocatului Vlasov în problema respectiva, a arătat că a aflat de la d-nul avocat Vlasov M. că inculpatul A. G. F. ar avea o caseta înregistrată cu partea vătămată pe care încearcă să o exploateze dar dacă îi dă suma de 10.000 USD renunță la ea. S-a arătat în continuare de către partea vătămată că aceasta a continuat discuția cu avocatul Vlasov căruia i-a spus că nu are nici un motiv să-i dea inculpatului acești bani din discuție partea vătămată trăgând concluzia ca Anatolie Margarit a fost trimis de inculpat pentru a obține material compromițător.
  Oricum aceasta deducție a părții vătămate apare de-a dreptul surprinzătoare atâta timp cât în discuția purtată cu Vlasov nu s-a făcut nici măcar tangențial vreo aluzie la ce anume ar conține aceea înregistrare nici de departe nu s-a atins subiectul legat de Anatolie Margarit așa încât ridica serioase semne de întrebare persoana avocatului Vlasov care nu mai departe îl sfătuiește pe acesta să aibă o întâlnire și o discuție cu inculpatul partea vătămată acceptă susținând ca dorea sa afle ce anume dorește inculpatul de la persoana sa.
  În contextul dat potrivit susținerilor părții vătămate avocatul Vlasov a sunat o persoana la telefon despre care a lăsat impresia că este inculpatul pe
  care l-a invitat la Camera de Comerț unde se aflau cei doi pentru a se întâlni cu partea vătămată ,dar inculpatul nu s-a prezentat partea vătămată a plecat rămânând ca inculpatului să-i fie transmis prin avocat punctul de vedere al părții vătămate ulterior nemaiavând loc o altă întâlnire cu excepția faptului ca fotograful ziarului Ziua de I. Teo Furtuna i-a făcut anumite fotografii la locul de muncă și la domiciliu.
  Ce se poate desprinde cu claritate din declarațiile părții vătămate constă tocmai în aceea că nu a avut nicio întâlnire directă cu inculpatul, iar toate informațiile privind un eventual șantaj i-au parvenit din partea avocatului Vlasov fără a fi verificate sau confirmate de alte persoane sau de către inculpat care nici nu s-a prezentat la așa zisa întâlnire stabilită tot de către același avocat. De altfel nu poate fi luată credibilă în întregime nici aceea conform căreia avocatul Vlasov l-a sunat chiar pe inculpat atâta timp cât nu s-a confirmat aceasta susținere, iar inculpatul nu a venit la întâlnire fiind de-a dreptul puerilă susținerea părții vătămate că a plecat nemaiputând aștepta cât nu cu mult timp înainte era interesat să afle ce anume dorește inculpatul de la el.
  Mai degrabă în concret în jurul părții vătămate s-a creat o situație aparentă că ar fi supusă șantajului doar de către avocatul Vlasov inculpatul care daca într-adevăr era interesat să obțină o anumită sumă de bani și care nu era infimă cu siguranța s-ar fi prezentat la întâlnire sau ar fi încercat să ia legătura în continuare cu partea vătămată pentru a-și îndeplini scopul ceea ce nu s-a întâmplat. Așa cum apare conturată situația mai degrabă interesat în cauză ar apărea numitul Vlasov care a prezentat părții vătămate o poveste și care a condus întreaga discuție în sensul ca totul să se desfășoare prin intermediul sau așa încât dacă inclusiv schimbul de replici și trative era purtat prin persoana sa intre partea vătămată și inculpat nu este greu de crezut ca inclusiv remiterea unei eventuale sume de bani s-ar fi făcut tot prin intermediul avocatului Vlasov existand și posibilitatea ca aceasta să rămână în posesia sa și totul sa fi fost ticluit de avocat fără cunoștința inculpatului.
  b)declarațiile martorului Vlasov M. contrazice declarația părții vătămate
  B. E. în legătură cu presupusa sumă de 10.000 U.S.D. pe care i-ar fi pretins- o inculpatul A. G. F. în schimbul predării unei casete audio conținând înregistrările unor discuții " compromițătoare", astfel: în timp ce martorul afirmă că ar fi avut loc o întâlnire între A. G. F. și B.
  E., ocazie cu care, în prezența sa, inculpatul i-ar fi cerut părții vătămate suma de 5.000 USD, în realitate în declarația părții vătămate din faza de urmărire penală este consemnat faptul că "d-l avocat VLASOV mi-a spus că
  A. G. F. vrea 10.000 U.S.D. pentru a mă lăsa în pace... atunci l- a sunat la telefon și l-a invitat (pe inculpat) la Camera de Comerț pentru a se întâlni cu mine, dar el a întârziat și eu am plecat nemaiîntâlnindu-mă cu el, rămânând ca d-l avocat să-i transmită punctul meu de vedere...
  c) articolele publicate în Ziua de I. .
  În perioada martie 2001- mai 2002 au apărut mai multe articole cu un conținut real și obiectiv cu titluri " Obrăznicie costisitoare la Direcția vamală"" B. contra P.D.S.R.""B. -vechi și nou"" Concurs de director la Direcția Regională Vamală"" Afacerea Anvelopa""Tupeu""O caricatură sugerând sex și mită"; -" B. a
  "păpat" terminalul vamal "Dacă eu sunt obligat să dau informații, atunci să așteptați informații" ,"Neputința lui B. "; "B. a primit ultimatum de la Poliție ,"B. îngenuncheat, O caricatură sub titlul "atenție la vămuială", "Ori B., ori NATO";
  "Afacerile mascate ale lui B. ", "Afaceri groase în familia B. ", "Averea "clanului B. ""DRV I. -moșia lui B. "Dinu "Vamă" îl ia la bani mărunți pe B. ""Mita lui B. ""Trecutul directorului B. ";
2. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate P. M. -G.
  , în perioada exercitării funcției de vicepreședinte al C. ui Județean I. ( reținută ca fiind comisă de către inculpatul A. F. G. )
  În perioada anilor 2000-2004, partea vătămată P. M. -G. a deținut funcția de vicepreședinte al C. ui Județean I.
  În cursul anului 2001, a dispus ca salariații din subordine să verifice situația chiriașilor care aveau restanțe la plată. Între aceștia se afla și Ziua de I. care ocupa un imobil aflat pe strada Sărăriei, valoarea chiriei restante fiind de 88.560.907 lei
  Tuturor restanțierilor li s-au expediat somații de plată. După primirea somației, A. G. F. s-a prezentat la biroul lui P. M. -G. și i-a solicitat să efectueze compensări ale datoriei, deoarece Ziua de I. publica actele normative emise de consiliu.Propunerea a fost refuzată, deoarece contravaloarea prestațiilor nu era egală cu chiria.
  După aproximativ o săptămână, în Ziua de I. au început să apară articole critice cu privire la activitatea desfășurată de către vicepreședintele C. ui Județean I. Văzând că atacurile nu încetează, P. M. -G. s-a deplasat la redacție și i-a cerut inculpatului explicații cu privire la cele ce se petreceau. Acesta i-a explicat că atacurile din presă sunt o urmare directă a faptului că a emis somațiile de plată a chiriei și totodată i-a promis că ele vor înceta dacă va efectua demersuri pentru a primi cu titlu gratuit o cantitate de vin de la Stațiunea de Cercetări Viticole I. unde partea vătămată deținuse funcția de director și de asemenea dacă îl va ajuta să cumpere secția fostului I.L.F. I. de la Hîrlău.
  În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe: a ). plângerea și declarația părții vătămate P. M. G.
  Audiată partea vătămată P. M. G. la data de_ arata ca în perioada 2000-2004 a ocupat funcția de vicepresedinte a C. ui Județean I. iar în anul 2001 în timp ce asigura conducerea consiliului i-a fost prezentata o lista a chiriașilor restanțieri printre care se afla și ziarul Ziua de I. fiind emise notificări astfel că în perioada imediat următoare s-a prezentat inculpatul A. G. F. care i-a adus la cunoștiință că nu plătește chirie întrucât în baza unei înțelegeri cu vechea conducere în contrapartida ziarul publica actele normative emise de consiliul județean. Se arată de către partea vătămată că deși i-a explicat inculpatului ca aceste servicii ale ziarului nu acoperă cheltuielile cu chiria inculpatul nu a înțeles afirmând că dacă partea vătămată are ceva cu el atunci și el are ceva cu persoana sa, iar după o saptamână au început să apară în ziar articole ce vizau activitatea părții vătămate la locul de muncă care îl defăimau motiv pentru care s-a hotărât să aibă o discuție cu inculpatul .
  În continuare partea vătămată a afirmat că inculpatul a motivat apariția acelor articole ca urmare a faptului că i s-a cerut plata chiriei și tot în cadrul acelei discuții pe care a avut-o la redacția ziarului partea vătămată deplasându-se în acel loc a rezultat ca inculpatul i-a spus părții vătămate că publicațiile vor fi stopate dacă partea vătămată îi facilitează fără plata procurarea unei cantități de vin de la stațiunea unde a fost director și dacă îl va ajuta sa cumpere secția fostului ILF I. propunere refuzată de către victima. Ulterior în ziar așa cum arată partea vătămată au mai apărut articole iar în anul 2004 inculpatul împreună cu T. A. i-a cerut să-i faciliteze câștigarea unor lucrări reparație drumuri fiind refuzat de partea vătămată.
  b) articolele publicate în Ziua de I.
  În iunie 2001, iulie 2001, noiembrie 2001 au apărut câte un articol în fiecare lună, în ianuarie 2002, aprilie 2002 și iunie 2002 -5 articole iar în martie și aprilie 2003 un număr de 3 articole în ziar sub titlurile "Mișu Șpagă revine". Redăm din subtext:,, toate suspiciunile privind neregulile în acest caz se învârt în
  jurul vicepreședintelui C. ui județean G. P. . Aspecte ale problemelor de la Mădîrjac au fost sesizate de cotidianul Ziua de I. și în anul 2002""PSD trebuie să se lepede de Mișu Șpagă";"Consilierii județeni se ceartă ca la ușa cortului";"M.
  G. P., acuzat de trafic de influență";"Mișu șpagă""Unde trimite banii publici vicepreședintele P. ""Salariații de la OJCA nu sunt de acord cu P. "Disputa dintre P. și OJCA continuă""Salarii mai mici pentru directorii de regii""Sentință amânată în procesul P. vs. Cotoman""Conflict fățiș în fruntea CJ".
3. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate G. M., fost director adjunct la DAFIS I. în perioada anului 2001 și director general la
  S.C. A. S.A în perioada anilor 2002-2004. .( reținută ca fiind comisă de către inculpatul T. A. I. )
  În perioada anilor 2002-2003, întreprinderea A. desfășura acțiuni de publicitate prin intermediul cotidienelor locale "EVENIMENTUL", "ZIUA DE I. " precum și la "RADIO TERRA", "VOX T" și postul de televiziune "TELE M".
  În cursul lunii septembrie 2003, în Ziua de I. au apărut mai multe articole cu conținut negativ la adresa lui G. M., referitoare la modul defectuos în care conducea societatea.
  În luna noiembrie 2003, T. A. I. l-a sunat pe G. M. și i-a propus o întâlnire, care a fost refuzată, astfel că discuțiile au fost purtate în continuare la telefon. Se reține că inculpatul a început prin a-i reproșa faptul că firma pe care o conduce nu face publicitate prin intermediul cotidianului Ziua de I.
  G. M. s-a declarat în principiu de acord să colaboreze pe tema discutată, dar și-a manifestat dorința ca un astfel de contract să prevadă servicii reciproce, tip barter.
  Inculpatul T. A. I. a refuzat propunerea, astfel că în coloanele ziarului au continuat să apară articole cu conținut negativ la adresa societății și a părții vătămate.
  În final, în cursul lunii decembrie 2003, pentru a pune capăt atacurilor, G.
  M. a decis să încheie un contract de publicitate pe timp de o lună, valoarea plătită fiind de 45.898.802 lei .
  În cursul lunii decembrie, Ziua de I. nu a mai publicat atacuri la adresa lui G. M. .
  În luna ianuarie 2004 atacurile au fost reluate, după care T. A. I. 1-a abordat din nou la telefon, dar G. M. a refuzat să mai poarte discuții cu acesta.
  În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe: a ). plângerea și declarația părții vătămate G. M.
  Audiată la data de_ partea vătămată G. M. arată că îl cunoștea pe inculpatul T. fiind fostul sau șef de la "Monitorul";. În cursul lunii septembrie 2003 se arată de către partea vătămată că în ziarul Ziua de I. au apărut mai multe articole negative la adresa sa legate de funcția de director pe care o deținea la A., iar în luna septembrie 2003 și apoi în noiembrie 2003 a fost contactat telefonic de către inculpatul T. A. I. care i-a propus o întâlnire și care i-a reproșat părții vătămate că nu face publicitate și prin intermediul ziarului său, partea vătămată acceptând să colaboreze și să încheie un contract de prestări servicii reciproce ,dar în condițiile date, inculpatul T. A. nu a fost de acord lăsând să înțeleagă că ziarul său vrea să încaseze bani pentru publicitate, fără vreo explicație anume nici măcar să facă aluzie la existența vreunei încercări de șantaj partea vătămată în luna decembrie 2003 a încheiat pentru timp de o săptămână un contract de prestări servicii cu ziarul Ziua de I. timp în care nu au mai apărut articole ca apoi în ianuarie 2004 publicațiile să
  apară din nou partea vătămată refuzând să mai încheie vreun alt contract cu inculpatul
  1. articolele publicate în Ziua de I.
    În anul; 2001 au apărut 2 articole,în anul 2002 5 articole și în anul 2003 majoritatea celor de la dosar sub titlurile "Afacere păguboasă""Cine îl plătește pe directorul de la A. SA""Grevă la RATC""Giubemea ține cu dinții de scaunul de director""Primăria nu se încurcă în contractul de muncă al lui Giubemea""Giubemea a depus bilanțul""Mocnește scandalul la firma lui Giubemea""Microbuzele primăriei fac trasee de autobuz""Monopolul transportului de stat al Primăriei" Giubemea conduce singur-singurel A. sa""Giubemea rămîne singur-singurel""Șoferii ucigași" "Cenzorul Bejenariu" "Un sfert de tonă de aur""Afacere păguboasă""Interese obscure înconjoară afacerile directorului Giubemea""Afacerea microbuzelor""Rață îl ține în brațe pe Giubemea" "Giubemea va trebui să-și ascundă, mâine, mașinile în vizuină""Rață și Giubemea se înțeleg perfect""Rață îl protejează pe Giubemea""Microbuzele lui Giubemea nu vor avea pe unde să circule""Giubemea este uscat de amenzile lui Rață""Haosul de la SC A. SA";începutul falimentului pentru SC A. SA""Șoferii lui Giubemea vor salarii mai mari""Chiulăul""Va chiuli Giubemea și la Adunarea Generală a acționarilor firmei pe care o conduce "Promisiunile pionerești ale directorului de la A. SA""Un nou scandal G. ""Directorul G. este hăituit de AVAB";
4. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva omului de afaceri partea vătămată B. loan (reținută ca fiind comisă de către inculpatul T. A. I. )
  Partea vătămată B. loan este director și asociat la firma S.C. C. S.A. din I. cu o cifra de afaceri importanta la nivelul acelei perioade.
  În vara anului 2003, la biroul său s-a prezentat o persoană neidentificată, care s-a recomandat a avea calitatea de reporter și care a solicitat ca S.C. C.
  S.A. să sponsorizeze Ziarul de I. cu suma de 15.000-18.000 euro, pentru a nu lăsa ziarul "să moară".
  Cererea a fost refuzată de partea vătămată, care i-a precizat solicitantului că firma sa nu are nevoie de publicitate, fiindcă este organizată ca atelier protejat. Persoana care și-a declinat calitatea de ziarist 1-a amenințat pe B. loan în sensul că "va avea de suferit ca urmare a refuzului", după care a părăsit sediul firmei.
  În următoarea perioadă, la sediul societății s-au prezentat în mai multe rânduri reporterele M. O. și P. Z. (alias C. P. ), care au solicitat cu insistență diverse informații, care după ce au fost date cu bună credință astfel după cum afirmă B. loan, în ziar au apărut articole care deformau realitatea.
  După apariția lor, B. loan s-a deplasat la sediul redacției Ziua de I., unde a avut o convorbire cu inculpatul T. A. I., în cursul căreia a solicitat explicații cu privire la conduita ziarului și i s-a răspuns că aceasta este urmarea refuzului de a oferi sponsorizarea solicitată.
  Totodată, inculpatul T. a precizat că se impune organizarea unei întâlniri cu A. G. F., pentru a se stabili condițiile în care atacurile în presă vor înceta, dar partea vătămată a plecat, întrerupând orice contacte cu reprezentanții ziarului
  În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe: a ). plângerea și declarația părții vătămate B. I.
  Partea vătămată a fost audiată la data de_ și_ când a relatat împrejurările legate de vizita unei persoane ce a avut loc în vara anului 2003 și care s-a dat drept report al ziarului Ziua de I. persoana a cărui nume nu îl reține, dar care i-a cerut o sponsorizare pentru ziar și întrucât a primit un răspuns negativ a plecat iritat dându-i de înțeles că va avea de suferit datorită acestui refuz. Se arată că în perioada următoare au apărut în ziar la adresa părții
  vătămate și a firmei articole denigratoare în ziarul Ziua de I. semnate de reporterii M. O. și C. P. persoane care cereau informații societății dar care le publicau sub o altă formă denaturată.
  În urma apariție mai multor publicații partea vătămată a aratat că s-a deplasat la redacția ziarului pentru a purta o discuție cu conducerea acestuia și a le spune ca cele publicate nu corespund realității iar din discuțiile avute, din gesturile și vorbele inculpatului T. a rezultat faptul ca acele articole sunt urmarea refuzului părții vătămate de a sponsoriza ziarul și că ar fi necesară o întâlnire și cu A. G. pentru a fi "scutită partea vătămată de apariția altor articole.
  Surprizător partea vătămată deși nu este șantajată de inculpatul T. amenințată în vreun fel fără a indica ce anume a făcut-o să deducă și să se simtă ca victima a vreunui șantaj rezumând a afirma că a înțeles din gesturi, vorbe care nici acestea nu sunt indicate în concret ci doar folosite cuvinte în general a apreciat fără vreo justificare pertinentă că și-a dat seama că este șantajată refuzând în continuare orice altă discuție cu inculpații.
  Oricum este de-a dreptul surprinzător în primul rând ca parchetul nu s-a sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunii de șantaj de către autorul necunoscut, și mai surprinzătoare este însăși motivarea procurorului considerând că, afirmația părții vătămate, în sensul că i s-a solicitat "pe un ton autoritar" să încheie un contract de publicitate nu probează șantajul propriu al acelei persoane.
  Aceleași argumente au fost reținute de procuror și cu privire la faptul că nu a fost începută urmărirea penală împotriva autoarelor articolelor ,dar de-a dreptul revoltătoare apare poziția procurorului care în lipsa unor probe certe de vinovăție începe urmărire penală și chiar dispune trimiterea în judecată pentru această faptă în forma instigării a inculpatului T. A. I. cu toate că nu s-a reușit a se stabili legătura între acesta și persoanele instigate și nici măcar din declarațiile părții vătămate nu rezulta cu ce anume a fost șantajat o simpla impresie sau aparență a existentei unei infracțiuni chiar a unui șantaj nu este suficienta atât timp cât șantajul presupune existența unei constrângeri morale, materiale la care este supusă partea.
  b) articolele publicate în Ziua de I.
  În anul 2003 au fost publicate articolesub titlurile: "Directorul "C. " S.R.L. acuzat de flirt" "Caracatița B. ""Caracatița C. ""De unde vin banii pentru firma
  C. S.A.""Prostituție intelectuală la C. S.A.""Polițiștii la mâna directorului C. S.A.""Zeci de miliarde de lei apărute de nicăieri pentru C. S.A" articole au fost publicate sub semnătura reporterilor M. O. și P. Z. .
5. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate A. N., director al R. I. (reținută ca fiind comisă de inculpații T. A. I. și A. G. F. )
  Partea vătămată A. N. ocupa funcția de director la Regia Autonomă de Transport Electric în Comun din I.
  În cursul lunii ianuarie 2003, din dispoziția sa a fost efectuată o verificare cu privire la datoriile chiriașilor față de regie între debitori figura și S.C D. A. S.R.L., care avea o restanță de plată în sumă 80 milioane lei.
  Ca urmare a acestei situații, s-a dispus acționarea în judecată a debitoarei. Urmare acestui fapt, s-a reținut de procuror că în decursul lunii februarie
  2003, la sediul regiei s-a prezentat inculpatul T. A. I., care i-a transmis lui A.
  N. mesajul din partea lui A. G. F., conform căruia, dacă nu se renunță la acțiunea în justiție, prin care se pretindeau cele 80 milioane de lei, se va declanșa o campanie agresivă de presă împotriva sa și împotriva instituției pe care o conduce, fapt ce s-a și produs ulterior.
  În cursul lunii martie 2003, văzând că atacurile nu încetează, partea vătămată l-a trimis pe inginerul R. B. la S.C.D. A. S.R.L., pentru a lămuri aspectele legate de stingerea creanței și pentru a cere ca atacurile cu caracter denaturat și tendențios să înceteze.
  Martorul a stat de vorbă cu A. G. F., care i-a comunicat că nu va renunța la campania de presă, datorită faptului că firma sa a fost acționată în judecată.
  În cursul lunilor decembrie 2004 și ianuarie 2005, B. R. a fost contactat telefonic în mod repetat de către T. A. I., și ulterior s-au întâlnit. Cu acea ocazie, inculpatul a solicitat ca regia să încheie un contract de publicitate în valoare de 50 milioane lei, urmând ca în contrapartidă, Ziarul de I. să publice articole laudative la adresa regiei și implicit a conducerii. Partea vătămată nu a dat curs propunerilor.
  În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe:
  a ). plângerea și declarația părții vătămate A. N. care a fost audiată la data de_ și_, iar din declarațiile acesteia rezultă că în calitate de director la Ratec avea ca și atribuții și analiza debitorilor față de restanțe, astfel că în cursul lunii ianuarie 2003 a constatat ca printre debitori figura și D. A.
  1. I. cu o datorie de 8000 lei care includea și dobânzile calculate din 2001, astfel că a dat dispoziție compartimentului juridic să acționeze debitorii în judecată pentru recuperarea debitului .Aflând că D. A. se afla în lichidare judiciară astfel că Ratec s-a înscris în tabloul creditorilor la masa credală. În luna februarie 2003 susține partea vătămată a fost căutată de către inculpatul T. A.
    I. care i-a spus ca vine din partea inculpatului A. F. G. pentru a-i transmite părții vătămate să retragă acțiunea în justiție, în caz contrar urmând ca împotriva părții vătămate și a firmei să se declanșeze o campanie agresivă în ziarul Ziua de I. Partea vătămată a refuzat să dea curs cererii inculpatului susținând că din obligațiile de serviciu reieșea datoria sa de a apara interesele firmei astfel ca la plecare inculpatul i-ar fi spus că va vedea ce se întâmplă.
    Cu toate că în cursul lunii februarie 2003 partea vătămată și-a justificat refuzul față de propunerea inculpatului T. invocând existenta atribuției de serviciu de a apăra interesele firmei surprinzător în luna martie 2003 fără vreo schimbare de situație și fără a mai fi căutat de vreunul din inculpați totuși partea vătămată ia o hotărâre prin care după propriile susțineri încalcă atribuțiile de serviciu și trimite la D. A. ca și delegat pe numitul B. R. pentru a rezolva problemele legate de debit precum și cele prin care au fost prezentate în presa informații denaturate despre persoana sa și a firmei.
    Ulterior partea vătămată a aflat din disctuțiile purtate cu B. R. ca acesta a discutat cu inculpatul A. G. F., iar răspunsul acestuia a fost că nu va renunța la campania agresiva declanșată întrucât regia a îndrăznit sa atace firma lui în judecată Se arată că în continuare ca B. R. a fost contactat telefonic în luna decembrie 2004 și ianuarie 2005 de către inculpatul T. alin care i-a propus sa o determine pe partea vătămată să încheie un contract de publicitate în valoare de 5000 lei dar propunerea a fost din nou refuzată de partea vătămată. Important este a se reține în situația de față ca inclusiv conduita societății părții vătămate este una culpabilă care din anul 2001 a înregistrat în evidente debitul societății inculpatului dar care numai în anul 2003 a acționat în vreun fel pentru a-și rezolva situație așteptând să acumuleze dobânzi însemnate pe lângă capital iar pe de alta se poate observa ca articolele așa zis defăimătoare la adresa părții vătămate au apărut cu mult timp la un an după așa zisul șantaj abia în perioada anului 2004 .
    b) articolele publicate în Ziua de I.
    În perioada anului 2004 au fost publicate mai multe articole "Afacerile mafiote ale lui N. A. "" Alte pierderi de sute de milioane""A. amendat""Indolența lui A. ""Municipalitatea va dispune un control amănunțit la Regia de transport""Doi directori de un miliard""Atentate zilnice la viața cetățenilor""A. și apropiații lui pun în pericol viața ieșenilor""A. își îngroapă incompetența în străzile orașului""Bătaie de joc pe banii ieșenilor"Tramvaiele morții circulă libere sub ocrotirea directorului A. ""Gunoaiele ucigașe""Municipalitatea a luat în calcul schimbarea din funcție a directorului A. ""Caracatița neamurilor de la RATEC" "Mincinosul""Continuă seria blocajelor de tramvaie și trolee" "Moșia lui A. " "Tramvaiele ucigașe""Nașul și finul distrug orașul";"Mafia lui A. face victime în continuare""A. și PSD""A. habar nu are să folosească un aparat ultramodern""Angajații lui A. cer majorarea salariilor""Izbucnesc nemulțumirile angajaților la adresa lui A. " "A. este bun de plată" "Judecătorii decid dacă A. a defavorizat un furnizor "A. încalcă legea, A. stabilește vinovații""Tramvaiele criminale ale lui A. ""Alte matrapazlâcuri ale lui A. ""A. nu are nici o soluție""Bătaia de joc a lui A. ""Tun de 72 miliarde""Dovada incompetenței""Și-au forat singuri motorina din boxa"Bomba lui A. ""A. a fost acuzat de rea voință""RATEC va plăti penalizări furnizorilor"Decizie inadmisibilă în dosarul RATEC"" A. folosește banii publici după cum îl taie capul"Lucrări periculoase executate de RATEC""A. conduce regia în funcție de interesele neamurilor"Tramvaiele second hand nu sunt omologate""Incompetentul cameleon"articole publicate sub semnăturile: O. Nemțanu, Gabi Cohuț, S. Scripcaru, C. Mazilu, D. Marțuneac, Ana M. - Chițiga, C. Nedelcu.
6. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate S. T.
  .(reținută ca fiind comisă de inculpatul A. G. F. . Partea vătămată S.
  1. este acționar și director general al S.C. I. S.A. din I. Principalul obiect de activitate al firmei îl constituie construcțiile industriale și civile cu o cifra de afaceri anuală însemnată
  Între lucrările contractate la nivelul anului 2004 se enumera și cea privind construcția noului sediu al Spitalului de Urgențe din I.
  Numitul Butnariu C. a fost acționar al revistei OFERTA LUNII, care în anul 2005 a fost vândută către grupul de firme aparținând lui A. G. F. .
  În cursul lunii martie 2004, Butnariu C. s-a prezentat la biroul directorului S.C. I. . S.A. și i-a propus ca firma să încheie cu Ziua de I. un contract de publicitate în valoare de 25.000 euro, motivând și un interes propriu cu privire la tranzacție, prin aceea că ar fi devenit acționar la ziarul menționat.
  Deoarece valoarea contractului propus era prea mare, S. T. a respins în termeni fermi oferta.
  Ca urmare a poziției exprimate, Butnariu C. i-a sugerat directorului să mai mediteze asupra propunerii, deoarece dacă nu este acceptată, în ziar vor apărea articole cu caracter denigrator. Evenimentul i-a fost relatat de către director, contabilului șef S. n I. .
  După o perioadă de timp, într-una din zilele lunii aprilie 2004, Butnariu C. s-a prezentat din nou la sediul firmei și a solicitat să se încheie un contract de publicitate în valoare de un miliard lei, dar a fost din nou refuzat din aceleași motive. Cu toate acestea, directorul general 1-a trimis să discute propunerea și cu contabilul șef.
  După alte câteva zile, Butnariu C. s-a prezentat la biroul acestuia din urmă, care încă de la începutul discuției i-a reproșat atitudinea manifestată față de directorul general al firmei.
  Butnariu C. s-a scuzat, declarând că a fost trimis să procedeze în modul arătat de către patronul A. G. F., și a precizat că astfel procedează toate publicațiile.
  Martorul declară că fiind indignat de procedeul folosit 1-a întrebat pe învinuit
  "dacă copilul său ar afla cu ce se ocupă, cum ar reacționa?". El a răspuns că "ăsta e serviciul și trebuie să facă ce spune patronul".
  În pofida șantajului, în cele din urmă, în considerarea faptului că anterior firma recursese la contracte de publicitate prin revista Oferta Lunii, contabilul șef a acceptat să încheie un contract cu S.C D. PRES I. S.R.L., pentru suma totală de 2249 euro+T.V.A., pe durata de 9 luni, cu o rată lunară de 250 euro . A pus însă și o condiție, anume ca din valoarea contractului să fie scăzută suma de
  32.000.000 lei, reprezentând contravaloarea unei datorii a ziarului pentru o lucrare anterior executată
  Această modalitate de recuperare a datoriei, a fost acceptată în principiu și astfel se explică faptul că în factură se menționează că a fost achitată numai suma de 50.000.000. lei, dar a precizat că "șeful său nu va fi de acord".
  Cu toate acestea, deoarece nu s-a încheiat contractul la valoarea de 1 miliard solicitată, în luna iulie 2004, în Ziarul de I. au început să apară articole îndreptate împotriva lui S. T. și împotriva societății, din conținutul cărora rezulta faptul că atribuirea construcției a fost făcută printr-o licitație trucată, că situațiile de lucrări sunt false și deci se sustrag bani publici, că furtul general comis de asociați îi determină și pe muncitori să fure, ajungându-se până acolo încât, pentru a ilustra un articol cu această tematică, un reporter s-a deplasat la Spitalul de Urgențe și 1-a determinat pe un muncitor să sustragă doi saci cu ciment, care au fost cumpărați de instigator contra sumei de 100.000 lei.
  În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe;
  a ). plângerea și declarația părții vătămate S. T. din data de_ și_ în care arată că a fost căutată de numitul Butnariu Constatntin în aprilie
  - mai 2004 care i-a propus să încheie un contract de publicitate și reclama în valoare de 25.000 euro oferta refuzată la care părții vătămate i s-a recomandat că ar fi mai bine să se gândească. Se arată de asemenea de către partea vătămată că în continuare a revenit numitul Butnariu Constatntin pentru a insista în încheierea acelui contract primind un răspuns negativ, astfel că începând cu lua iulie 2004 au început să apară în presă articole denigratoare la adresa persoanei sale și a societății, dar în tot acest timp partea vătămată nu a avut nici o întâlnire cu vreunul dintre inculpați, iar în perioada apariției articolelor la sediul societății s-a prezentat pentru un interviu reportera de la ziarul respectiv ,M. O., care a stat la discuții cu directorul economic S. n, dar care a refuzat să răspundă la întrebări, astfel că a afirmat că articolele vor continua să apară până la falimentul societății. Partea vătămată în declarațiile date a menționat că la momentul la care a refuzat încheierea contractului numitul Butnariu C. i-a spus că va avea probleme cu ziarul unde este acționar întrucât vor apărea articole denigratoare la adresa sa și a societății. Nu mai departe partea vătămată arată în aceeași ordine de idei că societatea sa a avut o colaborare mai îndelungată cu numitul Butnariu prin intermediul acestuia derulând contracte de reclama și publicitate de zeci de milioane de lei.
  d). declarația martorei C. u L. din care rezultă că în cursul uneia dintre vizitele de documentare la I., în momentul în care ziarista M. O. ieșea de la sediul firmei, a afirmat "că aceasta va ajunge la faliment" aspecte ce demonstrează poziția reporterei față de fapte. Ziarista ieșea de la sediul firmei și a afirmat "că aceasta va ajunge la faliment" aspecte ce demonstrează poziția reporterei față de fapte.
  e) articolele publicate în Ziua de I. :
  În anul 2004 au fost publicate articole sub titlurile "S. și N. negociază o bagatelă de zece miliarde lei""Neregulile de la Spitalu de Urgențe i-au uimit pe medici""Alexandriuc a închis ochii la afacerile lui S. " "Alexandriuc a promovat un turism de urgență" "Fazanii lui Alexandriuc" "Documente pentru care
  1. tremură"Tăcere în privința ilegalităților de la spitalul de urgențe""Noua Clădire a spitalului de urgențe a născut o vilă""Ilegalitățile directorului S. continuă""Miliarde de lei achitate pe baza unui document fără nici o valoare""Lanțul golăniilor la I. "" S. a băgat mâna, până la cot, în banii de la Spitalul de Urgențe""Curtea de conturi verifică I. ""Șacalul de la I. ""Conducerea Spitalului de urgențe visează bani de la Uniunea E. peană""I. a cîștigat ilegal""Matrapazlîcurile directorului de la I. S.A.""S. a dat de dracu!""Cum fură angajați lui S. ""întrebări pentru S. "" Golăniile lui S. provoacă indignarea ieșenilor""Golăniile lui S. ""Monetăria I. SA""Miliarde furate din banii publici"articolece poartă semnătura reporterilor M. O., O. Nemțanu și C. Nedelcu
    În situația acestei părți vătămate nu s-a dovedit ca vreunul dintre cei doi inculpați ar fi fost implicați în activitatea de încheiere a contractului de publicitate din contră doar prezenta numiților Butnariu C. și M. O. a fost remarcată la sediul firmei aceștia fiind cei care au făcut oferte pentru încheirea unor contracte sau obținerea de informații și de asemenea nici un moment nu s-a dovedit ca inculpații i-au trimis sau instigat la comiterea de infracțiuni
7. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate J. R. -S. , președintele A. I. (reținută ca fiind comisă de inculpatul A. G. F.
  .
  La data de 1 septembrie 1999, A. I. a închiriat un birou în suprafață de 20,5 metri pătrați către S.C. E. M. I. S.R.L. I., al cărei director era Timofticiuc I., și la care asociați erau A. F. G., care deținea 96 % din acțiuni, iar soția sa, A. Violeta deținea 4% din acțiuni.
  La data de 21 septembrie 2000, când expira durata contractului, deoarece chiria în valoare de 17.700.000 lei nu era achitată, i s-a comunicat debitoarei că închirierea nu va mai fi prelungită și totodată a fost aplicat un sigiliu pe ușă.
  În replică, A. G. F. a acționat A. în judecată și a solicitat daune morale în valoare de 1.000.000.000 lei. Totodată a reocupat abuziv spațiul până la data de 11 iunie 2001, timp în care nu a plătit chiria în valoare de
  44.189.000 lei, ceea ce a determinat A. să acționeze în judecată S.C. E. M.
  I. S.R.L.
  În luna iunie 2001,se retine de procuror debitoarea părăsea spațiul, inculpatul A. G. F. a luat legătura cu J. R. -S. și i-a propus să facă o comandă de publicitate pentru a compensa datoria existentă, dar a fost refuzat. A doua zi după aceasta, inculpatul 1-a sunat la telefon pe președintele A.
  și a reînnoit propunerea fiind refuzat din nou, l-a amenințat, afirmând că "îl va face de comandă" ulterior, au apărut în Ziua de I. articole cu caracter defăimător la adresa părții vătămate și a cooperativei.
  Totodată, din inițiativa inculpatului, articolele apărute în ziar au fost trimise la U.C.E.C.O.M. B., cu scopul de a determina schimbarea din funcție a părții vătămate și de a antrena răspunderea sa materială, civilă sau penală.
  Controalele efectuate de U.C.E.C.O.M. au confirmat nerealitatea susținerilor din cuprinsul articolelor.
  În decursul anilor 2003-2005, în Ziarul de I. au continuat să apară articole îndreptate împotriva părții vătămate.
  În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe: a ). plângerea și declarația părții vătămate J. R. S.
  Fiind audiată la data de_ și 8 martie 2005 partea vătămată arată împrejurarea potrivit căreia neplata chiriei unui spațiu de către chiriașul SC E. media Inv S. a declanșat un proces în instanța de judecată, iar în condițiile respective s-a întâlnit pentru prima dată cu inculpatul A. G. F. fiind vorba de anul 2001,inculpatul propunându-i în idea compenarii chiriei o ofertă și anume încheierea unei comenzi de publicitate ,dar pe care partea vătămată a refuzat-o și atunci când s-a insistat telefonic astfel că la final persoana de la telefon i-a spus că o va "face de comandă";. În continuare se arată că în ziarul Ziua de I. au apărut articole defăimătoare ce au fost trimise și la sediul societății din B.
  1. declarațiile martorei Florea Virginia persoana ce cunoaște aspecte legate de procedura de acționare în judecată a debitorului observând apariția în ziar a unor articole la adresa părții vătămate, dar care nu cunoaște aspecte legate de existenta vreunui șantaj.
  2. articolele publicate în Ziua de I. :
  În anul 2004 au apărut în ziar articole sub titlurile;; J. a dat bir cu fugiții", "J. rămâne fără cooperație" "Groparul Cooperației" articole semnate de reporterii D. Grădinaru și Gelu Jireghie
8. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate F. R. (reținută ca fiind comisă de inculpatul A. G. F. )

F. R. este asociat și director general al grupului de firme S.C. F. G.

din I. care și-au făcut publicitate în diversele cotidiene care apar în municipiul I.

În perioada menționată, F. R. l-a cunoscut pe inculpatul A. G.

F., care în încercarea de a obține venituri din publicitate, i-a solicitat să încheie un asemenea contract în favoarea cotidianului Ziua de I.

Inițial oferta a fost refuzată, motiv pentru care inculpatul a amenințat -o pe partea vătămată cu represalii, constând în declanșarea unei campanii de presă negative la adresa firmelor și la adresa persoanei sale.

Astfel după cum rezultă din declarația părții vătămate, cunoscând faptul că mai multe societăți comerciale și persoane publice din I. au fost victime ale unor campanii murdare de presă, a cedat șantajului și a încheiat cu S.C P. G. S.R.L., din care făcea parte la acea vreme, Ziua de I., contractul nr. 19 din 10 ianuarie 2002, pe o durată de 6 luni, obligându-se să plătească servicii publicitare în valoare totală de 900 dolari plus T.V.A.

La data de 8 iulie 2003, fiind supus aceluiași tip de presiuni din partea inculpatului care îl amenința că va publica articole prin care va informa opinia publică despre faptul că terenul pe care edifica locuințe în cartierul I.C. Brătianu este impropriu construirii de locuințe, a încheiat un act adițional la contractul inițial, pentru perioada iulie 2003-30 iunie 2004, prin care S.C. F. G. S.A., angaja servicii publicitare în valoare de 3000 euro .

Pentru a nu pierde clienții în cazul unui atac de tipul celui descris, partea vătămată a plătit în avans întreaga valoare a contractului la sfârșitul lunii aprilie 2004 .

În acea perioadă se desfășura campania electorală, iar F. R. candida la funcția de primar al municipiului I.

