Decizia penală nr. 1070/2013. Lovire sau alte violențe

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1070/R/2013

Ședința publică din 3 septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE

: I.

M.

, judecător

JUDECĂTORI

: L.

H.

: M.

Ș.

GREFIER

: L.

C.

Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR: SEBASTIAN DOBRESCU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații C. V. și C. L., împotriva sentinței penale nr.170/_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._ , inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecatoria Z., pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:

C. L. - pentru comiterea în concurs real a două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.180 alin.2 Cod penal și a unei infracțiuni de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal

C. V. - pentru comiterea în concurs real a două infracțiuni, una de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal și una de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. L. personal, asistat de apărător ales, av.Ielciu Doina A., din cadrul Baroului S., cu delegație avocațială depusă la dosar, care se prezintă și pentru inculpatul C. V. și apărătorul ales al părților vătămate B. I. și B. A., av.M. Gozman, din cadrul Baroului S., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul C. V., părțile vătămate B. I., B. A. și părțile civile S. J. de U. Z. și S. J. de A. S. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpații C. V., av.Lungu C. și C. L., av.M. a Raluca, ambii din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariilor avocațiaale parțiale din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.

Apărătorul inculpaților, solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se rețină în sarcina inculpaților, circumstanțe atenaunte prev.de art.73 lit.b C.penal și art.74 lit.a,b și c Cpenal cu consecința aplicării unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege având ca modalitate de executare, suspendarea condiționată a executării pedepsei, prev.de art.81 C.penal, pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice iar pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe asupra părții vătămate B. I. și B. A., să se dispună achitarea

inculpatului C. L. în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen. Consideră hotărârea primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate arătând că starea de fapt reținută nu corespunde realității, ea reprezentând copia declarației martorei B. A. M. care este soția părții civile. Se reține că inculpatul C. V. i-a adresat cuvinte injurioase martorei B. A. M. și că tot acesta a fost cel care l-a apucat pe partea vătămată B. I. de mânecă și l-a îmbrâncit iar fratele acestuia C. L. intervenind i-a aplicat o lovitură cu pumnul în piramida nazală, aceste aspecte fiind relatate doar de martora B. A. M. și de partea vătămată B. A., ceilalți martori neobservând aceste aspecte. Martorii audiați în fața instanței și în faza de judecată au descris fapta ca fiind o încăierare, chiar și martora B. A. declarând că soțul ei a fost lovit de mai multe persoane nu numai de inculpați. Totodată, se reține că partea vătămată B. A. a fost lovită de către inculpatul C. L. cu pumnul în zona feței, ori, chiar instanța reține că nu au existat martori oculari, partea vătămată fiind singura care a observat cine a lovit-

o. Referitor la motivele de casare prev.de art.385/9 alin.1 pct.10 teza III C.pr.pen., hotărârea este criticabilă deoarece instanța nu s-a pronunțat cu privire la circumstanțele atenuante judiciare invocate de apărătorul inculpaților. Astfel, s-a solicitat reținerea scuzei provocării însă instanța nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect. Totodată, s-a solicitat a se face aplicarea disp.art.81 C.penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei însă instanța nu s-a pronunțat asupra acestui aspect. Mai mult, nu se arată în sentință care au fost motivele care au determinat-o să opteze pentru această modalitate de executare. În cuprinsul sentinței se face doar o referire la criteriile generale de individualizare a pedepselor, prev.de art.72 C.penal fără ca instanța să arate în concret care au fost criteriile care au determinat-o să stabilească pedeapsa și să dispună suspendarea sub supraveghere. De asemenea, hotărârea instanței nu este motivată nici sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei și nici cu privire la modalitatea de executare a pedepsei. Referitor la motivul de casare prev.de art.385/9 alin.1 pct.14 teza I C.pr.pen., respectiv că s-au aplicat pedepse greșit individualizate, apreciază că și sub acest aspect hotărârea este criticabilă. Consideră că în prezenta cauză se impune reindividualizarea pedepsei prin prisma următoarelor elemente: în ceea ce privește circumstanțele atenuante judiciare, pot constitui circumstanțe atenuante atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorităților și comportarea sinceră pe parcursul procesului. Solicită a se avea în vedere că inculpații au cooperat cu organele judiciare, s-au prezentat de fiecare dată la organul de urmărire penală, au avut o atitudine sinceră și sunt la prima confruntare cu legea penală. Cu privire la cuantumul pedepsei aplicate, o apreciază excesivă sens în care se impune reducerea ei. În ceea ce privește modalitatea de executare, solicită a se face disp.art.81 C.penal întrucât există suficiente elemente pentru a se dispune astfel. Inculpații au un loc de muncă stabil, își asigură existența în mod onest și nu au avut niciodată probleme cu legea penală. De asemenea, trebuie să se aibă în vedere scopul urmărit, respectiv reeducarea inculpaților. Întreaga atitudine a inculpaților este în măsură să ofere suficiente garanții instanței că scopul de reeducare va putea fi atins prin aplicarea unei pedepse cu suspendare cu atât mai mult cu cât aceștia sunt nevoiți să munceascăîn alt județ, fiind plecați mult timp din localitate. În privința laturii civile, apreciază că în mod corect nu s-au acordat daune materiale deoarece acestea nu au fost dovedite iar în ceea ce privește daunele morale, acestea sunt exagerate. Arată că inculpații au încercat încă de la început o împăcare cu părțile civile însă sumele solicitate au fost exagerate iar inculpații nu dispun de aceste sume de bani. Referitor la cuantumul despăgubirilor solicitate,

arată că au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 4.500 lei către partea vătămată B. A. și la plata sumei de 6.000 lei către partea vătămată

  1. I., însă, doar în sarcina inculpatului C. L. s-a reținut și infracțiunea de lovire sau alte violență împotriva părții vătămate B. A. și prin urmare nu poate fi oblilgat și coinculpatului la plata daunelor morale către această parte vătămată.

