Decizia penală nr. 1679/2013. Lovire sau alte violențe

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1679/R/2013

Ședința publică din 10 decembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE

: L.

H.

, judecător

JUDECĂTORI

: I.

M.

: V.

V.

A.

GREFIER

: L.

C.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR -

SEBASTIAN DOBRESCU

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul C. A. I.

, împotriva sentinței penale nr.970/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. N., inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecatoria C. -N., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1^1 din C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av.Breaz C., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul C. A. I. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului invocă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și ca atare solicită declinarea cauzei în favoarea instanței competente, respectiv Tribunalul Cluj.

Instanța, unește excepția invocată cu fondul cauzei și nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, având în vedere disp.art.27 pct.3 C.pr.pen., potrivit căruia acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, apreciază că, competent să judece această cauză este Tribunalul Cluj. Pe fondul cauzei, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat prin memoriul depus la dosar.

Reprezentantul Parchetului, apreciază că, competența de soluționare aparține Curții de Apel C. iar pe fondul cauzei solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 970 din 18 septembrie 2013 a Judecătoriei C. -N.

, pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 180 al. 1^1 din C. pen. a fost condamnat inculpatul C. A. I., fiul lui I. si V., născut la data de 12 martie 1970 în C. -N., jud. C., cetățean român, CNP 1., fără antecedente penale, domiciliat C. -N., str. Z., str. 21, ap. 43, jud. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.

S-a constatat că partea vătămată C. I., în prezent decedată, nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a fost trimis în judecată inculpatul C. A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1^1 din C.pen. reținându-se că la data de 14 ianuarie 2012 i-a aplicat părții vătămate C. I., tatăl său în vârstă de 79 de ani, mai multe lovituri cu pumnii și picioarele cauzându-i suferințe fizice.

Instanța l-a audiat pe inculpat și a administrat proba testimonială. Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

La data de 18 ianuarie 2012 partea vătămată C. I. a formulat plângere penală arătând că în seara zilei de 14 ianuarie 2012, în timp ce se afla în locuința fiului său, inculpatul C. A. I. din C. -N., str. Z., nr. 21, ap. 43, jud.

C. a fost lovit cu pumnii și picioarele în zona capului de către inculpat, de față fiind și mai mulți vecini. Partea vătămată nu s-a deplasat la IML C. -N., fiind internată în zilele următoare într-un azil pentru bătrâni, unde a decedat la data de 10 februarie 2012.

La data de 14 ianuarie 2012, în jurul orei 22.20, martorul Glava I. a sesizat organele de poliție cu privire la împrejurarea că la apartamentul nr. 43 situat în imobilul cu nr. 21 de str. Z. C. A. își bate cu bestialitate tatăl în vârstă de 75 de ani (fila 7 dos. UP). Organele de poliție l-au identificat pe inculpat care a declarat că s-a certat cu tatăl său și l-a scos afară din casă trimițându-l la celelalte surori cărora le-a cumpărat apartament cu patru camere, iar când partea vătămată a refuzat să plece l-a prins de mână și la împins afară, moment în care partea vătămată a căzut în fața ușii. Totodată a precizat că nu l-a agresat în vreun fel.

În cursul urmăririi penale martorul Glava I. a declarat că în seara zilei de 14 ianuarie 2012 a auzit strigăte de genul au, vai și l-a văzut pe inculpat care îl trăgea pe un vecin în locuința sa de la etajul întâi. După ce inculpatul l-a înjurat, martorul a plecat dar după aproximativ 15 minute a auzit din nou strigăte de ajutor și privind la etajul întâi a văzut cum inculpatul îl trăgea pe bătrân în casă, îl lovea cu picioarele, iar bătrânul striga au, tulai, ajutor, acesta fiind căzut la pământ. Martorul nu a putut fi audiat de către instanța de judecată întrucât, din datele rezultate din procesele verbale de executare ale mandatelor de aducere a rezultat că nu mai locuiește la adresele cunoscute și nici nu au fost identificate alte adrese de domiciliu.

Martora P. D. L. a declarat că în seara zilei de 14 ianuarie 2012 a auzit zgomote pe culoar și ieșind l-a văzut pe vecinul care locuiește la apartamentul nr. 43, respectiv pe C. I. care încerca să iasă din locuință pentru a nu fi bătut de către fiul lui, inculpatul C. A. . Martora mai declară în cursul urmăririi penale am văzut cum acesta din urmă îl lovea pe C. I. cu pumnii și palmele peste față, chiar l-a lovit cu capul de perete. În cursul judecății martora a precizat că l-a văzut pe tatăl inculpatului dezbrăcat până la brâu și țipa după ajutor încercând să iasă din apartament și am văzut cum inculpatul îl lovea pe tatăl său și cum îl dădea cu capul de pereți.