Procurorul a reținut faptul că inculpatul cunoscând acest fapt, care constituia o oportunitate majoră pentru interesele sale cu caracter infracțional, s-a decis să folosească în beneficiul său împrejurările, astfel că 1-a sunat la telefon și i-a solicitat părții vătămate, încă 7.000 euro.

La început, F. R. a evitat să dea un răspuns tranșant, dar după apeluri telefonice și amenințări repetate, s-a oferit să plătească încă 1500 euro în contul ultimului contract.

Inculpatul a refuzat oferta și folosind un limbaj aparte, a continuat să-l amenințe. Această ultimă convorbire a fost înregistrată de partea vătămată pe telefonul său mobil, nr. 0744/613612.

Înregistrarea a fost citită de către ofițerii de poliție judiciară și a fost consemnată în procesul verbal din data de 3 martie 2005

În dovedirea acestei fapte Parchetul a invocat următoarele probe: a ). plângerea și declarația părții vătămate F. R.

Din declarațiile părții vătămate din data de_ si_ rezultă ca a încheiat un contract de publicitate cu ziarul Ziua de I. întrucât a fost amenințată de inculpat că în caz contrar va declanșa o campanie de presă negativă împotriva sa și a societăților pe care le conduce. La expirarea acestui contract a fost contact din nou de inculpat care l-a amenințat din nou și după câteva luni partea vătămată a cedat încheiind contractul cu o valoare de 150 euro/luna. Din declarațiile părții vătămate ultimul contract a fost încheiat în martie-aprilie 2004 și tot ca urmare a amenințărilor făcute de inculpat afirmând că va aduce la cunoștiința publicului aspecte negative legate de proiectul derulat de firma părții vătămate privind construcția de locuințe contract achitat în întregime în aprilie 2004. Se susține în continuare că inculpatul l-a contactat în continuare pe F. care se afla în campanie electorală și i-a cerut suma de 10.000 euro spunându-i ca atacurile la care ar putea fi supus i-ar aduce

prejudicii mult mai mari .partea vătămată în aceste condiții a refuzat să dea un răspuns ferm în final a oferit încă o suma de 1500 euro alături de cea de 3000 euro plătita ,dar inculpatul a refuzat și a început să îl amenințe convorbire înregistrată după spusele părții vătămate involuntar pe telefonul mobil al victimei, iar în urma convorbirii au început sa apară articole defăimătoare la adresa sa.

declarațiile martorei Stefănescu Cornelia L. angajată la biroul de avocatură în calitate de secretara arată că a auzit o discuție purtată la telefon de Vlasov timp în care acesta era agitată spunând de mai multe ori "nu se poate așa ceva"; aflând apoi din relatările exclusive ale avocatului că este șantajat atât el cât și F. R. de inculpatul A. inonesei G. martora nefiind în măsură să indice în ce anume au constat acele constrângeri.
declarațiile martorului Vlasov M. care susține că a fost sunat de F. în preajma alegerilor din 2004 și care i-a spus că trebuie sa-i dea inculpatului A. suma de 7000 euro sau dolari pentru a nu fi supus unor invenții ziaristice și că i-a dat înainte suma de 3000 de euro .În acest sens martorul a susținut că i-a telefonat inculpatului spunându-i că nu poate să facă așa ceva dar i s-a răspuns de către inculpat să nu se bage între el și F. .
procesul verbal încheiat privind înregistrarea convorbirii între partea vătămată și inculpat fără a fi confirmat de procuror, fără a exista suportul și fără a fi folosită tehnica de înregistrare .
articolele publicate în Ziua de I.

În ziar în aprilie-iulie 2004 au apărut articole cu titlurile "Liberalul F. contestat" "Escroc, pretins liberal, candidat la primărie""Cartierul de vile al lui F. riscă să o ia la vale""R. F. este în cădere liberă""Ghinionul lui R. ""Versantul

B. prezintă pericolul unor alunecări de teren""Dispută între F. și Vlasov""F. a prevăzut alunecări ale terenului de sub vilele pe care le construește""Disperați după Ciolan""Vlasov și F. au distrus opoziția la I. ""F. visa să ajungă președinte al C. ui Județean""F. minte de îngheață apele""Sminteala lui Șerban""Deputatul cariilor". articole semnate de O. Nemțanu. C. Nedelcu, Gim Grecu, Tudor Leahu și M. Parteni.

13. Șantajul exercitat împotriva părții vătămate D. T. (reținut că fiind comis de inculpatul A. G. F. )

D. T. în anul 2004 se afla la cel de-al doilea mandat la Camera Deputaților bucurăndu-se de notorietate în municipiul I., unde a candidat între altele și la alegerile pentru postul de primar.

Astfel se explică faptul că de-a lungul anilor, în presa ieșeană, cu privire la persoana sa, au fost, în mod firesc, exprimate opinii pro și contra, ceea ce reflectă, în fond, normalitatea unui exercițiu democratic mass-media.

În același timp, partea vătămată deține și calitatea de asociat la S.C. C.

S.A. I.

Prin actul de sesizare s-a reținut că în prima parte a anului 2004, inculpatul a inițiat împotriva lui D. T. o serie de atacuri în cotidianul Ziua de I.

Deoarece era interesat ca imaginea sa să nu fie distorsionată, pentru a avea șanse de succes în alegerile locale, cu toate că firma la care deține acțiuni nu avea nevoie de publicitate, a acceptat să sponsorizeze S.C DP I. S.R.L. și la propunerea inculpatului a plătit contravaloarea unui autoturism care i-a fost predat acestuia.

D. T. arată că văzând atacurile din ziar, a sunat la redacție și prin intermediul lui T. A. I., a stabilit o întâlnire cu inculpatul A. . În cursul acesteia, solicitând explicații cu privire la campania de presă îndreptată împotriva

sa, i s-a precizat că nu și-a respectat cuvântul dat în cursul campaniei din anul 2000, când a promis că va cumpăra pentru ziar un autoturism.

Din conținutul facturii fiscale nr. 2907672 din data de 17 martie 2004, emisă de S.C. DP I., că S.C.C. S.A. a achitat servicii publicitare în valoare de 179.757.000 lei, iar la rubrica date privind expediția, este consemnat faptul că expedierea mărfii a fost efectuată prin delegatul A. M., și este înscris numărul provizoriu al autoturismului, 038 ZVA. S-a considerat de procuror ca achitarea contravalorii autoturismului este rezultatul șantajului.

După o perioadă de timp, atacurile îndreptate împotriva părții vătămate și fiului său, au fost reluate, vizând pe de o parte candidatura lui D. T. (articolul

"un dipotat cu nume de cățel fioros rămîne pe tușă"), iar pe de altă parte, evenimente care îl priveau pe fiul său.

În dovedirea acestei fapte parchetul a invocat următoarele probe: a ). plângerea și declarația părții vătămate D. T.

Partea vătămată a fost audiată la data de_ și_ când a arătat că la începutul anului 2004 în ziarul Ziua de I. au apărut articole defăimătoare la adresa sa și a familiei sale motiv pentru care l-a contactat pe inculpat s-a întâlnit cu acesta și i-a spus că cele scrise în ziar nu sunt adevărate inculpatul răspunzându-i ca s-a scris întrucât partea vătămată nu și-a respectat promisiunea din campania electorala 2000 cum că ar oferi ziarului o mașină. Partea vătămată deși nu a afirmat că nu-și mai aduce aminte de o asemenea promisiune totuși a acceptat să ofere ziarului mașina condiții care între timp s-au modificat fiind încheiat un contract de sponsorizare la valoarea autoturismului D. T. acceptând să încheie contractul pentru a nu se mai scrie lucruri neadevărate la adresa sa și cu toate că s-a continuat campania în ziar nu a mai avut contact cu inculpatul.

declarațiile martorului Coțovanu Ș. care relateaza că a participat alături de D. la campania electorală din anul 2000 și cunoaște că între inculpatul A. și partea vătămată a existat o înțelegere încheiată de comun acord fără existenta vreunei constrângeri potrivit căreia partea vătămată s-a oferit a da ziarului un autoturism contrapartidă pentru faptul ca ziarul i-a facut materiale publicitare în campanie prețul pentru aceste materiale fiind valoarea unei mașini
declarațiile martorului Enea C. persoana care arată ca l-a ajutat pe martorul Cotovanu în campania electorală a părții vătămate și a fost prezent la discuția purtata la tipografie din care a înțeles că partea vătămată achita serviciile făcute de ziar publicații ce țineau de campania electorală plâtind contravaloarea unui autoturism marca Tico.
articolele publicate în Ziua de I.

În februarie 2004 și august 2004 au apărut articole sub titlurile ,,Un depotat cu nume de cățel fioros rămîne pe tușă""Deputatul D. amenință că ne sparge geamurile""Deputatul T. D. a devenit expert în tăiatul frunzelor la câini articole ,, semnate de M. O. și C. Nedelcu

În ceea ce privește poziția adoptată de inculpați aceștia au recunoscut doar faptele de domeniul evidenței, precum încheierea de contracte caracterizate de ei ca fiind legale și au negat cu desăvârșire exercitarea de presiuni mediatice sau amenințări împotriva părților vătămate.

În cursul cercetării judecătorești instanța de fond a procedat la administrarea nemijlocită a probelor necesare, utile și pertinente pentru soluționarea cauzei procedându-se la ascultarea inculpaților, a părților vătămate precum și a martorilor.

Instanța de fond a reținut că starea de fapt stabilită prin rechizitoriu este însă lipsită de suport probator, a fost reliefată printr-o interpretare trunchiată a

probelor suferind chiar și din punct de vedere logic astfel că nu poate fi însușită de către instanță.

Potrivit art.345 alin.1 C.pr.penală asupra învinuirii aduse inculpatului instanța hotărăște prin sentință pronunțând după caz condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.

Art. 345 alin.2 din același cod precizează că soluția de condamnare a inculpatului se pronunță numai dacă instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Din economia acestor texte de lege rezultă cu claritate că instanța de judecată pronunță condamnarea inculpatului numai în situația în care probele strânse în cursul urmăririi penale verificate în cursul cercetării judecătorești dovedesc în mod cert printre altele că fapta a fost săvârșită de către inculpat.

Potrivit art. 200 C.pr.penală"; urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identitatea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.";

Art. 289 C.p.p. dispune că " judecata cauzei se face în fața instanței constituită potrivit legii și se desfășoară în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu";.

Astfel probele strânse în cursul urmăririi penale servesc numai ca temei pentru trimiterea în judecată.

Pentru a servi drept temei de condamnare probele strânse în cursul urmăririi penale trebuie verificate în activitatea de judecată de către instanță în ședință publică, în mod nemijlocit, oral și în contradictoriu.

Numai după verificarea efectuată în aceste condiții instanța poate reține motivat că exprimă adevărul fie probele de la urmărire penală fie cele administrate în cursul judecății.

Pe de altă parte în raport cu dispozițiile art. 62, 63 C.proc.penală cu referire la art. 200, art. 289 C.pr.penală hotărârea prin care se soluționează cauza penală dedusă judecății trebuie să apară ca o concluzie susținută de materialul probator administrat în dosar constituind un lanț deductiv fără discontinuitate.

De altfel examinarea integrală a probelor dosarului demonstrează tendința de a simplifica situația de fapt încât aceasta să corespundă soluției adoptate de trimitere în judecată a inculpaților, iar vulnerabilitatea versiunii acuzării este cu atât mai evidentă cu cât probele testimoniale administrate și verificate în fața instanței în mare parte nu conțin nici măcar minimul de indicii că inculpații au comis faptele, neputând confirma nici una dintre acestea constrângerea morală a părților vătămate martorii audiați în cauză în dovedirea susținerilor părților vătămate reduși ca număr nu au participat direct la nicio discuție, ci au aflat exclusiv din relatările părților vătămate ce s-a întâmplat ori cum nici măcar părțile vătămate nu au fost în măsură să indice în ce anume a constat adevărata constrângere cu atât mai puțin au fost în măsură să o relateze mai departe și martorii să reușească să o reproducă instanței de judecată.

După cum sunt relevate faptele în actul de sesizare, presupusele părți vătămate ar fi fost constrânse de către inculpați să încheie diferite contracte de publicitate cu firmele care editau cotidianul local "ZIUA DE I. ", prin amenințarea cu darea în vileag a unor fapte reale sau imaginare, publicându-se articole compromițătoare la adresa acestora în paginile ziarului respectiv.

Sub aspectul laturii obiective, modalitatea agravată a infracțiunii de

"șantaj" presupune constrângerea exercitată prin amenințare asupra unei persoane, cu privire la darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare,

compromițătoare pentru persoana amenințată pentru soțul acesteia sau pentru o rudă apropiată.

Amenințarea este o infracțiune contra libertății morale (psihice) a persoanei și potrivit structurii juridice prevăzute de disp. art.193 Cpen. aceasta trebuie să fie de natură să alarmeze persoana vătămată, adică să-i insufle acesteia o temere reală (să-i provoace un puternic sentiment de teamă).

Potrivit doctrinei juridice, "amenințarea" - ca modalitate de realizare a constrângerii - este dată de orice acțiune susceptibilă, aptă să inspire sentimentul de alarmă, de temere subiectului pasiv, să pună stăpânire pe cugetul acestuia, astfel încât să nu mai aibă libertatea necesară de a se opune pretențiilor făptuitorului - privind posibilitatea producerii unui rău în viitor.

Din actele și lucrările dosarului nu rezultă conținutul concret al amenințărilor făcute de către inculpați care să le fi produs cu adevărat presupuselor părți vătămate o stare de temere, persistentă pe parcursul unui interval de timp și nici modul prin care ar fi fost constrânsă de către inculpați libertatea psihică (morală) a presupuselor părți vătămate prin darea în vileag a unor fapte compromițătoare în scopul obținerii unui folos material injust de la acestea. În ceea ce privește situația de fapt reținută în rechizitoriu în legătură cu acțiunile de "șantaj" exercitate de către inculpați, din conținutul declarațiilor date în fața instanței de șapte dintre cele unsprezece presupuse părți vătămate se pot reține următoarele:

C. C. - a declarat că la sfârșitul anului 1999 s-a prezentat în biroul său din cadrul grupului de firme "P. " din I. fratele inculpatului A.

F. (identificat în persoana numitului A. M. ), însoțit de o altă persoană pe care nu o poate recunoaște, prilej cu care i-au propus încheierea unui contract de publicitate. Din atitudinea fratelui inculpatului ar fi reieșit că în cazul în care nu va semna contractul de publicitate vor fi publicate articole denigratoare la adresa sa însă nu poate preciza " ce gesturi anume a făcut fratele inculpatului și nici nu i-a spus în mod direct care vor fi urmările refuzului, dându-i de înțeles acest lucru". În cursul anului 2004 a avut o întâlnire cu cei doi inculpați, prilej în care le-a cerut să nu mai publice neadevăruri în legătură cu persoana sa și firmele pe care le conduce iar aceștia "i-au lăsat de înțeles că întrucât sunt puternici, nu are importanță dacă articolele de ziar reflectă ori nu adevărul.

Ș. C. - a declarat că în anul 2000 ar fi fost contactat telefonic de către inculpatul A. F. care i-ar fi spus că deține un dosar voluminos la adresa sa pe care i-l va înainta după ce va plăti o sumă de bani. A doua zi, acesta s-ar fi întâlnit cu numitul TIMOFTICIUC L. care i-ar fi propus să încheie un contract de publicitate - înțelegere concretizată necondiționat prin angrenarea firmei " R. " din I. cu care Ș. C. avea relații de colaborare. După expirarea duratei de valabilitate a contractului de publicitate ar fi fost din nou contactat telefonic de către inculpatul A. F. care i-ar fi propus să prelungească serviciile publicitare, însă în urma refuzului acestuia, după aproximativ șase luni, au început să apară în ziarul "FLACĂRA IAȘULUI" (ce presupune că ar fi fost controlat de inculpatul A. F. ) articole denigratoare la adresa sa.

B. I. - a declarat că în vara anului 2003 s-a prezentat în biroul său de la sediul S.C "COSELF" S.A din I. (al cărei asociat și administrator este) o persoană pe care nu a identificat-o nici până în prezent care i-ar fi solicitat să sponsorizeze ziarul "ZIUA DE I. ", însă precizează că niciunul dintre inculpați nu s-a prezentat vreodată în biroul firmei sale. După apariția unor articole denigratoare în paginile cotidianului "ZIUA DE I. ", acesta s-a deplasat la sediul redacției unde a purtat discuții cu inculpatul T. A. și"

din tonul acestuia, precum și din gesturi" și-ar fi dat seama că s-ar fi dorit ceva de la el, fără să precizeze ce anume.

S. T. - a declarat că în cursul anului 2004 a fost contactat de numitul BUTNARIU C. care s-ar fi prezentat drept acționar la "ZIUA DE

I. " și i-ar fi solicitat încheierea unui contract de publicitate în schimbul

"tăcerii" în legătură cu neregulile firmelor la care este acționar, însă a precizat că BUTNARIU C. nu a făcut nici un fel de referire la inculpații A.

F. și T. A. și că nu a discutat personal niciodată cu vreunul dintre cei doi inculpați.

J. R. S. - a declarat că în ziarul "ZIUA DE I. " au apărut articole defăimătoare la adresa sa întrucât ar fi acționat în instanță firma inculpatului pentru un debit rezultat din neplata chiriei pe imobilul dat spre folosință. Inculpatul A. F. i-ar fi cerut ca în contul datoriei să facă o comandă de publicitate și reclamă în "ZIUA DE I. ", în caz contrar dându-i de înțeles că va continua campania denigratoare. Inculpatul A. F. s-ar fi prezentat la biroul acestuia de câteva ori " însă doar din ușă mă întreba dacă nu mi-am schimbat părerea". F. R. - a declarat că în perioada aprilie-mai 2004 a primit vizita inculpatului T. A. care i-ar fi relatat că inculpatul

A. F. "i-a cerut să încheie un contract de publicitate în vederea susținerii campaniei electorale și a acceptat" - fiind semnat astfel un contract de publicitate cu S.C. "F. G. "SA Ulterior ar fi fost contactat telefonic de inculpatul A. F. care i-ar fi cerut să încheie un alt contract cu valoare mult mai mare, însă " i-am arătat că nu îmi permit acest lucru și chiar am sunat la mai multe cunoștințe pentru a mă ajuta, în sensul de a încheia asemenea contracte cu ziarul inculpaților". Cu ocazia unei discuții telefonice ar fi fost amenințat de inculpatul A. F. afirmând că "voi vedea ce se va întâmpla" și aprecieză că au fost amenințări clare de genul " vei vedea tu". În legătură cu articolele denigratoare apărute în paginile cotidianului "ZIUA DE I. " arată că s-a formulat o plângere penală la instanță pentru infracțiunea de calomnie însă dosarul s-a finalizat în favoarea inculpaților.

D. T. - a declarat că s-a întâlnit personal cu inculpatul A.

F. - care i-ar fi imputat că "nu este om de onoare", în sensul că nu îi achitase campania publicitară desfășurată în paginile ziarului cu prilejul alegerilor locale la care candidase - iar după ce s-a despărțit de acesta s-a hotărât să îi achite contravaloarea unui autoturism marca MATIZ, întrucât în timpul discuțiilor, convenise cu inculpatul să încheie un contract de publicitate. A doua zi a fost contactat de fratele inculpatului, A. M. (consilier în departamentul de marketing) pe care l-a trimis la serviciul contabilitate din cadrul S.C. "C. "S.A. unde a încheiat un contract de publicitate, iar suma de bani reprezentând contravaloarea autoturismului a fost virată din patrimoniul societății comerciale al cărei acționar era în contul

S.C. "DP I. S.R.L.- editorul ziarului "ZIUA DE I. ". Cu privire la apariția unor articole denigratoare în presă, D. T. precizează că "nu a formulat plângere la instanță pentru insultă sau calomnie pentru că a considerat că nu sunt motive temeinice Din conținutul declarațiilor părților vătămate audiate nemijlocit de instanță nu rezultă ca acestea să fi fost

"constrânse" efectiv pentru a încheia diferite contracte de publicitate cu diverși editori ai ziarului "ZIUA DE I. " întrucât presupusele "amenințări" promovate de inculpați cu prilejul discuțiilor directe ori prin telefon s-ar fi rezumat doar la

"gesturi", "tonalitatea vocii" sau le-ar fi dat de înțeles că "se va întâmpla ceva... ", sau că " vor vedea ce se va întâmpla".

Nu mai departe nici una dintre cele șapte persoane care au fost ascultate de instanță nu a precizat dacă inculpații ar fi amenințat-o în concret cu darea în vileag a unor fapte reale sau imaginare, cu consecințele unei compromiteri publice, în cazul refuzului semnării contractelor de publicitate sau dacă acțiunile inculpaților, pe fondul provocării unor stări de alarmare în legătură cu posibilitatea producerii unui rău în viitor, au condus în final la dobândirea folosului material sau moral injust.

Nu mai departe C. C. la data de_ aflată la sediul P.N.A. I. i- a fost prezentata o fotografie în care a recunoscut persoana care la sfârșitul anului 1999 începutul anului 2000 l-a contactat împreună cu Timofticiuc L. fiind aceeași persoană cu care a discutat și în luna decembrie 2004 la redacția ziarului Ziua de I. constatând că această persoană nu este T. A. ,ci A.

M. partea vătămată susținând că s-a aflat în eroare cu privire la aceasta persoana atunci când a crezut că se numește și ca este vorba de T. A., astfel că nu se poate sub nici o formă reține faptul că inculpatul T. are vreo legătură cu vreo eventuală fapta comisă în anul 1999-2000 împotriva acestei părți vătămată atâta timp cât însăși partea vătămată o exlude din cercul autorilor faptei, dar cu toate acestea ignorând inclusiv susținerea părți vătămate procurorul neadministrând nicio altă probă în acuzare totuși contrar evidenței a reținut în sarcina inculpatului T. comiterea acestui act material de șantaj nefiind suficient că s-a greșit deja odată partea vătămată indicându-l pe inculpat ca autor aflându-se în eroare asupra persoanei, eroare pe care a reușit să o îndrepte în timp rezonabil procurorul persista în a menține o situație greșită ,dar care nu mai poate fi apreciată ca o eroare asupra identității persoanei.

Din declarațiile martorilor ascultați în prezenta cauză nu rezultă ca inculpații - condiționând încheierea unor contracte de publicitate - să fi insuflat presupuselor victime temerea că va fi adusă la cunoștința opiniei publice fapte de natură să le discrediteze imaginea, determinându-le să-și schimbe atitudinea și comportamentul.

Martorii BUTNARIU C. și TIMOFTICIUC L. foști directori de publicitate la cotidianul "ZIUA DE I. au declarat că departamentul redacțional era bine organizat, distinct de cel de publicitate, între cele două sectoare neexistând nici o legătură, funcționând chiar în spații separate și că inițiativa semnării unor contracte de publicitate le aparținea în exclusivitate.

Martorii POSTU L. AURELIAN, NEAMȚU R. G., MAZILU C., LEAHU TUDOR, U. UGRUIA S., O. M. -M. LENA și FURTUNĂ CRIN-

ARISTOTEL în calitate de colaboratori, redactori și fotoreportei ai ziarului "ZIUA DE I. au declarat că nu au cunoștință ca inculpații să fi șantajat vreuna dintre presupusele părți vătămate enumerate în rechizitoriu inculpații nu au intervenit în activitatea editorialistică în sensul că "nu li s-a impus niciodată despre cine și ce anume să scrie"; nu le-au fost cenzurate articolele, nu au primit ordine de la inculpați cu privire la tema ori persoana în legătură cu care urma să scrie articolele și au beneficiat în permanență de independență în legătură cu alegerea subiectelor. În altă ordine de idei, articolele apărute în cotidianul "ZIUA DE I. " au fost întocmite în exclusivitate de către ziariști, la libera lor apreciere, ca urmare a unor anchete jurnalistice din teren, fără intervenția vreunuia dintre inculpați.

Înscrisurile depuse la dosarul cauzei atestă ca principala "sursă de inspirație" pentru ziariștii care au publicat în mod independent articole în cotidianul "ZIUA DE I. " cu privire la pretinsele părți vătămate și firmele ori activitatea acestora a constituit-o toate celelalte segmente media, locale sau centrale; nu au fost publicate informații confidențiale, aspecte ale vieți particulare, compromițătoare, ci doar pamflete ori judecăți critice

cu privire la probleme de interes general în care ar fi fost angrenate pretinsele părți vătămate conținutul articolelor publicate nu puteau insufla temeri presupuselor părți vătămate și nici nu au stat la baza determinării pretinselor victime să satisfacă anumite pretenții personale inculpaților.

Din declarația martorului Pirtac Anton se desprinde împrejurarea potrivit căreia în niciunul dintre cazuri nu a avut vreun contact cu inculpatul A. G.

F., iar în luna iunie 2002 imediat după semnarea contractului partea vătămată și-a dat demisia din funcția deținută la D.Tc. I. De asemenea martorul nu a indicat cu ce anume a fost constrânsă amenințată partea vătămată aceasta întrucât nici chiar partea vătămată nu a reușit să menționeze în declarațiile date în procesul penal totul limitându-se la nivelul unor afirmații de genul a se face publice anumite informații neconcretizate.

Nu mai departe apare de-a dreptul suspectă susținerea părții vătămate și cererea acesteia de a fi ajutată încă o dată de firma R. deoarece în iulie 2002 se încheie un contract de publicitate între SC O. S. firma părții vătămată și D.

P. I. S. pentru 6 luni, așa încât nu se justifică că în aceeași perioadă atâta timp cât partea vătămată avea posibilitatea să încheie printr-o firma a sa un contract cu ziarul să mai apeleze la cineva străin cerând din nou ajutorul ca și cum nu avea alta posibilitate așa încât contractul încheiat tot în iunie 2002 de R. nu apare ca o justificare a unui eventual șantaj la care partea vătămată ar fi fost supusă ci ca o activitate independentă a societății fără vreo legătură cu condiționarea încheierii unui asemenea contract .

Martorul VLASOV M. contrazice declarația părții vătămate B. E. în legătură cu presupusa sumă de 10.000 U.S.D. pe care i-ar fi pretins-o inculpatul A. F. în schimbul predării unei casete audio conținând înregistrările unor discuții " compromițătoare ", astfel: în timp ce martorul afirmă că ar fi avut loc o întâlnire între A. F. și B. E., ocazie cu care, în prezența sa, inculpatul i-ar fi cerut părții vătămate suma de 5.000 USD, în realitate în declarația părții vătămate din faza de urmărire penală este consemnat faptul că "d-l avocat VLASOV mi-a spus că A. F. vrea 10.000 U.S.D. pentru a mă lăsa în pace... atunci l-a sunat la telefon și l-a invitat (pe inculpat) la Camera de Comerț pentru a se întâlni cu mine, dar el a întârziat și eu am plecat nemaiîntâlnindu-mă cu el, rămânând ca d-l avocat să-i transmită punctul meu de vedere... ".

Important este a se reține în situația părții vătămate A. N. că inclusiv conduita societății acesteia RATEC este una culpabilă care din anul 2001 a înregistrat în evidențe debitul societății inculpatului, dar care numai în anul 2003 a acționat în vreun fel pentru a-și rezolva situație așteptând să acumuleze dobânzi însemnate pe lângă capital, iar pe de altă parte se poate observa că articolele așa zis defăimătoare la adresa părții vătămate au apărut cu mult timp la un an după așa zisul șantaj abia în perioada anului 2004 .

Martorul HOGEA VLAD G. fost deputat în Parlamentul României alături de pretinsele părți vătămate F. R. și D. T. a declarat că și persoana sa a constituit ținta unor articole critice în paginile cotidianului

"ZIUA DE I. " însă "niciodată nu a fost șantajat de către inculpați sau de alte persoane din cadrul ziarului și nici nu a auzit ca inculpații să fi desfășurat astfel de activități". În privința presupuselor părți vătămate F. R. și D. TRAI AN cu care a fost coleg în forul legislativ, consideră personal că "aceștia nu au suferit prejudicii morale sau materiale de pe urma articolelor apărute" iar referitor la persoana lui D. T. au fost publicate doar pamflete, ceea ce exclude ideea de șantaj.

Martorul COTOVANU Ș. relatează că a participat alături de D. la campania electorala din anul 2000 și cunoaste ca între inculpatul A. și

partea vătămată a existat o înțelegere încheiată de comun acord fără existenta vreunei constrângeri potrivit căreia partea vătămată s-a oferit a da ziarului un autoturism contrapartida pentru faptul ca ziarul i-a făcut materiale publicitare în campanie prețul pentru aceste materiale fiind valoarea unei masini .

Martorul ENEA C. persoana care arată că l-a ajutat pe martorul Cotovanu în campania electorala a părții vătămate și a fost prezent la discuția purtată la tipografie din care a înțeles ca partea vătămată achita serviciile făcute de ziar publicații ce țineau de campania electorală plătind contravaloarea unui autoturism marca Tico, ambii martori excluzând ideea unui șantaj.

Martorul Samson N. a declarat că "în ceea ce privește activitatea de prestări servicii publicitare de către ziarul "Ziua de I. ", cunosc faptul că o parte din contractele de publicitate ale ziarului erau obținute la nivelul conducerii cotidianului ca urmare a unor activități investigative cu privire la anumite persoane sau firme, care ulterior erau condiționate de încheierea unor contracte cu ziarul, de publicitate sau de sponsorizare, în scopul de a nu se da publicității unele aspecte negative. În aceste genuri de activități nu au fost implicați și redactori de la ziar, ci aceste lucruri erau discutate și hotărâte doar la nivelul conducerii ziarului: președintele A. F., directorul Timofticiuc L. (ulterior și Butnariu

C. ), readactorul șef T. A. ".

"De multe ori se întâmpla ca redactorii, să redactăm anumite articole, cu date și informații documentate, însă aceste articole să apară în ziar sub o altă formă, denaturându-se sensul real al informației, având loc diverse adăugiri, completări, comentarii care aveau rolul de a prezenta informația dintr-un alt unghi, eronat. Acest lucru se întâmpla datorită intervenției redactorului șef, care de altfel are obligația de a verifica și aviza conținutul fiecărui material.

Datorită acestor practici neconforme cu statutul de jurnalist, foarte mulți redactori au plecat în timp de la ziarul "Ziua de I. ".Depoziția acestui martor este un singulară și în aceeași ordine de idei prezintă o situație la modul general fără a fi comună și părților vătămate din prezentul dosar și așa fiind este insuficientă ca să convingă că părțile vătămate au fost cu adevărat șantajate.

Privitor la înregistrarea convorbirii telefonice făcută de partea vătămată

R. pe telefonul sau mobil s-a constatat că instanța de fond nu s-a aflat în posesia suportului de pe care a avut loc transcrierea ei și întocmirea procesului verbal așa încât nu se poate verifica corelativ conținutul transcrierii cu înregistrarea și de asemenea nu se poate supune unei eventuale expertizări autenticitatea conținutului convorbirii. Mai mult înregistrarea nu s-a făcut cu mijloace tehnice corespunzătoare, procesul verbal nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege ca și mijloc de probă, înregistrarea a avut loc în condiții de clandestinitate fără acordul tuturor părților așa încât este o probă obținută ilegal ce urmează a fi îndepărtată. Mai mult nu se poate asimila această înregistrare ca mijloc de probă cu cele în care sunt redate convorbirile părții vătămate întrucât și în acele condiții interceptarea se face pe baza de autorizație și prin mijloace tehnice speciale nu cum s-a procedat în cazul de fata motiv pentru care nu va fi avută în vedere de către instanța de judecată ca mijloc de probă și nici ca înscris procesul verbal încheiat.
Din analiza probatoriului invocat rezultă că împrejurările în care s-ar fi petrecut faptele nu au fost de natură să alarmeze presupusele părți-vătămate, să le inspire sentimentul de temere întrucât în unele situații nici măcar nu au fost contactate de vreunul dintre cei doi inculpați, iar de cele mai multe ori, după întrevederile avute, acestea au rămas în pasivitate față de solicitările inculpaților, ca rezultat al instrucției pregătirii și conduitei profesionale adoptate în mediile în care își desfășurau activitatea, fiind reprezentanți de marcă ai unor firme de prestigiu, regii autonome sau partide politice. în alte situații distincte, odată cu
momentul apariției în mass-media a unor articole, independent de voința celor doi inculpați, unele dintre presupusele părți-vătămate au încercat din proprie inițiativă să stabilească contacte cu inculpații pentru a semna nestingherit, direct sau prin interpuși, contracte de publicitate cu editorii ziarului "ZIUA DE I. ".
Infracțiunea de "șantaj" se săvârșește cu intenție directă, iar latura subiectivă a infracțiunii include și scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos pentru sine sau pentru altul, scopul fiind practic elementul esențial care o deosebește de infracțiunea de "amenințare"; or în cauză, din probele administrate nu rezultă dobândirea unui folos material injust în condițiile în care au fost încheiate contracte de publicitate cu reprezentanții departamentului de resort din cadrul societăților comerciale care editau ziarul "ZIUA DE I. ", iar în baza acestor contracte au fost eliberate facturi și chitanțe cuprinse în contabilitatea firmelor în cauză.
Totodată, în paginile cotidianului "ZIUA DE I. " au fost inserate spoturile publicitare ale firmelor contractante, fără ca această activitate să aibă vreo legătură cu articolele publicate în urma investigațiilor jurnalistice aceasta alături de lipsa indicării amenințărilor propriu zise ori simplele gesturi, mimica inculpaților în lipsa unor amenințări neechivoce nu pot suplini constrângerea părțile vătămate deducând că ar fi constrânse doar din gesturi pe care nu le pot indica ori apare mai mult decât absurd ca un șantaj saăpoate fi comis prin mimică, atâta timp cât concomitent trebuie sa existe o acțiune de constrângere cu ceva concret corelată cu obținerea unui folos, un gest, o expresie a feței nu pot constitui adevărate constrângeri.
În urma administrării probelor, faptei de "șantaj" catalogată prin rechizitoriu drept "linșaj mediatic" îi lipsesc anumite elemente - sub aspectul laturii obiective și cel al laturii subiective - care nu-i permit așezarea acesteia în tiparul prevăzut de disp. art.194 alin.2 C.pen. fără realizarea cumulativă a elementelor prevăzute de lege, nu poate exista tragerea la răspundere penală a inculpaților.
Cu privire la infracțiunea de "asociere pentru săvârșirea de infracțiuni", prevăzută de disp. art.323 alin.1 și 2 C.pen. rap. la ar 17 lit."b" și art. 18 alin.1 din Legea nr. 78/2000, nici aceasta nu poate fi reținută în cauză întrucât din probatoriul administrat nu rezultă ca inculpații să fi inițiat, constituit, aderat sau sprijinit un grup de persoane prin intermediul căruia să-și propună constrângerea prin amenințare a altor persoane în scopul obținerii unui folos injust nu a existat o organizare a vreunei grupări în acest sens, cu reguli prestabilite de acțiune, cu o ierarhie între membrii grupului și o repartizare a rolurilor chiar în condițiile în care ar fi fost dovedită infracțiunea de "șantaj" pentru care să fi fost constituită asocierea.
În speță procurorul nu a depus toate diligențele în administrarea probelor în vederea aflării adevărului, ci dând dovadă de parțialitate a plecat în administrarea probelor de la o veritabilă prezumție de vinovăție abătându-se de la exigențele art.6 CEDO conform cărora imparțialitatea în administrarea probelor atât în faza de judecată cât și în faza de urmărire penală constituie o garanție generală a unui proces echitabil.
În domeniul penal administrarea probelor trebuie să fie avută conform paragrafelor 2 și 3 din art. 6 Convenție, primul paragraf care consacră principiul prezumției de nevinovăție reclamă între altele că sarcina probelor să revină acuzării și că dubiul să profite acuzatului, în speță acuzarea nefiind în măsură să facă dovada infracțiunii a fiecărui act material pentru care inculpații au fost trimiși în judecată ori susținerea că inculpații sunt autorii faptelor nu se întemeiază pe nici o probă ci doar pe presupuneri și deducții.
În aceeași ordine de idei atât în urmărirea penală cât și în fața instanței de fond inculpații au avut o poziție constantă, susținând că nu au comis faptele imputate iar apărarea lor nu s-a reușit a fi infirmată, a stabilirii vreunei vinovății neechivoce în sarcina lor legată de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Evident că nu poate fi vorba de îndoială când faptele nu sunt dovedite din lipsă de probă sau când acestea sunt contradictorii existând îndoială când din coroborarea tuturor probelor nu se poate reține cu certitudine în ciuda eforturilor făcute nici vinovăția dar nici nevinovăția.
În procedura penală, prezumțiile au un caracter limitat, judecătorul trebuind să-și bazeze sentința nu pe prezumții care exprimă numai o posibilitate, ci pe certitudine, ele fiind mijloace, alături de toate celelalte, pe care tehnica legislativă le întrebuințează - din motive de insuficiență sau inadecvare a celorlalte categorii sau din motive de politică legislativă - în operațiunea de conceptualizare.
Așadar, esența prezumției constă dintr-un raționament al legiuitorului sau al magistratului, prin care se tinde la transformarea unei posibilități într-o certitudine, art. 1199 din Codul civil statuând că "prezumțiile sunt consecințele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut";.
Din prezentarea conținutului prezumțiilor legale rezultă că, prezumția de nevinovăție, având la bază faptul legii și nu raționamentul magistratului, face parte din această categorie.
Raportând cerințele principiului aflării adevărului la cele ale prezumției de nevinovăție, iese în evidență caracterul de principiu - garanție al acestuia din urmă, deoarece prin cerințele sale se asigură în noi condiții condamnarea numai a adevăratului infractor, potrivit vinovăției sale.
Prin incidența prezumției de nevinovăție, a consecinței acesteia - regula " în dubio pro reo";, în cazul în care, după epuizarea posibilităților de administrare a probelor aflarea adevărului nemaiputând continua, apare o nouă situație în care aceste două principii ( al aflării adevărului și prezumției de nevinovăție) trebuie corelate, întrucât lipsa de probe certe menține prezumția în vigoare.
Trebuie avut în vedere și faptul ca presa este a patra putere în stat. Această sintagmă nu reprezintă doar un aforism, ci o ilustrare pregnantă a faptului că fiind o cucerire de dată recentă a democratizării vieții sociale din România, are virtutea de a se impune, alături de celelalte puteri ale statului, ca un adevărat "paznic al legii", iar independența acesteia reprezintă o garanție a faptului că în cvasitotalitatea cazurilor, tinde spre adevăr.
Codul deontologic al ziaristului, presupune transpunerea în practică a unor principii: independență, etică profesională, obiectivitate, neutralitate, echilibru, onestitate, credibilitate -
La data de 12 septembrie 1994, Camera Deputaților a adoptat Hotărârea Nr. 25, asupra Rezoluțiilor Adunării Parlamentare a C. ui E. pei cu privire la etica ziaristică. Din examinarea conținutului Rezoluției 1003 (1993), cu privire la etica ziaristică, adoptată de Adunarea Parlamentară a C. ui E. pei în cea de a 44-a sesiune ordinară, rezultă între altele:
- art. 3. "Principiul de bază al oricărei evaluări etice a ziaristicii este că trebuie făcută o distincție clară între știri și păreri, evitându-se orice confuzie între acestea";
- art. 8. "este un drept al cetățeanului, care are prin urmare dreptul de a cere ca informația furnizată de ziariști să fie transmisă cu respectarea adevărului, în cazul știrilor și în mod onest, în cazul opiniilor, fără nici o intervenție exterioară, fie din partea autorităților publice, fie din partea sectorului privat";
-art. 15. "Nici editorii, nici patronii, nici ziariștii nu trebuie să considere că informația este un bun personal. Organizațiile care se ocupă de difuzarea informației, nu trebuie să o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetățeanului. În consecință, nici calitatea informațiilor sau a opiniilor, nici substanța acestora, nu trebuie exploatate în scopul de a spori numărul de cititori sau de a lărgi audiența și, prin urmare, veniturile publicitare";
-art. 22. "În redactarea informațiilor și opiniilor, ziariștii trebuie să respecte principiul prezumției de nevinovăție, în mod special în cazurile care sunt sub judice și să se abțină de la formularea de verdicte";
-art. 25. "În ziaristică, scopul nu scuză mijloacele; informația trebuie obținută prin mijloace legale și etice";
Clubul Român de Presă a doptat la rândul său Codul Deontologic al Ziaristului și care prevede următoarele
-art. 2. "ziaristul nu are dreptul să prezinte opiniile sale despre fapte. Știrea de presă trebuie să fie exactă și să nu conțină păreri personale";
-art. 9. "ziaristul care distorsionează intenționat informația, face acuzații nefondate, plagiază, folosește neautorizat fotografii sau imagini tv. și surse, ori calomniază, săvârșește abateri profesionale de maximă gravitate".
Aceste principii, nu par a fi încălcate în prezenta cauza de către inculpați care au respectat normele mai sus expuse În speță unica concluzie la care se poate ajunge în mod obiectiv cât timp versiunea acuzării expusă în rechizitoriu nu a fost dovedită prin mijloace de probe, bazându-se pe depozițiile unor martori care nu au fost în măsură să confirme că inculpații sunt autorii faptelor, pe declarațiile părților vătămate subiective, este cea de achitare, deoarece probele administrate nu pot fi calificate decât ca fiind dubitabile și orice îndoială va fi interpretată în favoarea inculpatului, sens în care instanța de fond în temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.p.p. rap. la art. 10 lit.d C.p.p. a dispus achitarea inculpatului A.
F. de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. 1 și 2 din Codul Penal, raportat la prevederile art. 17 lit. b și 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 și de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. 2 din Codul Penal, raportat la prevederile art. 13" din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. 2 din Codul Penal, compusă din cele 10 fapte materiale descrise la punctele 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, și 13 din rechizitoriu, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. 2 din Codul Penal faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor

De asemenea instanța de fond în temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.p.p. rap. la art. 10 lit.d C.p.p. a dispus achitarea inculpatului T. A. I. de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. 1 și 2 din Codul Penal, raportat la prevederile art. 17 lit. b și 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 și de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. 2 din Codul Penal, raportat la prevederile art. 13" din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. 2 din Codul Penal, compusă din cele 5 fapte materiale descrise la punctele1, 2, 7,8,9 din rechizitoriu, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. 2 din Codul Penal faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor.