    Apărătorul părților vătămate B. I. și B. A. G., solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii în totalitate a hotărârii atacate. Astfel, la stabilirea vinovăției inculpaților, solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor și părților vătămate cu mențiunea că o parte din martori, fiind colegi cu inculpații, au fost influențați de aceștia, fapt pentru care declarațiile acestora au fost mai evazive. Chiar dacă nici unul dintre inculpați nu are antecedente penale, comportamentul agresiv pe fondul consumului de alcool reiese din referatele de evaluare psiho socială. Atitudinea inculpaților în fața instanței de judecată a fost nesinceră, amândoi încercând să minimizeze implicarea lor în scandal și negând că ar fi lovit în concret pe cineva. Ambii inculpați au declarat că a avut doar o îmbrânceală deși în faza de urmărire penală și-au recunoscut faptele. În mod corect prima instanță nu a reținut circumstanțe atenuante întrucât aceștia nu au dat dovadă de o atitudine sinceră și s-au schimbat complet declarațiile. Mai mult, inculpații nu au încercat în nici un fel să înlăture rezultatul infracțiunilor sau să repare paguba pricinuită. Referitor la solicitarea de a se reține circumstanța atenuantă prev.de art.73 lit.b C.penal, respectiv provocarea, apreciază că nu sunt întrunite condițiile pentru a putea fi invocată atâta timp cât scandalul a fost declanșat de cei doi inculpați. Consecințele incidentului reies atât din declarațiile date cât și din certificatul medico legal. Instanța de fond, pe bună dreptate, raportat la probele administrate, a dispus condamnarea inculpaților. Având în vedere toate acestea, pe latură penală, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, lasă la aprecierea instanței. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, respectiv daunele morale, apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este corespunzătoare principiilor civile delictuale stabilit prin dreptul intern.

    Reprezentantul Parchetului, apreciază că se impune admiterea doar în parte a recursului inculpatului Colcear V. cu privire la obligarea acestuia la despăgubiri în solidar cu celălalt inculpat către partea vătămată minoră în condițiile în care numai inculpatul C. L. a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, în rest se impune respingerea recursurilor. Apreciază că vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită prin probele administrate în cauză. Consideră că în mod just nu s-a reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților iar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, prima instanță a aplicat corect dispozițiile art.86/1 C.penal. Pentru toate acestea, solicită respingerea recursurilor inculpaților.

    Inculpatul C. L., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său arătând că regretă cele întâmplate însă nu este adevărat că a lovit-o pe minoră.

    C U R T E A

    Prin sentința penală nr. 170 din 24 aprilie 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._, în baza art.180 alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. V. , fiul lui I. și E., născut la data de_ în municipiul Z., jud.S., cetățean român, studii medii, necăsătorit, stagiul

    militar îndeplinit, mecanic la S.C.Delcar S.R.L.Z., fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Z., Bd.M. V., nr.66, bl.A23, sc.B, ap.38, jud.S. CNP 1., la pedeapsa de la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe asupra părții vătămate B. I.

    .

    În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

    În baza art.321 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. V. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

    În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

    În baza art.33 lit.a) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, s- au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.

    În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

    În baza art.861alin.2 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului C. V. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862alin.1 Cod penal.

    Încredințează supravegherea inculpatului S. ui de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.

    În baza art.863alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

    1. să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj;

    2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

    3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

    4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art.863alin.3 lit.c) Cod penal, s-a instituit în sarcina inculpatului obligația ca pe durata termenului de încercare să nu frecventeze localuri în care se consumă băuturi alcoolice.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni, al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță sau în cazul neexecutării obligațiilor civile.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.863alin.2 Cod penal, un exemplar al prezentei sentințe s-a comunicat S. ui de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.

II. În baza art.180 alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. L.

, fiul lui I. și E., născut la data de_ în municipiul Z., jud.S. ,

cetățean român, studii medii, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, muncitor la S.C.Delcar S.R.L.Z., fără antecedente penale, domiciliat în comuna C., nr.378, jud.S. CNP 1., la pedeapsa de la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe asupra părții vătămate B. I. .

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.180 alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. L. la pedeapsa de la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe asupra părții vătămate B. A. -G. .

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.321 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. L. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.33 lit.a) Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, s- au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, iar pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare o sporește cu 2 luni, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.861alin.2 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului C. L. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 2 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art.862alin.1 Cod penal.

S-a încredințat supravegherea inculpatului S. ui de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.

În baza art.863alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

  1. să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj;

  2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

  3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

  4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni, al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță sau în cazul neexecutării obligațiilor civile.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.863alin.2 Cod penal, un exemplar al prezentei sentințe s-a comunicat S. ui de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.

În baza art.14 Cod procedură penală, raportat la art.1357 și art.1382 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile B. I. și B.

