Decizia penală nr. 1088/2013. Tâlhărie

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 1088/R/2013

Ședința publică din 05 septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	B., judecător
JUDECĂTORI	: A.	D. L.
	: M.	R.
GREFIER	: L.	A. S.

Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul B. H. A. împotriva sentinței penale nr. 537 din data de 29 aprilie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind pe inculpații B. C. T.

V., B. H. A. și M. L., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, dat în dosar nr. 1180/P/2012, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2¹lit. a Cod penal.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul B. H.

A. asistat de apărător ales, avocat Secară I. D., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 14 ).

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului B. H. A., solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 537 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca și achitarea inculpatului B. H. A., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie raportat la art. 11 alin. 2 lit. a Cod penal. Astfel, în concordanță și cu motivele de recurs arată că instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului B. H. A. faptul că acesta a fost coautor la infracțiunea de tâlhărie. Ori, susține că din întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv din declarațiile date de către inculpat în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței, precum și din declarațiile martorilor, reiese, din perspectiva sa, în mod clar, faptul că inculpatul B. H. A. nu a putut avea calitatea de coautor la infracțiunea de tâlhărie, întrucât coparticipația sub forma coautoratului presupune faptul că fiecare dintre făptuitori a avut calitatea de autori, respectiv a săvârșit în mod direct sau indirect infracțiuni specifice atât infracțiunii scop, respectiv infracțiunii de furt, cât și infracțiunii mijloc, infracțiunii de amenințare, fiind vorba despre tâlhărie. În ceea ce privește infracțiunea de furt instanța a reținut faptul că inculpatul B. H. A. a luat cele 6 cutii de pizza, alături de ceilalți inculpați, prin înfrângerea voinței părții vătămate, ca urmare a infracțiunii de amenințare. Ori, conform declarației părții vătămate, arată că acesteia nu i-au fost luate cutiile de pizza, nefiind vorba de o

deposedare a părții vătămate, sens în care precizează că în scara blocului, în momentul în care partea vătămată a intrat, aceasta a menționat faptul că i-a fost frică, respectiv starea de temere indusă de întunericul din scara de bloc și că a lăsat acele cutii în mâna tinerilor care se aflau în acea scară de bloc. De asemenea, în momentul în care partea vătămată a intrat în scara de bloc aceasta era în continuă convorbire telefonică, prin intermediul căștii bluetooth, cu colegul său, respectiv martorul Curtean Tudor. Astfel, datorită faptului că acesta cunoștea anterior existența posibilității ca cei care au efectuat comanda telefonică să nu plătească sau existența unor suspiciuni cu privire la acea adresă, și-a luat toate măsurile de precauție prin faptul că discuta cu colegul său, care, conform declarației date în fața instanței de judecată, l-a asigurat că dacă aude ceva suspicios va suna poliția.

În acest context consideră ca fiind exagerată starea de temere a unei persoane care efectuează livrarea de pizza și care intră într-o scară de bloc neiluminată, având asigurarea din partea colegului aflat la capătul celuilalt fir că va suna poliția în cazul în care va simți ceva suspicios. Prin urmare, apreciază că nu se poate reține ideea de amenințare sau inducere a unei stări de temere, care să stea la baza infracțiunii de tâlhărie. Mai mult, susține că nu se poate discuta despre o deposedare raportat la faptul că inculpatul B. H. A., care se presupune că ar avea calitatea de coautor, nu l-a deposedat pe băiatul cu pizza.

Pentru motivele evidențiate, susține că este exagerată și reținerea în privința inculpatului B. H. A. a faptului că acesta ar fi avut calitatea de coautor la infracțiunea de tâlhărie datorită împrejurărilor în care s-a aflat, respectiv alături de prietenii săi, într-o scară de bloc, a deschis și închis ușa, fiind într-o conversație telefonică cu prietena lui și neavând cunoștință despre faptul că inculpatul B. C. T. V. a efectuat convorbirea telefonică. Consideră că este o măsură exagerată trimiterea inculpatului în judecată și condamnarea acestuia, cu precizarea că este un tânăr fără antecedente penale, se află la prima confruntare cu legea penală și că nu a săvârșit infracțiunea.

În consecință, pentru considerentele redate și motivele expuse în cererea de recurs, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și achitarea inculpatului B. H. A. .

Reprezentanta M. ui P. susține că în cauză nu este o infracțiune de tâlhărie tipică, respectiv prin acte directe nemijlocite de lovire sau de amenințare, fiind vorba despre o situație atipică, în care s-a reținut infracțiunea de tâlhărie ca urmare a temerii create în raport de toate împrejurările din acel moment. Consideră că este o situație de fapt în care practic fiecare detaliu ar trebui interpretat, cu precizarea că acestea contează. Astfel, arată că s-a dovedit faptul că inculpații au ademenit partea vătămată într-un loc care s-a dovedit a fi o adresă fictivă, comanda fiind făcută la o adresă practic inexistentă, iar ulterior partea vătămată a fost condusă în scara unui bloc, la o altă adresă, iar niciunul dintre inculpați nu locuia în imobilul respectiv și nu aveau nicio tangență cu acesta. În continuare, s-a dovedit faptul că toți erau cu fețele parțial acoperite, au distrus senzorul de mișcare al luminii, au închis ușa și practic s-au aflat la o distanță foarte apropiată de partea vătămată. În consecință, în condițiile redate, respectiv în întuneric, în scara unui bloc închis, cu trei persoane care i-au solicitat pe un ton imperativ pizza pentru care redă textual "este mocca";, adică nu trebuie plătită, semnifică în mod automat inducerea unei stări de teamă și o amenințare implicită, care a fost percepută ca atare de către partea vătămată.

De asemenea, solicită a se observa declarația părții vătămate și a martorului Curtean Tudor, care a arătat, chiar la instanța de judecată, faptul că partea vătămată era speriată și abia vorbea. În acest sens, apreciază că, la modul direct și nemijlocit, partea vătămată s-a simțit amenințată și consideră că

infracțiunea de tâlhărie a fost reținută în mod corect. În consecință, solicită respingerea recursului.

Inculpatul B. H. A., având ultimul cuvânt, nu consideră că a săvârșit infracțiunea de tâlhărie și precizează că nu a discutat cu partea vătămată, pe care nu a amenințat-o, că ușa s-a închis singură și că personal se afla într-o convorbire telefonică.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 537 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr._ s-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații B. C. T.