Sub aspectul laturii civile instanța de fond în temeiul art. 346 C.p.p. a respins acțiunile civile formulate în cauză de părțile civile C. C., G. de F. P., S. C., SC R. S., B. E., B. I. ,SC C., F. R. ,

SC F. G., D. T., SC C. SA,Regia Autonoma de Transport P. I., ATCOM ,RATEC, A. ca neîntemeiate nefiind dovedit prejudiciul material în cauza sumele achitate pentru publicitate și-au găsit corespondent în însăși reclamele făcute societăților respective, sau campaniei electorale pentru partea

civilă D. și cu atât mai puțin daunele morale nu s-a dovedit în cauza existența unui prejudiciu moral pe seama părților civile.

Instanța de fond a respins cererea formulată de părțile civile B. I. și SC

C. SA privind obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiate și nici nu au fost dovedite la momentul la care instanța s-a pronunțat în cauză chitanța fiind depusă la o zi după ce instanța s-a pronunțat.

În temeiul art. 192 alin.3 C.proc.penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat în termen legal apel părțile vătămate S. T., S. C., C. C., F. R., B.

I., părțile civile S.C. I. S.A., C. O. S.R.L., G. de F. Pietra, S.C. F.

G. S.A. și S.C. C. S.A. și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj.

În motivarea apelului declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj s-a arătata în esență că soluția pronunțată de către instanța de fond este netemeinică, fiind rezultatul unor aprecieri greșite a probelor administrate. Astfel, s-a arătat că din declarațiile părților vătămate audiate în cauză rezultă conținutul concret al amenințărilor făcute de inculpați la adresa acestora precum și modul în care libertatea psihică a părților vătămate a fost constrânsă, prin darea în vileag a unor fapte compromițătoare în scopul de a obține foloase materiale injuste de către inculpați.

S-a mai arătat că, deși instanța de fond a reținut în considerarea soluției de achitare dispusă în cauză că nici din conținutul declarațiilor părților vătămate audiate nu rezultă că acestea ar fi fost constrânse efectiv să încheie contractele de publicitate întrucât presupusele amenințări proferate de inculpați cu ocazia discuțiilor purtate s-ar fi rezumat doar la gesturi, tonalitatea vocii sau s-ar fi dat de înțeles că se va întâmpla ceva, aceasta a omis să rețină că indiferent de termenii în care s-au purtat discuțiile, părțile vătămate nu au avut nici un dubiu în ceea ce privește caracterul de constrângere al solicitărilor inculpaților. Or, articolele de presă, al căror conținut este incontestabil, și care nu au întârziat să apară în cazul refuzului de a se încheia contractul de publicitate, constituie o dovadă a presiunii mediatice de natură să se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de șantaj.

S-a mai arătat că sunt realizate și elementele constitutive ale infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art.323 al.1 și 2 C.pen. rap. la art.17 lit.s și art.18 al.1 din Legea nr.78/2000, fiindcă inculpații și-au prestabilit rolurile pentru realizarea scopului inițial - obținerea de foloase materiale.

Ca atare s-a solicitat desființarea sentinței penale apelate ca fiind nelegală și netemeinică și în urma rejudecării cauzei să se dispună condamnarea inculpaților la pedepse în limite legale.

Părțile vătămate și civile apelante nu au formulat în scris motivele de apel, acesta fiind susținute oral, cu ocazia dezbaterilor în fața instanței de apel și redate în cuprinsul încheierii penale din data de_ care face parte integrantă din prezenta decizie penală.

VII. Prin decizia penală nr.200 din 7 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen. au fost respinse ca nefondate apelul declarat de către DIRECȚIA NAȚI. ALĂ ANTICORUPȚIE - SERVICIUL TERITORIAL CLUJ, părțile vătămate S. T. Ș. C. C. C., F. R. ,; B.