A. -G. și obligă inculpații C. V. și C. L., în solidar, la plata de despăgubiri morale în cuantum de 6.000 lei către partea civilă B. I. și de

4.500 lei către partea civilă B. A. -G. .

În baza art.346 Cod procedură penală coroborat cu art.313 din Legea nr.95/2006 și art.1357 și 1382 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de

S. J. de U. Z. și obligă inculpații C. V. și C. L., în solidar, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de U. Z., în cuantum de 167,64 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată B. I. .

S-a luat act că S. J. de A. S. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații

C. V. și C. L. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum total de 1.300 lei, câte 650 lei fiecare.

În baza art.193 alin.1 și 4 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații

  1. V. și C. L., la plata sumei de 3.000 lei în favoarea părții civile B.

    I., cu titlu de cheltuieli de judecată, câte 1.500 lei în sarcina fiecărui inculpat.

    S-a respins ca neîntemeiate cererile martorilor Iov D. -Ionuț, domiciliat în comuna Mirșid, sat Moigrad Porolissum, nr.212A, jud. S. și B. A. -M., domiciliată în municipiul Z., A. A. B., nr.3, bl.1I, ap.8, jud. S. de achitare a contravalorii zilei de muncă.

    Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

    Prin rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din dosar nr.2697/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților C. L. pentru comiterea în concurs real a două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.180 alin.2 Cod penal și a unei infracțiuni de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal și C. V. pentru comiterea în concurs real a două infracțiuni, una de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal și una de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal

    Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_ sub nr._ .

    În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut în esență că învinuitul C. V., împreună cu învinuitul C. L., în timp ce se afla la

    localul "Arina"; din localitatea C., a aplicat lovituri părții vătămate B. I., care i-au produs leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale, provocând totodată scandal public, iar învinuitul C. L., împreună cu învinuitul C. V., în timp ce se afla la același local, a aplicat lovituri părților vătămate B. I. și B. A., cărora le-a produs leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale, primei părți vătămate, respectiv 4-5 zile.

    Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: declarațiile învinuitului C. V. (f.23-26, 79- 81), declarațiile învinuitului C. L. (f.29-32, 75-78), declarațiile părții vătămate B. A. -G. (f.12-14, 86-87), declarațiile părții vătămate B. I. (f.16-19, 84-85), declarațiile martorului Căilean Ionuț (f.33-36), declarațiile

    martorului Bacio I. -M. (f.37), declarațiile martorului Bacio A. (f.38-40, 96- 97), declarațiile martorului B. Beniamin (f.41-42, 94-95), declarațiile martorului B. A. -M. (f.43-45, 90-91), declarațiile martorului P. R. (f.46-48), declarațiile martorului Iov D. -Ionuț (f.49-51), declarația martorului Magyari Adalbert (f.52), declarația martorului Demeter Ș. an (f.53, 92-93), declarația martorului Căilean Dorin (f.54-55, 99-101), declarația martorului Jecan C. -G. (f.56-57), declarația martorului P. N. (f.102-103), procese verbale de confruntare (f.104-124), certificat de constatare medico-legală nr.376/I/a/479 din_ emis de S. J. de Medicină Legală Z. pe numele părții vătămate B. I. (f.58), certificat de constatare medico-legală nr.1371/I/a/475 din_ emis de S. J. de Medicină Legală Z. pe numele părții vătămate B. A. (f.60), certificat de constatare medico-legală nr.1377/I/a/475 din_ emis de S. J. de Medicină Legală Z. pe numele învinuitului C. L. (f.66), acte medicale (adeverințe medicale, scrisori medicale, fișe investigații medicale) (f.61-65, 67), fișă cazier învinuit C. V. (f.21), fișă cazier învinuit C. L. (f.27).

    Prin cererea depusă la dosar la fila 20 în faza de urmărire penală, părțile vătămate B. I., în nume personal și pentru partea vătămată B. A. în vârstă de 11 ani, fără capacitate de exercițiu, au arătat că se constituie părți civile împotriva învinuiților cu suma de 20.000 lei reprezentând daune materiale și morale.

    S. J. de U. Z. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 167,64 lei (f.142), reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată B.

    I., iar S. J. de A. S. nu a formulat pretenții civile în cauză, deși a fost citat în acest sens.

    Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedură penală, în baza art.323 raportat la art.70 Cod procedură penală, la termenul de judecată din data de_, instanța a procedat la audierea inculpaților (f.185-186), care au relatat incidentul avut cu părțile vătămate. La același termen de judecată au fost audiați martorii Căilean Ionuț M., Bacio I. M. și Bacio A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar la filele 187-189.

    Pe parcursul procesului au fost audiate cele două părți vătămate, B. I.

    , la termenul de judecată din data de_ (f.197) și B. A., la termenul de judecată din data de_ (f.209), precum și martorii B. A., P. R., Iov

  2. , Magyari Adalbert, Demeter Ș. an, Jecan C. G., P. Niculae și Căilean Dorin, declarațiile acestora regâsindu-se în dosar la filele 198-201 și 210- 213, fiind omisă audierea martorului B. Beniamin ca urmare a constatării imposibilității obiective de audiere, procedându-se în conformitate cu prevederile art.327 alin.3 Cod procedură penală și dându-se citire declarației sale din faza de urmărire penală.