La fața locului a fost chemată o ambulanță, iar din buletinul de ieșire din spital emis la data de 18 ianuarie 2012 rezultă că partea vătămată prezenta excoriații faciale multiple, contuzie piramidă nazală cu epistaxis anterior oprit spontan, contuzie hemitorace drept (fila 20 dos. UP).

În cursul urmăririi penale inculpatul a declarat la data de 18 ianuarie 2012 că a purtat discuții contradictorii cu tatăl său, cu care locuia, despre decesul

mamei sale din urmă cu patru ani și despre faptul că s-a comportat necorespunzător cu copii săi. În acest context inculpatul declară că i-am luat geanta cu lucrurile cu care a venit, i-am aruncat-o în brațe și i-am spus să meargă la fetele lui cărora le-a dat un apartament cu patru camere și văzând că nu vrea să iasă afară l-am prins de mână și l-am împins afară din apartament, iar acesta a căzut pe holul blocului. La data de 23 august 2012 a precizat că nu a lovit-o pe partea vătămată.

În cursul judecății inculpatul a nuanțat semnificativ declarații arătând că în seara zilei de 14 ianuarie 2012 i-a cumpărat medicamente tatălui său, iar când s-a întors acasă, le-a găsit acolo pe sora sa C. I. și o nepoată care încercau să o convingă pe partea vătămată să meargă să locuiască cu ele întrucât au patru camere, când de fapt știau că peste două zile tatăl meu urma să primească pensia. Partea vătămată își adunase lucrurile însă inculpatul l-a tras de mână ca să intre în apartament și atunci s-a împiedicat și s-a lovit cu fața în ușa de metal și a început să îi curgă sânge, iar eu am sunat la salvare. Iar după ce au plecat sora și nepoata acesteia l-am șters de sânge și i-a spus că dacă vrea să meargă la sora mea căreia i-a dat patru camere. Instanța observă mai întâi grija inculpatului față de tatăl său (i-a cumpărat medicamente, l-a șters de sânge și a chemat salvarea), în contradicție cu împrejurarea că ulterior acestui eveniment tatăl său a fost internat într-un centru pentru bătrâni unde nu a mai fost vizitat până la data decesului din data de 10 februarie 2012, precum și contradicțiile vădite cu privire la împrejurarea care a determinat ieșirea părții vătămate din apartament, respectiv dacă a vrut să plece sau a fost scos afară din apartament de către inculpat. Această contradicție este numai aparentă văzând modul ostentativ cu care inculpatul reproșează apartamentul cu patru camere dat uneia intre surori, precum și declarația martorei P. D. L. care a văzut-o pe partea vătămată dezbrăcată, ceea ce relevă mai degrabă caracterul intempestiv și forțat de a părăsi locuința. De altfel, martora M. -C. M. L., una dintre surorile inculpatului a relevat starea conflictuală generală din familie și a arătat că tatăl său nu a fost chemat să locuiască împreună cu ea și cu cealaltă soră C. I., cele două având locuința comună, respectiv un apartament cu patru camere situat în C. -N., pe str. Venus, primit de la părinți în urma divorțului lor.

Este cert așadar că pe fondul conflictual referitor la modul în care partea vătămată a împărțit bunurile pe care le avea între copii, în seara de 14 ianuarie 2012, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri părții vătămate, aceasta încercând să fugă din apartament, moment surprins de către cei doi martori. De altfel, agresiunile au fost relevate și de către partea vătămată la momentul formulării plângerii prealabile, iar leziunile au fost puse în evidență și de buletinul de ieșire din spital emis la data de 18 ianuarie 2012.

Fapta inculpatului C. A. I. care, la data de 14 ianuarie 2012 i-a aplicat părții vătămate C. I., tatăl său în vârstă de 79 de ani, mai multe

lovituri cu pumnii și picioarele cauzându-i suferințe fizice, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1^1 din C.pen.

La individualizarea pedepsei instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, gradul de pericol social al faptei raportat la intensitatea agresiunii, chiar dacă a fost relevată numai de declarațiile martorilor și de constatările medicilor curanți, de disprețul manifest al inculpatului față de partea vătămată c a urmare a împărțirii averii de către aceasta, de lipsa de empatie față de o rudă apropiată, în vârstă și suferindă de mai multe afecțiuni, care de altfel i-au cauzat decesul la puțină vreme după evenimente. Lipsa de empatie este relevată și de cinismul cu care inculpatul a simulat în fața instanței grija deosebită față de partea vătămată,

căreia îi procura medicamente și pentru care a anunțat serviciul de ambulanță după eveniment.