, SC I. SA cu sediul în loc. I., str. Sf. L., nr. 50, demisol, jud. I. ; C.
O. S. cu sediul în loc. I., str. B., nr. 7, jud. I. ; G. DE F. P. cu
ultimul sediu cunoscut în loc. I., str. Lascăr C., nr. 22, et.1, ap.10, jud. I. ; SC F. G. SA cu sediul în loc. I., str. G. U., nr. 1-3, bl. Walter M, ju. I. și SC C. SA cu sediul în loc. I., B- dul P., nr.43, jud. I. împotriva Sentinței penale nr.673/_ pronunțată de către Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul cu nr._, care a fost menținută în totalitate.
În temeiul art.192 al.2 C.pr.pen. au fost obligate părțile vătămate și civile apelante S. T., Ș. C., C. C., F. R., SC I. SA, C.
O. S. ,G. DE F. P., SC C. SA și SC F. G. SA la plata sumei de câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare în apel în favoarea statului.
În temeiul art.192 al.2 C.pr.pen. a fost obligată partea vătămată B. I. la plata sumei de 650 lei cheltuieli judiciare în apel în favoarea statului din care suma de 150 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu a fost avansată din fondul special al M. ui Justiției, Baroului Cluj, în favoarea d-nei av.Chilea M. I. .
În temeiul art. 192 al.3 C.pr.pen. restul cheltuielilor judiciare în apel au rămas în sarcina statului, din care sumele de câte 900 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu au fost avansate din fondul special al M. ui Justiției, Baroului Cluj, în favoarea d-nelor av.Chilea M. I. și R. Cora C.
.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut următoarele:
Pe parcursul judecării pe fond a cauzei, instanța de fond - Judecătoria Cluj-Napoca- a administrat, în mod legal, un vast și exhaustiv probatoriu, în urma căruia, printr-o corectă coroborare a mijloacelor de probă administrate, a pronunțat o hotărâre judecătorească legală și temeinică, a cărei motivare tribunalul și-a însușeșit-o în totalitate.
Astfel, în plus față de argumentele instanței de fond, însușite în totalitate de către tribunal, astfel cum s-a arătat, față de conținutul textului de incriminare a infracțiunii de șantaj, art.194 C.pen., și față de considerațiile reținute în doctrina și practica judiciară, s-a mai arățtat că ,pentru întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspect obiectiv, este necesară existența unei constrângeri asupra persoanei - să facă, să nu facă sau să refuze ceva - exercitată de o asemenea manieră, susceptibilă să producă celui împotriva căruia se desfășoară, o stare de temere.
Este de reținut pentru început că susținerile părților vătămate au fost preluate în mod integral de către procuror fără a exista o susținere prin alte mijloace de probă a expunerilor făcute de acestea . Martorii care au fost invocați în acuzare au susținut aspecte cunoscute tot de la părțile vătămate, fără a putea relata elemente concrete, percepute personal, în sprijinul exercitării vreunei constrângeri asupra părților vătămate de către inculpați. Un singur martor, Samson N., a prezentat o versiune diferită față de depozițiile celorlalți martori audiați, în legătură însă cu contextul în care se încheiau contractele de publicitate la ziarul condus de către inculpați, care, fiind singulară și generală, fără referiri concrete la actele materiale reținut a fi comise față de părțile vătămate, în mod corect a fost înlăturată de către instanța de fond.
Pe de altă parte, presupusa constrângere exercitată asupra părților vătămate ar fi trebuit, pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii de șantaj, să producă părților vătămate o temere, care în mod firesc ar fi determinat părțile vătămate, persoane cunoscute și influente cel puțin la nivel local, să se adreseze organelor judiciare pentru restabilirea ordinii juridice.
Or, în prezenta cauză, unele dintre părțile vătămate au rămas în pasivitate, nedând curs în nici un fel amenințărilor susținut a fi fost proferate de către inculpați, iar alte părți vătămate fie au relatat organelor judiciare, unele la solicitarea acestora, evenimente petrecute în urmă cu 2-3 ani uneori și fără a se
putea face în mod obiectiv in aceste condiții, referire la condiții de mod, loc ori timp în care inculpații ar fi constrâns părțile vătămate la încheierea contractelor de publicitate fie i-au contactat pe inculpați, după ce au apărut în paginile ziarului mai multe articole care le vizau, și au încheiat contracte de publicitate cu ziarul Ziua de I.
În unele cazuri respectivele contracte de publicitate au fost propuse de către inculpați în contextul existenței unor relații anterioare- legate de compensarea chiriei, publicarea unor acte normative- hotărâri a consiliului local etc. sau chiar de sprijin acordat părților vătămate în anterioarele campanii electorale. De exemplu, partea vătămată D. T. a achitat o sumă de bani urmare a sprijinului acordat de ziarul "Ziua de I. "; în campania electorală din 2000 și urmare a discuțiilor dintre această parte vătămată și inculpatul A. ; în discuția dintre partea vătămată R. F. și inculpatul A., cuprinsă pe suportul optic depus în fața instanței de apel, se face de asemenea referire la un anterior contract de publicitate, nereclamat a fi fost încheiat în condiții de constrângere.
CD-ul depus în probațiune de către partea vătămată R. F., invocat și în cuprinsul actului de acuzare, și susținut de către partea vătămată drept o dovadă a constrângerii exercitate de către inculpatul A., este lipsit de fundament probator. Pe lângă aspectele de procedură invocate în mod corect de către instanța de fond, este de reținut, că după audierea respectivul suport optic
, că acesta redă mai degrabă o discuție amicală și în cursul căreia cel care are inițiativa și insistența încheierii vreunui contract de publicitate, este chiar partea vătămată, aspectul divergent constituindu-l doar contravaloarea prestațiilor.
Este de asemenea de reținut că nici chiar părțile vătămate audiate fiind, nu au putut explica în ce a constatat în mod concret constrângerea exercitată, așa cum a reținut și instanța de fond în raport de fiecare parte vătămată, aspectele invocate de acestea în susținerea constrângerii prin amenințare (" tonalitatea vocii";, "vei vedea ce se va întâmpla";) fiind insuficiente pentru reanalizarea elementului laturii obiective.
În cauză, de asemenea nu s-a dovedit existența unui raport de cauzalitate între articolele publicate și încheierea contractelor de publicitate, iar acest aspect, contrar susținerilor apelantului, nu poate fi presupus și nici nu este evident în condițiile în care majoritatea părților vătămate prin societățile administrate au încheiat și anterior evenimentelor redate în prezenta cauză contracte de publicitate, cu ziarul "Ziua de I. "; sau alte publicații locale, și în condițiile în care subiectele abordate în paginile ziarului, referitoare la părțile vătămate ori firmele acestora, erau de maxim interes local sau chiar național (ex. edificarea clădirii viitorului Spital de Urgență ori catastrofa ecologică în care a fost implicată societatea administrată de partea vătămată C. C. ) ori erau preluate din publicațiile centrale.
În ceea ce privește infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 al.1 și al.2 rap. la art. 17 lit.b și art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000, față de conținutul textului legal al acestei infracțiuni, rezultă că, pentru existența laturii obiective, trebuie să existe o acțiune de asociere, ceea ce înseamnă o grupare de mai multe persoane cu o anumită organizare, cu o disciplină internă, cu anumite reguli privind ierarhia și rolurile fiecăruia dintre participanți. Or, în prezenta cauză, din examinarea probelor administrate, astfel cum corect a reținut și instanța de fond, nu rezultă elementele laturii obiective, necesare realizării elementelor constitutive nici ale acestei infracțiuni reținute în sarcina inculpaților.
1. Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția
  Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Cluj și părțile civile F. R. și SC F. G. S.A.
  Părțile civile F. R. și SC F. G. S.A. nu au depus în scris motivele de recurs și nici nu au fost susținute oral în fața instanței de recurs .
  În motivarea recursului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Cluj se arată că soluția atacată este netemeinică, fiind rezultatul unor aprecieri greșite a probelor administrate.
  Astfel, potrivit probatoriului administrat, actele materiale reținute în sarcina inculpaților și care se circumscriu infracțiunilor ce fac obiectul prezentului dosar au fost comise în următoarea modalitate:
  1. Șantajul exercitat împotriva părții vătămate C. C. (retinuta ca fiind comisa de inculpatul T. A. I. ).
    Partea vătămată C. C. este director al firmei S.C. ELECTRO COMP. S.R.L. I., precum și acționar la societățile S.C REMAT S.A. Pașcani, S.C. COMBETON S.A. și S.C. PREDMET S.A. din I. Cifra de afaceri a acestor firme este de aproximativ 1600 miliarde de lei pe an.
    În sesizarea penală formulată de către C. C. acesta a susținut că în perioada de sfârșit a anului 1999 și începutul anului 2000, a fost contactat de către inculpații A. M. și T. A. I., care i-au propus să încheie cu cotidianul Ziua de I. un contract de publicitate în valoare de 200 milioane lei. Considerând că suma solicitată era prea mare, partea vătămată a refuzat oferta. În circumstanțele descrise, partea vătămată susține că inculpații l- au amenințat, în sensul că refuzul de a încheia contractul, va determina o campanie de atacuri în presă, împotriva sa și a firmelor la care era acționar.
    Aceste atacuri s-au declanșat de îndată după aceasta, pe fondul unor fapte reale în care firma P. a fost implicată într-o catastrofă ecologică. În timpul apariției articolelor, potrivit susținerilor părții vătămate, T. A. I. 1-a sunat în mod repetat la telefon pe C., și 1-a amenințat, pentru a-1 determina să cedeze șantajului, dar acesta a rămas consecvent poziției de refuz adoptate.
    Inițial C. C. l-a indicat ca autor, alături de T. A. I., pe Timofticiuc L. . Cu ocazia audierii inculpaților, a rezultat însă că în anii 1999- 2000, Timofticiuc L. nu era angajat la Ziua de I. Din acest motiv, s-a procedat la prezentarea unor fotografii ale unor reporteri și ale altor angajați ai ziarului, care corespundeau profilului precizat de C. C., acesta indicându-1 ca autor al faptei pe A. M. fratele inculpatului A. G. .
    Existența faptei este susținută de plângerea și declarația părții vătămate
    C. C. precum și de articolele publicate în ziarul Ziua de I.
    În acest sens, prezintă relevanță declarația din_ și cea din_ de la urmărirea penală unde C. C. arată că în anul 1999 începutul anului 2000 a fost contactat de Tomofticiuc L. și T. A. de la ziarul Ziua de
    I. care i-au propus încheierea unui contract de publicitate dar care a fost refuzat de către partea vătămată întrucât suma era exagerată iar pe de altă parte ziarul respectiv nu se adresa segmentului de piață în care își desfășura activitatea, ocazie cu care i s-a sugerat că dacă nu va încheia contractul va avea parte de o campanie de presă negativă.În tot acest timp partea vătămată C.
    C. a fost contactat de către T. A. însă a refuzat colaborarea.
    Partea vătămată a arătat că, ulterior, în lunile octombrie, noiembrie 2004 au început să apară în presă articole negative la adresa sa fiind contactat în continuare de mai multe ori de către T. A. astfel că în luna decembrie 2004 a mers la redacția ziarului Ziua de I. unde a purtat o discuție cu A. F. și
    T. A. în care i s-a sugerat că ar fi bine să încheie o afacere împreună, iar în schimbul banilor i se vor rezolva problemele pe care partea vătămată le are în
    oraș. Aceasta, deoarece A. F. este o persoană influentă în oraș cu multe relații. Partea vătămată a refuzat oferta iar în luna ianuarie 2005 a fost căutată din nou de T. A. care l-a întrebat dacă nu s-a răzgândit și întrucât răspunsul a fost unul negativ în ziarul Ziua de I. au început să apară articole conținând atacuri la adresa părții vătămate, acesta din urmă refuzând și colaborarea propusă în luna februarie 2005 de către R. Neamtu de la ziarul Flacăra Iașului aflând că și acesta este patronat de inculpatul A. F. G. .
    De asemenea, la data de_ a mers din noua la redacția ziarului Ziua de I. unde a discutat din nou cu A. F. G. și T. A. încercând să le spună celor doi ca cele scrise în ziar nu sunt adevărate.
    În cursul urmăririi penale, la data de_, părții vătămate i-a fost prezentată o fotografie în care a recunoscut persoana care la finele anului 1999 începutul anului 2000 l-a contactat împreună cu Timofticiuc L., fiind aceeași persoană cu care a discutat și în luna decembrie 2004 la redacția ziarului Ziua de I., ocazie cu care s-a constatat că această persoană nu este T. A. ci A.
    M., partea vătămată susținând ca s-a aflat în eroare cu privire la această persoana atunci când a crezut că se numește și că este vorba de T. A. .
    Totodată, articolele publicate în ziarul Ziua de I., publicațiile din _
    ,_, reliefează faptul că în perioada ianuarie 2001- martie 2005 au apărut mai multe articole cu un conținut real și obiectiv cu tilturi "P. a detonat bomba ecologica";,";P. a detonat bomba ecologica";
  2. Șantajul exercitat împotriva omului de afaceri parte vătămată C.
    1. în cursul anului 2004. (reținut în sarcina inculpaților A. G. F. și T. A. I. ).
      Cu privire la aceast act material, rezultă că în decursul lunilor noiembrie și decembrie 2004, în Ziua de I. au început să apară din nou articole referitoare la C. C., timp în care T. A. I. a discutat la telefon cu aceasta, pentru a-1 determina să încheie un contract de publicitate. Datorită presiunilor ce se exercitau asupra sa, în luna decembrie 2004, C. C. s-a deplasat la redacție, unde a discutat cu inculpații A. G. F. și T. A. loan, care i-au precizat că "după ce timp de patru ani a fost lăsat în pace";, este timpul să încheie contractul.
      1. G. F. i-a promis că în cazul în care va fi de acord cu propunerea, îi va oferi relații și protecție, iar în cazul în care refuză, va avea de suferit. Discuțiile au rămas în stadiu de propunere, astfel că în cursul lunii ianuarie 2005, T. A. I. s-a deplasat la sediul firmei P. și a reiterat propunerea.
    Aceasta a fost refuzată, astfel că în Ziua de I. a apărut o serie de articole conținând atacuri la adresa părții vătămate și a firmelor în care era asociat. La data de 19 februarie 2005, date fiind atacurile din ziar, C. C.
    s-a deplasat la redacția ziarului Ziua de I., unde a avut o nouă rundă de discuții cu inculpații, cărora le-a reproșat faptul că relatările din articole nu corespund realității. Aceștia i-au replicat că dețin multiple date referitoare la firmele în care este acționar și la controalele la care acestea au fost supuse, precizându-i că vor continua să verifice și alte informații.
    Dovedirea acestui act material se întemeiază, de asemenea, pe plângerea și declarația părții vătămate C. C. și pe articolele publicate în ziarul Ziua de I.
    Astfel în declarația din_ și cea din_ din cursul urmăririi penale, C. C. a arătat că în anul 1999 începutul anului 2000 a fost contactat de Tomofticiuc L. și T. A. de la ziarul Ziua de I., care i-au propus încheierea unui contract de publicitate dar care a fost refuzat de către partea vătămată întrucât suma era exagerată iar pe de alta parte ziarul respectiv
    nu se adresa segmentului de piață în care își desfășura activitatea, ocazie cu care i s-a sugerat ca dacă nu va încheia contractul va avea parte de o campanie de presă.
    Partea vătămată a arătat că ulterior, în lunile octombrie, noiembrie 2004 au început să apară în presă articole negative la adresa sa fiind contactat în continuare de mai multe ori de către T. A., astfel că în luna decembrie 2004 a mers la redacția ziarului Ziua de I. unde a purtat o discuție cu A. F. și
    T. A. . În cursul discuției i s-a sugerat că ar fi bine să încheie o afacere împreună, iar în schimbul banilor i se vor rezolva problemele pe care partea vătămată le are în oraș, deoarece A. F. este o persoană influentă în oraș cu multe relații, partea vătămată refuzând oferta, iar în luna ianuarie 2005 a fost căutată din nou de T. A. care l-a întrebat dacă nu s-a răzgândit și întrucât răspunsul a fost unul negativ în ziarul Ziua de I. au început să apară articole conținând atacuri la adresa părții vătămate. Partea vătămată a refuzat și colaborarea propusă în luna februarie 2005 de către R. Neamțu de la ziarul Flacăra Iașului aflând ca și acesta este patronat de inculpatul A. F. G.
    . S-a mai susținut de către partea vătămată că la data de_ a mers din noua la redacția ziarului Ziua de I. unde a discutat din nou cu A. F. G. și
    T. A. spunându-le celor doi că cele scrise în ziar nu sunt adevărate.
    De asemenea, din articolele publicate în ziarul Ziua de I. rezultă cu evidență că în perioada ianuarie 2005- martie 2005 au apărut mai multe articole cu un conținut real și obiectiv cu titluri " Falsurile lui C. ";, "Clientela Bancii Comerciale Romane din I. ";, "C. dansează pe mormintele economiei ieșene""Sclavii lui C. ""Paradisul fiscal al lui C. " "Miliarde datorate de firmele lui C. " articole semnate de reporterii C. Dumitrescu, O. Mardare, și O. Nemțanu.
  3. Șantajul exercitat împotriva părții vătămate Ș. C., în cursul anului 2000 (reținută în sarcina inculpatului A. F. G. )
    În luna aprilie 2000, partea vătămată Ș. C. deținea funcția de șef serviciu administrativ-logistică la ROMTELECOM I.
    În cursul lunii menționate, a fost apelat la telefon de inculpatul A.
    G. F., care i-a comunicat că deține împotriva sa un dosar voluminos, care reflectă afacerile nelegale pe care le-ar fi făcut cu fondurile societății și 1-a amenințat, în sensul că dacă nu va plăti, le va divulga. Totodată i-a comunicat că se va prezenta la o întâlnire ziaristul Timofticiuc L., în vederea încheierii contractului de publicitate.
    În ziua următoare convorbirii telefonice, Timofticiuc L. s-a deplasat la restaurantul O., având asupra sa un contract redactat de S.C. D. A. S.R.L., al cărei acționar majoritar este A. G. F., în cuprinsul căruia numele firmei administrată de partea vătămată nu era menționat, iar obiectul consta în publicitate lunară în valoare de 1.500 dolari SUA, valoarea totală a contractului fiind de 18.000 dolari.
    Deoarece suma solicitată era exagerată, Ș. C. s-a deplasat la sediul ziarului Ziua de I., unde a purtat o discuție cu A. G. F., în încercarea de a diminua valoarea contractului.
    Inculpatul a refuzat să negocieze, astfel că partea vătămată, nedorind să fie implicată într-un scandal de presă, care îi putea afecta funcția, a luat legătura cu directorul firmei R., Pîrțac Anton, căruia i-a explicat situația și l-a determinat să accepte încheierea contractului. Acesta din urmă, la rândul său, a luat legătura cu asociații, care și-au dat acordul.
    În acest context, a fost încheiat contractul de publicitate nr. 100 din data de 27 aprilie 2000, în executarea căruia, timp de un an a fost achitată în total suma de 526.080.102 lei, reprezentând contravaloarea a 18.000 dolari
    Probele care susțin această învinuire sunt plângerea și declarația părții vătămate Ș. C. precum și declarațiile martorului Pirțac Anton.
    Astfel, în declarațiile de la urmărirea penală Ș. C. precizează că în luna aprilie 2000 a fost contactat telefonic la locul de munca de către inculpatul A. G. F. care i-a lăsat vorba să îl caute indicând doua numere de telefon unde poate fi găsit.
    Partea vătămată l-a sunat purtând o discuție cu inculpatul A.
    F. în urma căreia a înțeles că dacă plătește, nu va fi difuzat nimic în ziar, urmând încheierea unui contract de publicitate. A doua zi, a fost contact de Timofticiuc L. întâlnindu-se cu acesta la un local. Partea vătămată arată că i-a fost prezentat un contract completat cu suma și perioada de timp dar întrucât suma era foarte mare, cifrându-se la circa 18.000 dolari USA + TVA, a ripostat.
    Întrucât deținea o funcție de conducere și nu dorea ca numele să îi apară în ziare, partea vătămată a avut o discuție cu conducerea firmei R., rugându-i pe aceștia să încheie contractul spunându-le și care este motivul real al plății.
    În aceste condiții s-au efectuat plățile lunar pe timpul duratei contractului care a fost de 1 an, iar la expirarea acestuia, partea vătămată arată că a fost sunat de inculpatul A. G. F. care i-a cerut prelungirea contractului dar propunerea a fost respinsă de partea vătămată.
    Potrivit declarațiilor martorului Pirtac Anton, rezulta că firma la care este asociat și administrator SC Compania R. SA I. având ca obiect de activitate prestări servicii are ca și client încă din anul 1997 firma Romtelecom astfel că în virtutea acestor relații comerciale l-a cunoscut pe Ș. C. șef birou administrativ în cadrul acestei societăți .
    Martorul mai arată că în anul 2000 partea vătămată l-a căutat și i-a relatat că a fost contactată de inculpatul A. G. F. care i-a spus că deține documente compromițătoare la adresa sa pe care le poate face publice prin intermediul ziarului, dacă nu va determina o firmă ca să plătească ziarului o anumită sumă de bani.
    În ideea protejării atât a relațiilor comerciale existente între cele două firme cât și a asigurării unei protecții pentru însăși firma la care martorul avea calitate de asociat administrator, Pirtac Anton a discutat problema cu asociații săi, fiind în cele din urmă de acord cu propunerea părții vătămate, iar la câteva zile după comunicarea acceptului la sediul firmei a venit numitul Timofticiuc L. pentru a încheia contractul de publicitate și lunar aceeași persoana aducea la sediul firmei factura reprezentând prestări servicii de către SC D. A. S. I. plata fiind făcută prin ordine de plata a cate 1500 USD pe luna. Martorul arată totodată și că în perioada în care era valabil contractul au apărut casete publicitare cu referire la firma martorului.
  4. Șantajul exercitat împotriva părții vătămate Ș. C., în perioada anilor 2000-2003 ( comisă de către inculpatul A. F. G. )
    Înainte de expirarea contractului 100/2000 inculpatul A. G. F. 1-a apelat la telefon pe Ș. C. și i-a solicitat să încheie un act adițional la contract, pentru o nouă durată de un an. Partea vătămată a refuzat propunerea, așa încât a fost amenințat din nou cu declanșarea unei campanii de presă negative
    . De asemenea,inculpatul consecvent hotărârii infracționale, a implicat-o de această dată în comiterea șantajului pe numita P. Z., ziarist la cotidianul Flacăra Iașului, care a încercat să încheie cu firma S.C. G. Q S.R.L., un contract de publicitate pentru suma de 15.000.000 lei. Deși un exemplar al contractului a fost semnat, nu i s-a mai dat curs.
    Într-o convorbire telefonică, P. Z. i-a solicitat părții vătămate să organizeze cu titlu gratuit la restaurantul O., masa festivă dedicată zilei de 8
    Martie pentru 50 de persoane. Cererea a fost refuzată deoarece presupunea costuri substanțiale.
    După o perioadă scurtă de timp, P. Z. 1-a abordat din nou la telefon pe Ș. C. și i-a adus la cunoștință că deține un dosar compromițător la adresa acestuia, dar că nu va uza de el, dacă încheie cu ziarul o convenție de publicitate.
    Cunoscând faptul că A. G. F. controlează și ziarul Flacăra Iașului, partea vătămată a refuzat să se lase șantajată.
    Începând cu data de 20 aprilie 2001, în ziarul "Flacăra Iașului" au fost publicate mai multe articole defăimătoare la adresa părții vătămate și a firmelor
    R. și ARTCONSTRUCT COMPANY S.R.L. care au o cifră de afaceri de mai multe sute de miliarde lei pe an.
    De fiecare dată, cu o zi înainte de apariția articolelor, numitul Timofticiuc L. îl suna la telefon pe Ș. C. și îl anunța că urmează un nou atac, propunându-i să stea de vorbă, pentru a împiedica publicarea lor.
    La data de 7 iulie 2002, Ș. C. a cedat șantajului și a intervenit la firma R. pentru a încheia un nou contract de publicitate. Acest contract a fost semnat de către martorul Pîrțac Anton pentru perioada iulie-decembrie 2002, urmând să se achite în total suma de 3000 dolari câte 500 dolari lunar.
    La data de 7 iunie 2002, partea vătămată 1-a amenințat pe Timofticiuc L. că-i va denunța public activitățile mai mult decât atât, s-a întâlnit la restaurantul "Barbarosa" cu martorul Gruia U. u, redactorul șef al cotidianului Flacăra Iașului și i-a adus la cunoștință presiunile la care era supus.
    În următoarea perioadă de timp, fotograful celor două publicații, Aristotel Furtună, a primit ordin din partea lui A. G. F., să se plaseze ostentativ în fața restaurantului O., la intrarea în parcarea principală și să fotografieze clienții.
    Toate aceste activități de natură infracțională l-au determinat pe Ș.
    C. să solicite o întâlnire cu inculpatul A. întâlnirea a avut loc la restaurantul "Tosca" din I., unde s-a decis retragerea fotografului și s-a convenit încheierea unui nou contract de publicitate nr. 337 din 20 iulie 2002, între S.C.
    O. și S.C DP I. S.R.L, firmă care edita Ziua de I. pe timp de 6 luni a cate 1800 USD
    Pe de altă parte, în luna martie 2003, A. G. F. a exercitat în continuare presiuni în vederea încheierii unui nou contract de publicitate. dar datorită refuzului categoric al părții vătămate de a se mai lăsa șantajată, în cele două cotidiene menționate, în perioadele 13-29 mai 2003 și 18-20 octombrie 2003 a fost declanșată o nouă campanie de presă astfel după cum o caracterizează partea vătămată.
    Această activitate infracțională rezultă din plângerea și declarația părții vătămate Ș. C. coroborate cu declarațiile martorului Pârțac Anton precum și din conținutul articolelor publicate în cele două cotidiene.
    În declarația sa partea vătămată Ș. C. arată că după refuzul de a prelungi contractul nr. 100/2000 la scurt timp a fost contactat de numita P.
    C. în vederea încheierii unui contract de publicitate pentru o suma pe care urma sa o stabilească după o discuție la care dorea să-i prezinte părții vătămate un dosar compromițător la adresa acesteia dar din start partea vătămată a refuzat orice colaborare știind că ziarul este controlat tot de către inculpatul A.
    G. F. . Partea vătămată arată că totuși i-a rugat pe cei de la R. să trimită un salariat pentru a afla despre ce este vorba în eventualitatea de a negocia un eventual contract dar care nu a fost semnat de R. . Partea vătămată a mai menționat că a fost din nou contactat de P. C. aceasta cerându-i sponsorizarea unei mese festive de 5o persoane pentru ziua de 8 martie la
    restaurantul Onyx. Cererea a fost acceptată în limita de a asigura un protocol pentru cel mult 10 persoane, iar începând cu 20 aprilie 2002 au început o serie de articole defăimătoare. Înainte de publicarea articolului partea vătămată era sunată de redactorul ziarului apoi de Timofticiuc L. care îi cereau să stea de vorbă pentru a opri publicarea.
    Din susținerile părții vătămate reiese ca i-a atras atenția numitului Timofticiuc că dacă continuă îi va denunța public și s-a întâlnit cu redactorul ziarului Flacăra Iașului Gruia U. u căruia i-a spus despre șantajul la care era supus. În următoarele zile fotograful de la cele două publicații Aristotel Furtuna era prezent în fața restaurantului Onyx fototografiind ostentativ clienții, partea vătămată acceptând în final să se întâlnească cu inculpatul A. G. F. la restaurantul Tosca astfel încheindu-se contractul nr. 337/20 iulie 2002, între SC O. S. unde partea vătămată era director și DP I. S. pentru o perioada de 6 luni.
    În luna martie 2003 partea vătămată deși a fost din nou contactată de inculpat pentru încheierea unui alt contract, a refuzat categoric drept urmare în perioada_ -_ și 18-_ s-a desfășurat o campanie în presa împotriva acesteia.
    Din declarațiile martorului Pârțac Anton rezultă că în luna iunie 2002 partea vătămată S. C. i-a spus din nou ca este amenințat de către inculpatul A. G. F. că dacă nu plătește va face publice anumite date despre persoana sa motiv pentru care l-a rugat pe martor să-l ajute încă o dată și să încheie un nou contract. Urmând aceeași procedură de consultare cu restul asociaților s-a obținut acordul încheierii unui nou contract pe o perioadă de 6 luni începând cu luna iulie 2002 a câte 500 USD/luna încheiat cu SC Q-grand S. discuțiile fiind purtate cu Gruia T. .
    În perioada aprilie 2002- iunie 2003 au apărut mai multe articole cu un continut real și obiectiv cu titluri "Șobolănescu și sapardu""Alexăndriuc și Ș. se războiesc pentru împărțirea banilor publici" "Un personaj dubios, care pozează în om de afaceri onest, a încercat să obțină o finanțare de 30 milioane euro, dându-se drept acționar majoritar la SIF II Moldova";"De unde aveți vilele domnule Ș. ?";"Cum se face o avere de două milioane de dolari";"Minciuni de două milioane de dolari americani";"Profit zilnic de 550 dolari americani";"Averea de două milioane de dolari a lui Ș. ";"Acuzații de escrocherie";"Averea de două milioane de dolari americani";"Declarații șocante ale lui C. Ș. ";"Abuz la comandă""Afacerile lui Ș. ""Adresele false folosite de C. Șornescu" "Averea de 2 milioane de dolari a lui Ș. ";"Mașinațiunile fraților Ș. ""Frații Ș. acuzați";articole semnate de O. Nemtanu, acesta fiind pseudonimul adoptat de reporterii ziarului, pentru a se proteja de posibile retorsiuni ca urmare a publicării articolelor.
  5. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate B. E. , director al Direcției Vamale Regionale I. (reținută în sarcina inculpatului A. F. G. )
    În cursul anului 2000, firma S.C. EXPORT FOREST S.R.L. administrată de cetățeanul moldovean Anatolie Mărgărint, a beneficiat de admiterea temporară în țară a unor mijloace de transport, cu scutire de la garantarea taxelor vamale.
    În cursul anului 2001, Direcția Vamală Regională I., reprezentată prin directorul B. E. a somat firma în cauză să-și reglementeze situația din punct de vedere vamal, iar în urma refuzului s-a declanșat procedura de executare din oficiu.
    Inculpatul A. G. F. a intervenit la directorul regionalei, pentru ca firma să fie scutită de plata taxelor vamale și deoarece a fost refuzat, inculpatul l-a avertizat că dacă se leagă de Anatolie Mărgărint, este ca și cum s-ar "lega de el"
    dar cu toate acestea, constatând sustragerea de la plata taxelor vamale, B. E. a sesizat organele de poliție
    În decursul lunilor februarie și martie 2001, la direcția vamală s-a prezentat în mod repetat Anatolie Mărgărint, care a provocat discuții, afirmând că i-ar fi dat directorului 10.000 dolari cu titlu de mită și i-a promis că îi va da în continuare alte sume de bani.
    Constatând faptul că se află în fața unei provocări, B. E. 1-a dat afară din birou.
    În plină campanie de atacuri, în cursul unei convorbiri purtate cu avocatul M. Vlasov - pe care l-a rugat să-l consilieze asupra celor petrecute - B.
    1. a aflat că discuțiile purtate cu Anatolie Mărgărint au fost înregistrate pe o casetă audio și că inculpatul i-ar fi declarat că dacă este dispus să-i plătească
      10.000 dolari, îi va preda caseta.
      Avocatul i-a sugerat că ar fi oportun să se întâlnească cu inculpatul.
      Ca urmare a acceptului dat, M. Vlasov a vorbit la telefon cu A. G.
    2. și au perfectat întâlnirea pentru aceeași zi, la sediul Camerei de Comerț.
      Acesta din urmă nu s-a prezentat, astfel că partea vătămată l-a rugat pe avocat să-i transmită inculpatului A. părerea sa despre fapte.
      În perioada următoare, fotograful Teo Furtună a primit dispoziții de la inculpat, de a se deplasa la sediul D.R.V. I. și la domiciliul părții vătămate, unde să efectueze fotografii.
      Această conduită infracțională rezultă din plângerea și declarația părții vătămate B. E., declarațiile martorului Vlasov M. și articolele de presă publicate în Ziua de I.
      În acest sens, partea vătămată a arătat că în anul 2000 firma Expoforest S. I. reprezentata prin Anatolie Margarit a beneficiat de anumite facilități vamale legale temporare iar în anul 2001 societatea a fost somată pentru reglementarea acelor probleme și întrucât nu s-a conformat s-a procedat la executarea din oficiu a societății, perioadă în care a intervenit inculpatul A.
    3. F. pentru a-l ajuta pe Anatolie Margarit iar cand i s-a comunicat ca nu este soluție legală inculpatul l-a amenințat că " dacă se leagă de Anatolie Margarit este ca și cum s-ar lega de el și consecințele o să fie nefaste";. Ulterior partea vătămată a arătat că în lunile februarie -martie 2001 a fost căutat de către Anatolie Margarit care a încercat să negocieze firmei sale în discuțiile purtate acesta făcând afirmația potrivit căreia i-ar fi dat părții vătămate bani, Anatolie Margarit precizând atunci când a fost întrebat de partea vătămată la ce se referă că i-a dat suma de 10.000 USD.
    Din declarațiile martorului Vlasov M. rezultă că ar fi avut loc o întâlnire între A. G. F. și B. E., ocazie cu care, în prezența sa, inculpatul i-ar fi cerut părții vătămate suma de 5.000 USD.
    De asemenea în Ziua de I., în perioada martie 2001- mai 2002, au apărut mai multe articole intitulate " Obrăznicie costisitoare la Direcția vamală""
    B. contra P.D.S.R.""B. -vechi și nou"" Concurs de director la Direcția Regională Vamală"" Afacerea Anvelopa""Tupeu""O caricatură sugerând sex și mită"; -" B. a
    "păpat" terminalul vamal "Dacă eu sunt obligat să dau informații, atunci să așteptați informații""Neputința lui B. " "B. a primit ultimatum de la Poliție "B. îngenuncheat O caricatură sub titlul "atenție la vămuială""Ori B., ori NATO";"Afacerile mascate ale lui B. ""Afaceri groase în familia B. ""Averea
    "clanului B. ""DRV I. -moșia lui B. "Dinu "Vamă" îl ia la bani mărunți pe B. ""Mita lui B. ""Trecutul directorului B. ";
  6. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate P. M. -
    G., în perioada exercitării funcției de vicepreședinte al C. ui Județean I. ( comisă de către inculpatul A. F. G. )
    În perioada anilor 2000-2004, partea vătămată P. M. -G. a deținut funcția de vicepreședinte al C. ui Județean I.
    În cursul anului 2001, a dispus ca salariații din subordine să verifice situația chiriașilor care aveau restanțe la plată. Intre aceștia se afla și Ziua de I. care ocupa un imobil aflat pe strada Sărăriei, valoarea chiriei restante fiind de 88.560.907 lei
    Tuturor restanțierilor li s-au expediat somații de plată. După primirea somației, A. G. F. s-a prezentat la biroul lui P. M. -G. și i-a solicitat să efectueze compensări ale datoriei, deoarece Ziua de I. publica actele normative emise de consiliu.
    Propunerea a fost refuzată, deoarece contravaloarea prestațiilor nu era egală cu chiria.
    După aproximativ o săptămână, în Ziua de I. au început să apară articole critice cu privire la activitatea desfășurată de către vicepreședintele C. ui Județean I. Văzând că atacurile nu încetează, P. M. -G. s-a deplasat la redacție și i-a cerut inculpatului explicații cu privire la cele ce se petreceau. Acesta i-a explicat că atacurile din presă sunt o urmare directă a faptului că a emis somațiile de plată a chiriei și totodată i-a promis că ele vor înceta dacă va efectua demersuri pentru a primi cu titlu gratuit o cantitate de vin de la Stațiunea de Cercetări Viticole I. unde partea vătămată deținuse funcția de director și de asemenea dacă îl va ajuta să cumpere secția fostului I.L.F. I. de la Hîrlău.
    Aceste împrejurări de fapt rezultă din plângerea și declarația părții vătămate P. M. G. și articolele publicate în Ziua de I.
    Partea vătămată P. M. G. a arătat că în perioada 2000-2004 a ocupat funcția de vicepresedinte a C. ui Județean I. iar în anul 2001 în timp ce asigura conducerea consiliului i-a prezentata o lista a chiriașilor restanțieri printre care se afla și ziarul Ziua de I. fiind emise notificări astfel că în perioada imediat următoare s-a prezentat inculpatul A. G. F. care i-a adus la cunoștiință că nu plătește chirie întrucât în baza unei înțelegeri cu vechea conducere în contrapartidă ziarul publica actele normative emise de consiliul județean. Totodată, partea vătămată a mai arătat că deși i-a explicat inculpatului ca aceste servicii ale ziarului nu acoperă cheltuielile cu chiria inculpatul nu a înțeles afirmând că dacă partea vătămată are ceva cu el atunci și el are ceva cu persoana sa iar după o săptămână au început să apară în ziar articole ce vizau activitatea părții vătămate la locul de muncă care îl defăimau motiv pentru care s-a hotărât să aibă o discuție cu inculpatul. Partea vătămată afirmă că inculpatul a motivat apariția acelor articole ca urmare a faptului ca i s-a cerut plata chiriei și tot în cadrul acelei discuții pe care a avut-o la redacția ziarului partea vătămată deplasându-se în acel loc a rezultat ca inculpatul i-a spus părții vătămate că publicațiile vor fi oprite dacă partea vătămată îi facilitează fără plata procurarea unei cantități de vin de la stațiunea unde a fost director și dacă îl va ajuta sa cumpere secția fostului I.L.F. I. propunere refuzată de către victima.
    Ulterior în ziar au mai apărut articole iar în anul 2004 inculpatul împreună cu T. A. i-au cerut să-i faciliteze câștigarea unor lucrări reparație drumuri fiind refuzat de partea vătămată.
    În Ziua de I. au apărut în iunie 2001, iulie 2001, noiembrie 2001 câte un articol în fiecare lună, în ianuarie 2002, aprilie 2002 și iunie 2002 au apărut 5 articole iar în martie și aprilie 2003 un număr de 3 articole în ziar sub titlurile
    "Mișu Șpagă revine". În conținutul acestora rezultă că ,, toate suspiciunile privind neregulile în acest caz se învârt în jurul vicepreședintelui C. ui județean G.
    P. . Aspecte ale problemelor de la Mădîrjac au fost sesizate de cotidianul Ziua de
    I. și în anul 2002""PSD trebuie să se lepede de Mișu Șpagă";"Consilierii județeni se ceartă ca la ușa cortului";"M. G. P., acuzat de trafic de influență";"Mișu
    șpagă""Unde trimite banii publici vicepreședintele P. ""Salariații de la OJCA nu sunt de acord cu P. "Disputa dintre P. și OJCA continuă""Salarii mai mici pentru directorii de regii""Sentință amânată în procesul P. vs. Cotoman""Conflict fățiș în fruntea CJ".
  7. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate G. M.
    , fost director adjunct la DAFIS I. în perioada anului 2001 și director general la
    S.C. A. S.A în perioada anilor 2002-2004 comisă de către inculpatul T. A. I. )
    În perioada anilor 2002-2003, intreprinderea A. desfășura acțiuni de publicitate prin intermediul cotidienelor locale "EVENIMENTUL", "ZIUA DE I. " precum și la "RADIO TERRA", "VOX T" și postul de televiziune "TELE M".
    În cursul lunii septembrie 2003, în Ziua de I. au apărut mai multe articole cu conținut negativ la adresa lui G. M., referitoare la modul defectuos în care conducea societatea.
    În luna noiembrie 2003, T. A. I. l-a sunat pe G. M. și i-a propus o întâlnire, care a fost refuzată, astfel că discuțiile au fost purtate în continuare la telefon. Se reține că inculpatul a început prin a-i reproșa faptul că firma pe care o conduce nu face publicitate prin intermediul cotidianului Ziua de I.
    G. M. s-a declarat în principiu de acord să colaboreze pe tema discutată, dar și-a manifestat dorința ca un astfel de contract să prevadă servicii reciproce, tip barter.
    Inculpatul T. A. I. a refuzat propunerea, astfel că în coloanele ziarului au continuat să apară articole cu conținut negativ la adresa societății și a părții vătămate.
    În final, în cursul lunii decembrie 2003, pentru a pune capăt atacurilor,
    G. M. a decis să încheie un contract de publicitate pe timp de o lună, valoarea plătită fiind de 45.898.802 lei
    În cursul lunii decembrie, Ziua de I. nu a mai publicat atacuri la adresa lui G. M. .
    În luna ianuarie 2004 atacurile au fost reluate, după care T. A. I. 1-a abordat din nou la telefon, dar G. M. a refuzat să mai poarte discuții cu acesta.
    Dovada comiterii acestei fapte o constituie plângerea și declarația părții vătămate G. M., și articolelel publicate în Ziua de I.
    Audiat la_ partea vătămată G. M. arată că îl cunoștea pe inculpatul T. fiind fostul său șef de la "Monitorul";.
    În cursul lunii septembrie 2003 în ziarul Ziua de I. au apărut mai multe articole negative la dresa sa legate de funcția de director pe care o deținea la A. .
    În luna septembrie 2003 și apoi în noiembrie 2003 a fost contactat telefonic de către inculpatul T. A. I. care i-a propus o întâlnire și care i-a reproșat părții vătămate că nu face publicitate și prin intermediul ziarului său.
    Partea vătămată a acceptat să colaboreze și să încheie un contract de prestări servicii reciproce dar inculpatul T. A. nu a fost de acord cu acest cadru, lăsând să se înțeleagă că ziarul său vrea să încaseze bani pentru publicitate.
    În luna decembrie 2003 a încheiat pentru timp de o săptămână un contract de prestări servicii cu ziarul Ziua de I., timp în care nu au mai apărut articole denigratoare, pentru ca apoi în ianuarie 2004 în publicații să apară din nou articole partea vătămată refuzând să mai încheie vreun alt contract cu inculpatul.
    Totodată, în anul 2001 au apărut 2 articole, în anul 2002 au apărut 5 articole și în anul 2003 majoritatea celor de la dosar sub titlurile "Afacere păguboasă""Cine îl plătește pe directorul de la A. SA""Grevă la RATC""Giubemea ține cu dinții de scaunul de director""Primăria nu se încurcă în contractul de muncă al lui Giubemea""Giubemea a depus bilanțul""Mocnește scandalul la firma lui Giubemea""Microbuzele primăriei fac trasee de autobuz""Monopolul transportului de stat al Primăriei" Giubemea conduce singur- singurel A. sa""Giubemea rămîne singur-singurel""Șoferii ucigași" "Cenzorul Bejenariu" "Un sfert de tonă de aur""Afacere păguboasă""Interese obscure înconjoară afacerile directorului Giubemea""Afacerea microbuzelor""Rață îl ține în brațe pe Giubemea" "Giubemea va trebui să-și ascundă, mâine, mașinile în vizuină""Rață și Giubemea se înțeleg perfect""Rață îl protejează pe Giubemea""Microbuzele lui Giubemea nu vor avea pe unde să circule""Giubemea este uscat de amenzile lui Rață""Haosul de la SC A. SA";începutul falimentului pentru SC A. SA""Șoferii lui Giubemea vor salarii mai mari""Chiulăul""Va chiuli Giubemea și la Adunarea Generală a acționarilor firmei pe care o conduce
    "Promisiunile pionerești ale directorului de la A. SA""Un nou scandal G. ""Directorul G. este hăituit de AVAB";
  8. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva omului de afaceri partea vătămată B. loan ( comisă de către inculpatul T. A. I. )
    Partea vătămată B. loan este director și asociat la firma S.C. C. S.A. din I. cu o cifră de afaceri importantă la nivelul acelei perioade.
    În vara anului 2003, la biroul său s-a prezentat o persoană neidentificată, care s-a recomandat a avea calitatea de reporter și care a solicitat ca S.C. C. S.A. să sponsorizeze Ziarul de I. cu suma de 15.000-18.000 euro, pentru a nu lăsa ziarul "să moară".
    Cererea a fost refuzată de partea vătămată, care i-a precizat solicitantului că firma sa nu are nevoie de publicitate, fiindcă este organizată ca atelier protejat. Persoana care și-a declinat calitatea de ziarist l-a amenințat pe B. loan în sensul că "va avea de suferit ca urmare a refuzului", după care a părăsit sediul firmei.
    În următoarea perioadă, la sediul societății s-au prezentat în mai multe rânduri reporterele M. O. și P. Z. (alias C. P. ), care au solicitat cu insistență diverse informații, care după ce au fost date cu bună credință astfel după cum afirmă B. loan, în ziar au apărut articole care deformau realitatea.
    După apariția lor, B. loan s-a deplasat la sediul redacției Ziua de I., unde a avut o convorbire cu inculpatul T. A. I., în cursul căreia a solicitat explicații cu privire la conduita ziarului și i s-a răspuns că aceasta este urmarea refuzului de a oferi sponsorizarea solicitată.
    Totodată, inculpatul T. a precizat că se impune organizarea unei întâlniri cu A. G. F., pentru a se stabili condițiile în care atacurile în presă vor înceta, dar partea vătămată a plecat, întrerupând orice contacte cu reprezentanții ziarului
    Săvârșirea acestei fapte rezultă din plângerea și declarația părții vătămate B. I. precum și din articolele publicate în Ziua de I.
    Partea vătămată a fost audiată la datele de_ și_ relatând cu privire la împrejurările legate de vizita unei persoane ce a avut loc în vara anului 2003 și care s-a dat drept report al ziarului Ziua de I., persoană al cărui nume nu îl reține, dar care i-a cerut o sponsorizare pentru ziar și întrucât a primit un răspuns negativ a plecat iritat dându-i de înțeles că va avea de suferit datorita acestui refuz. În perioada următoare au apărut în ziar la adresa părții vătămate și a firmei articole denigratoare în ziarul Ziua de I. semnate de reporterii M. O. și C. P. persoane care cereau informații societății dar care le publicau sub o
    altă formă denaturată. În urma apariție mai multor publicații partea vătămată arată că s-a deplasat la redacția ziarului pentru a purta o discuție cu conducerea acestuia și a le spune ca cele publicate nu corespund realității iar din discuțiile avute, din gesturile și vorbele inculpatului T. a rezultat faptul ca acele articole sunt urmarea refuzului părții vătămate de a sponsoriza ziarul și că ar fi necesară o întâlnire și cu A. G. pentru a fi "scutita partea vătămată de apariția altor articole.
    În anul 2003 au fost publicate articole sub titlurile: "Directorul "C. "
    S.R.L. acuzat de flirt" "Caracatița B. ""Caracatița C. ""De unde vin banii pentru firma C. S.A.""Prostituție intelectuală la C. S.A.""Polițiștii la mâna directorului C. S.A.""Zeci de miliarde de lei apărute de nicăieri pentru C. S.A" articole au fost publicate sub semnătura reporterilor M. O. și P. Z. .
  9. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate A. N.
    , director al R. I. ( comisă de inculpații T. A. I. și A. G. F. ) Partea vătămată A. N. ocupa funcția de director la Regia
    Autonomă de Transport Electric în Comun din I.
    În cursul lunii ianuarie 2003, din dispoziția sa a fost efectuată o verificare cu privire la datoriile chiriașilor față de regie între debitori figura și S.C
    D. A. S.R.L., care avea o restanță de plată în sumă 80 milioane lei.
    Ca urmare a acestei situații, s-a dispus acționarea în judecată a debitoarei.
    Urmare acestui fapt luna februarie 2003, la sediul regiei s-a prezentat inculpatul T. A. I., care i-a transmis lui A. N. mesajul din partea lui A.
    G. F., conform căruia, dacă nu se renunță la acțiunea în justiție, prin care se pretindeau cele 80 milioane de lei, se va declanșa o campanie agresivă de presă împotriva sa și împotriva instituției pe care o conduce, fapt ce s-a și produs ulterior.
    În cursul lunii martie 2003, văzând că atacurile nu încetează, partea vătămată l-a trimis pe inginerul R. B. la S.C.D. A. S.R.L., pentru a lămuri aspectele legate de stingerea creanței și pentru a cere ca atacurile cu caracter denaturat și tendențios să înceteze.
    Martorul a stat de vorbă cu A. G. F., care i-a comunicat că nu va renunța la campania de presă, datorită faptului că firma sa a fost acționată în judecată.
    În cursul lunilor decembrie 2004 și ianuarie 2005, B. R. a fost contactat telefonic în mod repetat de către T. A. I., și ulterior s-au întâlnit. Cu acea ocazie, inculpatul a solicitat ca regia să încheie un contract de publicitate în valoare de 50 milioane lei, urmând ca în contrapartidă, Ziarul de I. să publice articole laudative la adresa regiei și implicit a conducerii. Partea vătămată nu a dat curs propunerilor.
    Această conduită infracțională rezultă din următoarele probe: plângerea și declarația părții vătămate, articolele publicate în Ziua de I.
    Partea vătămată A. N. e a arătat în declarațiile sale că în calitate de director la Ratec avea ca și atribuții și analiza debitorilor fata de restante astfel că în cursul lunii ianuarie 2003 a constatat ca printre debitori figura și D. A.
    S. I. cu o datorie de 8000 lei care includea și dobânzile calculate din 2001 astfel că a dat dispoziție compartimentului juridic să acționeze debitorii în judecată pentru recuperarea debitului aflându-se sa D. A. se afla în lichidare judiciară astfel că Ratec s-a înscris în tabloul creditorilor la masa credală. În luna februarie 2003 partea vătămată a fost căutată de către inculpatul T. A. I. care i-a spus ca vine din partea inculpatului A. F. G. pentru a-i transmite părții vătămate sa revină la acțiunea în justiție în caz contrar urmând ca împotriva părții vătămate și a firmei să se declanșeze o campanie agresivă în ziarul Ziua de
    I. Partea vătămată a refuzat să dea curs cererii inculpatului susținând ca din obligațiile de serviciu reieșea datoria sa de a apara interesele firmei astfel ca la plecare inculpatul i-ar fi spus că va vedea ce se întâmpla. Ulterior partea vătămată a aflat din disctuțiile purtate cu B. R. ca acesta a povestit cu inculpatul A. G. F. iar răspunsul acestuia a fost că nu va renunța la campania agresiva declanșată întrucât regia a îndrăznit sa atace firma lui în judecată . B. R. a fost contactat telefonic în luna decembrie 2004 și ianuarie 2005 de către inculpatul T. A. care i-a propus sa o determine pe partea vătămată să încheie un contract de publicitate în valoare de 5000 lei dar propunerea a fost din nou refuzata de partea vătămată
    În perioada anului 2004 au fost publicate mai multe articole "Afacerile mafiote ale lui N. A. "" Alte pierderi de sute de milioane""A. amendat""Indolența lui A. ""Municipalitatea va dispune un control amănunțit la Regia de transport""Doi directori de un miliard""Atentate zilnice la viața cetățenilor""A. și apropiații lui pun în pericol viața ieșenilor""A. își îngroapă incompetența în străzile orașului""Bătaie de joc pe banii ieșenilor"Tramvaiele morții circulă libere sub ocrotirea directorului A. ""Gunoaiele ucigașe""Municipalitatea a luat în calcul schimbarea din funcție a directorului A. ""Caracatița neamurilor de la RATEC" "Mincinosul""Continuă seria blocajelor de tramvaie și trolee" "Moșia lui A. " "Tramvaiele ucigașe""Nașul și finul distrug orașul";"Mafia lui A. face victime în continuare""A. și PSD""A. habar nu are să folosească un aparat ultramodern""Angajații lui A. cer majorarea salariilor""Izbucnesc nemulțumirile angajaților la adresa lui A. " "A. este bun de plată" "Judecătorii decid dacă A. a defavorizat un furnizor "A. încalcă legea, A. stabilește vinovații""Tramvaiele criminale ale lui A. ""Alte matrapazlâcuri ale lui A. ""A. nu are nici o soluție""Bătaia de joc a lui A. ""Tun de 72 miliarde""Dovada incompetenței""Și-au forat singuri motorina din boxa"Bomba lui A. ""A. a fost acuzat de rea voință""RATEC va plăti penalizări furnizorilor"Decizie inadmisibilă în dosarul RATEC"" A. folosește banii publici după cum îl taie capul"Lucrări periculoase executate de RATEC""A. conduce regia în funcție de interesele neamurilor"Tramvaiele second hand nu sunt omologate""Incompetentul cameleon"articole publicate sub semnăturile: O. Nemțanu, Gabi Cohuț, S. Scripcaru, C. Mazilu, D. Marțuneac, Ana M. - Chițiga, C. Nedelcu.
  10. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate S. T.
    .( comisă de inculpatul A. G. F. .
    Partea vătămată S. T. este acționar și director general al S.C. I.
    S.A. din I. Principalul obiect de activitate al firmei îl constituie construcțiile industriale și civile cu o cifra de afaceri anuală substanțială.
    Între lucrările contractate la nivelul anului 2004 se enumera și cea privind construcția noului sediu al Spitalului de Urgențe din I.
    Numitul Butnariu C. a fost acționar al revistei OFERTA LUNII, care în anul 2005 a fost vândută către grupul de firme aparținând lui A. G. F.
    .
    În cursul lunii martie 2004, Butnariu C. s-a prezentat la biroul directorului S.C. I. . S.A. și i-a propus ca firma să încheie cu Ziua de I. un contract de publicitate în valoare de 25.000 euro, motivând și un interes propriu cu privire la tranzacție, prin aceea că ar fi devenit acționar la ziarul menționat.
    Deoarece valoarea contractului propus era prea mare, S. T. a respins în termeni fermi oferta.
    Ca urmare a poziției exprimate, Butnariu C. i-a sugerat directorului să mai mediteze asupra propunerii, deoarece dacă nu este acceptată, în ziar vor
    apărea articole cu caracter denigrator. Evenimentul i-a fost relatat de către director, contabilului șef S. n I. .
    După o perioadă de timp, într-una din zilele lunii aprilie 2004, Butnariu
    C. s-a prezentat din nou la sediul firmei și a solicitat să se încheie un contract de publicitate în valoare de un miliard lei, dar a fost din nou refuzat din aceleași motive. Cu toate acestea, directorul general 1-a trimis să discute propunerea și cu contabilul șef.
    După alte câteva zile, Butnariu C. s-a prezentat la biroul acestuia din urmă, care încă de la începutul discuției i-a reproșat atitudinea manifestată față de directorul general al firmei.
    Butnariu C. s-a scuzat, declarând că a fost trimis să procedeze în modul arătat de către patronul A. G. F., și a precizat că astfel procedează toate publicațiile.
    Martorul declară că fiind indignat de procedeul folosit 1-a întrebat pe învinuit "dacă copilul său ar afla cu ce se ocupă, cum ar reacționa?". El a răspuns că "ăsta e serviciul și trebuie să facă ce spune patronul".
    În pofida șantajului, în cele din urmă, în considerarea faptului că anterior firma recursese la contracte de publicitate prin revista Oferta Lunii, contabilul șef a acceptat să încheie un contract cu S.C D. PRES I. S.R.L., pentru suma totală de 2249 euro+T.V.A., pe durata de 9 luni, cu o rată lunară de 250 euro A pus însă și o condiție, anume ca din valoarea contractului să fie scăzută suma de 32.000.000 lei, reprezentând contravaloarea unei datorii a ziarului pentru o lucrare anterior executată
    Această modalitate de recuperare a datoriei, a fost acceptată în principiu și astfel se explică faptul că în factură se menționează că a fost achitată numai suma de 50.000.000. lei, dar a precizat că "șeful său nu va fi de acord".
    Cu toate acestea, deoarece nu s-a încheiat contractul la valoarea de 1 miliard solicitată, în luna iulie 2004, în Ziarul de I. au început să apară articole îndreptate împotriva lui S. T. și împotriva societății, din conținutul cărora rezulta faptul că atribuirea construcției a fost făcută printr-o licitație trucată, că situațiile de lucrări sunt false și deci se sustrag bani publici, că furtul general comis de asociați îi determină și pe muncitori să fure, ajungându-se până acolo încât, pentru a ilustra un articol cu această tematică, un reporter s-a deplasat la Spitalul de Urgențe și 1-a determinat pe un muncitor să sustragă doi saci cu ciment, care au fost cumpărați de instigator contra sumei de 100.000 lei.
    Activitate infracțională descrisă rezulă din plângerea și declarația părții vătămate S. T., declarațiile martorului S. n I., declarațiile martorului Dumitrachi M. G., declarația martorei C. u L. și articolele publicate în ziua de I.
    Astfel din declarațiile părții vătămate S. T. rezultă că acesta a fost căutat de numitul Butnariu Constatntin în aprilie - mai 2004 care i-a propus să încheie un contract de publicitate și reclamă în valoare de 25.000 euro oferta refuzata la care părții vătămate i s-a recomandat că ar fi mai bine să se gândească. Se arata de asemenea de către partea vătămată ca în continuare a revenit numitul Butnariu Constatntin pentru a insista în încheierea acelui contract primind un răspuns negativ astfel că începând cu lua iulie 2004 au început să apară în presa articole denigratoare la adresa persoanei sale și a societății dar în tot acest timp partea vătămată nu a avut nici o întâlnire cu vreunul dintre inculpați iar în perioada apariției articolelor la sediul societății s-a prezentat pentru un interviu reportera de la ziarul respectiv M. O. care a stat la discuții cu directorul economic S. n dar are a refuzat să răspundă la întrebări astfel că a afirmat că articolele vor continua să apară până la falimentul
    societății. Partea vătămată în declarațiile date a menționat că la momentul la care a refuzat încheierea contractului numitul Butnariu C. i-a spus că va avea probleme cu ziarul unde este acționar întrucât vor apărea articole denigratoare la adresa sa și a societății. Nu mai departe partea vătămată arată în aceeași ordine de idei că societatea sa a avut o colaborare mai îndelungată cu numitul Butnariu prin intermediul acestuia derulând contracte de reclama și publicitate de zeci de milioane de lei
    Din declarațiile martorului S. n I. rezultă că partea vătămată i-a relatat faptul potrivit căruia numitul Butnariu C. l-a căutat și i-a cerut să încheie un contract de 1 miliard pentru a face publicitate sau sponsorizare pentru ziarul Ziua de I. în caz contrar ziarul va publica așa zisele nereguli făcute de SC I. cu Direcția de sănătate publică I. dar cu toate aceste contractul nu a fost încheiat. Martorul arata ca a fost căutat la rândul său de Butnariu Constatin și a semnat un contract de publicitate dar și așa a început o campanie denigratoare în presa împotriva societății așa încât a considerat că trebuie întreruptă executarea contractului precizând totodată că a fost căutat și de o femeie reporter M. O. care dorea să se documenteze cu privire la investiția de la spitalul de urgente I.
    Martorul Dumitrachi M. G. confirmă faptul că în luna iulie 2004, la șantierul Spitalului de Urgențe s-a prezentat un tânăr care a afirmat că părinții săi și-au cumpărat o casă la țară și că ar dori să cumpere vreo doi saci cu ciment, că i-a răspuns acestuia că nu se ocupă "cu așa ceva", dar că știe că ar putea să cumpere ciment cu 100.000 lei sacul. Ulterior a citit în ziar despre vânzarea sacilor cu ciment, înfăptuită de alți muncitori, dar a declarat că nu știe cine sunt aceștia
    Martora C. u L. a arătat că în cursul uneia dintre vizitele de documentare la I., în momentul în care ziarista M. O. ieșea de la sediul firmei, a afirmat "că aceasta va ajunge la faliment" aspecte ce demonstrează poziția reporterei față de fapte. Ziarista ieșea de la sediul firmei, a afirmat "că aceasta va ajunge la faliment" aspecte ce demonstrează poziția reporterei față de fapte.
    În Ziua de I., în anul 2004 au fost publicate articole sub titlurile "S. și
    N. negociază o bagatelă de zece miliarde lei""Neregulile de la Spitalu de Urgențe i-au uimit pe medici""Alexandriuc a închis ochii la afacerile lui S. " "Alexandriuc a promovat un turism de urgență" "Fazanii lui Alexandriuc" "Documente pentru care S. tremură"Tăcere în privința ilegalităților de la spitalul de urgențe""Noua Clădire a spitalului de urgențe a născut o vilă""Ilegalitățile directorului S. continuă""Miliarde de lei achitate pe baza unui document fără nici o valoare""Lanțul golăniilor la I. "" S. a băgat mâna, până la cot, în banii de la Spitalul de Urgențe""Curtea de conturi verifică I. ""Șacalul de la I. ""Conducerea Spitalului de urgențe visează bani de la Uniunea E. peană""I. a cîștigat ilegal""Matrapazlîcurile directorului de la I. S.A.""S. a dat de dracu!""Cum fură angajați lui S. ""întrebări pentru S. "" Golăniile lui S. provoacă indignarea ieșenilor""Golăniile lui S. ""Monetăria I. SA""Miliarde furate din banii publici"articolece poartă semnătura reporterilor M. O., O. Nemțanu și C. Nedelcu.
  11. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate J. R. -S.
    , președintele A. I. (reținută ca fiind comisă de inculpatul A. G. F.
    .
    La data de 1 septembrie 1999, A. I. a închiriat un birou în suprafață de 20,5 metri pătrați către S.C. E. M. I. S.R.L. I., al cărei director era Timofticiuc I., și la care asociați erau A. F. G., care deținea 96 % din acțiuni, iar soția sa, A. Violeta deținea 4% din acțiuni.
    La data de 21 septembrie 2000, când expira durata contractului, deoarece chiria în valoare de 17.700.000 lei nu era achitată, i s-a comunicat debitoarei că închirierea nu va mai fi prelungită și totodată a fost aplicat un sigiliu pe ușă.
    În replică, A. G. F. a acționat A. în judecată și a solicitat daune morale în valoare de 1.000.000.000 lei. Totodată a reocupat abuziv spațiul până la data de 11 iunie 2001, timp în care nu a plătit chiria în valoare de
    44.189.000 lei, ceea ce a determinat A. să acționeze în judecată S.C. E. M.
    I. S.R.L.
    În luna iunie 2001 când debitoarea părăsea spațiul, inculpatul A.
    G. F. a luat legătura cu J. R. -S. și i-a propus să facă o comandă de publicitate pentru a compensa datoria existentă, dar a fost refuzat.
    A doua zi după aceasta, inculpatul 1-a sunat la telefon pe președintele A. și a reînnoit propunerea fiind refuzat din nou, l-a amenințat, afirmând că "îl va face de comandă" ulterior, au apărut în Ziua de I. articole cu caracter defăimător la adresa părții vătămate și a cooperativei.
    Totodată, din inițiativa inculpatului, articolele apărute în ziar au fost trimise la U.C.E.C.O.M. B., cu scopul de a determina schimbarea din funcție a părții vătămate și de a antrena răspunderea sa materială, civilă sau penală.
    Controalele efectuate de U.C.E.C.O.M. au confirmat nerealitatea susținerilor din cuprinsul articolelor.
    În decursul anilor 2003-2005, în Ziarul de I. au continuat să apară articole îndreptate împotriva părții vătămate.
    Existența faptei este dovedită prin plângerea și declarația părții vătămate J. R. S., declarațiile martorei Florea Virginia și de articolele publocate în Ziua de I.
    Partea vătămată arată că neplata chiriei unui spațiu de către chiriașul SC E. media Inv S. a declanșat un proces în instanța de judecată iar în condițiile respective s-a întâlnit pentru prima data cu inculpatul A. G. F. în anul 2001,inculpatul propunându-i pentru compensarea chiriei încheierea unei comenzi de publicitate dar pe care partea vătămată a refuzat-o .În aceste condiții, s-a insistat telefonic astfel că la final presoana de la telefon i-a spus ca o va "face de comandă";.
    În continuare se arată că în ziarul Ziua de I. au apărut articole defăimătoare ce au fost trimise și la sediul societății din B.
    Din declarațiile martorei Florea Virginia rezultă aspecte legate de procedura de acționare în judecată a debitorului, observând totodată apariția în ziar a unor articole la adresa părții vătămate .
    În anul 2004 au apărut în Ziarul de I. articole sub titlurile "J. a dat bir cu fugiții""J. rămâne fără cooperație" "Groparul Cooperației" articole semnate de reporterii D. Grădinaru și Gelu Jirghie .
  12. Infracțiunea de șantaj îndreptată împotriva părții vătămate F. R. (comisă de inculpatul A. G. F. )
    Partea vătămată F. R. este asociat și director general al grupului de firme S.C. F. G. S.A. din I. care și-au făcut publicitate în diversele cotidiene care apar în municipiul I.
    Partea vătămată l-a cunoscut pe inculpatul A. G. F., care în încercarea de a obține venituri din publicitate, i-a solicitat să încheie un asemenea contract în favoarea cotidianului Ziua de I.
    Inițial oferta a fost refuzată, motiv din care inculpatul 1-a amenințat cu declanșarea unei campanii de presă negative la adresa firmelor și la adresa persoanei sale.
    Astfel după cum rezultă din declarația părții vătămate, cunoscând faptul că mai multe societăți comerciale și persoane publice din I. au fost victime ale unor campanii murdare de presă, a cedat șantajului și a încheiat cu S.C P. G. S.R.L., din care făcea parte la acea vreme, Ziua de I., contractul nr. 19 din 10 ianuarie 2002, pe o durată de 6 luni, obligându-se să plătească servicii publicitare în valoare totală de 900 dolari plus T.V.A.
    La data de 8 iulie 2003, fiind supus aceluiași tip de presiuni din partea inculpatului care îl amenința că va publica articole prin care va informa opinia publică despre faptul că terenul pe care edifica locuințe în cartierul I.C. Brătianu este impropriu construirii de locuințe, a încheiat un act adițional la contractul inițial, pentru perioada iulie 2003-30 iunie 2004, prin care S.C. F. G. S.A., angaja servicii publicitare în valoare de 3000 euro.
    Pentru a nu pierde clienții în cazul unui atac de tipul celui descris, partea vătămată a plătit în avans întreaga valoare a contractului la sfârșitul lunii aprilie 2004 .
    În acea perioadă se desfășura campania electorală, iar F. R. candida la funcția de primar al municipiului I.
    Procurorul a retinut faptul că inculpatul cunoscând acest fapt, care constituia o oportunitate majoră pentru interesele sale cu caracter infracțional, s-a decis să folosească în beneficiul său împrejurările, astfel că 1-a sunat la telefon și i-a solicitat părții vătămate, încă 7.000 euro.
    La început, F. R. a evitat să dea un răspuns tranșant, dar după apeluri telefonice și amenințări repetate, s-a oferit să plătească încă 1500 euro în contul ultimului contract.
    Inculpatul a refuzat oferta și folosind un limbaj aparte, a continuat să-l amenințe. Această ultimă convorbire a fost înregistrată de partea vătămată pe telefonul său mobil, nr. 0744/613612.
    Înregistrarea a fost citită de către ofițerii de poliție judiciară și a fost consemnată în procesul verbal din data de 3 martie 2005 .
    Activitatea infracțională este releifată de plângerea și declarația părții vătămate F. R., declarațiile martorei Ștefănescu Cornelia L., declarațiile martorului Vlasov M., , procesul-verbal de redare a convorbirii ditre partea vătămatăși inculpate precum și de articolele publicate în Ziua de I.
    Din declarațiile părții vătămate din data de_ si_ rezulta ca a încheiat un contract de publicitate cu ziarul Ziua de I. întrucât a fost amenințat de inculpat ca în caz contrar va declanșa o campanie de presa negativa împotriva sa și a societăților pe care le conduce. La expirarea acestui contract a fost contact din nou de inculpat care l-a amenințat din nou și după câteva luni partea vătămată a cedat încheiind contractul cu o valoare de 150 euro/luna.Ultimul contract a fost încheiat în martie-aprilie 2004 și tot ca urmare a amenințărilor făcute de inculpat afirmând că va aduce la cunoștiința publicului aspecte negative legate de proiectul derulat de firma părții vătămate privind construcția de locuințe contract achitat în întregime în aprilie 2004. Se susține în continuare ca inculpatul l-a contactat în continuare pe F. care se afla în campanie electorala și i-a cerut suma de 10.000 euro spunându-i ca atacurile la care ar putea fi supus i-ar aduce prejudicii mult mai mari .partea vătămată în aceste condiții a refuzat să de-a un răspuns ferm în final a oferit încă o suma de 1500 euro alături de cea de 3000 euro plătita dar inculpatul a refuzat și a început să îl amenințe convorbirea fiind înregistrată pe telefonul mobil al părții vătămate. În urma convorbirii au început sa apară articole defăimătoare la adresa sa.
    Din declarațiile martorei Stefănescu Cornelia L. angajată la biroul de avocatură în calitate de secretară rezultă că a aceasta a auzit o discuție purtată la telefon de Vlasov timp în care acesta era agitat spunând de mai multe ori "nu
    se poate așa ceva"; aflând apoi din relatările exclusive ale avocatului ca este șantajat atât el cât și F. R. de inculpatul A. inonesei G. .
    De asemenea din declarațiile martorului Vlasov M. rezultă că a fost sunat de F. în preajma alegerilor din 2004 și care i-a spus ca trebuie sa-i dea inculpatului A. suma de 7000 euro sau dolari pentru a nu fi supus unor invenții ziaristice și ca i-a dat înainte suma de 3000 .În acest sens martorul susține ca i-a telefonat inculpatului spunându-i că nu poate să facă așa ceva dar i s-a răspuns de către inculpat să nu se bage între el și F. .
    În ceea ce privește procesul verbal privind înregistrarea convorbirii între partea vătămată și inculpat instanța de control judiciar în soluționarea apelului a reținut că acesta nu a fost confirmat de procuror, imuputându-se de asemenea că nu a fost folosită tehnica de înregistrare .
    Cu privire la această reținere se impune observația potrivit căreia conform art.916alin.2 Cod proc.penală( în reglementarea în vigoare la data săvârșirii faptelor) înregistrările prezentate de părți pot servi ca mijloace de probă, dacă nu sunt interzise de lege. Această dispoziție conduce la concluzia că înregistrările nu sunt supuse procedurii confirmării ca și cele efectuate în baza unei autorizări emise de instanță sau procuror.
    În ziarul Ziua de I., în perioada aprilie-iulie 2004 au apărut articole cu titlurile "Liberalul F. contestat" "Escroc, pretins liberal, candidat la primărie""Cartierul de vile al lui F. riscă să o ia la vale""R. F. este în cădere liberă""Ghinionul lui R. ""Versantul B. prezintă pericolul unor alunecări de teren""Dispută între F. și Vlasov""F. a prevăzut alunecări ale terenului de sub vilele pe care le construește""Disperați după Ciolan""Vlasov și F. au distrus opoziția la I. ""F. visa să ajungă președinte al C. ui Județean""F. minte de îngheață apele""Sminteala lui Șerban""Deputatul cariilor", articole semnate de O. Nemțanu. C. Nedelcu, Gim Grecu, Tudor Leahu și M. Parteni.
  13. Șantajul exercitat împotriva părții vătămate D. T. ( comis de inculpatul A. G. F. )

În anul 2004 partea vătămată D. T. deținea cel de-al doilea mandat în Camera Deputaților, bucurându-se de notorietate în municipiul I., unde a candidat și la alegerile pentru postul de primar.

În același timp, partea vătămată deține și calitatea de asociat la S.C. C.

S.A. I.

În prima parte a anului 2004, inculpatul A. Ghocel F. a inițiat

împotriva lui D. T. o serie de atacuri în cotidianul Ziua de I.

Deoarece era interesat ca imaginea sa să nu fie distorsionată și pentru a avea șanse de succes în alegerile locale, partea vătămată a acceptat să sponsorizeze S.C DP I. S.R.L. și la propunerea inculpatului a plătit contravaloarea unui autoturism care i-a fost predat acestuia.

D. T. arată că văzând atacurile din ziar, a sunat la redacție și prin intermediul lui T. A. I., a stabilit o întâlnire cu inculpatul A. Ghocel F.

. În cursul acesteia, solicitând explicații cu privire la campania de presă îndreptată împotriva sa, i s-a comunicat că nu și-a respectat cuvântul dat în cursul campaniei din anul 2000, când a promis că va cumpăra pentru ziar un autoturism.