Referitor la martorul Căilean Dorin, ulterior audierii sale la termenul de judecată din adat de_, instanța a constatat comiterea de către acesta a infracțiunii de mărturie mincinoasă ca infracțiune de audiență și a sesizat prin proces-verbal Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău în vederea efectuării de cercetări, reținând că declarațiile acestui martor vin în totală contradicție cu toate celelalte probe administrate în cauză.

La filele 152-155 din dosar au fost depuse referatele de evaluare psiho- socială a inculpaților, întocmite de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj, din care rezultă că aceștia au comis faptele pentru care sunt cercetați pe fondul stării de ebrietate care le-a afectat în mod negativ comportamentul și că aceștia nu vor prezenta dificultăți în procesul de reintegrare socială.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În data de_, în jurul orei 20:30, părțile vătămate B. I. și B.

  1. , fiica acestuia în vârstă de 11 ani, împreună cu martora B. Ana-M., fiind în trecere prin localitatea C., s-au oprit la localul public "Arina"; din această localitate, cu scopul de a se întâlni cu martorul B. Beniamin, fratele părții vătămate. Au intrat în local și s-au așezat la masa aflată în apropierea ușii de acces, la care se aflau martorii B. Beniamin, Demeter Ș. an și Căilean Ionuț. După aproximativ 10-15 minute, timp în care și-au comandat de la bar bere și cafea, în local și-au făcut apariția inculpații C. L. și C. V. ,

    însoțiți de un grup format din martorii Bacio I., Magyari Adalbert, Jecan C., Iov D. și Căilean Dorin, care fiind colegi de serviciu anterior au participat la o petrecere organizată la un alt local public din localitate, de societatea ai cărei angajați sunt, toți fiind în stare evidentă de ebrietate. Martorii s-au deplasat în apropierea barului, comandând băuturi alcoolice de la bar. La un moment dat, inculpatul C. L., văzându-l pe martorul Demeter Ș. an, s-a deplasat la masa la care acesta se afla și i-a cerut să aducă acordeonul să le cânte, însă acesta l-a refuzat. Întrucât inculpatul și colegii acestuia erau în stare vădită de ebrietate și foloseau cuvinte și expresii injurioase, martora B. A., fiind deranjată de

    limbajul folosit, în condițiile în care acestea se purtau în prezența părții vătămate

  2. A. minoră în vârstă de 11 ani, i-a făcut câteva semne din cap soțului său B. I., prin care i-a cerut să plece, îndreptându-și privirea spre ușă, astfel că acesta i-a răspuns tot prin semne cu capul. Inculpatul C. V. a văzut momentul în care soții B. și-au făcut semne, despre care a crezut că sunt în legătură cu persoana sa, motiv pentru care s-a enervat și îndreptându-și privirea spre martora B. A. i-a adresat acesteia cuvinte injurioase, între cei doi având loc un schimb de replici. În momentul în care partea vătămată B. I. s-a ridicat de la masă cu intenția de a părăsi localul, inculpatul C. L. a apucat-o pe partea vătămată de mâneca hainei și a îmbrâncit-o, aceasta încercând să scape s-a smucit, situație în care a intervenit inculpatul C. V. și a aplicat din spate părții vătămate, o lovitură cu pumnul în zona capului, aceasta reușind să se întoarcă și să se prindă cu brațele de hainele inculpatului

  3. L., care i-a aplicat o lovitură cu pumnul în piramida nazală, fiind trântit astfel la pământ. S-a creat o învălmășeală în cadrul căreia partea vătămată a fost tras și târât în alt loc din local, acesta ripostând și aplicând la rândul său lovituri inculpaților, care la rândul lor au continuat să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele, lovind în diverse părți ale corpului. La un moment dat, partea vătămată B. A., văzând că tatăl său este în pericol, a intervenit și le-a cerut inculpaților să înceteze și instinctiv l-a prins pe inculpatul C. L. cu intenția de a-l împiedica să-l mai lovească pe tatăl său, care și-a retras brațul după care a aplicat părții vătămate B. A. o lovitură cu pumnul în zona feței lovind ochiul stâng și regiunea malară, după care a îmbrâncit-o cu forță, proiectând-o cu spatele într-o masă de care s-a lovit, suferind astfel leziuni la nivelul zonei feței dar și a celei dorsale, aceasta refugiindu-se îngrozită în brațele mamei sale B. A. . Văzând că scandalul ia amploare, martora Bacio A. a acționat sistemul de alarmă pentru a anunța societatea de pază angajată să ia măsuri de ordine, fiind anunțate și organele de poliție de către martora B. A.

. La un moment dat, aflând că urmează să sosească organele de poliție, inculpații au lăsat-o pe partea vătămată și au părăsit în fugă locul faptei, la fața locului rămânând doar părțile vătămate și martorii B. Beniamin și B. A. . Actele de violență exercitate de inculpați au durat cca 15-20 de minute, timp în care s-a tulburat liniștea publică și s-a produs scandal public.

Ulterior, părțile vătămate au fost transportate cu ambulanța la S. J. de U. Z., unde li s-au acordat îngrijiri medicale, constatându-se astfel că partea vătămată B. I. prezenta multiple leziuni constând în traumatism cranio-facial și toracic, contuzii cranio-faciale, fractura piramidă nazală fără deplasare, otită medie congestivă dreapta prin agresiune, contuzie hemitorace drept, hematom epicranian parieto-temporal dreapta, supraclavicular drept în ½ internă, echimoză discontinuă de culoare violacee palidă de 1,5/0,8 cm, concluzionându-se că leziunile traumatice prezentate de partea vătămată s-au putut produce prin lovire cu corp dur și au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale, sens în care a fost emis certificatul medico-legal nr.1376/I/a/479 din_ de către S. J. de Medicină Legală Z. (f.58).