V., B. H. A. și M. L., ca fiind neîntemeiate.

În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2 ind. 1 lit. a C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c din C.pen. rap. la 76 alin. 1 lit. b C. pen. a fost condamnat inculpatul B. C. T. V., fiul lui C. și M. V., născut în data de_ în C. N., jud. C., domiciliat în C. -N., str. C. M., nr. 85, ap. 27, jud. C., posesor al C.I. seria KX, nr. 3., CNP 1., cetățenie română, studii medii, necăsătorit, ocupație spălător auto, cu antecedente penale la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.

În baza art. 86^1 și 86^2 din C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului B. C. T. V. și a stabilit termenul de încercare de 4 ani.

În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii dispuse.

În baza art. 86^3 al. 1 din C.pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul B. C. T. V. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj;
să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;

În baza 359 din C.p.p. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În temeiul art. 88 al 1 din C. pen. s-a dedus reținerea inculpatului B. C.

T. V. din data de_ .

În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2 ind. 1 lit. a C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a rap. la 76 alin. 1 lit. b C. pen. a fost condamnat inculpatul B. H. A., fiul lui Ahmed și E., născut la data de_ în C. -N.

, jud. C., domiciliat în C. -N., str. P., nr. 8, ap. 42, jud. C., posesor al C.I. seria KX nr. 8., CNP 1., cetățenie română, studii 11 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.

În baza art. 81 și 82 din C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului B. H. A. și s-a stabilit termenul de încercare de 3 ani.

În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii dispuse.

În baza 359 din C.p.p. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În temeiul art. 88 al 1 din C. pen. s-a dedus reținerea inculpatului B. H.

din data de_ .
În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2 ind. 1 lit. a C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a rap. la 76 alin. 1 lit. b C. pen. a fost condamnat inculpatul M. L., fiul lui M. și Gyongyi, născut la data de_ în C. -N.
, jud. C., domiciliat în C. -N., str. F. nr. 9, ap. 5, jud. C., posesor al
C.I. seria KX nr. 7., CNP 1., cetățenie română, studii 8 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 81 și 82 din C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului M. L. și s-a stabilit termenul de încercare de 3 ani.
În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executării pedepselor accesorii dispuse.
În baza 359 din C.p.p. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În temeiul art. 88 al 1 din C. pen. s-a dedus reținerea inculpatului M. L. din data de_ .
S-a luat act că părțile vătămate S. M. cu domiciliul în C. -N., str.
, nr. 12, p. 40, jud. C. și T. C. V. cu domiciliul în C. -N., str. C.

, nr. 84, p. 17, jud. C. nu s-au constituit parte civilă.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. a rap. la art. 118 alin. 4 C. pen. s-a confiscat de la fiecare inculpat suma de 40 de lei.

În baza art. 191 al. 2 in C.p.p. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.

Onorariile avocaților desemnați din oficiu, d-na M. C. R. de 300 lei, d-na MICU D. M. de 300 lei, d-na P. D. E. de 300 de lei, d-na NEAMȚU ILINCA D. de 300 de lei și d-na P. A. I. vor fi avansate din fondurile M. ui Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1180/P/2012, întocmit la data de_ de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub dosar nr._ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B. C. T.

V., B. H. A. și M. L. fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. de art. 211 alin. 1 lit. b și alin. 2 lit. a C. pen..

În fapt, s-a reținut că în data de_, în jurul orelor 22:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul B. C. T. V. a efectuat o comandă telefonică pentru 6 pizza, indicând ca adresă de livrare str. A. ului nr. 5, sc. 1, ap. 27.

În jurul orelor 23:15, ajungând la o adresă menționată ulterior de inculpatul B. C. T. V., și anume pe str. A. ului, nr. 1, sc. V, parții vătămate i s-a deschis ușa de la intrarea în scară de către inculpatul B. H. A.

. În momentul în care partea vătămată a intrat, ușa s-a închis, iar inculpatul B.

H. A. s-a plasat în spatele său. Imediat după ce s-a închis ușa inculpații B.

C. T. V. și M. L. au ieșit de după doi pereți despărțitori, loc unde au stat ascunși pentru a nu fi văzuți de către victimă. În mâna inculpatului M. L. partea vătămată a văzut un obiect strălucitor, respectiv telefonul inculpatului, pe care aceasta l-a perceput datorită fricii ca fiind un cuțit. Imediat după ce a ieșit de după peretele despărțitor inculpatul B. C. T. V. a întrebat-o pe partea vătămată dacă știe că ,,pizzele sunt moca";, iar partea vătămată i-a răspuns negativ. După ce același inculpat a mai întrebat-o odată același lucru pe un ton mai agresiv, partea vătămată i-a întins inculpatului B. C. T. V. cutiile cu pizza pe care le avea într-o mână, iar celelalte au fost luate de inculpatul M. L. . După ce a predat pizza inculpatul B. C. T. V. i-a spus că poate să plece, iar inculpatul B. H. A. i-a deschis ușa pentru a putea ieși. Ulterior plecării părții vătămate, inculpații au luat pizza și au fugit în altă scară pentru a nu fi descoperiți, loc în care au consumat bunurile sustrase.

În vederea soluționării cauzei, în faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică aferentă (f. 7-19 d.u.p.), procesele-verbale de constatare și investigații (f. 20 d.u.p.), declarațiile inculpaților (f. 54-59, 60-66, 67-73 d.u.p.), declarațiile părții vătămate T. C. (f. 22-26 d.u.p.), declarația reprezentantului S.C. Fast&Furious S.R.L. (f. 27), adeverința Asociației de proprietari (f. 29 d.u.p.), declarațiile martorilor Curtean Tudor Iacob și Băluță Alexandru (f. 30-34 d.u.p.), procesele-verbale de recunoaștere după planșa foto și planșele foto aferente (f. 35-46), declarațiile martorilor Gal D. N., B. Codruța și Kreppelsz M. Judit (f. 51-53), fișele de cazier judiciar ale inculpaților (f. 89-91 d.u.p.).

Instanța a audiat inculpații și partea vătămată și a administrat proba testimonială.