Din conținutul facturii fiscale nr. 2907672 din data de 17 martie 2004, emisă de S.C. DP I., că S.C.C. S.A. a achitat servicii publicitare în valoare de 179.757.000 lei, iar la rubrica date privind expediția, este consemnat faptul că expedierea mărfii a fost efectuată prin delegatul A. M., și este înscris numărul provizoriu al autoturismului, 038 ZVA, achitarea contravalorii autoturismului este rezultatul șantajului exercitat asupra lui D. T. .

După o perioadă de timp, atacurile îndreptate împotriva părții vătămate și fiului său, au fost reluate, vizând pe de o parte candidatura lui D. T. (articolul "un dipotat cu nume de cățel fioros rămîne pe tușă"), iar pe de altă parte, evenimente care îl priveau pe fiul său.

Activitatea infracțională este confirmată de plângerea și declarația părții vătămate, declarațiile martorului Coțovanu Ș., declarațiile martorului Enea C. precum și de articolele publicate în Ziua de I.

Astfel, partea vătămată a fost audiat la data de_ și_ când a arătat că la începutul anului 2004 în ziarul Ziua de I. au apărut articole defăimătoare la adresa sa și a familiei sale motiv pentru care l-a contactat pe inculpat s-a întâlnit cu acesta și i-a spus ca cele scrise în ziar nu sunt adevărate inculpatul răspunzându-i ca s-a scris întrucât partea vătămată nu și-a respectat promisiunea din campania electorala 2000 cum că ar oferi ziarului o mașină . În aceste condiții partea vătămată a acceptat să ofere ziarului mașina condiții care între timp s-au modificat fiind încheiat un contract de sponsorizare la valoarea autoturismului D. T. acceptând să încheie contractul pentru a nu se mai scrie lucruri neadevărate la adresa sa și cu toate ca s-a continuat campania în ziar nu a mai avut contact cu inculpatul

De asemenea, din declarațiile martorului Cotovanu S. rezultă că a participat alături de D. la campania electorală din anul 2000 și cunoaște că între inculpatul A. și partea vătămată a existat o înțelegere încheiată de comun acord fără existenta vreunei constrângeri potrivit căreia partea vătămată s-a oferit a da ziarului un autoturism pentru faptul că ziarul i-a facut materiale publicitare în campanie prețul pentru aceste materiale fiind valoarea unei mașini În același timp, din declarațiile martorului Enea C. rezultă că l-a

ajutat pe martorul Cotovanu în campania electorală a părții vătămate și a fost prezent la discuția purtata la tipografie din care a înțeles că partea vătămată achita serviciile făcute de ziar publicații ce țineau de campania electorală plâtind contravaloarea unui autoturism marca Tico.

În februarie 2004 și august 2004 au apărut articole sub titlurile Un dipotat cu nume de cățel fioros rămîne pe tușă" "Deputatul D. amenință că ne sparge geamurile" "Deputatul T. D. a devenit expert în tăiatul frunzelor la câini"; articolele fiind semnate de M. O. și C. Nedelcu.

Din vastul probator administrat în cauză, rezultă conținutul concret al amenințărilor făcute de inculpați la adresa acestora, precum și modul în care libertatea psihică a părților vătămate a fost constrânsă, prin darea în vileag a unor fapte compromițătoare în scopul evident de obținere a unor foloase materiale injuste de către inculpați, fiind confirmate învinuirile aduse inculpaților prin actul de sesizare a instanței.

Cele două instanțe care s-au pronunțat în cauză au reținut în considerarea soluției de achitare a inculpaților că din analiza probatoriului invocat rezultă că împrejurările în care s-ar fi petrecut faptele nu au fost de natură să alarmeze presupusele părți-vătămate, să le inspire sentimentul de temere întrucât în unele situații nici măcar nu au fost contactate de vreunul dintre cei doi inculpați, iar de cele mai multe ori, după întrevederile avute, acestea au rămas în pasivitate față de solicitările inculpaților, ca rezultat al instrucției pregătirii și conduitei profesionale adoptate în mediile în care își desfășurau activitatea, fiind reprezentanți de marcă ai unor firme de prestigiu, regii autonome sau partide politice. În alte situații distincte, odată cu momentul apariției în mass-media a unor articole, independent de voința celor doi inculpați, unele dintre presupusele părți-vătămate au încercat din proprie inițiativă să stabilească contacte cu inculpații pentru a semna nestingherit,

direct sau prin interpuși, contracte de publicitate cu editorii ziarului "ZIUA DE I. ".

Infracțiunea de "șantaj" se săvârșește cu intenție directă, iar latura subiectivă a infracțiunii include și scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos pentru sine sau pentru altul, scopul fiind practic elementul esențial care o deosebește de infracțiunea de "amenințare";or în cauză, din probele administrate nu rezultă dobândirea unui folos material injust în condițiile în care au fost încheiate contracte de publicitate cu reprezentanții departamentului de resort din cadrul societăților comerciale care editau ziarul "ZIUA DE I. " iar în baza acestor contracte au fost eliberate facturi și chitanțe cuprinse în contabilitatea firmelor în cauză. Totodată, în paginile cotidianului "ZIUA DE I. " au fost inserate spoturile publicitare ale firmelor contractante, fără ca această activitate să aibă vreo legătură cu articolele publicate în urma investigațiilor jurnalistice aceasta alături de lipsa indicării amenințărilor propriu zise ori simplele gesturi, mimica inculpaților în lipsa unor amenințări neechivoce nu pot suplini constrângerea părțile vătămate deducând că ar fi constrânse doar din gesturi pe care nu le pot indica ori apare mai mult decât absurd ca un șantaj sa poate fi comis prin mimica atâta timp cât concomitent trebuie sa existe o acțiune de constrângere cu ceva concret corelata cu obținerea unui folos, un gest, o expresie a fetei nu pot constitui adevărate constrângeri.

În urma administrării probelor, faptei de șantaj catalogată prin rechizitoriu drept "linșaj mediatic" îi lipsesc anumite elemente - sub aspectul laturii obiective și cel al laturii subiective - care nu-i permit așezarea acesteia în tiparul prevăzut de disp. art.194 alin.2 C.pen. fără realizarea cumulativă a elementelor prevăzute de lege, nu poate exista tragerea la răspundere penală a inculpaților.

Cu privire la infracțiunea de "asociere pentru săvârșirea de infracțiuni", prevăzută de disp. art.323 alin.1 și 2 C.pen. rap. la ar 17 lit."b" și art. 18 alin.1 din Legea nr. 78/2000, nici aceasta nu poate fi reținută în cauză întrucât din probatoriul administrat nu rezultă ca inculpații să fi inițiat, constituit, aderat sau sprijinit un grup de persoane prin intermediul căruia să-și propună constrângerea prin amenințare a altor persoane în scopul obținerii unui folos injust nu a existat o organizare a vreunei grupări în acest sens, cu reguli prestabilite de acțiune, cu o ierarhie între membrii grupului și o repartizare a rolurilor chiar în condițiile în care ar fi fost dovedită infracțiunea de "șantaj" pentru care să fi fost constituită asocierea.

În speță procurorul nu a depus toate diligențele în administrarea probelor în vederea aflării adevărului ci dând dovadă de parțialitate a plecat în administrarea probelor de la o veritabilă prezumție de vinovăție abătându-se de la exigențele art.6 CEDO conform cărora imparțialitatea în administrarea probelor atât în faza de judecată cât și în faza de urmărire penală constituie o garanție generală a unui proces echitabil.

În domeniul penal administrarea probelor trebuie să fie avută conform paragrafelor 2 și 3 din art. 6 Convenție, primul paragraf care consacră principiul prezumției de nevinovăție reclamă între altele că sarcina probelor să revină acuzării și că dubiul să profite acuzatului, în speță acuzarea nefiind în măsură să facă dovada infracțiunii a fiecărui act material pentru care inculpații au fost trimiși în judecată ori susținerea că inculpații sunt autorii faptelor nu se întemeiază pe nici o probă ci doar pe presupuneri și deducții.

În aceeași ordine de idei atât în urmărirea penală cât și în fața instanței inculpații au avut o poziție constantă, susținând că nu au comis faptele imputate iar apărarea lor nu s-a reușit a fi infirmată, a stabilirii vreunei vinovății

neechivoce în sarcina lor legată de comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Ceea ce a scăpat din vedere instanțelor care au statuat asupra cauzei este împrejurarea că indiferent de termenii în care s-au purtat discuțiile, nici una din părțile vătămate nu a avut vreun dubiu în ceea ce privește caracterul de constrângere al solicitărilor inculpaților, fiindu-le tuturor clar și evident că nu pot refuza încheierea contractelor de publicitate, libertatea de alegere fiindu-le în mod categoric restrânsă.

Mai mult decât atât, rezultă din probele administrate că în situația refuzului în ce privește încheierea contractelor ori reînnoirea acestora, articolele cu caracter denigrator, defăimător, nu au întârziat să apară, conținutul acestora astfel cum se desprinde din publicațiile existente la dosarul cauzei fiind extrem de elocvent.

În aceste condiții au fost apreciate ca lipsite de importanță apariția și conținutul articolelor de presă deși caracterul denigrator al acestora este incontestabil, fapt ce demonstrează, fără echivoc, existența unei presiuni mediatice de natură să se circumscrie laturii obiective a infracțiunii de șantaj.

Din analiza probatoriului administrat rezultă că împrejurările în care s- au petrecut faptele au fost de natură să alarmeze părțile vătămate, acestora fiindu-le inspirat sentimentul de temere, scopul urmărit de către inculpații fiind în mod cert acela de a obține foloase materiale injuste, condiții în care elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj sunt pe deplin realizate.

Sunt realizate și elementele constitutive ale infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev.de art. 323 alin.1 și 2 C.pen.rap.la art. 17 lit.b și art. 18 alin.1 din Legea nr. 78/2000, din modul de derulare a activității infracționale rezultând că inculpații au avut prestabilit cu precizie rolul fiecăruia în derularea activității infracționale, pentru realizarea scopului inițial, de a obține foloase materiale în urma încheierii contractelor de publicitate.

Ca atare se solicită în conformitate cu dispozițiile art . art. 38515 pct. 2 lit. d Cod proc.penală admiterea recursului și în conseciță casarea deciziei atacate și în urma rejudecării cauzei reținerea vinovăției inculpaților A. G. și T. A. în ceea ce privește comiterea infracțiunilor deduse judecății precum și condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea în limitele prevăzute de lege, după cum urmează :

- inculpatul A. G. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prev. și ped. de art.197, alin.2, C.pen., rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41, alin.2, C.pen., și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. și ped. de art.323, alin.1 și 2, C.pen., rap. la art.17, lit.b, și art.18, alin.1 din Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art.33, lit.a C.pen.

- inculpatul T. A. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prev. și ped. de art.197, alin.2, C.pen., rap. la art. 13/1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41, alin.2, și art.33, lit.a, C.pen., și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. și ped. de art.323, alin.1 și 2, C.pen., rap. la art.17, lit.b, și art.18, alin.1 din Legea nr.78/2000.

IX. Prin Decizia penală nr. 904/_ a Curții de Apel Cluj în baza art. 385 indice 15 pct. 2 lit. d) C.p.p. au fost admise recursurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Cluj și părțile civile F.

și SC F. G. S.A. împotriva Deciziei penale nr. 200/A/_ a Tribunalului Cluj care a fost casată în întregime împreună cu Sentința penală nr. 673/_ a Judecătoriei Cluj -Napoca și s-a reținut cauza spre rejudecare.
În considerentele deciziei menționate mai sus, s-a reținut că atât instanța de fond cât și cea de apel, deși au procedat la administrarea unor probe utile, pretinente și concludente, nu au epuizat toată probațiunea administrată în faza de urmărire penală pe de o parte, astfel au omis audierea martorilor P. Z. și B. R. M., iar pe de altă parte cu ocazia audierii părților și a martorilor cele două instanțe nu și-au manifestat în mod real rolul activ conferit de disp. art. 4 C.p.p., în sensul că nu au clarificat aspecte esențiale care să conducă la reținerea unei stări de fapt corecte.
În absența unei verificări reale în condiții de nemijlocire ,oralitate și publicitate a probelor administrate în faza de urmărire penală, nu se poate pronunța în cauză o soluție în concordanță cu disp. art. 345 C.p.p., adică de condamnare sau achitare a inculpaților, sau de încetare a procesului penal.
Și soluționarea laturii civile este deficitară, astfel față de poziția de pasivitate procesuală manifestată de către unele părți civile, instanțele inferioare trebuiau să își exercite rolul activ.
Ca atare, se impune reaudierea părților, desigur, în limitele conferite de drepturile lor procesuale, a martorilor, precum și administrarea și a altor probe utile, pertinente și concludente dacă va fi necesar, atât sub aspectul soluționării laturii penale, cât și sub aspectul soluționării laturii civile .
X. CURTEA, DUPĂ CASAREA CU REȚINEREA CAUZEI SPRE REJUDECARE :
În vederea garantării dreptului la apărare reglementat de art.6 C.p.p. și a asigurării exigențelor disp. art.6 din CEDO, Curtea a adus la cunoștință inculpaților drepturile procesuale, astfel că la termenul de judecată din data de 3 octombrie 2013 aceștia s-au prevalat de disp. art 70 C.p.p. și au menționat că nu doresc să dea declarații suplimentare.
De asemenea, Curtea a procedat și la audierea tuturor părților vătămate și a martorei P. Z., martoră care nu a fost audiată decât în faza de urmărire penală în calitate de învinuită, iar în privința martorului B. R., instanța de recurs a dat eficiență dispozițiilor art. 327 alin. 3 C.p.p. deoarece acesta nu mai locuiește la domiciliul indicat inițial și deși a fost legal citat nu a putut fi identificat nici de la locul de muncă cunoscut de către instanță.
Prin prisma tuturor probelor utile, pertinente și concludente, administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată ( în toate ciclurile procesuale fond, apel și recurs) în condiții de nemijlocire, oralitate și contradictorialitate în concordanță cu disp. art. 289 C.p.p. , Curtea va reține următoarele:
1. Infracțiunea de șantaj

În prealabil se impune a se menționa că prin Rechizitoriul întocmit la data de_ în dosarul nr.54/P/2004 de Parchetul Național Anticorupție (actual DNA) - Serviciul Teritorial I., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A. G. F. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin.2 C.penal raportat la prevederile art. 13¹din Lg. nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 10 acte materiale și T. A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art.194 alin.2 C.penal rap. la art. 13¹din Lg.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2 C.penal compusă din 5 acte materiale .

În esență, prin actul de sesizare s-a reținut sub aspectul stării de fapt că cei doi inculpați în perioada 1999-2004 au supus șantajului mai multe părți vătămate ,prin publicarea unor articole denigratoare sau care conțineau date care nu reflectau realitatea la adresa acestora, în scopul de a obține foloase necuvenite.

Se impune a se menționa și faptul că inculpatul A. G. F. deținea acțiuni și avea calitatea de asociat sau director general la mai multe societăți comerciale, după cum urmează: D. A. S.RL. I., calitatea de asociat, cota de participare 90%, soția 10%; E. M. I. S.R.L. I., calitatea de asociat, cota de participare 90%, soția 10%; DP I. S.R.L. I., calitatea de asociat, cota de participare 70%, soția 30%;

De asemenea, inculpatul era asociat și la următoarele firme: S.C. E. I. S.

I. ,S.C. M. I. S. I. ,S.C. P. G. S. I. ,S.C. G. Q S. I.

Totodată inculpatul A. G. F. este și beneficiarul francizei cotidianului Ziua de I.

În conformitate cu prevederile art. 1 lit. c al Legii Nr. 79 din 9 aprilie 1998, pentru aprobarea Ordonatei Guvernului nr. 52/1997, privind regimul juridic al francizei, "beneficiarul este un comerciant, persoană fizică sau juridică, selecționat de francizor";, iar în cadrul consiliului de administrație al cotidianului Ziua de I., inculpatul A. G. F. deținea funcția de președinte, iar inculpatul T. A. I. era redactor șef.

Funcțiile deținute le conferea inculpaților dreptul de a lua sau influența deciziile, astfel că în cazul lor sunt aplicabile dispozițiile art. 1 lit. b din Legea Nr. 78/2000, fiind atrasă ca atare și competența DNA ( la acea dată Parchetului Național Anticorupție )din două motive legale:

folosul necuvenit, care reprezintă prejudiciul produs, este mai mare de
10.000 euro;
sumele pretinse în cadrul șantajului, care este o infracțiune asimilată celor de corupție, sunt mai mari de 3000 de euro.

A 1. Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpatul T. A. I. împotriva părții vătămate C. C.

Partea vătămată C. C. este director al firmei S.C. ELECTRO COMP. S.R.L. I., precum și acționar la societățile S.C REMAT S.A. Pașcani, S.C. COMBETON S.A. și S.C. PREDMET S.A. din I., iar cifra de afaceri a acestor firme este de aproximativ 1600 miliarde de lei pe an.

La sfârșitul anului 1999 și începutul anului 2000, partea vătămată C.

C. a fost contactată de către Timofticiuc L. și A. M. -fratele inculpatului A. G. F. ,(care au avut calitatea de învinuiți ) care i-au propus să încheie cu cotidianul Ziua de I. un contract de publicitate în valoare de 200 milioane lei. Considerând că suma solicitată era prea mare și că ziarul nu se adresează segmentului de piață în care partea vătămată își desfășura afacerile aceasta a refuzat oferta .

Cu acea ocazie i s-a sugerat părții vătămate C. C. că dacă nu va face reclamă la ziar și deci nu va încheia contractul de publicitate, se va declanșa o campanie de atacuri în presă împotriva sa și a firmelor la care era acționar, atacuri mediatice, care s-au demarat de îndată, pe fondul unor fapte reale în care firma P. a fost implicată într-o catastrofă ecologică.

În perioada apariției articolelor, în Ziua de I. și anume "P. a detonat bomba ecologică" și "P. în ghearele Parchetului " inculpatul T. A. I. a sunat-o în mod repetat pe partea vătămată C., C. și a amenințat - o, pentru a o determina să cedeze șantajului, cu aparitia unor noi articole dar aceasta și-a menținut poziția de refuz adoptată referitor la încheierea contractului de publicitate.

În cuprinsul plângerii penale, inițial, partea vătămată C. C. l-a indicat ca autor, alături de T. A. I., pe Timofticiuc L. . Din cuprinsul interogatoriului luat învinuitului Timofticiuc L. a rezultat însă ca în anii 1999- 2000, acesta nu era angajat la Ziua de I. Din acest motiv, s-a procedat la prezentarea unor fotografii ale unor reporteri și ale altor angajați ai ziarului, care

corespundeau profilului precizat de C. C., acesta indicându-1 ca autor al faptei pe A. M. (fratele inculpatului A. G. F. ) și deoarece participația penală a acestuia din urmă s-a limitat la o singură faptă, în cazul său s-a dispus de către procuror scoaterea de sub urmărire penală aplicându-i- se sancțiunea administrativă de 1 milion de lei ( f 43 din rechizitoriu) și s-a dispus totodată de către procuror scoaterea de sub urmărire penală și a lui Timofticiuc L., deoarece nu a participat la comiterea faptei. ( f 43 din rechizitoriu).

Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpații T. A. I. și A.
G. F. împotriva părții vătămate C. C. .
În cursul lunilor noiembrie și decembrie 2004, în ziarul Ziua de I. au început să apară din nou articole defăimătoare la adresa părții vătămate C.
C. și a firmelor în care aceasta era asociat .
Inculpatul T. A. I. a contactat-o telefonic pe partea vătămată C.
C., pentru a o determina să încheie un contract de publicitate în favoarea ziarului Ziua de I.
Datorită presiunilor care se exercitau asupra sa, concretizate în apariția repetată a articolelor care nu prezentau realitatea și a discuției telefonice cu inculpatul T. A. I., în luna decembrie 2004 partea vătămată C. C. s-a deplasat la sediul redacției, unde a discutat cu inculpații A. G. F. și T. A. I., care i-au precizat că "după ce timp de patru ani a fost lăsat în pace", este timpul să încheie contractul de publicitate propus .
Inculpatul A. G. F. i-a promis părții vătămate că în schimbul banilor care îi va da la ziar, îi va oferi relații și protecție, deoarece era în orașul I. un om puternic cu multă influență pentru rezolvarea multor probleme, iar în cazul în care partea vătămată va refuza, va avea de suferit.
Discuțiile nu au fost concretizate, astfel că în cursul lunii ianuarie 2005, inculpatul T. A. I. s-a deplasat la sediul firmei P. și a reiterat părții vătămate C. C. propunerea de a încheia contractul de publicitate, propunere care însă a fost refuzată, astfel că în ziarul Ziua de I. au apărut mai multe articole cu conținuturi defăimătoare și virulente la adresa părții vătămate și a firmelor în care era asociat.
Astfel, de exemplu, la data de_ sub titlul"Clientela Băncii Comerciale Române din I. " în cotidianul Ziua de I. apărut informația că- ,,Peste două miliarde de lei au fost acordate prin intermediul BCR omului de afaceri C.
C. în luna noiembrie a acestui an. Acești bani provin de la Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație ( A. MMC). Întreaga avere a miliardarilor de carton ieșeni are la bază gratuități primite din partea statului";.
Din conținutul adresei cu nr. 168/_ emisă de către BCR rezultă că SC Remat SA I. nu a depus la BCR SA -Sucursala I. nici o cerere de credite pentru a beneficia de credite din fonduri nerambursabile acordate de către A. MMC și ca atare nu s-a derulat nici un credit din surse nerambursabile.
La data de 19 februarie 2005, în contextul atacurilor din conținutul articolelor din ziar, partea vătămată C. C. s-a deplasat la redacția ziarului Ziua de I., unde a discutat cu inculpații, cărora le-a reproșat faptul că relatările din articole nu corespund realității. Aceștia i-au replicat că dețin mai multe date referitoare la firmele în care este acționar și la controalele la care acestea au fost supuse, precizându-i că vor continua să verifice și alte informații dându-i-se de înțeles că și în viitor vor fi monitorizate toate activitățile sale și ale firmelor sale.
Infracțiunea de șantaj comisă de inculpatul A. G. F. împotriva părții vătămate Ș. C.

În luna aprilie 2000, partea vătămată Ș. C. deținea funcția de șef serviciu administrativ-logistică, la ROMTELECOM I., iar în cursul lunii menționate, a fost căutată la telefon de inculpatul A. G. F., care i-a transmis să îl caute de urgență.

Partea vătămată Ș. C. l-a contactat telefonic pe inculpatul A.

G. care pe un ton scurt, dur și amenințător i-a comunicat că deține împotriva sa un dosar voluminos și compromițător și dacă nu va plăti, va divulga totul .Totodată i-a comunicat că va fi contactat de către martorul Timofticiuc L. ( ziarist), în vederea încheierii unui contract de publicitate după care inculpatul A. G. îi va prezenta dosarul părții vătămată "pentru ca să știe cine îl sapă";.

În ziua următoare convorbirii telefonice, Timofticiuc L. având asupra sa un contract redactat de S.C. D. A. S.R.L., al cărei acționar majoritar era inculpatul A. G. F., în calitate de prestator al cărui obiect în valoarea totală era de 18.000 dolari și consta în prestații de publicitate lunară în valoare de 1.500 dolari SUA de către firma administrată de partea vătămată Ș.

C., s-a deplasat la restaurantul O. unde s-a întâlnit cu partea vătămată și i-a spus acesteia în mod clar că dacă dorește să nu apară acele informații trebuie să încheie contractul de publicitate prezentat.

Partea vătămată Ș. C. i-a spus că nu are atâția bani și că nici publicitatea nu l-a preocupat, însă Timofticiuc L. i-a spus că nu îl interesează de unde face rost de bani, iar pe de altă parte firma ROMTELECOM are contracte cu alte firme și că partea vătămată ar putea convinge pe cineva de la societățile respective să încheie ei contractul de publicitate .

Deoarece suma solicitată era exagerată, partea vătămată Ș. C. s-a deplasat la sediul ziarului Ziua de I., unde a purtat o discuție cu inculpatul A.

G. F., în vederea diminuării valorii contractului.

Inculpatul A. G. F. a refuzat să negocieze suma spunând că așa trebuie ținând cont de gravitatea celor scrise în dosarul pe care îl deținea cu date despre partea vătămată..

Deoarece partea vătămată Ș. C. nu dorea să fie implicată într-un scandal de presă, care îi putea afecta funcția de șef serviciu administrativ logistică, a luat legătura cu directorul firmei R., martorul Pîrțac Anton, căruia i-a explicat situația în sensul că a fost contactat de către inculpatul A. G.

patronul ziarului Ziua de I. care i-a spus că deține documente compromițătoare la adresa sa care vor fi publicate în ziarul dacă nu va determina o anumită firmă să plătească ziarului suma de 40.000.000 lei vechi pe lună pe timp de 1 an de zile .
În virtutea relațiilor de amiciție și colaborare martorul Pîrțac Anton a acceptat încheierea contractului, după ce în prealabil a luat legătura cu ceilalți asociați, care și-au dat acordul la rândul lor în acest sens deoarece nu doreau ca să fie făcute publice unele date despre partea vătămată care ar fi avut probleme la serviciu și ar fi putut afecta și relațiile de colaborarea ale R. cu cele ale ROMTELECOM
Un aspect relevant al declarației martorului Pîrțac Anton este cel referitor la faptul că firma R. SA nu intenționa să facă publicitate prin intermediul cotidianului Ziua de I. având în vedere tirajul mic al ziarului.
Ca atare, a fost încheiat contractul de publicitate nr. 100 din data de 27 aprilie 2000, între S.C. D. A. S. reprezentată prin Violeta A. administrator în calitate de prestator și R. SA reprezentată prin Pîrțac Anton - director, în calitate de beneficiar, în executarea căruia, timp de un an a fost achitată în total suma de 526.080.102 lei, reprezentând contravaloarea a 18.000
dolari, iar în ziar au apărut casete publicitare cu firma beneficiară în perioada menționată în contract.
După încheierea contractului de publicitate sus-menționat și până la expirarea acestuia nu au mai apărut articole denigratoare la adresa părții vătămate Ș. C. .
1. 4. Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpatul A. G.

F. împotriva părții vătămate Ș. C.

La data de_ inculpatul A. G. F. a contactat-o telefonic pe partea vătămată Ș. C. căreia i-a solicitat să încheie un act adițional la contractul de publicitate nr. 100/_, pentru o durată de încă un an. Datorită faptului că partea vătămată a refuzat propunerea, aceasta a fost amenințată din nou de către inculpatul A. G. F. cu declanșarea unei campanii de presă negative .

Ulterior partea vătămată Ș. C. a fost contactată telefonic de către învinuita P. Z., (audiată ulterior în calitate de martoră în fața instanței de recurs ) de la cotidianul Flacăra Iașului- în vederea încheierii unui contract de publicitate pentru o sumă care urma să fie stabilită în prealabil cu partea vătămată în urma unei discuții, ocazie cu care i-ar prezenta un dosar compromițător la adresa sa. Partea vătămată Ș. C. a refuzat colaborarea, cunoscând faptul că inculpatul A. G. F. controlează și ziarul Flacăra lașului ,, știind procedura lor";.

Acel contract având ca obiect suma de 15.000.000 de lei vechi a fost semnat, doar de reprezentantul SC G. Q S. în calitate de prestator urmând ca prestarea serviciilor de publicitatea să se efectueze prin intermediul cotidianului Flacăra -Iașului -așa cum apare inserat în conținutul contractului - care nu are nici un nr. de înregistrare, fiind respins categoric de către martorul Pîrțac Anton ce reprezenta SC. L& D Onaxim S., astfel că nu s-a mai încheiat contractul.

Cu ocazia unei alte convorbiri telefonice, P. Z. i-a solicitat părții vătămate Ș. C. să organizeze cu titlu gratuit la restaurantul O., o masă festivă dedicată zilei de 8 Martie pentru 50 de persoane, cerere care a fost refuzată de către partea vătămată Ș. C. deoarece presupunea costuri substanțiale.

Începând cu data de 20 aprilie 2002, în ziarul "Flacăra lașului" au fost publicate mai multe articole defăimătoare la adresa părții vătămate și a firmelor

R. și ARTCONSTRUCT COMPANY S.R.L. care au o cifră de afaceri de mai multe sute de miliarde lei pe an.

De fiecare dată, cu o zi înainte de apariția articolelor, partea vătămată era contactată telefonic de un redactor al ziarului după care era contactată telefonic și de către martorul Timofticiuc L. care o anunța că urmează să fie menționată în articolele din ziar, propunându-i să stea de vorbă, pentru a stopa publicarea lor.

Datorită șantajului repetat la care era supusă, la data de 7 iunie 2002, partea vătămată aflându-se într-o stare de nervozitate și tracasare i-a spus lui Timofticiuc L. că-i va denunța public activitățile.

Cu toate acestea, în cursul lunii iulie 2002, partea vătămată Ș. C. a fost nevoită să cedeze șantajului și a intervenit din nou la martorul Pîrțac Anton pentru ca SC R. SA să încheie un nou contract de publicitate.

Acest contract cu nr. 101 avea ca obiect prestarea de servicii în domeniul publicitar realizată în cotidianul Flacăra Iașului a fost semnat la data de_ de către martorul Pîrțac Anton reprezentând firma SC R. SA în calitate de beneficiar și care se obliga pentru perioada iulie-decembrie 2002, să achite în total suma de 3000 dolari (câte 500 de dolari lunar) firmei SC G. Q S. -nu se

specifică cine reprezenta această societate,(care aparținea inculpatului A.

G. F. ) și care avea calitatea de prestator .

Partea vătămată Ș. C. nu a participat la încheierea contractractului sus- menționat, deoarece nu dorea să se întâlnească cu cei de la

"Ziua de I. "; în prezența cărora i se strângea stomacul și tremura";, conform declarației sale din fața instanței de recurs (-fila 309) .

Totodată partea vătămată Ș. C. s-a întâlnit la restaurantul

"Barbarosa" cu martorul Gruia U. u, redactorul șef al cotidianului Flacăra Iașului și i-a adus la cunoștință presiunile la care era supus de către inculpatul A.

G. F. și despre sumele de bani achitate către societățile acestuia.

Partea vătămată Ș. C. și-a dat demisia de la ROMTELECOM datorită presiunii mediatice create de ziarul Ziua de I. și ca atare și-a deschis și un restaurant în I. numit O. .

În următoarea perioadă de timp, fotograful celor două publicații- Ziua de I. și Flacăra Iașului, martorul Aristotel Furtună, a primit ordin de la inculpatul A.

G. F., să se plaseze ostentativ în fața restaurantului O., la intrarea în parcarea principală și să fotografieze clienții.

După apariția mai multor articole defăimătoarea la adresa părții vătămate Ș. C. și din cauza fotografului care îi poza pe clienții restaurantului O., aceasta s-a hotărât să solicite o întâlnire cu inculpatul A., G. F., întâlnire care a avut loc la restaurantul "Tosca"din I., unde s-a decis retragerea fotografului și s-a convenit încheierea unui nou contract de publicitate nr. 337 din 20 iulie 2002 prin care S.C. O. S. (partea vătămată Ș. C. fiind directorul acestei firme) reprezentată de către martorul Pârțon Anton în calitate de beneficiar s-a obligat să plătească suma de 1800 dolari pe timp de 6 luni către S.C DP I. S.R.L., reprezentată de către inculpatul A.

G. F. în calitate de prestator, având ca obiect prestarea serviciului publicitar realizată în cotidianul Ziua de I. în vederea creării unei imagini reale a activității Sc Onaxim S. menite să stimuleze și să ridice prestigiul acesteia.

La expirarea acestui contract inculpatul A. G. F. a exercitat în continuare presiuni asupra părții vătămate Ș. C. în vederea încheierii unui nou contract de publicitate, fiind contactată de doi reprezentanți ai firmelor inculpatului A. G. F., însă sub pretextul că firmele sale trec printr-o perioadă dificilă partea vătămată a amânat semnarea unui nou contract de publicitate pentru 2-3 luni de zile.

În luna martie 2003, partea vătămată Ș. C. a fost contactată din nou de cei doi reprezentanți ai firmelor inculpatului A. G. F., însă partea vătămată a refuzat categoric și definitiv încheierea unui alt contract de publicitate și i-a informat totodată cu publicarea metodelor de șantaj utilizate de inculpatul A. G. F. în presa locală.

Reacția inculpatului A. G. F. a fost concretizată în sensul că i-a spus părții vătămate " că până nu o va aduce în genunchi să îi dea bani nu o va ierta";, ceea ce nu s-a întâmplat.

Datorită refuzului categoric al părții vătămate de a se mai lăsa șantajată, în cele două cotidiene menționate, în perioadele 13-29 mai 2003 și 18-20 octombrie 2003 a fost declanșată o campanie extrem de virulentă de presă la adresa părții vătămate, a familiei și a firmelor acesteia .

Conform declarațiilor părții vătămate acele articole conțineau afirmații grave, neadevărate și care i-au creat o imagine defavorabilă și au expus-o oprobiului public pe plan politic, economic și familial creându-i grave prejudicii materiale și morale.

Astfel, s-a publicat în cotidianul Ziua de I. că partea vătămată că ar fi homosexual, că soția îl lovește cu geanta în cap în magazine pentru că se uită

după cucoane, că ar trăi cu chelnerițele de la local, că ar fi divorțat și că ar avea o amantă tânără cu un copil mic, iar în acea perioadă fiii părții vătămate aveau 16, respectiv 17 ani ,iar conținutul cu caracter mincinos al articolelor i-a afectat relațiile de familie deoarece familia era închegată și nu avuseseră vreo problemă până în acel moment.

De asemenea partea vătămată la acea dată făcea parte dintr-un partid politic și era apreciat de colegi care intenționau să o propulseze în interiorul acelei formațiuni, lucru care nu s-a mai întâmplat din cauza imaginii dezastruoase create ca efect al articolelor publicate în Ziua de I.

Totodată a fost afectată și credibilitatea localului O. ce aparține părții vătămate deoarece unii clienți au anulat organizarea banchetelor și nunților, iar clienții fideli și-au rărit aparițiile ca urmare a articolelor denigratoare apărute.

Șantajul exercitat asupra părții vătămate Ș. C. de către inculpatul

A. G. F. exercitată prin presă era de notorietate în I., astfel că C. Simirad, fostul primar al municipiului I., căruia partea vătămată îi relatase faptele, i-a acordat, la data de 28 noiembrie 2003 ,,Diploma de onoare cu medalia pro amiciția-pro fidelitate";, în care a fost consemnată următoarea propoziție:

"pentru tenacitatea cu care a rezistat șantajului presei".

Partea vătămată Ș. C. a declarat în fața instanței de recurs că nu discutat și nu a avut nici un fel de contact cu inculpatul T. A., însă și în prezent este "vedeta "; ziarului Ziua de I. fiind jignită în toate modurile.

De asemenea SC. R. S. presta o activitate profitabilă și nu avea nevoie de publicitate și nu și-a făcut publicitate nici într-un alt ziar, iar pe de altă parte

, persoana părții vătămate Ș. C. și societatea sa nu au făcut obiectul unor articole de presă sau emisiuni TV, locale sau naționale

Față de învinuitul Timofticiuc L. în calitate de autor la infracțiunea de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. 2 din Codul Penal, raportat la art. 13 indice 1 din Legea Nr. 78/2000 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală de către procuror aplicându-i-se sancțiunea administrativă de 2 milioane de lei ( f 43 din rechizitoriu) și s-a dispus totodată de către procuror scoaterea de sub urmărire penală și față de învinuita P. Z. în calitate de autor la infracțiunea de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. 2 din Codul Penal, raportat la art. 13 indice 1 din Legea Nr. 78/2000 aplicându-i-se sancțiunea administrativă de 1 milion de lei ( f 43 din rechizitoriu).

A.5. Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpatul A. G.

F. împotriva părții vătămate B. E., ( director al Direcției Vamale Regionale I. în acea perioadă ).

Între partea vătămată B. E. și inculpatul A. G. F. au existat inițial ,relații profesionale bune, în sensul că inculpatul personal sau prin reprezentanți îi solicita diverse informații din domeniul vamal care puteau fi publicate în presă, de altfel asemenea relații existaseră între partea vătămată și cu alți reprezentanți ai altor ziare, ulterior această relație de colaborare între părți s-a răcit.

În cursul anului 2000, firma S.C. EXPORT FOREST S.R.L. administrată de cetățeanul moldovean Anatolie Mărgărit, a beneficiat de admiterea temporară în țară a unor mijloace de transport ( basculante ), cu scutire de la garantarea taxelor vamale, scutire aprobată de către Direcției Generale Vămilor B. până în anul 2000.

În cursul lunii ianuarie 2001, Direcția Vamală Regională I., reprezentată prin partea vătămată B. E. care îndeplinea funcția de director la acea dată a somat firma S.C. EXPORT FOREST S.R.L. să-și reglementeze situația din punct de vedere vamal, în caz contrar ori plătea taxele, ori părăsea țara, însă nu s-a mai prelungit aprobarea de către Direcției Generale Vămilor B. .

În acest context, inculpatul A. G. F. a intervenit la partea vătămată B. E. pentru ca să fie ajutat Anatolie Mărgărit, iar partea vătămată a replicat că nu are soluții legale, ocazie cu care inculpatul A. G. a avertizat-o pe partea vătămată B. E. că dacă se leagă de Anatolie Mărgărint, este ca și cum s-ar "lega de el", iar consecințele o să fie nefaste pentru aceasta.

Partea vătămată B. E. a dispus în continuare verificări la S.C. EXPORT FOREST S.R.L., a stabilit sumele pe care firma le datora statului în valoare de câteva sute de milioane de lei și sesizat organele de poliție pentru a se verifica dacă sunt sau nu întrunite elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.

În cursul lunilor februarie și martie 2001, la direcția vamală s-a prezentat în mod repetat numitul Anatolie Mărgărit, care a încercat să negocieze cu partea vătămată B. E. situația firmei . Cu ocazia acestor discuții la un moment dat numitul Anatolie Mărgărit a afirmat că i-ar fi dat părții vătămate suma de

10.000 dolari SUA și i-a promis că îi va da în continuare și alte sume de bani și constatând faptul că se află în fața unei provocări, partea vătămată B. E. 1-a dat afară din birou.

De la martorul M. Vlasov - avocat -pe care partea vătămată B. E. l-a rugat să o consilieze din punct de vedere juridic -aceasta a aflat că discuțiile purtate cu Anatolie Mărgărint au fost înregistrate pe o casetă audio și că inculpatul A. G. F. încearcă să o exploateze, dar dacă partea vătămată îi va plăti suma de 10.000 dolari, va renunța la casetă.

Partea vătămată B. E. a concluzionat că Anatolie Mărgărit a fost instruit și trimis la aceasta de către inculpatul A. G. F. pentru a încerca să obțină un material compromițător la adresa părții vătămate cu care să o șantajeze în scopul obținerii unei sume de bani.

Din declarația părții vătămate care a fost audiată de către instanța de recurs rezultă că avocatul M. Vlasov i-ar fi spus după apariția articolelor din ziar că dacă aceasta dorește să nu mai se scrie despre ea să achite o sumă de bani ziarului sub forma unui contract de publicitate, însă partea vătămată a replicat că nu are de ce să își facă publicitate și de ce să plătească publicitatea .

Avocatul i-a sugerat părții vătămate că ar fi oportun să aibă o discuție cu inculpatul A. G. F. ca să lămurească problemele,partea vătămată fiind de acord să discute tocmai pentru a afla ce dorește inculpatul în concret. În acest sens, avocatul M. Vlasov a vorbit la telefon cu inculpatul A. G.