Totodată, partea vătămată B. A. -G. prezenta leziuni la nivelul ochiului și regiunii malare stângă, constând în traumatism coloana dorso- lombară vechi de 48-72 ore, fără leziuni osoase, pleoapa inferioară a ochiului stâng, echimoză violacee-palidă discontinuă de 2/1 cm cu hemoragie subconjunctivală la nivelul ochiului extern al orbitei, concluzionându-se astfel că leziunile traumatice prezentate de partea vătămată s-au putut produce prin lovire cu corp dur și au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale, sens în care a fost emis certificatul medico-legal nr.1371/I/a/479 din_ de către S.

J. de Medicină Legală Z. (f.60), actele medicale confirmând astfel actele de agresiune la care au fost supuse părțile vătămate.

Pentru a elimina orice dubii în ce privește autorul faptei de lovire asupra părții vătămate B. A., inculpații C. L. și C. V. au fost prezentați părții vătămate care l-a recunoscut fără echivoc pe inculpatul C. L. ca fiind persoana care a lovit-o și a proiectat-o cu spatele în masă, ocazie cu care a fost întocmit procesul verbal din_ (f.88), când a fost realizată și o fotografie în acest sens (f.89).

Inculpații au avut o atitudine oscilantă în cadrul declarațiilor date pe parcursul procesului penal, încercând să diminueze amploarea conflictului și încercând să insinueze că ar fi fost vorba doar despre niște îmbrânceli, recunoscând totuși aplicarea unor lovituri părții vătămate B. I., însă negând cu vehemență aplicarea loviturilor părții vătămate B. A. .

Situația de fapt expusă anterior a fost reținută de către instanță prin coroborarea declarațiilor părților vătămate cu ale martorilor Căilean Ionuț M., Bacio I. M., Bacio A., B. A., P. R., Iov D., Magyari Adalbert, Demeter Ș. an, Jecan C. G., P. Niculae și B. Beniamin. În ceea ce îl privește pe martorul Căilean Dorin, declarația acestuia a fost apreciată de către instanță ca nesinceră, fiind sesizat, așa cum s-a menționat și anterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău sub aspectul comiterii infracțiunii de mărturie mincinoasă, astfel că declarația acestui martor a fost înlăturată din ansamblul probator avut în vedere la stabilirea stării de fapt.

În ceea ce privește declarațiile martorilor audiați, instanța a reținut că pe parcursul derulării procesului penal au intervenit unele schimbări în aceste declarații, însă acestea se pot datora, pe de o parte timpului scurs de la data incidentului, putând interveni fenomenul uitării, stării de ebrietate în care se aflau unii martori, și aceasta putând influența acuratețea informațiilor reținute și relatate ulterior, iar pe de altă parte, unii martori sunt colegi de muncă cu cei doi

inculpați și au încercat să evite implicarea lor din toate punctele de vedere în scandalul iscat. De altfel, probabil datorită timpului scurs, unele inadvertențe au existat chiar și în declarațiile părților vătămate, însă acestea nu sunt de natură să împiedice în vreun fel stabilirea unui stări de fapt cât mai apropiate de realitatea evenimentelor.

Referitor la lovitura aplicată părții vătămate minore B. A., instanța a reținut că nu a existat nici un martor ocular, niciuna dintre persoanele prezente nu a sesizat momentul efectiv în care a fost aplicată această lovitură, partea vătămată fiind singura care a observat persoana care a lovit-o. Cu toate acestea, față de recunoașterea inculpatului C. L. de către partea vătămată și indicarea acestuia fără nicio rezervă atât în fața procurorului, cât și în fața

instanței de judecată, coroborat cu certificatul medico-legal care atestă agresiunea asupra părții vătămate, instanța a apreciat că nu există dubii în privința comiterii infracțiunii de către acest inculpat. Dubiile privitoare la îmbrăcămintea inculpatului, respectiv la tricoul roșu pe care partea vătămată susține că îl purta acest inculpat, iar declarațiile celorlalte persoane sunt contradictorii sub acest aspect nu pot înlătura probele menționate anterior și nici vinovăția inculpatului.

În drept, fapta inculpaților C. V. și C. L. care, în data de_, i- au aplicat concomitent lovituri cu pumnii și picioarele părții vătămate B. I., cauzându-i acestuia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal.

Fapta inculpatului C. L., care, în aceleași împrejurări, a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței părții vătămate B. A., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale a întrunit, la rândul ei, elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe.

Inculpații au săvârșit infracțiunile de lovire sau alte violențe în forma agravată prevăzută și sancționată de art.180 alin.2 Cod penal, respectiv fapta a avut drept consecință pricinuirea unei vătămări ce a necesitat pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunilor prevăzute de art.180 alin.2 Cod penal, s-a realizat prin acțiunea de lovire a părților vătămate. Urmarea imediată constă în atingerea adusă integrității corporale a părților vătămate, prin producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale în cazul părții vătămate B.

I. și, respectiv 4-5 zile de îngrijiri medicale în cazul părții civile B. A., fapt atestat de certificatele medico-legale aflate la dosar. Legătura de cauzalitate dintre faptă și atingerea adusă integrității corporale a părților vătămate este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au săvârșit infracțiunile cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că aceștia au avut reprezentarea faptelor lor, a consecințelor păgubitoare asupra integrității corporale a părților vătămate, au prevăzut rezultatul și au urmărit producerea lui.