Analizând probele administrate instanța a reținut următoarele:

La data de_ inculpații B. C. T. V., B. H. A. și M. L. se aflau în cartierul M., unde, în parcul de pe str. A. ului, începând cu orele 15:00, au început să consume băuturi alcoolice, printre care și o butelie de vin pe care au cumpărat-o de la un magazin pe de aceeași stradă, însă pe care nu au plătit-o pentru că nu aveau bani la ei, urmând să o plătească zilele următoare (declarația inculpatului M. - fila 70 verso dos. UP). În acest context, inculpatul

B. C. T. V. le-a propus de mai multe ori celorlalți doi inculpați să comande pizza și să ,,dea teapă la curier";, respectiv să nu plătească pentru ea. În jurul orelor 17:00 cei trei inculpați s-au despărțit și s-au reîntâlnit în jurul orelor 19-20:00, continuând să consume băuturi alcoolice până pe la orele 22:00. În jurul acestei ore inculpatul B. C. T. V., făcându-i-se foame, a revenit cu propunerea de a ,,trage țeapă";celor de la pizza. (decl. inc. M. L. - f. 70 verso d.u.p., f. 72 d.u.p., inc. B. H. A. - f. 60 verso d.u.p., f. 63 verso d.u.p., f. 65 d.u.p., decl. inc. B. C. T. V. - f. 54 verso. d.u.p., f. 57 verso d.u.p., f. 59 d.u.p.).

Inculpații au hotărât împreună să sune la pizzeria ,,Fast&Furious"; de unde să comande trei pizza pentru care primeau încă trei gratis, urmând ca această comandă să fie livrată pe str. A. ului nr. 5, sc. I, ap. 27, adresă aflată în apropierea domiciliului inculpatului M. L., care locuiește în același imobil, însă într-o altă scară. Cei trei inculpați au hotărât de comun acord să facă această comandă pe adresa anterior menționată, deși niciunul dintre aceștia nu locuia acolo. După acest apel telefonic, cei trei s-au plimbat timp de aproximativ o oră prin împrejurimi (decl. inc. B. C. T. V. - f. 54 verso. d.u.p., f. 57 verso d.u.p., f. 59 d.u.p.).

În jurul orelor 22:30, partea vătămată T. C. V., angajat al pizzeriei

,,Fast&Furious"; a preluat cele 6 pizza împreună cu numărul de telefon al inculpatului B. C. T. V. și s-a deplasat spre adresa indicată în comandă. Ajunsă pe str. A. ului nr. 5, la sc. I, partea vătămată a sunat la interfonul apartamentului 27, moment în care i-a răspuns un bărbat care i-a declarat că acesta nu a comandat pizza. Fiind frig afară, s-a întors la mașină de unde l-a sunat pe inculpatul B. C. T. V. pentru a-i cere lămuriri cu privire la adresă (decl. parte văt. f. 22 d.u.p., f. 24 d.u.p.). Inculpatul i-a spus părții vătămate că a menționat adresa respectivă din eroare, și că adresa corectă ar fi str. A. ului nr. 5, spunând totodată că urmează să aștepte în scară. Partea vătămată s-a urcat în mașină și s-a deplasat spre noua adresă indicată, însă pe drum inculpatul B. C. T. V. a telefonat-o să-i spună că de fapt adresa corectă este str. A. ului nr. 1 sc. V, iar nu str. A. ului nr. 5, cerându-și totodată scuze pentru greșeală (decl. parte văt. f. 22 d.u.p., f. 24 d.u.p., decl. inc. B. C.

T. V. - f. 54 verso. d.u.p., f. 57 verso d.u.p., f. 59 d.u.p.).

Suspicioasă, întrucât anterior au mai fost cazuri în care s-a refuzat plata contravalorii comenzii trimise la adrese de pe aceeași stradă, în timp ce se deplasa spre str. A. ului nr. 1 sc. V, partea vătămată l-a sunat pe martorul Curtean Tudor Iacob, de asemenea angajat al pizzeriei ,,Fast&Furious";, relatându-i cele întâmplate. Acesta din urmă l-a sunat pe inculpatul B. C. T.

V. folosind un alt telefon, rămânând la telefon și cu partea vătămată. Inculpatul i-a relatat și acestuia că a fost doar o greșeală cu privire la indicarea adresei (decl. parte văt. f. 22 d.u.p., f. 24 d.u.p., decl. martor Curtean Tudor Iacob- f. 30 verso d.u.p., f. 32 d.u.p.).

Între timp, cei trei inculpați s-au deplasat în scara V a imobilului situat pe str. A. ului nr. 1, au intrat în scară, iar odată ajunși aici, pentru că lumina pe scară funcționa datorită unui senzor de mișcare, inculpatul M. L. a smuls senzorul și l-a așezat pe tabloul electric (decl. inc. M. L. - f. 67 verso d.u.p., f. 70 verso d.u.p., f. 72 verso d.u.p., decl. inc. B. C. T. V. - f. 55, d.u.p., f. 57 verso d.u.p., f. 59 d.u.p., proces-verbal de cercetare la fața locului-f. 7 verso d.u.p, planșă foto privind aspectele fixate cu ocazia cercetării la fața locului-f. 14 d.u.p.). După ce au distrus senzorul de mișcare al becului, pe scară s-a făcut

,,întuneric beznă, de abia ne vedeam";(dec. inc. M. L., f. 67 verso d.u.p.). În cursul judecății inculpatul și-a nuanțat declarația arătând că am desfiletat becul și l-am spart din greșeală … ca să nu ne vadă un vecin care ne tot alunga de acolo (fila 34), însă numai declarațiile din cursul urmăririi penale se coroborează cu procesul verbal de cercetare la fața locului unde a fost evidențiat senzorul de mișcare găsit rupt.

În continuare, utilizând casca telefonică și menținând convorbirea cu martorul Curtean Tudor Iacob, partea vătămată s-a deplasat spre intrarea în scara V a imobilului situat pe str. A. ului nr. 1, ducând în fiecare dintre mâini o husă în care se aflau câte trei pizza (decl. parte văt. f. 22 d.u.p., f. 24 d.u.p., decl. martor Curtean Tudor Iacob- f. 30 verso d.u.p., f. 32 d.u.p., decl. inc. B. C.

T. V. - f. 57 verso d.u.p.).

Până la sosirea părții vătămate în fața ușii imobilului inculpații B. C.