În baza art. 180 al. 1^1 din C. pen. a fost condamnat inculpatul C. A.

I. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe, pedeapsă pe care inculpatul o va executa în regim de detenție, întrucât instanța nu a identificat nicio rațiune suficientă pentru care să considere că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care crează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice.

S-a constatat că partea vătămată C. I., în prezent decedată, nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata cheltuieli de judecată avansate de stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul C. A. I. , solicitând prin apărător, având în vedere disp.art.27 pct.3 C.pr.pen., potrivit căruia acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea T. ului C. . Pe fondul cauzei, solicită admiterea recursului ,casarea sentinței atacate și rejudecând să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a C.pr.pen. în principal ,arătându-se în motivare că probele dosarului nu dovedesc vinovăția inculpatului,iar în secundar achitarea în baza art.10 lit.b rap.la art.18/1 C.pen.De asemenea,s-a solicitat ca în urma reindividualizării pedepsei,instanța să se orienteze spre pedeapsa amenzii sau a suspendării condiționate a executării pedepsei .

Analizând sentința atacată,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:

Raportat la excepția competenței materiale a judecării prezentului recurs,Curtea o va respinge raportat la disp.art.180 al 3 C.pen. în care se prevede că în cazul faptelor prev.la al.1/1 și 2/1 C.pen. ,respectiv agresiuni săvârșite asupra membrilor familiei,acțiunea penală se pune în mișcare și din oficiu,coroborat cu prev. art.27 pct.3 C.pr.pen. care arată că tribunalul,ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva sentințelor pronunțate de judecătorii privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Prin urmare,cum în speță acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu,Curtea apreciază că este competentă a soluționa prezentul recurs.

Pe fondul cauzei,Curtea apreciază ca nefondat recursul inculpatului,sens în care-l va respinge.

Astfel ,pe baza probatoriului administrat în cauză,prima instanță a reținut o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1^1 din C.pen.,constând în aceea că ,în seara de 14 ianuarie 2012, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri părții vătămate,care era tatăl său, acesta încercând să fugă din apartament, moment surprins de către cei doi martori ai cauzei.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei,solicitând achitarea sa,însă vinovăția acestuia este dovedită cu declarațiile celor doi martori,Glava I. și P. D.

L. ,vecinii inculpatului,procesul verbal încheiat de organele de poliție (f.7,8) chemate la fața locului de către martorul Glava I. ;de altfel, agresiunile au fost relevate și de către partea vătămată la momentul formulării plângerii prealabile

(f.10,11), iar leziunile au fost puse în evidență și de buletinul de ieșire din spital emis la data de 18 ianuarie 2012 (f.20).

Cât despre solicitarea de se dispune achitarea inculpatului în baza art. în baza art.10 lit.b rap.la art.18/1 C.pen.,și aceasta va fi respinsă ca neîntemeiată,fapta inculpatului de a-și agresa tatăl prezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni,valoarea socială apărată de textul de lege,respectiv integritatea corporală sau sănătatea, fiind încălcată.

Trecând apoi la sancționarea inculpatului ,instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art.72 C.pen.,respectiv atât circumstanțele reale ale cauzei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului ,respectiv gradul de pericol social ridicat al infracțiunii,având în vedere gradul de rudenie dintre inculpat și partea vătămată,aceasta fiind tatăl inculpatului, dar și atitudinea nesinceră a acestuia ,precum și lipsa antecedentelor penale,instanța analizând temeinic și argumentând judicios toate aspectele care au fost avute în vedere la stabilirea pedepsei.

Față de toate aceste aspecte,Curtea apreciază că prima instanță a realizat o judicioasă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului,atât în ceea ce privește cuantumul acesteia cât și modalitatea de executare, neimpunându-se modificarea acestora,iar pedeapsa va fi în măsură să contribuie la reeducarea acestuia și la prevenirea săvârșirii pe viitor de noi fapte antisociale.

Prin urmare,în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. A. I. împotriva sentinței penale nr. 970 din 18 septembrie 2013 a Judecătoriei C. -N.

.

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 decembrie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

L.

H. I.

M.

V.

V. A.

GREFIER,

L. C.

Dact.I.M./Dact.S.M 4 ex./_

Jud.fond. L. M.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1679/2013. Lovire sau alte violențe