Fapta acelorași inculpați care, la aceeași dată, în loc public fiind, respectiv la localul "Arina"; din localitatea C., au săvârșit acte și gesturi care au adus atingere bunelor moravuri și prin care au provocat scandal public întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art.321 alin.1 Cod penal s-a realizat prin manifestările inculpaților într-un loc public și în prezența mai multor persoane, de natură a aduce atingere bunelor moravuri și a tulbura ordinea și liniștea publică. Urmarea imediată constă în atingerea adusă bunelor moravuri și în tulburarea ordinii și liniștii publice. Legătura de cauzalitate dintre faptă și urmarea imediată este evidentă și rezultă din însăși materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpații au comis fapta cu intenție indirectă, aceștia având posibilitatea prevederii rezultatului faptelor lor, neurmărind însă producerea lui.

Reținând vinovăția inculpaților, instanța a dispus condamnarea acestora astfel: inculpatul C. V. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.180 alin.2 Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzute de art.321 alin.1 Cod penal, iar inculpatul

C. L. pentru săvârșirea a două infracțiuni de lovire sau alte violențe, prevăzute fiecare de art.180 alin.2 Cod penal și a unei infracțiuni de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzute de art.321 alin.1 Cod penal.

La individualizarea sancțiunilor și proporționalizarea acestora, instanța s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art. 52 Cod penal și anume: gradul de pericol social concret al faptei săvârșite ( determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate și urmarea produsă), persoana

inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpaților prezintă un grad mediu de pericol social, fiind adusă atingere normalei desfășurări a relațiilor sociale, ceea ce presupune un climat de conviețuire pașnică, decență în gesturi și cuvinte, dar și integrității fizice a celor două părți vătămate.

Având în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorilor, instanța a reținut că inculpații sunt tineri, au ocupație și loc de muncă și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale. În privința inculpatului C.

V. va fi avută în vedere și predispoziția sa spre agresivitate pe fondul consumului de alcool, rezultată atât din declarațiile martorilor Bacio A. și P.

R., cât și din cuprinsul referatului de evaluare psiho-socială a acestuia. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, aceștia au avut o atitudine oscilantă, încercând înlăturarea răspunderii lor penale.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special, respectiv de câte 3 luni pentru fiecare infracțiune de lovire sau nalte violențe și, respectiv de 1 an pentru infracțiunile de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, instanța considerând că aceste pedepse au fost de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpați înainte de a fi condamnați definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind săvârșite în concurs real,

instanța, în baza art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință, iar în cazul inculpatului C.

L., pedeapsa rezultantă de 1 an a fost sporită cu 2 luni, ca urmare a incidenței cauzei facultative de agravare a pedepsei, reprezentate de concursul de infracțiuni, respectiv a numărului mare de infracțiuni în concurs și a împrejurării că una din fapte a fost comisă asupra unei părți vătămate minore, astfel că inculpatul C. V. va executa în final o pedeapsă de 1 an închisoare, iar C.

L. o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța a reținut că natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electivă prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a și lit.b) Cod penal, fiind

justificată îndepărtarea acestuia de la activități ce presupun încrederea publică ori exercițiul autorității. La aplicarea pedepselor accesorii s-au avut în vedere criteriile de apreciere prevăzute de art. 71 al. 2 C.penal, precum și jurisprudența CEDO (cauza S. și Pîrcălab c. României și Hirst c. Marii Britanii) și Decizia Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 74/_ . Totodată, instanța a apreciat că nu se impune interzicere drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza I, c), d) și e) Cod penal, deoarece astfel de interdicții ar constitui măsuri disproporționate

față de natura infracțiunilor săvârșite de inculpați și de persoana acestora.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepselor fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpaților, care pot fi reintegrați social și reeducați și fără izolare în regim de detenție.

Totuși, raportat la conduita inculpaților din timpul procesului penal, respectiv la împrejurarea ca aceștia au încercat să înlăture răspunderea lor, nedând dovada conștientizării consecințelor grave ale propriilor fapte, instanța a considerat ca o suspendare condiționată a executării pedepsei nu ar fi suficientă, impunându-se o supraveghere mai atentă a inculpaților, astfel că a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate acestora sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare minim de 2 ani, care s-a adăugat pedepsei aplicate fiecăruia dintre cei doi inculpați.

În consecință, instanța a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate sub supraveghere, constatând îndeplinite cerințele prevăzute de art.861Cod penal, respectiv pedepsele rezultante aplicate inculpaților sunt de 1 an și, respectiv 1 an și 2 luni, așadar o pedeapsă mai mică de 3 ani închisoare; experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-i determina pe inculpați să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.