T. V. și M. L. s-au ascuns după un perete despărțitor, iar inculpatul B.

H. A. a rămas la ușă. (decl. inc. M. L. - f. 70 verso d.u.p., f. 72 d.u.p., decl. inc. B. H. A. - f. 60 verso d.u.p., f. 63 verso d.u.p., f. 65 d.u.p., decl. inc.

B. C. T. V. - f. 54 verso. d.u.p., f. 57 verso d.u.p., f. 59 d.u.p.). Cu privire la acest fapt, inculpatul B. C. T. V. arată că ,,Arăt că eu cu M. am procedat în acest mod, respectiv ascunderea noastră în spatele peretelui, întrucât am dorit să luăm pizza comisionarului, întrucât niciunul din noi nu avea vreun ban asupra lui"; (decl. inc. B. C. T. V. - f. 54 verso-55 d.u.p.).

Când partea vătămată a ajuns în fața ușii imobilului inculpatul B. H. A.

, în timp ce vorbea la telefon, i-a deschis ușa fără să-i zică nimic, iar partea vătămată a intrat. După ce partea vătămată a pătruns aproximativ un metru în scara imobilului ușa s-a închis, fiind prevăzută cu sistem de închidere cu arc, iar inculpatul B. H. A. a rămas în spatele victimei, lângă ușă. În acest moment, de după perete au ieșit inculpații B. C. T. V. și M. L., acesta din urmă având în mână un telefon mobil al cărei cărui ecran reflecta lumina (decl. parte văt. f. 22 verso-23 d.u.p., f. 24 d.u.p., decl. inc. M. L. - f. 70 verso d.u.p., f. 72 d.u.p., decl. inc. B. H. A. - f. 60 verso d.u.p., f. 63 verso d.u.p., f.

65 d.u.p., decl. inc. B. C. T. V. - f. 54 verso. d.u.p., f. 57 verso d.u.p., f. 59 d.u.p.).

Pe un ton relativ ridicat inculpatul B. C. T. V. i-a spus părții vătămate ,,nici unul dintre noi nu are vreun ban, deci pizza e moca!";, iar aceasta i- a replicat ,,deci, nu plătiți?";, răspuns la care inculpatul B. C. T. V. a replicat pe un ton și mai agresiv ,,Pizza e moca!";. În tot acest interval de timp conexiunea telefonică dintre partea vătămată și martorul Curtean Tudor Iacob se derula în continuare prin intermediul unei căști blue-tooth. (decl. martor Curtean Tudor Iacob- f. 30 verso d.u.p., decl. parte văt. f. 23 d.u.p., f. 24 verso d.u.p. f. 26 d.u.p., decl. inc. M. L. - f. 70 verso d.u.p., f. 72 verso d.u.p., decl. inc. B. H.

A. - f. 60 verso d.u.p., f. 63 verso d.u.p., f. 65 d.u.p., decl. inc. B. C. T. V. - f. 55 d.u.p., f. 58 d.u.p., f. 59 d.u.p.).

Speriată, partea vătămată a dat cele două huse conținând câte 3 pizza fiecare, una inculpatului B. C. T. V. și una inculpatului B. H. A. ,

moment în care inculpatul B. C. T. V. i-a spus ,,poți să pleci";, iar inculpatul B. H. A. i-a deschis ușa. Partea vătămată i-a rugat pe inculpații să-i înapoieze măcar husele, aceștia i-au date cele două huse înapoi, după care partea vătămată a fugit la mașină (decl. parte văt. f. 23 d.u.p., f. 24 verso- 25 d.u.p, decl. inc. M. L. - f. 70 verso d.u.p., f. 72 verso d.u.p., decl. inc. B. H.

A. - f. 60 verso d.u.p., f. 64 d.u.p., f. 65 d.u.p., f. ... d.i., decl. inc. B. C. T. V. - f. 55 d.u.p., f. 58 d.u.p.).

Ajunsă în mașină partea vătămată l-a întrebat pe martorul Curtean Tudor Iacob dacă a auzit ce s-a întâmplat, iar acesta i-a răspuns afirmativ și i-a spus să rămână în mașină și să vadă unde merg cei trei inculpați în timp ce el va telefona la poliție. Urmărind intrarea în scara blocului, partea vătămată i-a văzut pe inculpații B. C. T. V. și H. B. Assan în timp ce fugeau spre mașina acesteia, iar când au observat mașina firmei de pizza, cei doi inculpați s-au deplasat spre direcția opusă, și anume spre spatele blocului (decl. parte vătămată

f. 23 d.u.p., decl. martor Curtean Tudor Iacob- f. 30 verso d.u.p.).

După săvârșirea faptei, cei trei inculpați s-au ascuns într-o scară de bloc de pe strada Câmpului unde au consumat o parte din pizza, iar pe restul au aruncat-o (decl. inc. M. L. -f. 71 d.u.p.).

În ceea ce privește prejudiciul material cauzat prin distrugerea senzorului de mișcare atașat becului de pe casa scării, acesta, conform adeverinței întocmite de administratorul Asociației de proprietari ,,A. ului nr. 1 bl. R1";, a fost reparat de inculpatul M. L. (f. 29 d.u.p.)

Instanța, raportat la prevederile art. 69 C. proc. pen., a înlăturat în parte declarațiile date de inculpații atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, pe motiv că nu se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză și nici cu logica propriilor declarații.

Astfel, în mod constant în faza de urmărire penală și în faza de judecată inculpații H. B. Assan și M. L. au declarat că nu au cunoscut intențiile inculpatului B. C. T. V. până în momentul săvârșirii faptei.

Deși inculpatul B. C. T. V. le propusese de nenumărate ori în ziua comiterii faptei ,,să dea o țeapă"; celor de la pizza, cei doi inculpați arată că s-au împotrivit în mod constant. Totodată, aceștia au declarat că nu au auzit când inculpatul B. C. T. V. a telefonat pentru a comanda pizza, conștientizând ceea ce se întâmplă numai în momentul derulării faptelor.