F. pe care l-a invitat la o întâlnire pentru aceeași zi, la sediul Camerei de Comerț, însă inculpatul a întârziat astfel că, partea vătămată 1-a rugat pe avocat să-i transmită acestuia punctul său de vedere, adică nu are de ce să își facă publicitate și de ce să plătească publicitatea .

Ulterior, alte discuții nu au mai avut loc despre acest subiect și partea vătămată a menționat că inculpatul A. G. F. nu i-a cerut în mod direct sau indirect vreo sumă de bani, însă din discuțiile cu celelalte părți vătămate pe care le întâlnea la diverse evenimente sau în timpul liber acestea au reclamat apariția articolelor și și-au manifestat nemulțumirea raportat la conținutul acestora.

În perioada următoare, fotograful ziarului martorul Aritotel Furtună a primit dispoziții de la inculpatul A. G. F., de a se deplasa la sediul

I. și la domiciliul părții vătămate, unde să efectueze fotografii.
Totodată în ziarul ,, Ziua de I. "; au apărut articole referitoare la persoana părții vătămate în cuprinsul cărora erau menționate date și informații care nu corespundeau adevărului ,respectiv din conținutul articolelor rezulta ideea profitului personal ca urmare a edificării sediului vămii din I., precum și faptul că partea vătămată își petrecea timpul cu amantele și putea fi mituit de cei interesați să primească diverse facilități vamale, unele articole având o tentă
ironică sau chiar umoristică, însă apariția acestora i-a creat părții vătămate un disconfort psihic inclusiv la serviciu deoarece o parte dintre colaboratori citeau acele articole și chiar făceau glume în acest sens.
1. 6. Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpatul A. G.

F. împotriva părții vătămate P. M. -G., ( în perioada exercitării funcției de vicepreședinte al C. ui Județean I. )

În perioada anilor 2000-2004, partea vătămată P. M. -G. a deținut funcția de vicepreședinte al C. ui Județean I., iar în cursul anului 2001, a dispus ca salariații din subordine să verifice situația chiriașilor care aveau restanțe la plată și cărora să li se expedieze somații de plată.

Printre restanțieri figura și cotidianul Ziua de I. care ocupa un imobil aflat pe strada Sărăriei, valoarea chiriei restante fiind de 88.560.907 de lei .

După primirea somației, inculpatul A. G. F. s-a prezentat la biroul lui P. M. -G. și i-a solicitat să efectueze compensări ale datoriei, deoarece ziarul Ziua de I. publica actele normative emise de consiliu, în baza unei înțelegeri avute cu d-l Tănăsoiu Vladimir fostul președinte al C. ui Județean I.

Partea vătămată P. M. -G. a refuzat propunerea inculpatului, deoarece contravaloarea prestațiilor nu acoperea contravaloarea chiriei pentru spațiu. Cu acea ocazie inculpatul A. G. F. i-a spus părții vătămate că dacă are ceva cu dânsul și inculpatul va avea cu partea vătămată .

După aproximativ o săptămână, în ziarul Ziua de I. au început să apară articole critice cu privire la activitatea desfășurată de către vicepreședintele C. ui Județean I.

Constatând că publicarea articolelor defăimătoare nu încetează, partea vătămată P. M. -G. s-a deplasat la redacție și i-a cerut explicații inculpatul A. G. F. cu privire la publicarea acelor articole cu conținut denigrator .

Inculpatul i-a replicat părții vătămate că atacurile din presă sunt urmarea directă a faptului că a emis somațiile de plată a chiriei și totodată i-a promis că ele vor înceta dacă aceasta va efectua demersuri pentru a primi cu titlu gratuit o cantitate de vin de la Stațiunea de Cercetări Viticole I. (unde partea vătămată deținuse funcția de director) și de asemenea dacă îl va ajuta să cumpere secția fostului I.L.F. I. de la Hîrlău, însă partea vătămată a refuzat toate propunerile .

După acest refuz ,inculpatul A. G. F. s-a prezentat din nou la biroul părții vătămate P. M. -G. căreia i-a solicitat să îi faciliteze obținerea unei licitații pentru drumurile publice în numele unei firme însă partea vătămată a întrebat dacă acea firmă are experiență în domeniu, respectiv reparații de drumuri, iar inculpatul a spus că nu, dar dacă va obține licitația o să aibă și experiență, iar partea vătămată a replicat că dacă nu are experiență nu poate obține licitația și inculpatul pe un ton iritat i-a spus " ce o să te mai";…

Ulterior, în ziarul Ziua de I. au mai apărut până în anul 2004 și alte articole la adresa părții vătămate P. M. -G., cât timp aceasta și-a exercitat funcția de vicepreședinte al C. ui Județean I. de genul că primarii nu sunt mulțumiți de activitatea părții vătămate, că se dezic de acesta, și a fost poreclit "Mișu șpagă "; pe un ton insinuant.( de exemplu, în data de_ s-a publicat în Ziua de I. articolul cu titlu -"Mișu Șpagă revine"; -redare din subtext,,toate suspiciunile privind neregulile în acest caz se învârt în jurul vicepreședintelui C. ui județean G. P. . Aspecte ale problemelor de la Mădîrjac au fost sesizate de cotidianul Ziua de I. și în anul 2002", în data de_ s-a publicat în Ziua de I. articolul cu titlu -" PSD trebuie să se lepede de Mișu Șpagă";.

Cu ocazia audierii sale în fața instanței de recurs, partea vătămată P.

M. -G. a arătat că pe plan profesional nu a suferit repercusiuni în urma apariției articolelor deoarece era o persoană de notorietate în I. pentru că a condus Stațiunea de Cercetări Viticole, însă a fost afectată pe plan psihic familia sa, iar după ce a dispărut din viața publică nu au mai apărut articole despre aceasta.

Infracțiunea de șantaj comisă de inculpatul T. A. împotriva părții vătămate G. M. ( fost director adjunct la DAFIS I. în perioada anului 2001 și director general la S.C. A. S.A în perioada anilor 2002- 2004)
În perioada anilor 2002-2003, întreprinderea A. desfășura acțiuni de publicitate prin intermediul cotidienelor locale "EVENIMENTUL", "ZIUA DE I. " precum și la "RADIO TERRA", "VOX T" și postul de televiziune "TELE M".
Partea vătămată G. M. a fost director general la S.C. Autobuz S.A I. în perioada 2002-2004 însă în prezent această societate nu mai există fuzionând cu o altă societate.
În cursul lunii septembrie 2003, în ziarul Ziua de I. au apărut mai multe articole cu conținut negativ la adresa părții vătămate G. M., referitoare la modul defectuos în care conducea societatea, iar aceasta a încercat să demonstreze celor de la ziar că cele scrise la adresa sa nu sunt reale însă fără succes.
Inculpatul T. A. I. a sunat-o pe partea vătămată G. M. și i-a propus o întâlnire, însă a fost refuzat, astfel că discuțiile au fost purtate în continuare la telefon. Inculpatul T. (care i-a fost șef părții vătămate în timp ce aceasta lucra la ziarul Monitorul) i-a reproșat faptul că firma pe care o conduce nu face publicitate prin intermediul cotidianului Ziua de I. și a întrebat-o de ce nu vrea să colaboreze și cu acel ziar.
Partea vătămată G. M. s-a declarat în principiu de acord să colaboreze pe tema discutată, dar și-a manifestat dorința ca un astfel de contract să prevadă servicii reciproce, de tip barter.
Inculpatul T. A. I. a refuzat propunerea, lăsând să se înțeleagă că ziarul vrea să încaseze bani pentru publicitate neavând nevoie de serviciile societății și ca atare nu s-a încheiat vreau contract în acest sens, iar în ziar au continuat să apară articole cu conținut negativ la adresa societății și a părții vătămate.
După apariția articolelor la adresa părții vătămate în ziarul Ziua de I. partea vătămată a fost contactată telefonic de către inculpatul T. care i-a propus o întâlnire la sediul Ziarului,însă aceasta din nou a refuzat acest lucru purtând doar o discuție telefonică în cadrul căreia inculpatul T. i-a propus părții vătămate ca S.C. A. S.A să colaboreze pe tema publicității cu Ziarul de
I. însă în acel moment partea vătămată a refuzat propunerea .
În cursul lunii decembrie 2003, pentru a pune capăt aparițiilor articolelor negative, partea vătămată G. M. a decis să plătească anunțuri publicitare în ziarul Ziua de I., pe timp de o lună, suma plătită fiind de 45.898.802 lei.
În consecință, în cursul lunii decembrie nu au mai fost publicate articole defăimătoare la adresa părții vătămate G. M. în ziarul Ziua de I.
În luna ianuarie 2004 atacurile din presă au fost reluate, după care inculpatul T. A. I. a abordat-o din nou la telefon pe partea vătămată G.
M. care a refuzat să discute cu inculpatul.
Cu ocazia audierii în fața instanței de recurs partea vătămată Gibernea M. a arătat că, cu ocazia convorbirilor telefonice inculpatul T. a utilizat un limbaj suburban de tip golănesc și din tonalitate rezulta amenințare și dacă ar fi fost lângă partea vătămată inculpatul i-ar fi aplicat o lovitură .
Inițial societatea A. a solicitat ziarului Ziua de I. să publice anunțuri de angajare care erau foarte ieftine, însă ziarul a publicat acele anunțuri la marea publicitate unde costurile erau mai ridicate ,iar factura emisă de către ziar era mai mare motiv pentru care partea vătămată s-a certat cu inculpatul T., însă a achitat totuși contravaloarea acelei facturi.de menționat că anunțurile publicitare la mica publicitate nu necesitau încheierea de contracte de publicitate și de aceea nu se încheiase nici un contract în acest sens.
Conținutul articolelor publicate în ziarul Ziua de I. nu corespundeau realității deoarece denaturau faptele în sens negativ, astfel de exemplu deși cifra de afaceri a societății A. a crescut cu câteva miliarde de lei, în ziar erau publicate cifre reduse din care rezulta că societatea era în faliment .
Partea vătămată a fost surprinsă de schimbarea conduitei inculpatului T.
A., schimbare în sens negativ precum și utilizarea de către acesta a unui limbaj vulgar având în vedere că au colaborat, fiind anterior colegi la un alt ziar renumit din I.
Raportat la calitatea de fost ziarist, partea vătămată a apreciat că în ceea ce o privește conținutul articolelor erau tendențioase, exemplificând prin apariția unui articol cu titlu "G. nepotul primarului Simirad a primit mită spații comerciale "; având un impact la public acest titlu deși partea vătămată nu este nepotul primarului Simirad și nici măcar rudă nici prin alianță și nu a primit mită nici un spațiu comercial, însă a fost director la Direcția Locativă a Fondului de Stat.
De asemenea, partea vătămată a precizat că deși le cunoaște pe celelalte părți vătămate din dosar nu a discutat cu ele despre această cauză, însă a urmărit evoluția evenimentelor și a lecturat articolele, iar părerea personală raportată la profesia sa de ziarist pe care a prestat-o la un moment dat, este în sensul că articolele respective nu se încadrau în nicio normă deontologică.
Partea vătămată a menționat că nu a formulat plângeri penale sau acțiuni împotriva celor doi inculpați în virtutea relațiilor de colegialitate care au existat anterior și că pe coinculpatul A. F. îl cunoaște din zvonuri publice ca fiind "un versat afacerist"; care în afară de ziar mai avea și alte afaceri în oraș.
Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpații A. G. F. și T. A. împotriva părții vătămate B. I.

Partea vătămată B. I. este director și asociat la firma S.C. C. S.A. din

I., cifra de afaceri a firmei fiind de ordinul a sute de miliarde lei anual.

În vara anului 2003, la biroul părții vătămate s-a prezentat o persoană neidentificată, care s-a recomandat a avea calitatea de reporter la Ziua de I. și inițial i-a pus întrebări despre firmă, iar apoi în mod direct i-a solicitat părții vătămate ca S.C. C. S.A. să sponsorizeze ziarul "Ziua de I. "; cu suma de 15.000-18.000 euro, pentru a nu lăsa ziarul "să moară".

Cererea a fost refuzată de către partea vătămată, care i-a precizat solicitantului că firma sa nu are nevoie de publicitate, fiindcă este organizată ca atelier protejat. Persoana care și-a declinat calitatea de ziarist a amenințat-o pe partea vătămată B. I. în sensul că "va avea de suferit ca urmare a refuzului", după care a părăsit sediul firmei.

A doua zi după această întâlnire în ziarul Ziua de I. a apărut un articol defăimător la adresa societății semnat de către o femeie ( M. O. sau C. P.

) în cuprinsul căruia era catalogată partea vătămată ca fiind "hoț de mașini"; și că și-ar bate joc de persoane cu handicap (acea societate avea angajați circa 30 de persoane cu handicapuri locomotorii care erau integrate în colectiv și care nu erau discriminate sub nicio formă ).

Ulterior au apărut periodic mai multe articole în ziarul Ziua de I. în cuprinsul cărora era denigrată activitatea firmei, partea vătămată fiind sunată

frecvent de către martorele M. O. sau C. P. care erau angajate la ziar în calitate de reportere și care solicitau informații despre activitatea firmei însă publicau alte date, denaturate în cuprinsul articolelor din ziar.

După publicarea mai multor articole (un număr de 14-16) în ziarul Ziua de

I. ,partea vătămată datorită presiunii instituite în acest mod asupra sa și a firmei sale, s-a prezentat la redacția ziarului unde a discutat cu inculpatul T.

căruia i-a solicitat explicații cu privire la conduita ziarului și care i-a răspuns că aceasta este urmarea refuzului părții vătămate de a oferi sponsorizarea solicitată. Cu acea ocazie inculpatul T. i-a mai spus părții vătămate că dacă nu le dă banii pe care i-a solicitat poate să-i facă mult rău părții vătămate personal cât și familiei acesteia și i-a sugerat că ar fi bine să aibă o întâlnire și cu coinculpatul A. "pentru a cădea la pace"; și de a stabili ca pentru viitor să fie scutită de apariția altor articole tendențioase în paginile ziarului
Deoarece părții vătămate nu i s-a părut firesc să sponsorizeze publicația din banii societății, întrucât știa că nu desfășoară nici o activitate ilegală și constatând că este supusă unui șantaj a refuzat categoric această întâlnire astfel că au continuat să apară articole defăimătoare.
Cu ocazia audierii în fața instanței de recurs partea vătămată a arătat că toata campania în presa derulată împotriva sa și a firmei sale în acea perioadă i-a afectat iremediabil unele relații de afaceri, respectiv în mod concret foști parteneri i-au spus ferm în față că au rezerve în a încheia contracte deoarece apare cam des în presă partea vătămată și s-ar putea ca unele din informațiile din presă să fie reale. De asemenea societatea părții vătămate a pierdut și încheierea unor contracte cu investitori străini, iar personal aceste probleme l-au afectat pe plan psihic adunându-se și cronicizându-se în timp ,astfel încât din cursul anului 2004 a fost nevoit să apeleze la un medic de specialitate respectiv la un psihiatru .
Despre aspectele din cadrul întâlnirilor pe care le-a avut cu cei de la Ziua de I. i-a povestit în primul rând celor din conducerea firmei, iar ulterior mai multor prieteni care s-au arătat surprinși și indignați despre conținutul articolelor și a fost necesar să discute cu aceștia pentru a le explica exact cum stau lucrurile și de ce se derulează această campania împotriva sa.
1. 9. Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpatul A. G. F. împotriva părții vătămate A. N. (director al R. I. în acea perioadă)

Partea vătămată A. N. a fost director la Regia Autonomă de Transport Electric în Comun din I., în prezent fiind pensionat, iar una dintre atribuțiile sale era și aceea a analizării debitorilor unității.

În cursul lunii ianuarie 2003, din dispoziția sa a fost efectuată o verificare cu privire la datoriile chiriașilor față de regie, iar printre debitori figura și S.C D.

A. S.R.L., care avea o restanță de plată în sumă 80 milioane lei ( 50 de milioane chiria și 30 de milioane de lei dobânzi) și în consecință s-a dispus acționarea în judecată a debitoarei.

Urmare acestui fapt, în decursul lunii februarie 2003, la sediul regiei s-a deplasat inculpatul T. A. I., care s-a prezentat ca fiind redactorul șef al cotidianului Ziua de I. și a fost trimis de patronul său inculpatul A. G.

F. să îi transmită părții vătămate A. N., să renunțe la acțiunea în justiție, prin care se pretindea suma de 80 milioane de lei, în caz contrar se va declanșa o campanie agresivă de presă împotriva sa și împotriva instituției pe care o conduce.

Partea vătămată a refuzat deoarece obligațiile de serviciu impuneau apărarea interesele societății .

Ca atare, au apărut mai multe articole cu titluri și conținut denigrator, inclusiv pe prima pagină o caricatură ce reda imaginea unei case de toleranță, o poză feminină, trucată- chipul acesteia era înlocuit cu cel al părții vătămate, numărul de telefon al acesteia și sloganul -"Tânără de la țară aștept să mă cauți";. În cursul lunii martie 2003, partea vătămată 1-a trimis pe martorul R.

B. ( care era inginer la RATEC) la S.C.D. A. S.R.L., pentru a lămuri aspectele legate de stingerea creanței și pentru a cere ca atacurile cu caracter denaturat și tendențios să înceteze din ziar la adresa părții vătămate .

Martorul B. R. a discutat cu inculpatul A. G. F., care i-a comunicat că nu va renunța la campania de presă, datorită faptului că " a îndrăznit partea vătămată " să acționeze în judecată firma sa ";, adică S.C D.

A. S.R.L .

În cursul lunilor decembrie 2004 și ianuarie 2005, B. R. a fost contactat telefonic în mod repetat de către inculpatul T. A. I., și ulterior s-au întâlnit. Cu acea ocazie, inculpatul T. A. I., i-a solicitat ca regia să încheie un contract de publicitate în valoare de 50 milioane lei, urmând ca în contrapartidă,

"Ziarul de I. ";să publice articole laudative la adresa regiei și implicit a conducerii, însă partea vătămată nu a fost de acord cu aceste propuneri.

Beneficiul necuvenit pe care urmărea să-l obțină ziarul reprezenta tocmai valoarea debitului de 80 milioane lei pe care dorea să-1 stingă prin șantaj.

Declarația martorului B. R. audiat în faza de urmărire penală, (căreia i s-a dat citire în baza art. 327 alin.3 C.p.p. deoarece nu a fost posibilă audierea sa în fața instanței, de recurs ) confirmă cele relatate de către partea vătămată, mai mult, relevantă este mențiunea sa, că inculpatul A. la aflarea refuzului propunerii sale de către partea vătămată A. N., foarte iritat a spus că va declanșa o campanie denigratoare în ziarul Ziua de I. împotriva d-lui A. afirmând totodată "că un ziar oricând poate schimba un director";.

În fața instanței de recurs partea vătămată A. N. (care nu a fost audiată nici la instanța de fond și nici la instanța de apel) a declarat că apariția articolelor a fost afectat-o pe plan psihic și moral deoarece atât copii cât și soția au întrebat-o aspecte referitoare la caricatura pe prima pagină a ziarului " Ziua de I. "; ce reprezenta o casă de toleranță cu numărul de telefon al părții vătămate și o poză care semăna cu aceasta .

A.10. Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpatul A. G. F. împotriva părții vătămate S. T. .

Partea vătămată S. T. este acționar și director general al S.C. I.

S.A. din I. Principalul obiect de activitate al firmei îl constituie construcțiile industriale și civile, cifra de afaceri fiind de peste 400 de miliarde de lei anual, iar printre lucrările contractate, figura și cea privind construcția noului sediu al Spitalului de Urgențe din I.

Martorul Butnariu C. (care a avut și calitatea de învinuit în prezentul dosar ) a fost acționar al revistei OFERTA LUNII, care a fost vândută către grupul de firme aparținând lui A. G. F. .

În cursul lunii martie 2004, martorul Butnariu C. s-a prezentat la biroul părții vătămate și i-a propus ca S.C. I. . S.A încheie cu ziarul Ziua de I. un contract de publicitate în valoare de 25.000 euro, motivând și un interes propriu cu privire la tranzacție, prin aceea că ar fi devenit acționar la ziarul menționat.

Deoarece valoarea contractului propus era exagerată ,precizând că nu dispune de fonduri partea vătămată S. T. a respins oferta ,însă martorul i- a propus să se mai gândească în caz contrar o să apară mai multe articole cu caracter denigrator cu privire la S.C. I. . S.A. I. și Spitalul de Urgențe din I.

Într-o zi din luna aprilie 2004, martorul Butnariu C. s-a prezentat din nou la sediul firmei și a solicitat părții vătămate să încheie un contract de publicitate în favoarea ziarului "Ziua de I. "; în valoare de un miliard lei și i-a prezentat un formular de contract de publicitate, dar a fost din nou refuzat din aceleași motive. Totodată partea vătămată i-a spus martorului că nu este normal ce face și că acest lucru este șantaj și l-a îndrumat să discute propunerea și cu contabilul șef -martorul S. n I. al S.C. I. . S.A. I. care cunoștea situația din relatările părții vătămate, însă nu s-a finalizat vreo înțelegere.

După câteva zile, martorul Butnariu C. s-a prezentat la biroul martorului S. n I., care încă de la începutul discuției i-a reproșat atitudinea manifestată față de partea vătămată ,însă martorul Butnariu C. s-a scuzat, declarând că a fost trimis să procedeze așa de către patronul ziarului Ziua de I., inculpatul A. G. F. și acest mod de a face rost de bani pentru ziar se practică de toate publicațiile.

Martorul S. n I. a declarat că a fost indignat de procedeul folosit și 1-a întrebat pe martorul Butnariu C. "dacă copilul său ar afla cu ce se ocupă, cum ar reacționa?", iar martorul a răspuns că "ăsta e serviciul și trebuie să facă ce spune patronul".

În cele din urmă, în considerarea faptului că anterior S.C. I. . S.A. I. a încheiat contracte de publicitate cu publicația Oferta Lunii, s-a acceptat încheierea unui contract de publicitate cu nr. 746 din data de_, începând cu data de 01.2004 până la data de_, prin care S.C. I. . S.A. I. dorea să facă reclamă hotelului firmei de la Lacul R. în cotidianul Oferta Lunii sau Ziua de I. pentru suma totală de 2249 euro+T.V.A., pe durata de 9 luni, cu o rată lunară de 250 euro către S.C D. PRES I. S.R.L (filele 113- 115, vol.2).

Martorul S. n I. tot cu acea ocazie i-a spus martorului Butnariu C.

, că din valoarea contractului urma să fie scăzută suma de 32.000.000 lei, datoria firmei S.C D. PRES I. S.R.L, reprezentând diferența contravalorii dintr-un contract din anul 2000 privind reparații executate la sediul cotidianului Ziua de I. conform facturii nr. 4750495 din data de 30 aprilie 2000.

Această modalitate de recuperare a datoriei, a fost acceptată în principiu de către martorul Butnariu C. și astfel se explică faptul că în factură se menționează că a fost achitată numai suma de 50.000.000. lei, dar a precizat că

"șeful său nu va fi de acord și se va supăra".

Cu toate acestea, deoarece nu s-a încheiat contractul la valoarea de 1 miliard solicitată, în luna iulie 2004, în ziarul Ziua de I. au început să apară articole denigratoare la adresa părții vătămate S. T. și a societății sale din conținutul cărora rezulta faptul că atribuirea construcției Spitalului de Urgențe din I. în favoarea societății părții vătămate a fost făcută printr-o licitație trucată, că situațiile de lucrări sunt false și deci se sustrag bani publici, că nu se execută lucrări corespunzătoare, că furtul general comis de asociați îi determină și pe muncitori să fure, ajungându-se până acolo încât, pentru a ilustra un articol cu această temă, un reporter s-a deplasat la Spitalul de Urgențe și 1-a determinat pe un muncitor să sustragă doi saci cu ciment, care au fost cumpărați de instigator contra sumei de 100.000 lei.

O înregistrare audio a acestui fapt este redată pe site-ul cotidianului ZiuadeI.

:htp//www.ziuaiași.ro.arhiva.display.php?art=Deschiderea.Ediție&num=l din data de 9 decembrie 2004, sub semnătura reporterilor M. O. și C. Nedelcu.

Fiind audiată în calitate de martor, ziarista M. O., a recunoscut faptul că transcrierea discuției purtată de un reporter și doi muncitori încadrați la SC I. SA este reală, dar în momentul în care i s-a solicitat să precizeze numele reporterului și i s-a adus la cunoștință că fapta acestuia constituie o infracțiune de instigare la furt, a luat atitudine, pretinzând că nu este obligată să divulge sursele de informație.

Martorul Dumitrachi M. G. a confirmat faptul că în luna iulie 2004, la șantierul Spitalului de Urgențe s-a prezentat un tânăr care a afirmat că părinții săi și-au cumpărat o casă la țară și că ar dori să cumpere vreo doi saci cu ciment și că i-a răspuns acestuia că nu se ocupă "cu așa ceva", dar că știe că ar putea să cumpere ciment cu 100.000 lei sacul și că ulterior a citit în ziar despre vânzarea sacilor cu ciment de către alți muncitori, dar a declarat că nu știe cine sunt aceștia .

Din declarația martorei C. u L., rezultă că în cursul uneia dintre vizitele de documentare la SC I. SA, în momentul în care ziarista M. O. ieșea de la sediul firmei, a afirmat "că aceasta (firma) va ajunge la faliment"

Conform copiei publicației "Oferta lunii ";din luna ianuarie 2005 ( depusă la dosar în faza de urmărire penală), deci imediat după expirarea contractului de publicitate în luna decembrie 2004, rezultă că s-a publicat o reclamă negativă pentru SC I. SA.

Cu ocazia audierii la instanța de recurs partea vătămată S. T. a menționat că unele articole vizau și familia sa, îi publicau poza și chiar și în prezent mai apar articole la adresa sa cu date care nu corespund adevărului, iar cu privire la lucrarea de la spitalul de Urgență I. au fost demarate mai multe controale de la ITM I., Garda Financiară, de la minister pentru anumite blocuri construite, în total cam 18-19 controale de acest gen ,însă în urma acestor controale nu s-au constatat nereguli la firma sa.

De asemenea și celelalte părți vătămate i-au relatat aspecte referitoare la contractele de publicitate pe care le-au încheiat și plătit până la un moment dat și că a primit semnale de la alte persoane din partea inculpatului A. G.

să cadă la pace, "pacea"; însemnând încheierea unui contract de publicitate, evident în favoarea ziarului patronat de inculpat, cu care nu a discutat nici telefonic și nici personal și a evitat orice contact cu acesta.
Partea vătămată a suferit prejudicii atât materiale cât și morale deoarece partenerii de afaceri au început să îl evite ca urmare a apariției articolelor din ziar și i-a trebuit o perioadă de timp să îi convingă că cele inserate în conținutul articolelor nu corespund realității fiind necesar un efort psihic suplimentar în acest sens care i-a afectat și sănătatea, iar ulterior întocmirii prezentului dosar au mai fost publicate și alte articole la adresa sa .
1. 11. Infracțiunea de șantaj comisă de către inculpatul A. G.

F. împotriva părții vătămate J. R. -S., președintele A. I. ( actualmente UJCM).

La data de 1 septembrie 1999, A. I. al cărei președinte era partea vătămată J. R. -S. a închiriat un birou în suprafață de 20,5 metri pătrați, firmei - S.C. E. M. I. S.R.L. I., al cărei director era Timofticiuc I., și la care asociați erau inculpatul A. F. G., care deținea 96 % din acțiuni, iar soția sa, A. Violeta deținea 4% din acțiuni.

La data de 21 septembrie 2000, când expira durata contractului, deoarece chiria în valoare de 17.700.000 lei nu era achitată, i s-a comunicat în scris debitoarei că închirierea nu va mai fi prelungită, dar inculpatului A. G.

F. i s-a comunicat verbal acest aspect și de către martora Florea Virginia care era contabil -șef al A.T.C.O.M și totodată a fost aplicat și un sigiliu pe ușă.

Ca atare, S.C.E. M. I. S.R.L. I. prin administrator Timofticiuc I. în calitate de parte vătămată a formulat o plângere penală împotriva lui J. R. -S. și a martorei Florea Virginia pentru săvârșirea infracțiunilor de calomnie și tulburare de posesie și obligarea acestora la plata daunelor morale în valoare de 1.000.000.000 lei, însă prin Sentința penală nr. 2660/_ a Judecătoriei I. a fost încetat procesul penal deoarece partea vătămată nu s-a prezentat la două termene de judecată consecutive ceea ce echivalează cu retragerea plângerii prealabile și s-a respins acțiunea civilă formulată de aceasta.

Totodată inculpatul A. F. G. a reocupat spațiul în mod abuziv până la data de 11 iunie 2001, timp în care nu a plătit chiria în valoare de

44.189.000 lei, ceea ce a determinat A. să acționeze în judecată S.C. E. M.

I. S.R.L., astfel că prin Sentința nr. 252 din data de_ a Curții de arbitraj de pe lângă Asociația Națională a Cooperației Meșteșugărești -UCECOM, a fost admisă această acțiune și s-a dispus obligarea pârâtei (S.C. E. M. I. S.R.L.) la plata sumei de 82.441.339.lei reprezentând chirie neachitat, penalități de întârziere și cheltuieli de judecată și totodată evacuarea acesteia din imobil.

În luna iunie 2001, când debitoarea părăsea spațiul,inculpatul A. G.

F. s-a deplasat la biroul părții vătămate J. R. -S. și i-a propus să facă o comandă de publicitate în ziarul "Ziua de I. "; pentru a compensa datoria existentă, dar a fost refuzat, iar doua zi, inculpatul a sunat - o pe partea vătămată și a reiterat propunerea.

Deoarece din nou a fost refuzată propunerea, inculpatul 1-a amenințat, pe

J. R. -S., președintele A. I. afirmând că "îl va face de comandă".

Ulterior, au apărut în ziarul "Ziua de I. "; articole cu caracter defăimător și mincinos la adresa părții vătămate J. R. -S. și a ATCOM I. ( actualmente UJCM ) al cărei președinte era și care se situa printre primele trei locuri din țară.

Cu ocazia audierii în fața instanței de recurs partea vătămată J. R. -S. a declarat că în perioada apariției articolelor a fost contactată telefonic de mai multe cunoștințe care erau surprinse, dar și suspicioase despre cele relatate în presă fiind necesar să le explice acestora motivul real al publicațiilor. În acea perioadă a suferit și un infarct, iar în urmă cu câțiva ani circa 4-5 când au fost organizate alegeri pentru președintele cooperației, ziarul "Ziua de I. ";era distribuit gratuit pentru angajați. A mai precizat că nu s-a constituit parte civilă în cauză pentru ca să nu îi dea satisfacție inculpatului A. G. F. .

Mai mult din inițiativa inculpatului A. G. F. articolele apărute în ziar au fost trimise la U.C.E.C.O.M. B., cu scopul de a determina schimbarea din funcție a părții vătămate și de a antrena răspunderea sa materială, civilă sau penală, ceea ce a determinat și controale aferente .

Controalele efectuate timp de o lună de către U.C.E.C.O.M. B., au stabilit că nu se confirmă cele susținute în cuprinsul articolelor în ziarul " Ziua de I. ";.

În perioada 2002-2005, în ziarul " Ziua de I. "; au continuat să apară articole denigratoare, defăimătoare și neadevărate la adresa părții vătămate J.

R. S. care în prezent este președintele UJCM, iar după audierea acesteia în luna octombrie 2006 la Judecătoria Cluj-Napoca în prezentul dosar campania de presă prin intermediul aceluiași ziar împotriva sa a fost reluată .

Infracțiunea de șantaj comisă de inculpatul A. G. F. împotriva părții vătămate F. R., (fost candidat la funcția de primar al municipiului I., în prezent deputat)
Partea vătămată F. R. este asociat și director general al grupului de firme S.C. F. G. S.A. din I., iar virtutea relațiilor comerciale de promovare și publicitate cu diferite publicații la începutul anului 2000 i-a cunoscut pe
inculpații A. G. F. și T. A. cu care a avut o relație bună până la începutul anului 2004.
Astfel, s-a obținut în urma unui contract de tip barter hârtie de ziar, respectiv 20 de tone pe care partea vătămată a donat-o benevol ziarului Ziua de
I. deoarece în lumea oamenilor de afaceri era cunoscută "reputația ";inculpatului
A. G. F., iar toată lumea știa că nu era bine să te pui cu acesta. Astfel, în următorii 4 ani partea vătămată a fost zilnic elogiată în publicația celor doi inculpați până în primăvara anului 2004 când s-a înscris în cursa pentru alegerile locale .
Partea vătămată a declarat că inițial nu dorea să facă publicitate pentru
S.C. F. G. S.A. din I. prin intermediul cotidianului Ziua de I. și cu toate că a fost contactată de agenții publicitari ai acestui ziar a refuzat oferta.
Ca atare, inculpatul A. G. F. a contactat-o telefonic pe partea vătămată și a amenințat-o că în cazul în care nu va fi de acord cu oferta de publicitate a ziarului Ziua de I. va declanșa o campanie de presă negativă la adresa firmelor și la adresa persoanei sale.
După cum rezultă din declarația părții vătămate, cunoscând faptul că mai multe societăți comerciale și persoane publice din I. au fost victime ale unor campanii murdare de presă, a cedat șantajului și a încheiat cu S.C P. G. S.R.L., din care făcea parte la acea dată Ziua de I., contractul nr. 19 din 10 ianuarie 2002, pe o durată de 6 luni, obligându-se să plătească servicii publicitare în valoare totală de 900 dolari plus T.V.A.
După expirarea acestui contract ,la data de 8 iulie 2003, fiind supus aceluiași tip de presiuni din partea inculpatului A. G. F., care îl amenința că va publica articole prin care va informa opinia publică despre faptul că terenul pe care edifica locuințe în cartierul I.C. Brătianu din I. este impropriu construirii de locuințe, partea vătămată F. R. a încheiat un act adițional la contractul inițial, pentru perioada - 08 iulie 2003-30 iunie 2004, prin care S.C. F. G. S.A., angaja servicii publicitare în valoare de 3000 de euro (150 euro pe lună transformați în lei la cursul oficial la BNR din ziua plății la care se adăuga TVA) .
Pentru a evita o campanie negativă de presă ce ar fi avut consecința pierderii clienților partea vătămată a plătit în avans întreaga valoare a contractului la sfârșitul lunii aprilie 2004 conform facturii fiscale pentru suma de 145.702.410 lei, emisă de S.C. DP I. S.R.L. la data de 16 aprilie 2004.
După ce a efectuat această plată fiindcă în acea perioadă se desfășura campania electorală pentru alegerile locale, iar partea vătămată F. R. candida la funcția de primar al municipiului I. ,inculpatul A. G. F. a contactat-o pe partea vătămată căreia i-a solicitat suma de 10.000 de euro, în caz contrar atacurile din presă i-ar aduce prejudicii mult mai mari.
Partea vătămată F. R. a evitat să dea un răspuns definitiv și l-a contactat pe martorul Vlasov M. pe care l-a rugat să îl contacteze pe inculpatul
A. G. F. căruia să îi transmită că nu are suma de 10000 de dolari pe care i-a cerut-o inculpatul.Replica inculpatului a fost în sensul că ,,o va rade de pe suprafața pământului pe partea vătămată";.
După mai multe convorbiri telefonice partea vătămată F. R. s-a oferit să plătească inculpatului A. G. F. suma de încă 1500 euro pe lângă cei 3000 de euro pe care îi achitase deja .Inculpatul a refuzat oferta iar ultimă convorbire a fost înregistrată de către partea vătămată pe telefonul său mobil, în mod involuntar apăsând din greșeală pe tasta care permite această operațiune .
Această înregistrare a fost redată de către ofițerii de poliție judiciară și a fost consemnată în procesul verbal din data de 3 martie 2005, după cum urmează:
-A.: Dacă eu nu am bani, nu mă bag .dacă aveți bani vă băgați, dacă nu, nu…Treaba voastră…Vreți să vă faceți primari cu bani …
-F.: Nu d-le. eu nu vreau să mă fac cu doi lei. Eu plătesc publicitate câți bani am…
-A. :Atunci clar…deci… nu … am încheiat orice discuție …da?
-F.: dacă zici tu că am încheiat-o …eu am făcut o ofertă de publicitate
…
- A.: "băi 2000 de dolari e bătaie de joc bă,..Asta-i...Data trecută, când a fost data trecută, tot au fost vreo 13 milioane...ăă...250 milioane":
- F.: "Când asta?":
- A.: "Acuma nici măcar...nici măcar 10.000 de euro.
  însumat oi....Dă-o ncolo de treabă oi Dacă nu contează ziarul nostru.
  măcar pentru suma asta, atunci bine...e...în regulă: asta e valoarea noastră. Da ce. eu îs la pod? Zi tu".
  -F.: Cum ești?
  - A.: Ce. eu îs la pod? Să cerșesc la ….( neinteligibil)
  - A. . Da, mă, dar 2000 de dolari e ca și cum ai spune "ia mă de aici flămându-le …"; stai liniștit . Nu m-a ajutat până acum F. . Hai să fim serioși . băi, nu 4000 euro…îti surăsesem(?) 5000…
  - F.: da, măi F. e …e ușor de spus "dă 4000";, dar trebuie să îi și ai
  știi..
- A.: da tu ai zis că ai bani bă,ce dracu …tu așa, tu așa…
  - F.: am anut 20000…
- A.: Da, da nu ai dat pentru "ziua";. Am înțeles…bine, să știi că nu
  insist foarte tare …cum ai să vrei tu R. .
  - F.: am făcut o ofertă și sunt dispus să plătesc banii ăștia…vreau să plătesc.Aștept un contract…dacă tu zici că da, atâta nu mai vreau nimic…chiar nu mai înțeleg…
  - A. :măi dar 2000 de dolari, ție nu ți se pare un…
    Refuzul părții vătămate F. R. a determinat declanșarea campaniei de presă împotriva sa în cursul lunii mai 2004, precum și sesizarea parchetului de către avocatul M. Vlasov.
    Audiată în faza procesuală a recursului, partea vătămată F. R. a arătat că acea campanie de presă negativă la adresa sa i-a afectat imaginea publică, afacerile și viața personală, fiind acuzat că s-ar ocupa de traficul de persoane, contrabandă cu țigări, că fiul său este analfabet deși acesta studiază la Londra, iar la finalul anului 2005 soția sa a introdus acțiune de divorț pentru că nu mai suporta presiunea mediatică la care era supusă (fiind și aceasta uneori vizată în articole), iar actuala soție după ce s-au cunoscut a manifestat reticență după ce a citit ce se scria despre partea vătămată în presă, respectiv în ziarul Ziua de I. De asemenea și firma sa a fost afectată deoarece clienții potențiali ce doreau să achiziționeze imobile au renunțat și a pierdut totodată încheierea mai multor contracte de asociere cu oameni de afaceri care nu doreau să devină și ei ținta atacurilor ziarului celor doi inculpați și desigur a pierdut și alegerile locale .
Infracțiunea de șantaj comisă de inculpatul A. G. F. împotriva părții vătămate părții vătămate D. T. .

Partea vătămată D. T. (care a fost ales și deputat în anii anteriori ) deținea calitatea de asociat la S.C. C. S.A. I., iar în prezent este și directorul acestei firme.

În anul 2000 partea vătămată a candidat și la funcția de primar al municipiului I. și a avut relații de colaborare bune cu inculpatul A. G.