În consecință, în baza art.861Cod penal, s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor ce le vor fi aplicate inculpaților, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, în cazul inculpatului C. V. și, respectiv 3 ani și

2 luni în cazul inculpatului C. L., termene stabilite potrivit dispozițiilor art.862alin.1 Cod penal.t

S-a încredințat supravegherea inculpaților S. ui de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în baza art.863alin.1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, au fost obligați inculpații să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

  1. să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj;

  2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

  3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

  4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În sarcina inculpatului C. V., ca urmare a predispoziției sale către comportament agresiv pe fondul consumului de băuturi alcoolice, rezultată din declarațiile martorilor și din referatul de evealuare, instanța a apreciat necesar a se institui și obligația ca pe durata termenului de încercare acesta să nu

frecventeze localuri în care se consumă băuturi alcoolice, o astfel de măsură fiind

e natură atât să îl reeduce pe inculpat, dar și să îl ajute totodată să prevină o eventuală recidivă, datorată pierderii autocontrolului din cauza consumului de băuturi alcoolice.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art.864Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță ori în cazul neexecutării obligațiilor civile stabilite de instanță.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

Referitor la latura civilă a cauzei, instanța a reținut că în cursul procesului penal părțile vătămate B. I. și B. A. au declarat că se constituie părți civile cu suma totală de 20.000 lei cu titlu de daune materiale și morale față de cei doi inculpați.

Instanța a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1357 Cod civil: fapta ilicită - infracțiunile săvârșite, prejudiciul - rezultatul negativ suferit de părțile civile e este cert și nereparat încă, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma intenției.

În urma săvârșirii infracțiunilor de lovire, părțile civile au suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile și, respectiv 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Instanța a reținut că deși părțile civile au solicitat și daune materiale pentru prejudiciul suferit, acestea nu au fost dovedite. Pe de altă parte, instanța a considerat îndreptățite părțile civile la repararea prejudiciului moral suferit, având în vedere suferințele fizice resimțite ca urmare a leziunilor traumatice descrise în actele medicale, disconfortul produs de necesitatea prezentării la unități spitalicești în vederea consultării, a administrării tratamentului, de numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, dar și de restrângerea firească a sferei activităților cotidiene, pe perioada recuperării. Instanța a apreciat că pretențiile părților civile de 20.000 lei daune morale sunt însă exagerate și depășesc cuantumul prejudiciului moral efectiv suferit și apreciat prin prisma elementelor arătate mai sus, tinzându-se la obținerea unor beneficii necuvenite pe seama acestui incident, motiv pentru care acțiunea civilă formulată va fi admisă doar în parte, în limita sumelor de 6.000 lei pentru partea civilă B. I. și de 4.500 lei pentru partea civilă B. A. .

În consecință, în baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală coroborat cu art.1357 și 1382 Cod civil, instanța a obligat inculpații în solidar, la plata de despăgubiri morale în cuantumul menționat anterior către părțile civile.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată în cauză de către S. J. de U. Z. instanța a constatat că aceasta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 167,64 lei, actualizată, reprezentând cheltuielile cu asistența medicală acordată pacientului B. I. .

Instanța a constatat că în conformitate cu prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, S. J. de U. Z. are calitatea de parte civilă în cauză, iar din înscrisurile depuse la dosar de acestea, instanța a apreciat că pretențiile lor civile au fost întemeiate, făcând dovada cheltuielilor ocazionate de spitalizarea și administrarea tratamentului medical al părții vătămate.

Prin urmare, față de prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, instanța a obligat inculpații C. V. și C. L., în solidar, la plata de despăgubiri materiale către S. J. de U. Z., în cuantum de 167,64 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată B. I. .

De asemenea, instanța a luat act că S. J. de A. S. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpații la plata sumei totale de 1.300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, câte 650 lei fiecare.

Instanța a constatat că partea civilă B. I. a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, iar întrucât au fost depuse la dosar chitanțele care atestă plata onorariului (f.227-230), în cuantum total de 3.000 lei, în baza art.193 alin.1 și 4 Cod procedură penală, apreciind ca dovedite pretențiile formulate în acest sens, instanța a dispus obligarea inculpaților și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de partea civilă, în mod egal, respectiv câte 1.500 lei fiecare.

În privința cererilor formulate de martorii Iov D. -Ionuț și B. A. M., de achitare a contravalorii zilei de muncă, față de împrejurarea că, deși martorilor li s-a pus în vedere să depună la dosar înscrisuri justificative, aceștia nu au înțeles să dea curs solicitării instanței, astfel că pretențiile lor au fost respinse ca neîntemeiate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații C. V. și

C. L. .

În susținerea recursurilor s-a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se rețină în sarcina inculpaților, circumstanțe atenaunte prev.de art.73 lit.b C.penal și art.74 lit.a,b și c Cpenal cu consecința aplicării unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege având ca modalitate de executare, suspendarea condiționată a executării pedepsei, prev.de art.81 C.penal, pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice iar pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe asupra părții vătămate B. I. și B. A., să se dispună achitarea inculpatului C. L. în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen. Consideră hotărârea primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate arătând că starea de fapt reținută nu corespunde realității, ea reprezentând copia declarației martorei B. A. M. care este soția părții civile. Se reține că inculpatul C. V. i-a adresat cuvinte injurioase martorei B. A. M. și că tot acesta a fost cel care l-a apucat pe partea vătămată B. I. de mânecă și l-a îmbrâncit iar fratele acestuia C. L. intervenind i-a aplicat o lovitură cu pumnul în piramida nazală, aceste aspecte fiind relatate doar de martora B. A. M. și de partea vătămată B. A., ceilalți martori neobservând aceste aspecte. Martorii audiați în fața instanței și în faza de judecată au descris fapta ca fiind o încăierare, chiar și martora B. A. declarând că soțul ei a fost lovit de mai multe persoane nu numai de inculpați.