Aceste declarații vin în contradicție cu cele declarate în faza de urmărire penală de inculpatul B. C. T. V., care arată că ,,La un moment dat mie mi s-a făcut foame. În acel moment mie mi-a venit ideea să comandăm 3 pizza+3 pizza gratis. Arăt c ă de co mun acord cu M. L. și H. B. am hotărât să comandăm cele trei pizza"; (f. 55 d.u.p.), tot acesta arătând că ,,L. și A. au aflat când am dat comandă de pizza pentru că erau lângă mine"; (f. 57 verso d.u.p.) și că, ,,când am dat comandă eram împreună cu M. L., zis coco, și B. H. A. ,

înțeleg ându-mă cu e i să dăm comandă de pizza și să nu plătim";(f. 59).

De altfel, însăși declarațiile celor doi inculpați, M. L. și B. H. A., relevă, în mod indirect, cele afirmate de inculpatul B. C. T. V. .

Astfel, în declarația dată în faza de urmărire penală, inculpatul M. L. arată că ,,La un moment dat B. T. mi-a propus mie și lui H. ,,să îl fraierim pe ăla de la pizza";. Noi nu am fost de acord și i-am solicitat s ă s e duc ă el s ingur s ă îl

f raiere asc ă"; , pentru ca mai târziu să arate că ,,nu cunosc momentul când B. a comandat pizza, dar cert este că am p ătruns toț i tre i în scara V a blocului nr. 1";. Faptul că inculpatul M. L. i-a spus inculpatului B. C. T. V. ,,să se ducă el singur să îl fraierească"; relevă împrejurarea că acesta cunoștea planul de derulare a activității infracționale, respectiv faptul că urmau să meargă în scara unui imobil și acolo să indice adresa de livrare. În acest context pare puțin verosimil ca după câteva minute inculpații M. L. și H. B. Assan să meargă cu inculpatul B. C. T. V. fără niciun alt motiv în scara imobilului unde s-a derulat fapta fără să știe sau măcar să conștientizeze motivul pentru care se află acolo. Mai mult, inculpatul M. L. arată că anterior intrări părții vătămate în imobil se afla la ușa de la subsolul imobilului, moment în care declară că ,,am auzit ușa cum se deschide, l-am auzit pe Tudor cum fuge spre ușă și m-am dus și eu după el";. Or, în condițiile în care acesta nu cunoștea planul inculpatului B.

C. T. V. nu există niciun motiv logic pentru care să fi reacționat atât de rapid când s-a deschis ușa de acces în imobil, dat fiind că nu ar fi avut niciun motiv să dorească să vadă cine este persoana care a intrat. În plus, într-o altă declarație dată în etapa de urmărire penală inculpatul M. L. arată că ,,la un moment dat, în timp ce eu eram la ușa de la intrare în beci, am auzit cum lui Tudor i-a sunat telefonul și s-a îndreptat spre ușa de la intrare în scară, s-a uitat pe geam și a spus ,,v ine, v ine ";, apoi a fugit în sus pe scări, în timp ce A. a rămas în dreptul ușii";(f. 70 verso d.u.p.), în timp ce într-o altă declarație, referindu-se la același moment, arată că ,,Tudor ne-a zis, ,,vine ăla că am dat comanda";. Este evident faptul că reacția rapidă a inculpatului M. L. de a pleca de la ușa subsolului spre intrarea în imobil se datorează faptului că inculpatul B. C. T. V. a indicat sosirea părții vătămate. Mai mult, felul în care, după propriile declarații, inculpatul B. C. T. V. s-a referit la sosirea părții vătămate, respectiv

,,vine ăl a";, indică faptul că toți trei inculpații cunoșteau ceea ce urmează să se întâmple. Acestea toate desigur, pe lângă argumentul suplimentar că în cursul urmăririi penale a declarat că a rupt senzorul de mișcare, împrejurare pe care nu avea cum să o cunoască dacă inculpatul însuși ar fi rupt acel senzor (de altfel a și

achitat contravaloarea lui), cu un scop mult mai precis decât acela că un vecin l- ar fi scos afară din scară, de vreme ce, cu sau fără senzorul de mișcare, acel vecin nu ar fi putut auzi când se aprinde lumina.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B. H. A., după ce acesta relatează în mai multe declarații solicitarea inculpatului B. C. T. V. de a ,,da

țeapă"; celor de la pizza, într-o primă fază, foarte evaziv arată că ,,nu rețin să-l fi văzut pe B. să comande pizza";(f. 63 verso d.u.p.), pentru ca într-o declarație ulterioară să arate că ,,întrucât eram destul de amețit nu rețin când și în ce circumstanțe a sunat să comande pizza B., d ar ș tiu c ă ne -a z is s ă merge m cu el.Am mers cu el";(f. 65 verso d.u.p.). Rezultă din aceste declarații că deși inculpatul

B. H. A. arată că nu știe momentul când a comandant inculpatul B. C.

T. V. pizza, acesta cunoștea planul infracțional și a acceptat să meargă cu el. Doar în acest mod poate fi interpretată declarația inculpatului care arată că inculpatul B. C. T. V. le-a zis lui și inculpatului M. L. să meargă cu el, iar aceștia au acceptat. Astfel, din declarația inculpatului rezultă că acesta nu a cunoscut momentul formulării comenzii însă cunoștea planul și a acceptat să meargă cu inculpatul B. C. T. V. .

Un alt contra-argument cu privire la declarațiile celor doi inculpați, M.

L. și B. H. A., este și acela că din declarațiile celor trei inculpați rezultă că aceștia au fost tot timpul împreună, iar în acest context inculpatul B. C. T.

V. a avut cel puțin 4 convorbiri telefonice cu privire la pizza în interval de maxim o oră. Astfel, inculpatul B. C. T. V. a telefonat mai întâi pentru a formula comanda, a avut pe urmă prima convorbire cu partea vătămată referitor la adresa greșită, a vorbit a doua dată cu partea vătămată pentru a-i indica în fine adresa corectă și convorbirea cu martorul Curtean Tudor Iacob. Din toate acestea rezultă că este foarte puțin probabil ca cei doi inculpați să nu fi auzit nimic, iar dacă au auzit, chiar presupunând că nu și-au dat acordul la formularea comenzii, să nu fi suspectat nimic având în vedere nenumăratele insistențe ale inculpatului B. C. T. V. din cursul acelei zile legate de

,,țepuirea"; celor de la pizza și faptul că niciunul nu aveau bani asupra lor

(declarația inculpatului M. privind cumpărarea sticle de vin pe care urma să o achite în zilele următoare).