F., fiind de notorietate că politicienii sunt susținuți de presă, astfel că i-a promis că dacă va câștiga alegerile îi va face cadou o mașină, respectiv un autoturism marca "Daewoo Matiz"; conform declarației părții vătămate în fața instanței de recurs ( declarație care diferă de cea din faza de urmărire penală pe care a precizat că o menține și în cadrul căreia a relatat că nu își amintește să îi fi promis inculpatului vreo mașină pentru ziar, explicabilă de altfel schimbarea declarației din moment ce tot partea vătămată a declarat că dacă îl vedea pe inculpat "avea noduri în stomac și suferea de disconfort fizic "; până în primăvara anului 2012 când s-a împăcat cu acesta .)

La începutul anului 2004, au fost publicate în ziarul Ziua de I. "; articole în care erau prezentate date și informații nereale cu privire la partea vătămată D.

T. și a familiei sale, respectiv la fiul acesteia referitoare la furtul unui autoturism marca Mercedes, astfel că partea vătămată a sunat la redacția și a stabilit cu inculpatul T. A. o întâlnire cu inculpatul A. G. F. .

Cu ocazia acelei întâlniri partea vătămată D. T. i-a reproșat inculpatului A. G. F. că cele scrise în ziar nu corespund adevărului și că lovesc în demnitatea acesteia, însă inculpatul i-a replicat că s-a scris în ziar deoarece partea vătămată nu și-a respectat promisiunea din campania electorală din anul 2000 și anume că ar cumpăra ziarului o mașină.

În zilele următoare partea vătămată D. T. s-a întâlnit cu fratele inculpatului A. G. F., adică cu A. M. care i-a comunicat inculpatul nu mai dorește la ziar o mașină ci vrea o sumă de bani, ce ar reprezenta contravaloarea unei mașini, în fapt fiind vorba de un contract de sponsorizare între S.C. C. S.A. I. și ziarul Ziua de I.

Deoarece partea vătămată D. T. nu dorea să se mai scrie lucruri care nu corespundeau realității la adresa sa sau a familiei sale în ziar a acceptat să încheie un contract cu S.C DP I. S.R.L., cu toate că firma la care deține acțiuni nu avea nevoie de publicitate și nici partea vătămată personal și nici nu avea vreo obligație față de acest ziar pe care l-a apreciat ca fiind"; un ziar de șantaj";

Pe factura fiscală nr. 2907672 din data de 17 martie 2004, emisă de S.C.

DP I., este consemnată mențiunea că S.C.C. S.A. a achitat servicii publicitare conform contract în valoare de 179.757.000 lei.

Partea vătămată D. T. a declarat în fața instanței de recurs că suma de 200.000.000. de lei erau ca urmare a unor prestații de publicitate nu pentru campania electorală din anul 2000.

Martorele Baciu D. și Pandele I. au declarat că aceste servicii publicitare nu s-au efectuat în realitate și că a fost neobișnuit și faptul că s-a achitat avans integral fără să se presteze vreun serviciu, explicația fiind aceea că partea vătămată D. T. nu dorea să se mai publice articole în ziar.

După o perioadă de timp, atacurile în presă de către același ziar îndreptate împotriva părții vătămate și fiului său, au fost reluate, vizând pe de o parte candidatura lui D. T. (articolul "un dipotat cu nume de cățel fioros rămâne pe tușă"), iar pe de altă parte, evenimente care îl priveau pe fiul său.

Starea de fapt expusă mai sus este dovedită cu următoarele probe și mijloace de probă:plângerea și declarațiile părții vătămate C. C. ( f.29-

39 dos. u.p. vol.I, f. 259 dos. inst. de fond, vol.I, f. 475-476, dos. inst. de recurs), declarațiile martorilor Timofticiuc L. ( f 77-80, dos. u.p., vol III, f 493, dos. inst.de fond, vol II) și A. M. ( f 167-171, dos.u.p. vol.III, f 494, dos.inst de fond . vol.II), declarațiile inculpaților T. A. I. ( f 101-102, 109-113, vol.III,dos, u.p., dos. u.p. f 216 dos. inst. de fond, vol. I, f 284 dos. inst. de

recurs )și A. G. F. (f 131-132, 141-148, dos. u.p., vol.III, f f 214 - 215, vol. I ,dos. inst. de fond, f. 283 dos. inst. de recurs ), proces-verbal încheiat cu ocazia prezentării unor fotografii ale unor reporteri și ale altor angajați ai ziarului, filele 151 -154,dos. u.p. vol. III), regulamentul de ordine interioară al ziarului Ziua e I. ( f 180-191, dos.u.p., vol.III), codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă ( f250-252, dos.u.p., vol.III), fișa postului inculpatului T. A. ( f 182, dos. u.p., vol.III) articolele publicate în Ziua de I. și anume "P. a detonat bomba ecologică"( publicat_ ,f35-36,dos.u.p., vol.I)și

"P. în ghearele Parchetului" ( f 37dos.u.p, vol. I ), ,declarațiile martorului Neamțu R. G. ( f 64, 65, dos.u.p., vol:III, f 524, vol.II, dos. inst de fond

),articolele publicate în Ziua de I. sub titlurile "Clientela Băncii Comerciale Române din I. "; (apariție -_, fila 441-42, vol.I ,dos. u.p.) " C. dansează pe mormintele economiei ieșene"; apariție luna februarie .2005, fila 43,-44 vol.I, dos. u.p.) "Sclavii lui C. "( apariție -_, fila 45-46, vol.I,dos.u.p )"Paradisul fiscal al lui C. "( fila 47, vol.I, dos. u.p.) "Miliarde datorate de fírmele lui C. " apariție -_ f 48-49, vol.I,dos.u.p.);"Falsurile lui C. ""( apariție -_, fila 50-51, vol.I,dos.u.p), documentele depuse de către partea vătămată C. C. pentru SC Remat SA I. pentru a dovedi că nu corespunde realității articolele din ziarul";Ziua de I. ";, respectiv o solicitare către BCR -Sucursala I. și răspunsul băncii în sensul că SC Remat SA I. nu a solicitat și nici nu a beneficiat de credite din fonduri nerambursabile acordate de către A. MMC( f 52- 53, dos. u.p., vol.I ),plângerea părții vătămate Ș. C. și declarațiile părții vătămate Ș. C. ( f.54-70 dos. u.p. vol.I, f. 261, dos. inst. de fond, vol.I, f.390-391, dos. inst. de recurs), ,declarațiile martorlui Pîrțac Anton ( f 64-68, dos.

u.p. vol.I, f.262,vol.I, dos. inst. de fond )contractul de publicitate nr. 100/_ încheiat între S.C. D. A. S. reprezentată prin Violeta A. -administrator și

R. SA reprezentată prin Pîrțac Anton- director ( f 70-72, dos.u.p., vol.I) documente de plată a SC R. SA către S.C. D. A. S. ( f 89-104 dos. u.p. vol

.1),declarațiile martorului U. u Gruia S. ( f 61, 62, dos. u.p. vol.III, f 749, dos. inst. de fond, vol.II),declarațiile învinuitei P. Z. ( f 118-119, 122, dos.

u.p. vol.III, f 392-393 dos. inst de recurs, vol.II) articolele publicate în cele două cotidiene, Ziua de I. și Flacăra Iașului, sub titlurile:"Șobolănescu și sapardu""( publicat_, fila 121, vol.I, dos. u.p.)"Alexăndriuc și Ș. se războiesc pentru împărțirea banilor publici"( publicat -13 mai 2003, fila 122-123, vol.I, dos. u.p.) "Un personaj dubios, care pozează în om de afaceri onest, a încercat să obțină o finanțare de 30 milioane euro, dându-se drept acționar majoritar la SIF II Moldova""( publicat - 14 mai 2003, fila 124, vol.I, dos. u.p.)"De unde aveți vilele domnule Ș. ?" "( fila 107, vol.I, dos. u.p.),"Cum se face o avere de două milioane de dolari""( publicat - 15 mai 2003, fila 125-126, vol.I, dos. u.p.)

"Minciuni de două milioane de dolari americani""( publicat- 16 mai 2003, fila 127, vol.I, dos. u.p.) "Profit zilnic de 550 dolari americani"( publicat - 17-18 mai 2003, fila 128-129, vol.I, dos. u.p.);"Averea de două milioane de dolari a lui Ș. "( publicat- 23 mai 2003, fila 108, vol.I, dos. u.p.)"Acuzații de escrocherie"( publicată- 22 mai 2003, fila 134, 136 ,137,vol.I, dos. u.p.), Averea de două milioane de dolari americani""( publicat apariție 19 mai 2003, fila 130-131 vol.I, dos. u.p. ;"Declarații șocante ale lui C. Ș. ""( publicat - 24-25 mai 2003, fila 109, 111 ,vol.I, dos. u.p.)"Abuz la comandă""( publicat -24-25 mai 2003, fila 110, vol.I, dos. u.p.),"Afacerile lui Ș. ""( publicat 26 mai 2003, fila 113, vol.I, dos. u.p.)"Adresele false folosite de C. Șornescu""( publicat - 28 mai 2003, fila 114-115, vol.I, dos. u.p.);"Averea de 2 milioane de dolari a lui Ș. ( publicat

din al 31.05.-_, fila 116-117, vol.I, dos. u.p.); "Mașinațiunile fraților Ș.

""( publicat apariție 18-_, fila 120, vol.I, dos. u.p.) "Frații Ș. acuzați""(

publicat -18-_, fila 119, vol.I, dos. u.p.), caricatura -" Ș., dolarii și

ascultatul "publicată la data de - 22 mai 2003, fila 135, ,vol.I, dos. u.p.),contract de publicitate nr. 337 din 20 iulie 2002, filele 83-85, dos. u.p.vol. 1) contract de publicitate fără număr în valoare de 15.000.000.de lei vechi ( f 74 dos. u.p. vol

.1 ), copie acțiune judecătorească formulată de către partea vătămată Ș. C. împotriva cotidianului Ziua de I. ( f 86-88 dos. u.p. vol .1). Diploma de onoare cu medalia pro amiciția-pro fidelitate, (f 75 dos. u.p. vol .1), plângerea și declarațiile părții vătămate B. E. ( f 138-139, dos. u.p. vol.I, f 579-580, dos. inst. de recurs ), răspunsurile Direcției Generale Vămilor -Direcția Regională I. director - partea vătămată la solicitarea organelor de poliție (filele 166-167, vol.l).articolele din Ziua de I. cu titlurile:" Obrăznicie costisitoare la Direcția vamală";( publicat_ , filele 144, dos. u.p. vol.I)" B. contra P.D.S.R."; (

publicat_, filele 144-165, dos. u.p. vol.I) "B. -vechi și nou";( publicat _

, filele 146, dos. u.p. vol.I)," Concurs de director la Direcția Regională Vamală";( publicat_, filele 148, dos. u.p. vol.I), "Afacerea Anvelopa";( publicat aprilie 2001, filele 149, dos. u.p. vol.I)"Tupeu"( publicat_, fila150, dos. u.p. vol.I)

"O caricatură sugerând sex și mită";( publicată_ , fila 151 dos. u.p. vol.I) -"

B. a "păpat" terminalul vamal"( publicat_ , filele 152, dos. u.p. vol.I), Dacă eu sunt obligat să dau informații, atunci să așteptați informații"( publicat_ , fila 153, dos. u.p. vol.I;"Neputința lui B. ";( publicat_ , fila154, dos. u.p. vol.I )-"B. a primit ultimatum de la Poliție"( publicat_ , fila 155, dos. u.p. vol.I), "B. îngenuncheat"( publicat_ , fila 156 dos. u.p. vol.I), O caricatură sub titlul "atenție la vămuială"( publicat_ , fila 157, dos. u.p. vol.I;"Ori B., ori NATO";( publicat_ , fila 158, dos. u.p. vol.I )"Afacerile mascate ale lui B. ";( publicat_ , fila 159, dos. u.p. vol.I "Afaceri groase în familia B. "( publicat_ , fila 160, dos. u.p. vol.I);Averea "clanului B. "( publicat_ , fila 161, dos. u.p. vol.I) -"DRV I. -moșia lui B. ";( publicat_, fila 162, dos.

u.p. vol.I) "Dinu "Vamă" îl ia la bani mărunți pe B. "( publicat_ , fila 163, dos. u.p. vol.I)"Mita lui B. "( publicat_, fila 164, dos. u.p. vol.I "Trecutul directorului B. "( publicat_ , filele 144-165, dos. u.p. vol.I; plângerea părții vătămate P. M. -G. ( f. 54-63, dos. u.p. vol.I ), declarațiile părții vătămate P. M. -G. ( f.64-70 dos. u.p. vol.I ), f. 261, dos. inst. de fond, vol.I, f.390-391, dos. inst. de recurs),,somația de plată semnată de partea vătămată, din care rezulta că S.C. D. A. datora C. ui Județean suma de

88.560. 907 lei cu titlu de chirie, (fila 189, vol. 1, dos. u.p.); articolele din Ziua de

I. sub titlurile:"Mișu Șpagă revine". (fila 173, vol. 1, dos. u.p. );"PSD trebuie să se lepede de Mișu Șpagă";(fila 174, vol. 1, dos. u.p. )"Consilierii județeni se ceartă ca la ușa cortului";(fila 175, vol. 1, dos. u.p. )"M. G. P., acuzat de trafic de influență";(fila 176, vol. 1, dos. u.p. )"Mișu șpagă";(fila 177, vol. 1, dos. u.p. )

"Unde trimite banii publici vicepreședintele P. ";(fila 178, vol. 1, dos. u.p. ); -

"Salariații de la OJCA nu sunt de acord cu P. "(fila 179, vol. 1, dos. u.p. ); -

"Disputa dintre P. și OJCA continuă";(fila 180, vol. 1, dos. u.p. );" -"Salarii mai mici pentru directorii de regii"(fila 181, vol. 1, dos. u.p. ) -"Sentință amânată în procesul P. vs. Cotoman";(fila 182, vol. 1, dos. u.p. );" -"Conflict fățiș în fruntea CJ"(fila 183, vol. 1, dos. u.p. ). plângerea și declarațiile părții vătămate B. I. ( f. 235-237, dos. u.p. vol.II, f. 258, dos. inst. de fond, vol.I, f.385-386, dos. inst. de recurs),declarațiile inculpaților T. A. I. ( f 216 dos. inst. de fond, vol. I, f 284 dos. inst. de recurs, vol.I) și A. G. F. ( f 214 -215, vol. I dos. inst. de fond, f 283 dos. inst. de recurs, vol.I) articolele publicate în ziarul Ziua de I. sub titlurile: -"Directorul "C. " S.R.L. acuzat de furt"( publicat la data de_, filele 238-239 dos. u.p. vol.I ), -"Caracatița B. "; f.241 dos. u.p. vol.I ),

"Caracatița C. "( publicat la data de_ ,fila 243dos. u.p. vol.I )"De unde vin banii pentru firma C. S.A."; f.244 dos. u.p. vol.I )"Prostituție intelectuală la C. S.A."; f.245-246 dos. u.p. vol.I )"Polițiștii la mâna directorului C. S.A."; f.247

dos. u.p. vol.I )"Zeci de miliarde de lei apărute de nicăieri pentru C. S.A"; f.249 dos. u.p. vol.I ), plângerea părții vătămate,și declarațiile părții vătămate G. ( f.64-70 dos. u.p. vol.I ), f. 261, dos. inst. de fond, vol.I, f.390-391, dos. inst. de recurs),)contractul de publicitate (fila 232, dos.u.p., vol.l).articolele publicate în ziarul Ziua de I.: -"Directorul adjunct de la DAFIS, cercetat pentru abuz în serviciu""( publicat la data de_, fila 196, vol.I, dos. u.p.),, Directorul G. contraatacă"; "( publicat la data de_, fila 197, vol.I, dos. u.p.);,, Director peste o societate virtuală"; "( publicat la data de_, fila 2198, vol.I, dos. u.p.),, Mort viu numit RATUC"; "( publicat la data de_, fila 2199, vol.I, dos. u.p.),,Riscurile divizării Regiei de Transport în comun"; "( publicat la data de _

, fila 200, vol.I, dos. u.p.)"Cine îl plătește pe directorul de la A. SA"; -"Grevă la RATC""( publicat la data de_, fila 201, vol.I, dos. u.p.) "G. ține cu dinții de scaunul de director" ( publicat la data de_, fila 203, vol.I, dos. u.p.) "Primăria nu se încurcă în contractul de muncă al lui G. "( publicat la data de_, fila 204, vol.I, dos. u.p.)"G. a depus bilanțul"( publicat la data de_, fila 205, vol.I, dos. u.p.) "Mocnește scandalul la firma lui G. "( publicat la data de_, fila 206, vol.I, dos. u.p.)-"Microbuzele primăriei fac trasee de autobuz"( publicat la data de_, fila 207, vol.I, dos. u.p.)-

"Monopolul transportului de stat al Primăriei"( publicat la data de_, fila 208, vol.I, dos. u.p.)-"G. conduce singur-singurel A. SA"( publicat la data de_, fila 209, vol.I, dos. u.p.)-"G. rămîne singur-singurel"( publicat la data de_, fila 210, vol.I, dos. u.p.)-"Șoferii ucigași"( publicat la data de_, fila 211, vol.I, dos. u.p.)-"Cenzorul Bejenariu"( publicat la data de_, fila 212, vol.I, dos. u.p.)-"Un sfert de tonă de aur"( publicat la data de_, fila 203, vol.I, dos. u.p.)-"Afacere păguboasă"( publicat la data de_, fila 214, vol.I, dos. u.p.)-"Interese obscure înconjoară afacerile directorului G. "( publicat la data de_, fila 215, vol.I, dos. u.p.)-"Afacerea microbuzelor"( publicat la data de_, fila 216, vol.I, dos. u.p.)-"Rață îl ține în brațe pe G. "( publicat la data de_, fila 217, vol.I, dos. u.p.)-"G. va trebui să-și ascundă, mâine, mașinile în vizuină"( publicat la data de_, fila 218, vol.I, dos. u.p.)-"Rață și G. se înțeleg perfect"( publicat la data de_, fila 219, vol.I, dos. u.p.) -"Rață îl protejează pe G. "( publicat la data de_, fila 220, vol.I, dos. u.p.)-"Microbuzele lui G. nu vor avea pe unde să circule"( publicat la data de_, fila 221, vol.I, dos. u.p.)"G. este uscat de amenzile lui Rață"( publicat la data de_, fila 222, vol.I, dos. u.p.)-"Haosul de la SC A. SA"( publicat la data de_, fila 223, vol.I, dos. u.p.)-

"Începutul falimentului pentru SC A. SA"( publicat la data de_, fila 224, vol.I, dos. u.p.)-"Șoferii lui G. vor salarii mai mari"( publicat la data de_, fila 225, vol.I, dos. u.p.), ,Pomana lui Simirad pentru G. ";( publicat la data de_, fila 226, vol.I, dos. u.p.)-"Chiulăul"( publicat la data de_, fila 227, vol.I, dos. u.p.)-"Va chiuli G. și la Adunarea Generală a acționarilor firmei pe care o conduce?" ( publicat la data de_, fila 228, vol.I, dos. u.p.)-

"Promisiunile pionerești ale directorului de la A. SA"";( publicat la data de _

, fila 229, vol.I, dos. u.p.)-"Un nou scandal G. "";( publicat la data de_, fila 230, vol.I, dos. u.p.)-"Directorul G. este hăituit de AVAB"";( publicat la data de_, fila 231, vol.I, dos. u.p.).Factura fiscală care atestă plata sumei de 45.898.820 lei, emisă de către Ziua de I. (fila 232, vol. 1, dos. u.p.) pentru SC autobuzul SA pentru anunțuri publicitare, plângerea și declarațiile părții vătămate A. N. ( f.1-4 dos. u.p. vol.II, f.480, dos. inst. de recurs), declarația martorului B. R. M. ( f.5-6 dos. u.p. vol.II ), următoarele articole publicate în Ziua de I. în cursul anului 2004:"Afacerile mafiote ale lui N. A. "; f.7 dos. u.p. vol.II, Alte pierderi de sute de milioane"; f.8 dos. u.p. vol.II ),"A. amendat"; f.9 dos. u.p. vol.II ),"Indolența lui A. "f.10 dos. u.p. vol.II

),"Municipalitatea va dispune un control amănunțit la Regia de transport"; f.11 dos. u.p. vol.II )"Doi directori de un miliard"; f.12 dos. u.p. vol.II ),"Atentate zilnice la viața cetățenilor"; f.13 dos. u.p. vol.II "A. și apropiații lui pun în pericol viața ieșenilor"; f.14 -15dos. u.p. vol.II ),"A. își îngroapă incompetența în străzile orașului" f.16 dos. u.p. vol.II ),"Bătaie de joc pe banii ieșenilor"; f.17 dos.

u.p. vol.II ),"Tramvaiele morții circulă libere sub ocrotirea directorului A. ";

f.18 dos. u.p. vol.II ) o caricatură ce reda imaginea unei case de toleranță, o poză feminină, trucată- chipul acesteia era înlocuit cu cel al părții vătămate, numărul de telefon al acesteia -Tânără de la țară aștept să mă cauți. (f19, 22 dos.

u.p. vol.II)"Gunoaiele ucigașe"; f.20 dos. u.p. vol.II )"Municipalitatea a luat în calcul schimbarea din funcție a directorului A. "; f.22 dos. u.p. vol.I"Caracatița neamurilor de la RATEC"; f.24 dos. u.p. vol.I "Mincinosul"; f.25 dos. u.p. vol.II

)"Continuă seria blocajelor de tramvaie și trolee"; f.26 dos. u.p. vol.I ), "Moșia

lui A. "; f.27 dos. u.p. vol.II )"Tramvaiele ucigașe"; f.28dos. u.p. vol.II )"Nașul și finul distrug orașul"; f.29 dos. u.p. vol.I )"Mafia lui A. face victime în continuare"; f.30 dos. u.p. vol.I I)"A. și PSD"; f.31 dos. u.p. vol.II )"A. habar nu are să folosească un aparat ultramodern"; f.32 dos. u.p. vol.II

)"Angajații lui A. cer majorarea salariilor"; f.33 dos. u.p. vol.II ),"Izbucnesc nemulțumirile angajaților la adresa lui A. "; f.34 dos. u.p. vol.II )"A. este bun de plată"; f.35-36 dos. u.p. vol.II )"Judecătorii decid dacă A. a defavorizat un furnizor"; f.37 dos. u.p. vol.II ),"A. încalcă legea, A. stabilește vinovații"; f.38-39 dos. u.p. vol.I )"Tramvaiele criminale ale lui A. "; f.40 dos.

u.p. vol.II ),"Alte matrapazlâcuri ale lui A. " f.41 dos. u.p. vol.II )"A. nu are nici o soluție"; f.42 dos. u.p. vol.II ),"Bătaia de joc a lui A. "; f.43-44 dos. u.p. vol.II "Tun de 72 miliarde"; f.45 dos. u.p. vol.II "Dovada incompetenței"; f.47 dos.

u.p. vol.II ),"Și-au furat singuri motorina din boxă"; f.48-49 dos. u.p. vol.II

)"Bomba lui A. "; f.50 dos. u.p. vol.II ),"A. a fost acuzat de rea voință"; f.51 dos. u.p. vol.II )"RATEC va plăti penalizări furnizorilor"; f.52 dos. u.p. vol.II

),"Decizie inadmisibilă în dosarul RATEC"; f.53 dos. u.p. vol.II )" A. folosește banii publici după cum îl taie capul"; f.54-55 dos. u.p. vol.II ),"Lucrări periculoase executate de RATEC"; f.56 dos. u.p. vol.II ),"A. conduce regia în funcție de interesele neamurilor"; f.56 dos. u.p. vol.II ),"Tramvaiele second hand nu sunt omologate"; f.57 dos. u.p. vol.II ),"Incompetentul cameleon" f.58 dos. u.p. vol.II

),plângerea și declarațiile părții vătămate S. T. ( f. 59-63, dos. u.p. vol.II ),

f. 260, dos. inst. de fond, vol.I, f.479-480, vol.II, dos. inst. de recurs),

,declarațiile martorilor Butnariu C. . (f90 dos. u.p., vol.III, f 263, vol.I dos. inst. de fond ), Dumitrachi M. G. (fila 67, vol. III, dos. u.p.)., C. u L. (fila 67, vol.III,dos.u.p., f.561dos. inst de fond ),copie factura 4750495/30 aprilie 2000( fila 113 dos. up., Vol.II), S. n I. (f. 59-63, dos. u.p. vol.II ,f 348, vol.II dos. inst de fond,Copie contractul de publicitate nr.746/_ încheiat între S.C

D. PRES I. S.R.L reprezentat de A. F. și S.C. I. . S.A. I. ( filele110-111, vol.II, dos. u.p..), copie pagina din Oferta lunii fila112, vol.II, dos. u.p..),articolele din Ziua de I. cu următoarele titluri:"S. și N. negociază o bagatelă de zece miliarde lei" ( publicat la data de_, fila 67-68)"Neregulile de la Spitalu de Urgențe i-au uimit pe medici"( publicat la data de_, filele 69- 70)"Alexandriuc a închis ochii la afacerile lui S. ";( publicat la data de_, fila 71)"Alexandriuc a promovat un turism de urgență";( publicat la data de _

, filele 72 -73)"Fazanii lui Alexandriuc";( publicat la data de_, filele74- 75)"Documente pentru care S. tremură";( publicat la data de_, fila 76)"Tăcere în privința ilegalităților de la spitalul de urgențe";( publicat la data de 0_, fila 77-78)Noua Clădire a spitalului de urgențe a născut o vilă";";( publicat la data de_, fila 79-80)"Ilegalitățile directorului S. continuă";( publicat la data de_, fila 81-82)"Miliarde de lei achitate pe baza unui

document fară nici o valoare";";( publicat la data de_, fila -83)"Lanțul golăniilor la I. ";";( publicat la data de_, filele-84-85)" S. a băgat mâna, până la cot, în banii de la Spitalul de Urgențe";";( publicat la data de_, filele 86-87)"Curtea de conturi verifică I. ";";( publicat la data de_, fila 88- 89)"Șacalul de la I. ";";( publicat la data de_, filele 90-91-)"Conducerea Spitalului de urgențe visează bani de la Uniunea E. peană";";( publicat la data de_, fila 92)"I. a cîștigat ilegal";";( publicat la data de_, fila 93- 95)"Matrapazlîcurile directorului de la I. S.A.", ";( publicat la data de_, fila 96)"S. a dat de dracu!"( publicat la data de_, filele 97-98)"Cum fură angajați lui S. ";";( publicat la data de_, fila 99-100)"întrebări pentru S. ";";( publicat la data de_, filele 101-102)"Golăniile lui S. provoacă indignarea ieșenilor"( publicat la data de_, filele 103-105)"Golăniile lui S. "( publicat la data de_, filele 106-107)"Monetăria I. SA"( publicat la data de_, fila 108)"Miliarde furate din banii publici"( publicat la data de_, fila 109), plângerea și declarațiile părții vătămate J. R. S. ( f.116-117 dos.

u.p. vol.II ), f. 492, dos. inst. de fond, vol.II, f.387, vol.II dos. inst. de recurs),

,declarația martorului Florea Virginia ( f.120-122 dos. u.p. vol.II, f 491, dos. inst. de fond, vol.I), copie contractul de închiriere nr.1966 din_ încheiat între ATCOM I. și SC E. M. I. S. I. ( filele 139-141, dos. u.p., vol..II), copiile după acțiunile în instanță, respectiv Sent. Pen. 2660/_ a Judecătoriei I. ( f.132-133 dos. u.p. vol.II), sent. nr.252din_ a Curții de arbitraj de pe lângă Asociația Națională a Cooperației Meșteșugărești -UCECOM( f.134-135 dos. u.p. vol.II), copie adresă ATCOM I. cu nr. 125 din_ către Curtea de arbitraj -UCECOM B. ( f.136-138 dos. u.p. vol.II), copie adresei cu nr. 807/_ a Registrului Comerțului I. și comunicarea privind datele SC.E.

M. I. S. I. (f.129-131 dos. u.p. vol.II), următoarele articolele publicate în ziarul "Ziua de I. "; cu titlurile: "J. a dat bir cu fugiții" ( fila 123, 124 vol.II, dos. u.p.) -"J. rămâne iară cooperație"( fila 125, vol.II, dos. u.p.) -"Groparul Cooperației"( publicat la data de_ fila 126-127 vol.II, dos. u.p) plângerea și declarațiile părții vătămate F. R. ( f.143-146 dos. u.p. vol.II ), f. 522, dos. inst. de fond, vol.II, f.388-389, dos. inst. de recurs),declarațiile inculpaților T. A.

I. ( f 216 dos. inst. de fond, vol. I, f 284 dos. inst. de recurs, vol.I) și A. G.

F. ( f 214 -215, vol. I dos. inst. de fond, f 283 dos. inst. de recurs, vol.I)

,declarațiile martorului M. Vlasov ( f.247-249 dos. u.p. vol.III ), proces- verbal din data de_ prin care s-a ridicat de partea vătămată F. R. telefonul mobil (f.147, dos. u.p. vol.II), procesul verbal din data de_ de transcriere a convorbirii telefonice dintre partea vătămată F. R. și inculpatul A. G.

( filele 148-149 dos. u.p. vol.II), copie contract de publicitate nr. 19 din_ ( f.150-152 dos. u.p. vol.II), act adițional nr.1 la contract de publicitate nr. 19 din_ ( f.153 dos. u.p. vol.II), copie factură fiscală nr.2997234 din_ emisă de S.C. DP I. S.R.L( f.154 dos. u.p. vol.II), copie extras de cont din data de_ și_ al S.C. F. G. S.A. I. ( f.155-156 dos. u.p. vol.II), articolele publicate în ziarul Ziua de I. ; -"Liberalul F. contestat"( publicat 12 mai 2004 - f.-157 dos. u.p. vol.II), "Escroc, pretins liberal, candidat la primărie"( f.- 158-159) dos. u.p. vol.II),-"Cartierul de vile al lui F. riscă să o ia la vale""( publicat 15 mai 2004 - f.-160-161, dos. u.p. vol.II) -"R. F. este în cădere liberă""( publicat 17 mai 2004 - f.-162-163, dos. u.p. vol.II) "Ghinionul lui R. ""( publicat 28 mai 2004 - f.-164-165, dos. u.p. vol.II) "Versantul B. prezintă pericolul unor alunecări de teren""( f.-166-167 dos. u.p. vol.II)"Dispută între F. și Vlasov""( publicat 4 iuie 2004 - f.-1., dos. u.p. vol.II)"F. a prevăzut alunecări ale terenului de sub vilele pe care le construiește""( publicat 2 iunie 2004 - f.-1. -171 dos. u.p. vol.II) "Disperați după Ciolan""(publicat-14iunie 2004 f.-172-173 dos. u.p. vol.II)"Vlasov și F. au distrus opoziția la I. ""( publicat
24 iunie 2004 - f.-174-175 dos. u.p. vol.II)"F. visa să ajungă președinte al C. ui Județean"( publicat 15 iunie 2004 - f.-176-175 dos. u.p. vol.II), ,Diversiunea Vlasov"; ( publicat 23 iulie 2004 - f.-179 dos. u.p. vol.II"F. minte de îngheață apele( publicat 27 iulie 2004 - f.-180-181,dos. u.p. vol.II)"Sminteala lui Șerban( publicat 28 iulie 2004 - f.-182-183, dos. u.p. vol.II), ,F. este acuzat de eșecul liberalilor la alegerile locale"; ( publicat 30 iulie 2004 - f.-185, dos. u.p. vol.II)"Deputatul cariilor" publicat 30 august 2004 - f.-187, dos. u.p. vol.II), plângerea părții vătămate și declarațiile părții vătămate D. T. ( f.-188-191, dos. u.p. vol.II ), f. 217, dos. inst. de fond, vol.I, f.481, dos. inst. de recurs),declarațiile inculpaților T. A. I. ( f 216 dos. inst. de fond, vol. I, f 284 dos. inst. de recurs, vol.I) și A. G. F. ( f 214 -215, vol. I dos. inst. de fond, f 283 dos. inst. de recurs, vol.I) ,declarațiile martorilor, Baciu D. fila 193
, dos. u.p., vol.II f 214 -215, vol. I dos. inst. de fond) și Pandele I. (fila 193, dos. u.p., vol.II f 214 -215, vol. I dos. inst. de fond), copie factură fiscală nr.2907672 emisă de SC .DP I. S. ( f.-192, dos. u.p. vol.II), următoarele articole publicate în ziarul"; Ziua de I. "; respectiv, "Un dipotat cu nume de cățel fioros rămâne pe tușă";( publicat la data de_, fila 193, dos. u.p., vol.II) -"Deputatul D. amenință că ne sparge geamurile"( f.-194, dos. u.p. vol.II -"Deputatul T. D. a devenit expert în tăiatul frunzelor la câini".";( publicat la data de_, filele 196-197,dos. u.p., vol.II)declarațiile declarațiile martorilor Samson N. ( f 40-41, vol.III dos. u.p., f 706, vol.I., dos. inst. de fond
), Maftei A. ( f42-43, vol.III dos. u.p., f 705, vol.I., dos. inst. de fond ) Mazilu C.
. ( f 56, vol.III dos. u.p., f 515, vol.I., dos. inst. de fond ) M. O. ( f 57-58, vol.III dos. u.p., f 515, vol.I.,), Ștefănescu Cornelia L. ( f 68, 177 vol.III dos. u.p., f 573, vol.I dos. inst. de fond), Enea C. f 265 ,dos. inst. de fond ), Tudor Leahu(( f 55, vol.III dos. u.p., f 617, vol.I., dos. inst. de fond ), Hogea Vlad G. ( f 575, vol.I., dos. inst. de fond), Postu L. Aurelian (f 533, vol.I., dos. inst. de fond).
În concluzie ,având în vedere majoritatea titlurilor, expresiile utilizate, datele și informațiile din conținutul articolelor publicate, frecvența apariției acestora denotă intenția clară a inculpaților de a șantaja părțile vătămate prin supunerea acestora la presiunea mediatică.
Potrivit art. 10 pct. 1 din CEDO -orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare.
Încă de la prima sa hotărâre importantă în domeniul libertății de exprimare în cauza Handyside c-Regatului Unit, CEDO a statuat într-o formulă care este preluată aproape ca o clauză de stil în toată jurisprudența sa subsecventă în materie, "că libertatea de exprimare consacrată de art. 10, constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, una din condițiile primordiale ale progresului ei";. Sub rezerva par. 2 al aceluiași text libertatea de exprimare privește nu numai informațiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente ,dar și pe cele care contrariază, șocheză sau neliniștesc, aceasta este exigența pluralismului, a toleranței și a spiritului de deschidere într-o societate democratică( cauzele Sunday Times Regatul Unit, Lingens c Austriei, Muller si Autre c- Elveției . Piermont c - Franței, Lehideux și Isorni c-Franței ,Nielsen și Johnsen Norvegiei, Gaweda c- Poloniei, în Convenția E. peană a D. urilor Omului - a se vedea Corneliu Bîrsan, comentariu pe articole, vol.I, drepturi și libertăți, editura C.H.beck, 2005, pag.729.)
În cauza Dalban c-României, CEDO a menționat că libertatea ziaristică implică și posibila recurgere la o anumită doză de exagerare sau chiar provocare (și cauza Prager și Oberschlick c- Austria).
Chiar dacă presa nu trebuie să depășească anumite limite, în special respectarea reputației și a drepturilor altora, datoria ei este să transmită într-un mod compatibil,cu obligațiile și răspunderile care îi revin informații și idei în toate chestiunile de interes public( cauza De Haes și Gijsels c-Belgia, cauza Bladet Tromso și Stensaas c- Norvegiei).
Privită prin prisma "îndatoririlor și responsabilităților "; inerente exercițiului libertății de exprimare, garanția pe care art. 10 din CEDO o conferă ziariștilor cu privire la relatarea unor probleme de interes general este subordonată condiției ca cel interesat să acționeze cu bună - credință în așa fel încât să ofere informații exacte și demne de crezare în respectul deontologiei profesionale specifice jurnaliștilor( a se vedea Corneliu Bîrsan, Comentariu pe articole, vol.I,
1. uri și libertăți, editura C.H.beck, 2005, pag.744.)
  Sintetic din starea de fapt rezultă că cei doi inculpați au renunțat la respectul deontologiei profesionale specifice jurnaliștilor și au procedat - prin intermediul publicațiilor prin șantajarea părților vătămate în vederea atingerii scopului final anume obținerea unui folos injust .
  Pentru ca inculpații să atingă scopul propus au recurs la:
  - identificarea oamenilor de afaceri din I. care dețineau societățile comerciale și obțineau venituri importante și care din punct de vedere financiar ar fi avut posibilitatea să încheie și să achite contracte de publicitate în mass -media .
  - culegerea de date și informații despre acești oameni de afaceri sau a activității societăților pe care le dețineau ,care puteau fi valorificate ca atacuri în presă, prin referirea la încălcări ale legii de orice natură, fie ele civile, administrative sau penale;
  - culegerea de date cu privire la persoanele care candidau pentru funcții publice eligibile și care doreau ca imaginea să le fie cât mai favorabilă;
  - strângerea de date, inclusiv cele din conținutul actelor de control ale autorităților statului, referitoare la diverse încălcări ale normelor legale;
  - culegerea de informații cu privire la activitatea conducătorilor de regii sau direcții ale consiliilor județean și local, care prin specificul comercial, puteau cheltui sume mari de bani pentru publicitate în presă sau obținerea unor facilități, respectiv de exonerarea de la plata chiriei spațiului cotidianului Ziua de I. sau a compensării chiriei deși contravaloarea activități de publicitatea era mai mică decât cuantumul chiriei aferente
  - monitorizarea activității persoanelor publice alese și specularea nemulțumirilor cetățenilor, pentru semnalarea deficiențelor înregistrate în activitatea lor;
  - obținerea unor informații reale despre părțile vătămate care erau combinate cu informații false sau imaginare, expuse ca adevărate, sau posibil ca fiind adevărate care erau inserate în conținutul articolelor publicate
  - implicarea reporterilor ziarului, prin modificarea datelor culese și direcționarea atacurilor, fără ca aceștia să cunoască scopul ascuns al acțiunilor;
  - publicarea mai multor articole cu caracter defăimător sau cu un conținut care nu era real, urmată de contactarea părților vătămate și determinarea acestora în acest mod la încheierea contractelor de publicitate
  - contactarea părților vătămate anterior publicării articolelor, fie direct de către cei doi inculpați sau învinuiți ( care au fost audiați în faza de judecată în calitate de martori) sau martori, fie prin intermediari pentru a fi "atenționate " ce consecințe vor decurge dacă nu vor încheia contractele de publicitate impuse
  - repetarea amenințărilor cu publicarea în ziar a altor articole până la atingerea scopului propus fie direct, fie prin intermediari
  - provocarea sesizării organelor de urmărire ca efect al publicării articolelor, în scopul măririi presiunii împotriva persoanelor șantajate;
  - publicarea de caricaturi, care prezentau aspecte menite să inducă în conștiința cetățenilor, percepția faptului că părțile vătămate comit infracțiuni sau nu respectă regulile de conviețuire socială au familială( adulter, prostituție, luare de mită, trafic de influență)
  - semnarea articolelor sub pseudonim, pentru a se disimula autorii reali ( subiecții activ )ai infracțiunii de șantaj.