Totodată, se reține că partea vătămată B. A. a fost lovită de către inculpatul C. L. cu pumnul în zona feței, ori, chiar instanța reține că nu au

existat martori oculari, partea vătămată fiind singura care a observat cine a lovit-

o. Referitor la motivele de casare prev.de art.385/9 alin.1 pct.10 teza III C.pr.pen., hotărârea este criticabilă deoarece instanța nu s-a pronunțat cu privire la circumstanțele atenuante judiciare invocate de apărătorul inculpaților.

În privința laturii civile, apreciază că în mod corect nu s-au acordat daune materiale deoarece acestea nu au fost dovedite iar în ceea ce privește daunele morale, acestea sunt exagerate. Arată că inculpații au încercat încă de la început

o împăcare cu părțile civile însă sumele solicitate au fost exagerate iar inculpații nu dispun de aceste sume de bani. Referitor la cuantumul despăgubirilor solicitate, arată că au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 4.500 lei către partea vătămată B. A. și la plata sumei de 6.000 lei către partea vătămată B. I., însă, doar în sarcina inculpatului C. L. s-a reținut și infracțiunea de lovire sau alte violență împotriva părții vătămate B. A. și prin urmare nu poate fi oblilgat și coinculpatului la plata daunelor morale către această parte vătămată.

Analizând sentința atacată ,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:

Prima instanță,în urma analizării materialului probator administrat în cauză,a reținut o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,sub acest aspect recursurile inculpaților fiind nefondate,vinovăția celor doi inculpați fiind stabilită de către instanță pe baza declarațiilor părților vătămate ,a martorilor cauzei și a certificatelor medico legale existente la dosar.

Scuza provocării prev. de art.73 lit.b C.pen. în mod corect nu a fost reținută de către instanță,întrucât conform probelor cauzei inculpatul C. L. ,a fost cel care a inițiat incidentul intervenit între părți,îmbrâncindu-l pe partea vătămată

B. I. ,după care a fost agresat de către inculpatul C. V. .

Raportat la împrejurarea că nu există probe în sensul că inculpatul C. L. ar fi agresat-o pe partea vătămată B. A. G. și că s-ar impune achitarea acestuia,Curtea va constata că prima instanță în mod corect a reținut vinovăția acestuia și a procedat la condamnarea acestuia ,raportat la declarația părții vătămate, a certificatului medico legal care atestă leziunile cauzate cu acea ocazie și la recunoașterea inculpatului de către partea vătămată.

De asemenea pedepsele aplicate inculpaților corespund criteriilor generale prev. de art.72 C.pen. și împrejurărilor concrete ale cauzei,fiind astfel judicios individualizate atât ca și cuantum cât și ca modaliate de executare,suspendarea sub supraveghere fiind în măsură să asigure reeducarea inculpaților ,necesară raportat la gradul de pericol social al fraptelor comise de aceștia. În același context ,în mod corect nu s-au reținut nici circumstanțe atenuante în favoarea acestora ,raportat la atitudinea oscilantă avută pe parcursul procesului și a împrejurărilor în care au fost comise faptele.

De asmenea,latura civilă a cauzei a fost soluționată judicios de către instanță,în mod evident părților vătămate suferind prejudicii morale în urma agresiunilor inculpaților,astfel că prima instanță a acordat acestora daune morale,cuantumul acestora fiind judicios stabilit.

Singurul motiv de casare constă în acela că în mod nelegal a fost obligat și inculpatul C. V. la repararea prejuudiciului cauzat părții vătămate B. A.

-G. ,în condițiile în care acesta nu a participat la agresarea acesteia,aceasta fiind lovită doar de către inculpatul C. L. ,astfel că va admite recursul inculpatului C. V. și va casa hotărârea judecătorească atacată doar sub acest aspect,celălalt inculpat urmând a fi obligat la repararea prejudicului cauzat părții vătămate maisus menționate,înlăturând astfel răspunderea solidară a celor doi inculpați.

Pentru cele mai sus arătate ,recursul inculpatului C. L. va fi respins. Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Va obliga inculpații la câte 700 lei fiecare, cheltuieli de judecată în recurs în favoarea părții civile B. I. (onorariu avocațial conform chitanțelor de la f.23,24,împuternicirea avocațială de la f.20)).

Va stabili in favoarea Baroului C. onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu de câte 100 lei.

Va obliga inculpatul C. L. la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului (incluzând onorariul avocatului din oficiu).

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite recursul inculpatului C. V. formulat împotriva sentinței penale nr. 170 din 24 aprilie 2013 a Judecătoriei Z., pe care o casează doar în ceea ce privește soluționarea laturii civile față de partea civilă B. A. -G. .

Judecând sub acest aspect, înlătură obligarea în solidar a inculpaților la plata daunelor morale față de partea civilă B. A. -G. urmând a fi obligat doar inculpatul C. L. .

Respinge ca nefondat recursul inculpatului C. L. . Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă inculpații la câte 700 lei fiecare, cheltuieli de judecată în recurs în favoarea părții civile B. I. (onorariu avocațial).

Stabilește in favoarea Baroului C. onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu de câte 100 lei.

Obligă inculpatul C. L. la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului (incluzând onorariul avocatului din oficiu).

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 3 septembrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I. M. L. H. Ș. M.

GREFIER,

L. C.

Dact.I.M./Dact.S.M 3 ex./_

Jud.fond. M. C. Ș.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1070/2013. Lovire sau alte violențe