Faptul că cei doi inculpați cunoșteau planul inculpatului B. C. T.

V. reiese și din aceea că în cazul în care s-ar fi împotrivit acestei idei, după cum susțin, pe durata derulării actului infracțional s-ar fi putut desista refuzând să ia parte la desfășurarea acestuia. În schimb, nu numai că cei doi inculpați nu

încercat niciun moment să împiedice consumarea faptei, dar nu au avut nici nimic împotrivă în a participa la consumarea bunurilor sustrase.

Pentru aceleași considerente și în baza aceluiași temei legal, instanța a înlăturat declarația dată de inculpatul B. C. T. V. în faza de judecată cu privire la implicarea celorlalți doi inculpați în ceea ce privește plănuirea faptei. După ce în toate declarațiile date în faza de urmărire penală inculpatul B.

C. T. V. arată că ceilalți doi inculpați cunoșteau faptul că acesta a comandat pizza, cunoscând astfel implicit și planul de ,,țepuire"; a celor de la pizza, în declarația dată în faza de judecată inculpatul revine asupra acestui aspect arătând că cele declarate în faza de urmărire penală nu sunt adevărate,

inculpații B. H. A. și M. L. neștiind că acesta a comandat în cele din urmă pizza și sugerând că aceștia nu au avut nicio implicare în întreaga acțiune infracțională.

Pe lângă argumentele expuse mai sus, instanța a reținut ca și argument în vederea înlăturării celor declarate de inculpatul B. C. T. V. în faza de judecată și faptul că declarația dată în fața instanței abundă în contradicții și descrieri ce nu pot fi susținute din punct de vedere logic. În acest sens, după ce

inculpatul B. C. T. V. arată într-o primă fază faptul că ,,declarația dată în fața procurorului și în prezența avocatului corespunde adevărului";, acesta revine imediat și declară că ,,precizez faptul că deși am declarat în fața procurorului că împreună cu ceilalți doi inculpați am comandat pizza, nu este adevărat";. Acestea nu sunt singurele contradicții din declarația inculpatului dată în fața instanței.

După ce în faza de urmărire penală inculpatul a declarat că ,, eu și M. ne-am ascuns după un perete în spatele scărilor...Eu i-am spus lui H. B. să stea la ușă și să deschidă ușa băiatului cu pizza"; (f. 55 verso d.u.p.), declarație care se coroborează cu declarațiile celorlalți doi inculpați, în declarația dată în fața

instanței acesta arată că ,,inculpatul H. B. era lângă mine când a venit băiatul cu pizza, dar se certa cu prietena sa la telefon și tot închidea și deschidea ușa de la intrarea în bloc";, pentru ca tot acesta să declare, în aceeași declarație dată instanței, că ,,am deschis ușa să intru în scara blocului după ce am luat cele 6 pizza de la băiat";, arătând într-o altă declarație dată în fața instanței că ,,l-am așteptat pe băiatul cu pizza în fața scării și i-am spus în glumă că pizza este moca deși aveam bani să o plătesc";. Asta după ce în mod constant în faza de urmărire penală cei trei inculpați au declarat că întreaga acțiune infracțională s-a derulat în scara blocului, iar nu în fața scării, precum și faptul că niciunul nu aveau bani la ei. De asemenea, cu privire la aceste aspecte însăși declarațiile date de ceilalți doi inculpați în fața instanței vin să contrazică cele alegate de inculpatul B. C.

T. V. .

Prin cele două declarații date în faza de judecată inculpatul B. C. T.

a încercat doar să reducă până la excludere gradul de participație a celorlalți doi inculpați, însă acestea, pe lângă faptul că sunt inconsecvente vin în contradicție și cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, motiv pentru care instanța le-a înlăturat.
Pentru considerentele de fapt de mai sus și pentru cele care vor urma, instanța a respins cererile de schimbare a încadrărilor juridice din infracțiunea de tâlhărie în cea de furt calificat sau de înșelăciune, urmând să rețină încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare.
În drept, fapta inculpaților B. C. T. V., B. H. A. și M. L. care în data de_, în jurul orelor 23:00, după ce au comandat pizza în valoare de 120 de lei conștienți că nu au bani, au intrat în scara V a imobilului situat pe str. A. ului nr. 1 și au distrus senzorul de mișcare de la sistemul de iluminat pentru a nu se mai aprinde lumina, iar acolo au așteptat-o pe partea vătămată T. C. V., angajată cu livrarea de pizza la SC ,,Fast&Furious";, iar la sosire inculpatul B. H. A. i-a deschis ușa de acces în scară, rămânând în spatele ei după ce aceasta a intrat, iar inculpații B. C. T. V. și M. L. au ieșit de după un perete despărțitor unde erau ascunși pentru a nu fi văzuți și inculpatul B. C. T. V. i-a spus de două ori pe un ton imperativ părții vătămate ,,pizza e pe moca";, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1 lit. b și alin. 2^1 lit. a C. pen..
Infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 C. pen. este o infracțiune complexă în a cărei conținut intră furtul, ca infracțiune scop-principală, și un act de violență sau amenințare, ca infracțiune mijloc-subsidiară.
Astfel, sub aspectul laturii obiective trebuie analizată atât existența unui act de luare specific infracțiunii de furt, cât și existența unei constrângeri, în sens larg, specifică infracțiunii de violență sau amenințare.
Totodată, în cazul coparticipației penale sub forma coautoratului în materia infracțiunii de tâlhărie nu este necesar ca toți coautori să săvârșească ambele fapte care intră în conținutul infracțiunii de tâlhărie, fiind suficient ca unii să săvârșească acțiuni specifice infracțiunii scop, iar alți acțiuni specifice infracțiunii mijloc.
1. Cu privire la infracțiunea de furt
  În ceea ce privește componenta privitoare la furt, raportat la prezenta cauză, latura obiectivă constă în fapta inculpaților B. C. T. V. și B.
  H. A. care au luat cele 6 pizza de la partea vătămată T. C. V. prin înfrângerea voinței acesteia urmare a amenințării. Ca rezultat a acțiunii
  inculpatului B. C. T. V. s-a produs o imposedare a acestuia și o deposedare a părții vătămate. De altfel, acesta a recunoscut constant că a comandat cele 6 pizza deși știa că nu are banii necesari să le plătească, plănuind să le ,,fure"; de la persoana care livra pizza (f. 55 verso d.u.p.).
  În ceea ce privește latura subiectivă, din cele expuse cu privire la starea de fapt rezultă că toți cei trei inculpați au săvârșit fapta cu forma de vinovăție prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a, respectiv intenție directă. Astfel, aceștia au plănuit întreaga desfășurare a activității infracționale, urmărind să sustragă cantitatea de pizza comandată și să evite să plătească pentru ea, mai ales că nici nu aveau bani asupra lor. Rezultă așadar că inculpați nu doar că au prevăzut rezultatul, respectiv deposedarea ilegală a părții vătămate și imposedare acestora, ci au și urmărit producerea acestui rezultat.
  Raportul de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de partea vătămată și activitatea infracțională a inculpaților reiese din modul de săvârșire a faptei.
2. Cu privire la infracțiunea de amenințare