Nu se poate face abstracție nici de faptul că :

Tirajul ziarului Ziua de I. ( și/ sau Flacăra Iașului și/ sau Oferta Lunii ) era redus
Inculpații nu au fost de acord să încheie contracte de tip barter
Inițiativa încheierii contractelor de publicitate anterior apariției articolelor sau după expirarea contractelor de publicitate aparținea inculpaților
Părțile vătămate nu doreau din proprie inițiativă să încheie contracte de publicitate în numele firmelor acestora deoarece nu aveau nevoie de publicitate, iar pe de altă parte, tirajul ziarului Ziua de I. era redus adică nu era rentabilă publicitate și nu se adresa unui anume segment de piață pe care părțile vătămate îl ținteau.
Contravaloarea serviciilor de publicitate erau prestabilite de către inculpați, prezentând și un formular tip de contract de publicitate, ori în mod firesc un contract se negociază de ambele părți
După încheierea contractelor de publicitate în termenii impuși de către inculpați nu mai erau publicate articole la adresa părților vătămate respective

Potrivit art.194 alin.1C.p., constituie infracțiunea de șantaj, constrângerea unei persoane, prin violență sau amenințare, să dea, să facă să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă pentru a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, iar potrivit alin.2 , forma calificată a infracțiunii este incidentă atunci când constrângerea constă în amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată, pentru soțul acesteia sau pentru o rudă apropiată

În cazul acestei infracțiuni sunt încălcate primordial relațiile sociale referitoare la libertatea persoanei, și anume libertatea morală, în scopul de a se obține un beneficiu, fapta fiind în esență o formă mai gravă a infracțiunii de amenințare.

Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de șantaj presupune o constrângere exercitată asupra unei persoane, adică impunerea ca acea persoană să facă sau să nu facă ceva împotriva voinței acesteia.

Constrângerea trebuie exercitată prin violență, (modalitate care nu a fost invocată în prezenta cauză) sau amenințare și de natură a produce celui împotriva căruia se exercită o stare de temere .

Amenințarea implică exercitarea de către făptuitor a unui act de natură să inducă victimei temerea că, în viitor, ea, soțul ei sau o rudă apropiată

urmează să suporte un rău, constând în săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare, temere care o pune în situația de a nu mai avea resurse psihice necesare pentru a rezista constrângerii.

Prin darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată, pentru soțul acesteia sau pentru o rudă apropiată -ca element material al modalității agravante -se înțelege a aduce la cunoștința altora , pentru existența acestei modalități fiind indiferent modul în care își propune să dea în vileag fapta compromițătoare, dacă publicitatea este mai mare sau mai redusă, dacă fapta compromițătoare este reală sau imaginară -deoarece și o astfel de faptă poate provoca o temere la fel de mare victimei, esențial fiind ca fapta cu care se amenință darea în vileag să fie compromițătoare pentru persoana amenințată, pentru soțul acsteia sau pentru o rudă apropiată, dacă folosul urmărit este pentru sine sau pentru altul, dacă fapta a fost săvârșită cu intenție directă sau indirectă.

Pentru a exista infracțiunea de șantaj se cere ca pericolul cu care este amenințată victima să nu fie iminent, ci potențial și viitor, între amenințare și satisfacerea cererii făptuitorului existând de regulă un anumit interval de timp ( mai mic sau mai mare ).

Nu este exclusă comitrea infracțiunii de șantaj în forma continuată, ca și în speță, atunci când în urma unor amenințări repetate, în baza aceleiași rezoluții infracționale, făptuitorul urmărește în mod injust obținerea unor foloase de la părți vătămate diferite.

La stabilirea aptitudinii amenințării de a alarma, trebuie să se aibă în vedere și persoana celui amenințat, calitățile sale subiective, gradul său de pregătire profesională și starea psihică în care s-a găsit în momentul comiterii faptei.

Astfel, nu este necesar ca părțile vătămate să își exteriorizeze temerea pentru a se face dovada unei presini psihice exercitate asupra acestora , ( în speță de exemplu părțile vătămate P. M. -G., J. R. S., F. R. ,

C. C. și A. N. ) acestea putând să dea dovadă de suficientă stăpânire de sine, fiind suficient ca amenințarea să aibă aptitudinea de a provoca victimelor o stare de temere, (dec. pen. nr .695/_ a Curți de Apel B. ), temere care a fost percepută în mod direct și de către instanța de recurs cu ocazia audierii unor părți vătămate (C. C., Ș. C. )sau chiar a martorei P. Z. .

Și discuțile purtate pe un ton ridicat cu insinuări chiar generice indirecte sau directe - cum ar fi " partea vătămată va avea de suferit"; (C. C.

), dacă nu va plăti va divulga totul (Ș. C. ) îl rade de pe suprafața pământului(F. R., " o va face de comandă pe partea vătămată (J. R. -S.

), dar în special atenționarea tuturor părților vătămate că dacă nu se conformează, în sensul încheierii conntactelor de publicitate ,cu apariția în ziar a unor articole care le vizau, au fost în măsură să le inducă părților vătămate o stare de temere certă.

Consumarea infracțiunii de șantaj are loc în momentul execităriii constrângerii -în context-a amenințării fiind irelevant că făptuitorul a obținut sau nu rezultatul urmărit.

Ca atare, în speță subzistă infracțiunea de șantaj sub aspectul laturii obiective, pentru că elementul material al infracțiunii este realizat.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii de șantaj, din modalitatea de operare a inculpaților care rezidă din probele administrate se remarcă și intenția acestora de a șantaja părtile vătămate și civile, în sensul că au avut reprezentarea că au execitat acțiuni de constrângere împotriva acestora, și

că prin aceasta le-a provocat o stare de temere, urmare pe care au dorit-o și au acceptat-o în scopul obțnerii unui folos material injust ( scopul special al infracțiunii de șantaj).

De asemenea probele au relevat și dovada obținerii unui folos injust de către inculpați.

În prealabil trebuie menționat însă și faptul că pentru cetățeni publicitatea este o modalitate de a descoperi caracteristicile serviciilor și bunurilor care le sunt oferite și în anumite împrejurări, chiar publicarea unei reclame adevărate, obiective, poate fi restricționată, pentru a proteja drepturile altora sau pentru a răspunde împrejurărilor unor activități de afaceri sau profesionale speciale ( CEDO cauza Stambuk c-Germaniei).

Însă în nici într-un caz, reclama nu trebuie să facă obiectul unui contract de publicitate încheiat în mod formal, doar în scopul obținerii unui folos material

, și a crea o aparență de legalitate pentru a disimula șantajul, cum este cazul în speță, fără o negociere prealabilă, fără o intenție expresă și neechivocă manifestată de vreuna dintre părțile vătămate, acordul de încheiere a contractelor de publicitate fiind obținute prin constrângere sub forma amenințării din partea celor doi inculpați așa cum rezultă din probele administrate .

Prin urmare, așa cum s-a statuat în practica judiciară infracțiunea de șantaj subzistă și atunci când folosul are un caracter just ( ca și în speță încheierea unui contract de publicitate ), dar se dorește obținerea sa în mod injust, adică chiar dacă făptuitorul este îndreptățit la obținerea unui folos, însă în activitatea sa utilizează constrângerea și acționează într-o manieră injustă, relațiile dintre cele două părți își schimbă caracterul civil ( în speță comercial ) într-unul penal ( dec. pen. nr 71 din data de_ a Curții de Apel Constanța).

În mod cert contractul de publicitate încheiat în asemenea condiții deși aparent ar fi o modalitate legală de obținere a unui folos just constituie o modalitate deghizată de obținere a unui folos injust ,ceea ce este inadmisibil.

Șantajul obținut prin amenințarea concretizată prin apariția în presă a unor articole, referitoare la viața privată sau publică a părților vătămate sau a activității firmelor părților vătămate încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului, ceea ce denotă un grad de pericol social ridicat, dar nu în ultimul rând eludarea disp. art 10 din CEDO, deoarece această reglementarea nu a fost prevăzută în acest scop josnic, ci așa cum a consacrat jurisprudența CEDO, în esență s-a dorit ca libertatea de exprimare să fie un garant al democrației tocmai în vederea asigurării respectării drepturilor și libertățile fundamentale ale omului .

Nu are nici o relevanță dacă folosul a fost obținut chiar de la victima șantajului ( Ș. C., F. R., S. T., D. T. ) sau de la o terță persoană, (de exemplu, partea vătămate Ș. C. care a apelat la o altă societate-R. sau partea vătămate S. T. care îl trimite pe martorul Butnariu C. la martorul S. n I. -contabil șef și în final se încheie un contract de publicitate ), astfel ca efect al constrângerii, în unele dintre cazuri, încheierea contractelor de publicitate, reprezentând folosul injust a fost realizată de alte persoane.

Este irelevant că sumele de bani, în unele cazuri nu au fost efectiv remise de către părțile vătămate ( de exemplu C. C., B. E., P.

M. -G. și J. R. -S. ), deoarece așa cum s-a menționat infracțiunea de șantaj este o infracțiune îndreptată împotriva libertății morale, libertate încălcată prin simplul fapt al constrângerii acesteia să dea, să facă sau să sufere

ceva împotriva voinței sale ( a se vedea în același sens și dec. pen.nr.3508 din data de_ a ÎCCJ).

În contextul celor expuse mai sus, rezultă că sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, atat sub aspectul laturii obiective, cat si sub aspectul laturii subiective.

ÎN D. :

Fapta inculpatului A. G. F., în perioada 2000 -2004 ,de a constânge părțile vătămate C. C., Ș. C., B. E., P. M.

-G., A. N., S. T., J. R. -S., F. R. și D. T. prin

amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru părțile vătămate, pentru soțul acestora sau pentru o rudă apropiată prin intermediul unor articole în cadrul unor publicații ( ziarul Ziua de I. sau Flacăra Iașului sau Oferta Lunii), în vederea obținerii în mod injust a unui folos material, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj în formă calificată în formă continuată prev. și ped. de art. 194 alin. 2

C.p. rap. la art. 13/1 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p.

Fapta inculpatului T. A., în perioada 1999-2004, de a constânge părțile vătămate C. C., G. M., B. I. și A. N., prin amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru părțile vătămate, pentru soțul acestora sau pentru o rudă apropiată prin intermediul unor articole a unor publicații ( ziarul Ziua de I. sau Flacăra Iașului sau Oferta Lunii), în vederea obținerii în mod injust a unui folos material, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj în formă calificată în formă continuată prev. și ped. de art. 194 alin. 2 C.p. rap. la art. 13/1 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p.

Sunt superflue apărările inculpaților , în sensul că au publicat în ziar articole care reflectă realitatea referitoare la activitatea părților vătămate și că scopul publicării era lupta împotriva infracționalității, deoarece infracțiunea de șantaj s-a consumat în momentul amenințării cu publicarea acelor articole, dacă nu se încheiau contractele de publicitate, și nu în momentul publicării lor efective, fiind irelevant că s-a obținut sau nu rezultatul urmărit.

De asemenea, faptul că părțile vătămate nu au sesizat organele de poliție de îndată ce au fost șantajate de către inculpați, nu poate conduce la concluzia automată că faptele incriminate nu există, în condițiile în care probele au dovedit o permanentă stare de temere la care au fost și sunt supuse acestea și în prezent (dec . pen. nr. 770din_ a Curții de Apel B., secția a II-a penală)

Ca atare, în mod eronat instanța de fond și instanța de apel au dispus achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în forma calificată și continuată , deoarece probele administrate confirmau vinovăția acestora .

În contextul celor expuse mai sus, Curtea va dispune condamnarea inculpatului A. G. F. in baza art. 194 alin 2 Cod penal, rap. la art. 13/1 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de șantaj în formă continuată, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Deoarece inculpatul a comis la diferite intervale de timp, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni care prezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni de șantaj în formă calificată, vor fi incidente și disp. art. 41 alin.1 C.p. referitoare la infracțiunea în formă continuată.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului A. G. F.

, Curtea a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, respectiv în forma continuată, derulată pe o perioada de timp îndelungată (de câțiva ani), numărul de acte ( 10) infracționale comise împotriva

mai multor părți vătămate și conduita manifestată față de acestea, frecvența articolelor publicate, urmările pe plan psihic, profesional social și familial cauzate părților vătămate, participația penală, precum si persoana inculpatului care nu are antecedente penale, nu a recunoscut comiterea infracțiunii de șantaj în forma continuată și nu a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciilor cauzate părților vătămate.

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată si fără privare de libertate având în vedere ca acesta s-a prezentat aproape la toate termenele de judecată și se află la prima confruntare cu legea penală .

Nu se poate face abstracție nici de durata îndelungată a prezentului proces penal, pe de o parte, împrejurare care a fost avută în vedere de către Curte atât la stabilirea cuantumului pedepsei, cât și a modalității de executare în vederea asigurării scopului real al pedepsei aplicate, iar pe de altă parte natura și gravitatea sancțiunii aplicate trebuie luate în considerare atunci când se măsoară proporționalitatea ingerinței în raport cu scopurile urmărite ( CEDO- cauza Surek c- T. ia ), astfel că fiind îndeplinite condițiile reglementate de art. 81, 82 Cod penal se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani.

În baza art. 359 C.pr.pen. i se va atrage atenția inculpatului asupra prev. art. 83 Cod penal cu privire la cazurile în care se dispune revocarea suspendării condiționate.

Conform art.71 Cod penal condamnările la pedeapsa închisorii atrag de drept pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal

Având în vedere și jurisprudența CEDO( reflectată în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord, precum și în cauza Sabău și Pârcălab contra României) care relevă că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie dispusă in funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia, aspecte care de altfel au fost avute în vedere și de către I. în cuprinsul deciziei nr. 74/2007 pronunțată într-un recurs in interesul legii.

Ca atare, Curtea va constata că față de natura și gravitatea infracțiunii de șantaj comise de către inculpatul A., dar și de urmările produse, raportat și la circumstanțele personale ale acestuia - existenta unei nedemnități în exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a Cod penal, iar dreptul de fi ales prev. de art. 64 lit. b C.p se impune a fi interzis deoarece inculpatul nu poate reprezenta un model de conduita morală și socială adecvat exercitării unei funcții publice.

În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care CEDO a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, Curtea va aprecia că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i s-a interzis exercițiul acestui drept.

Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de exercitarea autorității părintești, Curtea a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 d) și e) Cod penal .

Interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c C.p este oportună deoarece infracțiunea de șantaj a fost comisă în tocmai virtutea funcției de președinte al consiliului de administrație, pe care inculpatul A. G. F. o ocupa în perioada respectivă, funcție care îi conferea dreptul de a lua sau influența

deciziile, respectiv publicarea articolelor în ziar, inclusiv cele care se refereau la părțile vătămate.

Deși inculpatul A. G. F. s-a prevalat de faptul că ar deține doar o funcție de președinte onorific în cadrul ziarului, pentru a demonstra inaplicabilitatea, în cazul său, a prevederilor O.U.G. Nr. 43/2002, și pe cale de consecință și în cazul inculpatului T. A., care avea doar calitatea de redactor șef, această susținere a fost exclusă, deoarece din conținutul contractelor de muncă, despre care a susținut că nu există, rezultă că a avut calitatea de angajat în funcția de director general la S.C. E. I. S.RL. de la 20 octombrie 2003 până la 1 decembrie 2004, iar de la data de 1 decembrie 2004 este director general la

S.C. M. I. S.RL. I., iar sub auspiciile firmelor: S.C. E. M. I. S. I., S.C. E. I. S. I., S.C. M. I. S. I., S.C. P. G. S. I., S.C. DP I. S.

I., S.C. D. A. S. I., S.C. G. Q S. I. a fost și este editat Ziarul de I., iar funcțiile deținute atrag aplicabilitatea prevederilor art. 1 din Legea Nr. 78/2000 și cele ale art. 13 alin. 1 din O.U.G. Nr. 43/2002.

Deoarece pedeapsa principală a închisorii a fost suspendată condiționat se va acorda eficiență și disp. art. 71 alin. 5 C.p., adică pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei vor fi suspendate și pedepsele accesorii art. 64 lit. a, b și c Cod penal.

De asemenea Curtea va dispune și condamnarea inculpatului T. A. in baza art. 194 alin 2 Cod penal, rap. la art. 13/1 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de șantaj în formă continuată, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului Curtea a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev. deart. 72 C.p., adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, respectiv în forma continuată, derulată pe o perioada de timp îndelungată (de câțiva ani), numărul de acte ( 5 ) infracționale comise împotriva mai multor părți vătămate și conduita manifestată față de acestea, frecvența articolelor publicate, urmările pe plan psihic, profesional social și familial cauzate părților vătămate, participația penală, precum si persoana inculpatului care nu are antecedente penale, nu a recunoscut comiterea infracțiunii de șantaj în forma continuată și nu a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciilor cauzate părților vătămate, pedeapsa aplicată fiind orientată spre minimul special.

Reintegrarea sociala a inculpatului poate fi realizată si fără privare de libertate având în vedere ca acesta s-a prezentat aproape la toate termenele de judecată și se află la prima confruntare cu legea penală .

Nu se poate face abstracție nici de durata îndelungată a prezentului proces penal, pe de o parte ,împrejurare care a fost avută în vedere de către Curte atât la stabilirea cuantumului pedepsei ,cât și a modalității de executare în vederea asigurării scopului real al pedepsei aplicate, iar pe de altă parte natura și gravitatea sancțiunii aplicate trebuie luate în considerare atunci când se măsoară proporționalitatea ingerinței în raport cu scopurile urmărite ( CEDO- cauza Surek c- T. ia ),astfel că fiind îndeplinite condițiile reglementate de art. 81, 82 Cod penal se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani.

În baza art. 359 C.pr.pen. i se va atrage atenția inculpatului asupra prev. art. 83 Cod penal cu privire la cazurile în care se dispune revocarea suspendării condiționate.

Conform art.71 Cod penal condamnările la pedeapsa închisorii atrag de drept pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal

Având în vedere si jurisprudența CEDO( reflectată în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord, precum și in cauza Sabău și Pârcălab contra României) care relevă că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie dispusă in funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia, aspecte care de altfel au fost avute în vedere și de către I. în cuprinsul deciziei nr. 74/2007 pronunțată într-un recurs in interesul legii.

Ca atare, Curtea va reține că față de natura și gravitatea infracțiunii de șantaj comise de către inculpatul T., dar și urmările produse, raportat și la circumstanțele personale ale acestuia se constată existenta unei nedemnități în exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a Cod penal, iar dreptul de fi ales prev. de art. 64 lit. b C.p se impune a fi interzis deoarece inculpatul nu poate reprezenta un model de conduita morală și socială adecvat exercitării unei funcții publice.

Interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c C.p este oportună deoarece infracțiunea de șantaj a fost comisă în tocmai virtutea funcției aceea de redactor șef la ziarul "Ziua de I. "; pe care inculpatul T. A. o ocupa în perioada respectivă, funcție care îi conferea dreptul de a lua sau influența deciziile, adică avea obligația de a verifica și aviza conținutul fiecărui articol, inclusiv deci cele care se refereau la părțile vătămate.

Deoarece pedeapsa principală a închisorii a fost suspendată condiționat se va acorda eficiență si disp. art. 71 alin. 5 C.p., adică pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei vor fi suspendate si pedepsele accesorii art. 64 lit. a, b și c Cod penal.

B. Infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni

Cu privire la infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, rap. la art 17 lit. b și art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000 reținute în sarcina ambilor inculpați se impun următoarele precizări:

Astfel, s-a reținut prin rechizitoriu de către procuror că inculpații A.

G. F. și T. A. loan, au conceput un sistem de comitere a infracțiunilor de șantaj, care întrunește și toate elementele constitutive ale infracțiunii de asociere pentru comiterea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. 1 și 2 din Codul Penal, raportat la prevederile art. 17 lit. b și 18 alin. 1 din Legea Nr. 78/2000

Potrivit art.323 alin.1 C.p. infracțiunea de asociere pentru comiterea de infracțiuni, constă în fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni altele decât cele arătate în art. 167 (complotul) ,ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri.

Ca atare, sub aspectul laturii obiective această infracțiune se poate realiza prin una dintre următoarele acțiuni: asociere în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, inițierea constituirea unei asocieri având același scop,

aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, iar sub aspectul laturii subiective se poate săvârși numai cu intenție directă.

Săvârșirea mai multor infracțiuni de șantaj de același gen de către mai mulți făptuitori - în speță, cei doi inculpați și unii învinuiti (față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fie că nu au participat, fie pe lipsa pericolului social), fără să existe o organizare a grupului, reguli de acționare, ierarhie a membrilor și repartizarea rolurilor nu constituie infracțiunea de asociere pentru comiterea de infracțiuni, prev. de art.323 alin.1 C.p., ci una sau mai multe forme de participație penală prevăzute în titlul II, capitolul III din partea generală a Codului penal.

Infracțiunea de asociere pentru comiterea de infracțiuni, prev. de art.

323 C.p. și participația penală reglementată de art. 23 C.p. sunt două instituții distincte .

În cazul participației penale, pericolul social provine din comiterea infracțiunii, pluralitatea reprezintă un element de accentuare a pericolului, care însă nu derivă din faptul că sunt mai mulți infractori,ci din săvârșirea infracțiunii.

În cazul asocierii pentru comiterea de infracțiuni pericolul social provine din însăși constituirea și ființarea pluralității al cărei scop este comiterea uneia sau mai multor infracțiuni .

Asocierea are o existenta independent cu o durată de timp și în mod coordonat, ceea ce implică o activitate de planificare, organizare și control a acțiunilor infracționale, iar cu privire la atitudinea psihică, făptuitorii trebuie să aibă reprezentarea că s-au asociat tocmai pentru comiterea unor infracțiuni, precum și rolul și atribuțiile pe care le-ar avea fiecare, iar probele administrate în cauză nu relevă aceste aspecte .

În concluzie, actiunile desfășurate de inculpați sunt acte de participație sub forma autoratului sau coautoratului la săvârșirea infractiunii de șantaj în formă continuată.

În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C.pr.pen. Curtea va dispune achitarea ambilor inculpați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, rap. la art

17 lit. b și art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

C. Latura civilă

Se impune a se indica sumele solicitate de către inculpați direct sau prin intermediari și sumele obținute, fiind irelevant că sumele de bani solicitate au fost plătite din conturile firmelor ce aparțineau părților vătămate sau ale unor terți.

de la firma părții vătămate C. C. a fost solicitată suma de
200.000.00 lei, care nu s-a plătit.
În cursul urmăririi penale partea vătămată s-a constituit parte civilă cu contravaloarea unui leu greu.
În faza de judecată partea vătămată C. C. inițial s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000 Ron cu titlu de daune morale ( fila 213, vol.I, dos. inst. de fond ), însă a renunțat la aceste pretenții în fața instanței de recurs.( fila 475, vol.II, dos. inst. de recurs)
de la partea vătămată S. C. au fost solicitate mai multe sume de bani:
-inițial suma de 18.000 dolari plus T.V.A., care nu a fost plătită
-pentru partea vătămată Ș. C. firma R. a plătit suma de 526.080.102 lei contravaloarea a sumei de 18.000 dolari,( contractul de publicitate nr. 100 /_ )
-ulterior a mai fost solicitată părții vătămate Ș. C. plata sumei de 3000 dolari, care fost achitată tot de către R., ( act adițional cu nr. 101/_ la contractul de publicitate nr. 100 /_ )
-S.C. O., aparținând părții vătămate Ș. C., a mai plătit suma de 1800 dolari către DP I. S.R.L., însă societatea nu s-a constituit parte civilă.( contract de publicitate nr.337/_ ).
În faza de judecată S.C R. S.A. s-a constituit parte civilă cu sumele de 526.080.102 lei și 3000 dolari ( fila 213, vol.I, dos. inst. de fond)
În faza de judecată partea vătămată S. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000 de lei cu titlu de daune morale, constituire care și-a menținut-o și în fața instanței de recurs ( fila 390, vol.II, dos. inst. de recurs).
de la partea vătămată B. E. a fost pretinsă suma de 10.000 dolari, care nu s-a plătit;

În faza de judecată inițial partea vătămată B. E. inițial s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 de dolari ( fila 213, vol.I, dos. inst. de fond), iar în fața instanței de recurs a precizat că nu are pretenții civile. ( fila 579, vol.II, dos. inst. de recurs)

de la C. Județean I., prin șantajarea părții vătămate P. M. G. s-a încercat compensarea datoriei de 88.560.097 lei, însă nu s-a dat curs șantajului și suma nu a fost compensată;
În faza de judecată partea vătămată P. M. G. nu s-a constituit parte civilă, poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs . ( fila 475, vol.II, dos. inst. de recurs)
ca urmare a șantajului la care a fost supusă partea vătămate G. M. s- a plătit de către S.C. A. S.A.către S.C DP I., suma de 45.898.820 lei pentru anunțuri publicitare, sumă cu care S.C. A. S.A s-a constituit parte civilă, (fila 50, dos. inst. de fond, vol.I)
În faza de judecată partea vătămată G. M. nu s-a constituit parte civilă poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs . ( fila 477, vol.II, dos. inst. de recurs)
de la RATEC I., prin șantajarea părții vătămate A. N. s-a încercat compensarea sumei de 80 milioane lei prin propunerea de prestări de servicii publicitare, însă nu s-a dat curs propunerii și nici nu s-a achitat vreo sumă de bani.
În faza de judecată partea vătămată A. N. nu s-a constituit parte civilă poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs ( fila 480, vol.II, dos. inst. de recurs)
de la firma S.C. I. S.A I., prin șantajarea părții vătămate S. T. au fost solicitată suma de 25.000 euro și ulterior suma de 1.000.000.000 lei, iar în cele din urmă a fost încheiat un contract de publicitate nr. 746/_, în valoare de 2.249 euro, însă firma nu s-a constituit parte civilă.
În faza de judecată partea vătămată S. T. nu s-a constituit parte civilă poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs ( fila 474, vol.II, dos. inst. de recurs)
de la ATCOM I., prin șantajarea părții vătămate J. R. s-a încercat compensarea sumei de 44.189.000 lei prin propunerea de a încheia contracte de publicitate, însă nu s-a încheiat contractul .
În faza de judecată partea vătămată J. R. nu s-a constituit parte civilă poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs . ( fila 387, vol.II, dos. inst. de recurs).
de la S.C. F. G. S.A., prin șantajarea părții vătămate F. R. au fost solicitată suma totală de 10.000 euro, din care s-au plătit următoarele sume:
-1800 de dolari și suma de 145. 702.410 lei.
În faza de judecată S.C. F. G. S.A s-a constituit parte civilă cu suma de
10.000 de euro, cu titlu de daune materiale ( fia 213, dos. inst. de fond, vol.I) poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs de către partea vătămată F. R. căreia îi aparține societatea,( fila 388, vol.II, dos. inst. de recurs).
În faza de judecată partea vătămată F. R. s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000 Ron cu titlu de daune morale, poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs . ( fila 388, vol.II, dos. inst. de recurs).
de la firma SC C., prin șantajarea părții vătămate B. I. a fost solicitată suma de 18.000 euro, sumă care nu a fost plătită.
În faza de judecată SC COSELLI SA s-a constituit parte civilă cu suma de
200.000 RON, cu titlu de daune materiale ( fila 213, dos. inst. de fond, vol.I) datorită pierderilor materiale înregistrate ,poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs de către partea vătămată B. I. căreia îi aparține societatea,( fila 385, vol.II, dos. inst. de recurs).
În faza de judecată partea vătămată B. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 RON, cu titlu de daune morale, poziție procesuală adoptată și în fața instanței de recurs . ( fila 385, vol.II, dos. inst. de recurs).
de la S.C. C. . S.A., a fost obținută prin șantajarea părții vătămate D. Traiain, suma de 179.757.000 lei.

În faza de judecată SC C. . SA s-a constituit parte civilă cu suma de 179.757.000 lei. cu titlu de daune materiale ( fila 124, dos. inst. de fond, vol.I) .

În faza de judecată partea vătămată D. T. s-a constituit inițial parte civilă cu suma de 1.000.000 RON, cu titlu de daune morale ( file 213, vol.I, dos. inst. de fond), însă în fața instanței de recurs a menționat că renunță la aceste pretenții ( fila 481, vol.II, dos. inst. de recurs).

Referitor la daunele morale acestea în principiu nu se concretizează într-o stare de fapt, ci se mențin la nivelul trăirilor psihice, iar evaluarea acestora, chiar atunci când existența lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea de criterii obiective, dauna morală fiind extranee realităților materiale și întinderea ei nu poate fi determinată decât prin aprecieri, desigur un arbitrar și nu prin operare cu criterii precise, ci doar pe baza unor aprecieri subiective în care rolul hotărâtor îl are posibilitatea de orientare a instanței în cunoașterea sufletului uman și a reacțiilor sale.

În contextul celor expuse mai sus, dar și în virtutea dreptului la un proces echitabil ce o vizează și partea civilă raportat la disp. art. 6 din CEDO, dacă legislația națională nu permite o rezolvare judicioasă a dosarului magistrații trebuie să suplinească administrarea probelor și motivarea hotărârii prin normele dreptului european ,putând stabili "în echitate ";, o sumă corespunzătoare în favoarea părții civile (cauza Comingersoll c. Portugaliei), pentru prejudiciul moral suferit, adică cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă atât efecte compensatorii, dar în același timp să nu constituie venituri nejustificate ale victimelor daunelor morale.

Acordarea daunelor morale este oportună în prezenta cauză deoarece părțile civile B. I., F. R. și Ș. C. ( numai acestea s-au constituit părți civile sub acest aspect, iar împrejurarea că celelalte părți vătămate nu s- au constituit părți civile nu echivalează cu faptul că acestea nu fost afectate pe plan psihic, social și familial), au suferit totodată și un prejudiciu nepatrimonial efectiv, concretizat în suferințele psihice ca urmare a presiunii mediatice la care

au fost supuse în mod constant de către cei doi inculpați prin intermediul ziarului "Ziua de I. ";.

Aceste suferințe psihice, disconfortul psihic instaurat au avut în mod cert un impact negativ asupra părților civile ( dar și vătămate) afectându-le imaginea pe plan familial social și profesional, de exemplu partea civilă F. R. a divorțat , iar actuala soție după ce s-au cunoscut și a citit articolele de presă ce îl vizau a manifestat reticență, pe de altă parte nu a încheiat contracte cu alți oameni de afaceri sau cu clienții potențial ce inițial intenționau să achiziționeze imobile. Partea civilă Ș. C. care îndeplinea funcția de șef serviciu administrativ-logistică a demisionat de la ROMTELECOM , de asemenea făcea parte dintr-un partid politic și era apreciat de colegi care intenționau să o propulseze în interiorul acelei formațiuni, lucru care nu s-a mai întâmplat și totodată a avut discuții cu membrii familiei (deși anterior publicării articolelor nu avuseseră vreo problemă ), iar unii clienți au anulat banchete și nunți la localul pe care îl deține. Desigur campania de presă derulată împotriva părții civile B.

I. și a societății sale i-a afectat iremediabil acesteia unele relații de afaceri respectiv în mod concret foștii parteneri i-au spus ferm în față că au rezerve în a încheia contracte și a pierdut totodată încheierea unor contracte cu investitori străini, iar în cursul anului 2004 personal a fost nevoit să apeleze la un medic de specialitate respectiv la un psihiatru datorită acestui disconfort psihic creat.

Astfel, acordarea daunelor morale este justificată, iar suma de câte

20.000 de lei fiecărei părți civile reflectă în mod real compensația morală pretinsă și ca atare, în baza art. 14 și art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 și art. 1000 alin. 3 cod civil (în vechea reglementare), Curtea va admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile B. I., F. R. și Ș. C. și va obliga inculpații la plata despăgubirilor civile cu titlu de daune morale către aceștia după cum urmează:

- pe inculpatul T. A. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P.

G. s S., SC DP I. S., SC D. A. S. prin lichidator G. A. Romeo, SC G. Q S. prin lichidator C. H. M. Lilly la plata sumei 20.000 lei către partea civilă B. I. ;

- pe inculpatul A. G. F. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. G. s S., SC DP I. S., SC D. A. S. prin lichidator

G. A. Romeo, SC G. Q S. prin lichidator C. H. M. Lilly la plata sumelor de câte 20.000 lei către fiecare dintre părțile civile F. R. și Ș. C.

Curtea va constata că partea responsabilă civilmente SC E. M. I. S. a fost radiată în baza sentinței comerciale nr. 627/S/_ a Tribunalului I. (fila 49, vol.I, dos. inst. de recurs).

Între S.C.C. S.A. și S.C DP I. S.R.L. s-a încheiat un contract de publicitate, cu toate că firma la care deținea acțiuni partea vătămată D. T. nu avea nevoie de publicitate și nici partea vătămată personal, iar pe factura fiscală nr. 2907672 din data de 17 martie 2004 emisă de S.C. DP I., există mențiunea că S.C.C. S.A. a achitat servicii publicitare conform contract în valoare de 179.757.000 lei.

Martorele Pandele I. și Baciu D. ( angajate la S.C.C. S.A.) au declarat că nu s-au respectat clauzele acestui contract de publicitate, în sensul că ziarul

" Ziua de I. "; nu a făcut nici un fel de publicitate S.C.C. S.A. și era neobișnuit ( raportat la încheierea altor contracte de același tip ) ca plata să se efectueze într-o singură tranșă care s-a achitat în avans și anterior prestării serviciilor publicitare, fiind evident că acest contract s-a încheiat pentru a nu se mai scrie despre partea vătămată D. T. .

Ca atare, Curtea va admite acțiunea civilă formulată de S.C. C. S.A. I. , și îl va obliga pe inculpatul A. G. F. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC DP I. S. la plata sumei de 17.975, 70 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. 2907672/_ .

Curtea va admite de asemenea și acțiunea civilă formulată de S.C. F. G. SA I. și îl va obliga pe inculpatul A. G. F. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. G. s S. și SC DP I. S. la plata contravalorii în lei la cursul BNR la data plății a sumei de 3.000 E. cu titlu de daune materiale, ca urmare a încheierii actului adițional la contractul inițial, pentru perioada 08 iulie 2003-30 iunie 2004, prin care S.C. F. G. S.A., angaja servicii publicitare în valoare de 3000 de euro (de fapt servicii fictive de publicitate)

Curtea va respinge pretențiile civile formulate de părțile civile SC R. SA, REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT P. I., G. DE F. P. și SC C. SA.

deoarece aceste societăți comerciale nu au făcut dovada cauzării efective a prejudiciilor civile pretinse,(constituirile acestora rămânând doar la nivelul declarativ) ca o consecință a activității infracționale a celor doi inculpați.

Curtea va constata că restul părților vătămate adică ,C. C., B. E., P. M. G., G. M., J. R., S. T., A. N. și D. T.

nu s-au constituit părți civile în cauză sau au renunțat la pretențiile civile formulate, așa cum s-a menționat mai sus.

În baza art. 192 alin.2 C.p.p. va obliga pe inculpatul T. A. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. G. s S., SC DP I. S., SC D.

A. S. prin lichidator G. A. Romeo, SC G. Q S. prin lichidator C. H.

M. Lilly la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 3.500 lei .

În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. va obliga pe inculpatul A. G. F. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. G. s S., SC DP I.

S., SC D. A. S. prin lichidator G. A. Romeo, SC G. Q S. prin lichidator

H. M. Lilly la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
1. Condamnă pe inculpații:
  1. A. G. F. - fiul lui Octavian și Ana, născut la_ în I., cetățean român, studii medii, fără antecedente penale, domiciliat în I., str. Muntenimii nr. 2, bloc 591, tronson 2, ap. 14:
    În baza art. 194 alin 2 Cod penal, rap. la art. 13/1 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de șantaj în formă continuată, la pedeapsa de:
    -3 ani închisoare.
    În baza art. 81, 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani.
    În baza art. 359 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra prev. art. 83 Cod penal cu privire la cazurile în care se dispune revocarea suspendării condiționate.
    Face aplic. art. 71 alin. 5 și art. 64 lit. a, b și c Cod penal.
  2. T. A. - fiul lui Policarp și I., născut la data de_ în I., cetățean român, studii superioare, fără antecedente penale, domiciliat în I., Șoseaua Nicolina nr. 83 blocul 991 A etaj 7, ap. 21:
  În baza art. 194 alin 2 Cod penal, rap. la art. 13/1 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de șantaj în formă continuată, la pedeapsa de:
  -2 ani închisoare.
  În baza art. 81, 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani.
  În baza art. 359 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra prev. art. 83 Cod penal cu privire la cazurile în care se dispune revocarea suspendării condiționate.
  Face aplic. art. 71 alin. 5 și art. 64 lit. a, b și c Cod penal.
2. În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. achită pe ambii inculpați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. 1 și 2 Cod penal, rap. la art 17 lit. b și art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000.
3. În baza art. 14 și art. 346 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 și art. 1000 alin. 3 Cod civil (în vechea reglementare) admite în parte acțiunile civile formulate de părțile civile B. I., F. R. și Ș. C. și obligă inculpații la plata despăgubirilor civile cu titlu de daune morale către aceștia după cum urmează:

- pe inculpatul T. A. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P.

G. s S., SC DP I. S., SC D. A. S. prin lichidator G. A. Romeo, SC G. Q S. prin lichidator C. H. M. Lilly la plata sumei 20.000 lei către partea civilă B. I. ;

- pe inculpatul A. G. F. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. G. s S., SC DP I. S., SC D. A. S. prin lichidator

G. A. Romeo, SC G. Q S. prin lichidator C. H. M. Lilly la plata sumelor de câte 20.000 lei către fiecare dintre părțile civile F. R. și Ș. C.

Constată că partea responsabilă civilmente SC E. M. I. S. a fost radiată în baza sentinței comerciale nr. 627/S/_ a Tribunalului I.

Admite acțiunea civilă formulată de S.C. C. S.A. I. , cu sediul în I., strada Sergent G. I. nr. 7 și obligă pe inculpatul A. G. F. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC DP I. S. la plata sumei de 17.975, 70 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. 2907672/_ .

Admite acțiunea civilă formulată de S.C. F. G. SA I. cu sediul în I., strada G. U. nr. 1-3 și obligă pe inculpatul A. G. F. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. G. s S. și SC DP I. S. la plata contravalorii în lei la cursul BNR la data plății a sumei de 3.000 E. cu titlu de daune materiale.

Respinge pretențiile civile formulate de părțile civile SC R. SA, REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT P. I., G. DE F. P. și SC C. SA.

Constată că restul părților vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză sau au renunțat la pretențiile civile formulate.

Obligă pe inculpatul T. A. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. G. s S., SC DP I. S., SC D. A. S. prin lichidator G. A. Romeo, SC G. Q S. prin lichidator C. H. M. Lilly la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 3.500 lei .

Obligă pe inculpatul A. G. F. în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. G. s S., SC DP I. S., SC D. A. S. prin lichidator

G. A. Romeo, SC G. Q S. prin lichidator C. H. M. Lilly la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

	PREȘEDINTE			JUDECĂTORI
I.	- C. M.	M.	R.	A. D. L.

Red.I.C.M./ICM 3 ex./_

GREFIER

L. A. S.

← Decizia penală nr. 923/2013. Amenințare		Decizia penală nr. 456/2013. Șantaj →

Decizia penală nr. 1/2013. Șantaj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1/2013. Șantaj

F.	) și suma de 150 lei d-nei av. B. I.	reprezentând studiu dosar (ptr. inc.
T.	A. ).