Sub aspectul laturii obiective infracțiunea de amenințare presupune existența unei acțiunii prin care o persoană este avertizată că va fi expusă unui anumit pericol sau va suferi un prejudiciu iminent și injust. Prin acțiunea de amenințare autorul urmărește să inducă victimei starea de teamă astfel încât aceasta să nu mai aibă libertatea voinței sale.

Pentru a fi în prezența infracțiunii de amenințare nu trebuie ca amenințarea cu răul pe care ar putea să-l sufere victima să fie una explicită, putând fi și una implicită, sugerată de către autor și construită sub forma ansamblul de acțiuni care chiar dacă luate individual nu au aptitudinea de a crea o stare de temere, atunci când sunt unite într-un act unic pot conduce la un atare rezultat, după cum este și în prezenta cauză.

Astfel, amenințarea a fost rezultatul unor acțiuni și circumstanțe conjuncte, plănuite de inculpații în scopul înfrângerii voinței părții vătămate. Prin trimiterea părții vătămate, prima facie¸la mai multe adrese greșite, la o oră târzie aproape miezul nopții, s-a conturat o stare de tensiune în ceea ce o privește pe aceasta. Pe urmă, ajunși înainte părții vătămate la locul faptei, inculpatul M.

L. a distrus senzorul de mișcare atașat corpului de iluminat aflat pe casa scări astfel încât să nu se mai aprindă lumina, iar în întuneric, inculpații M. L. și

C. T. V. s-au ascuns după un perete despărțitor, în timp ce inculpatul B. H. A. a așteptat până ce partea vătămată s-a apropiat de ușă, moment în care i-a deschis ușa, iar după ce aceasta a intrat și ușa s-a închis a rămas în spatele ei. Odată de partea vătămată a intrat au ieșit de după perete și inculpații M. L. și B. C. T. V. .
În mod evident, până și doar starea de întuneric, la care se adaugă închiderea uși și rămânerea în spate a inculpatului B. H. A., dublate de ieșirea bruscă a celorlalți inculpați de după perete au fost de natură a crea o stare de temere rezonabilă a părții vătămate. Însă la toate acestea trebuie adăugate elementele imediat următoare care au fost condus la augmentarea temerii părții vătămate. Astfel, imediat după ieșirea de după perete, inculpatul B.
T. V. a anunțat-o pe partea vătămată că nu are banii să plătească valoarea comenzii spunându-i că ,,pizza e moca";. Repetarea, la răspunsul negativ al părții vătămate, pe un ton mai agresiv, a aceleași sintagmei, ,,pizza e moca";, nu a avut decât rolul să sublinieze amenințarea implicită comisă de inculpat.

La toate aceste elemente trebuie adăugat faptul că toți inculpații erau îmbrăcați în haine închise la culoare, purtând totodată mănuși în mâini și fulare și căciuli, fiindu-le astfel acoperită parțial fața (dec. inc. M. L., f. 68 d.u.p.). Mai mult, inculpatul M. L. avea în mână un telefon cu o carcasă lucioasă,

care, pe fondul întunericului și a stării de temere, a fost perceput de către partea vătămată ca fiind un cuțit.

Puternica stare de temere în care se afla partea vătămată la acel moment rezultă atât din declarația sa dată în fața instanței da, am data pizzele de frică, cât și din declarațiile martorului Curten Tudor Iacob, care arată că parte vătămată, T. C., ,,era foarte speriat";, considerație formulată de martor în baza faptului că ,,avea vocea schimbată și sufla greu"; (f. 30 verso d.u.p.), dar și din declarațiile inculpaților. Astfel, inculpatul B. C. T. V. declară că

,,am ses iz at l a mo men tul respec tiv f ap tul c ă b ăiatul cu p izz a er a sper iat întrucât în scară era întuneric, noi eram trei persoane, iar eu cu M. am apărut dintr-o dată de după perete și ne-am îndreptat spre acesta";(f. 55 d.u.p.). În același sens, inculpatul B. H. A. a arătat că ,,bănuiesc că băiatul cu pizza s-a speriat intrând în scara unde eram noi 3, iar unul dintre noi a spus ,,sunt moca";. Sincer eum-aș f i sper iat în această situație";, ,,sunt conștient că băiatul cu pizza s-a speriat de noi"; (f. 65 verso d.u.p.), iar inculpatul M. L. declară că ,,eu mă gândesc că acel tânăr s-a speriat de noi văzând că noi suntem trei";. Din aceste declarații rezultă în mod evident faptul că inculpații cunoșteau că procedând în acest mod cu privire la infracțiunea de furt urmau să-i creeze părții vătămate o stare de puternică temere, fiindu-le astfel mai ușor să-i înfrângă voința cu privire la cedarea bunurilor.

Faptul că, la final, partea vătămată a dat mâna cu inculpatul M. L., care se afla la aproximativ un metru de aceasta, iar pe urmă a ieșit și a fugit spre mașină, nu este decât o expresie a stării de puternică temere în care se afla aceasta. Acționând în acest mod, partea vătămată nu a urmărit decât să nu se precipite situația, astfel încât aceasta să poată scăpa.

S-a constatat așadar că starea de temere a fost una rezonabilă raportat la situația de fapt și a fost creată de către cei trei inculpați în mod voit, pentru a determina partea vătămată să predea bunurile pe care le avea supra sa și în scopul însușirii pe nedrept a bunurilor de către inculpați.

În ceea ce privește latura subiectivă, din cele arătate mai sus rezultă că inculpați cunoșteau faptul că alegând să acționeze într-un astfel de mod vor produce părții vătămate o stare de puternică temere. Or, este evident că au ales să acționeze în acest mod numai pentru a determina partea vătămată să nu se opună actului de sustragere ce intră în componența infracțiunii de furt. Cu alte cuvine, amenințarea a fost doar mijlocul prin care inculpații urmăreau să săvârșească infracțiunea de furt. Din toate aceste elemente rezultă că inculpații nu doar că au prevăzut că felul în care vor acționa va fi perceput de victimă ca o amenințare implicită, dar au și urmărit să producă un astfel de rezultat, săvârșind astfel fapta cu forma de vinovăție prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen., respectiv intenție directă. Cu privire la intensitatea temerii induse părții vătămate instanța a reținut că aceasta a fost una proporțională cu scopul urmărit, căci, dacă bunurile ar fi fot de o valoare ridicată partea vătămată ar fi opus o anumită opoziție, însă, în situația dată, partea vătămată a reacționat rezonabil considerând că, deși îi era teamă de o bătaie, riscul unei opoziții fizice sau verbale, acceptând un conflict în care ar fi fost dezavantajată, pentru a proteja șase pizza este inacceptabil. Acest a fost și calculul simplu al celor trei inculpați, care știau că organizând spațiul infracțional în maniera în care au făcut-o vor întâmpina o rezistență minimă din partea părții vătămate, care va

încerca mai degrabă să părăsească în grabă locul infracțiunii.

Totodată, raportat la ora săvârșirii faptei, respectiv 23:00, instanța a reținut incidența formei agravate a infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. b C. pen., respectiv săvârșirea faptei în timpul nopții. De asemenea, având în vedere forma de participație a co-autoratului și modul de săvârșire a

faptei, instanța a reținut și calificată prevăzută de art. 211 alin. 2 ind. 1 lit. a C. pen., respectiv săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună.

În ceea ce-i privește pe inculpații B. H. A. și M. L., instanța a reținut că anterior săvârșirii faptei aceștia au avut o comportare bună în, fiind pentru prima dată în contact cu legea penală. În plus, aceștia nu sunt cunoscuți ca având comportamente antisociale, inculpatul B. H. A. fiind elev în clasa a XII-a, iar inculpatul M. L., deși are doar 8 clase, este integrat în comunitate, niciunul dintre ei nefiind percepuți de către mediul social ca un factor de risc. În acest context, referitor la cei doi inculpații, comportamentul acestora contrar legii penale se relevă fiind unul accidental, nesusținut de fapte antisociale anterioare. Pentru aceste motive, instanța a reținut incidența atenuantei legale prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a C. pen., respectiv conduita bună a inculpaților înainte de săvârșirea faptei.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B. C. T. V. instanța a reținut că acesta a colaborat cu organele judiciare, nesustrăgându-se de la efectuarea actelor de urmărire penală și judecată și a respectat obligațiile impuse prin Ordonanța pentru obligarea de a nu părăsi localitatea impuse a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (f. 80 d.u.p.). Prezența la termenele de judecată și în fața organelor de urmărire penală se constituie într-o formă adecvată de colaborare cu organele de judiciare. Totodată, deși în faza de judecată a revenit asupra celor declarate, în faza de urmărire penală inculpatul a fost sincer cu organele de urmărire penală descriind în mod complet felul în care s-au derulat faptele. În considerarea acestor elemente, în temeiul art. 74 alin. 1 lit. c din C.pen., instanța a să reținut inculpatului existența unei circumstanțe atenuante judiciare.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților B. C. T.

V., B. H. A. și M. L. instanța a avut în vedere atât scopul sancționator, reeducator preventiv pe care trebuie să îl aibă pedeapsa aplicată conform art. 52 C. pen., cât și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Ca și element comun de individualizare, limitele de pedeapsă stabilite cu privire la toți cei trei inculpați, conform art. 211 alin. 2 ind. 1 C. pen. este de la 7 la 20 de ani, limite care au fost reduse conform art. 74 rap. la art. 76 alin. 1 lit. b

C. pen. Tot ca element comun de individualizare, instanța a avut în vedere prejudiciul material relativ redus ca urmare a săvârșirii faptei, respectiv 120 de lei.

Ca elemente particulare de individualizare instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei rezultat din gradul de participare al fiecărui inculpat la săvârșirea faptei, prejudiciul produs, motivele care au determinat săvârșirea faptei și persoana inculpaților.

Astfel, inculpatul B. C. T. V. este cel care a inițiat acțiunea infracțională, el fiind participantul care a venit cu ideea săvârșirii faptei și cel care i-a convins și pe ceilalți doi inculpați să accepte să participe. Totodată, acesta a fost cel care a avut rolul cel mai activ în săvârșirea faptei, el fiind cel care a comandat pizza și care i-a solicitat parții vătămate să-i dea gratis pizza comandată, luându-o de la aceasta și spunându-i că poate să plece.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B. C. T. V. instanța a reținut de asemenea că motivul care l-a determinat pe acesta să săvârșească fapta nu este unul voluptoriu ci unul ce emerge din necesitățile biologice, acesta declarând că a hotărât să săvârșească fapta fiindu-i foame și neavând bani. Instanța a reținut și faptul că inculpatul a fost persoana cea mai învârstă din grupul infracțional, având 23 de ani la data săvârșirii faptei, ceea ce a potențat posibilitatea acestuia de control asupra celorlalți doi inculpați. În plus, instanța a

avut în vedere și faptul că acesta este necăsătorit, de ocupație spălător auto, iar din fișa de cazier judiciar rezultă că a mai fost anterior sancționat cu amendă administrativă pentru săvârșirea unor fapte împotriva unor fapte contra patrimoniului, precum și la aplicarea unei amenzi penale pentru săvârșirea altei infracțiuni.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, 2 ind. 1 lit. a

pen., cu reținerea art. 74 alin. 2 C. pen. rap. la art. 76 alin. 1 lit. b C. pen., instanța, în vederea formării unei atitudini corecte față de ordinea de drept și comunitatea în care trăiește a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni.
Ca modalitate de executare a pedepsei, având în vedere că pedeapsa aplicată nu depășește 4 ani, iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii, instanța, apreciind că reeducarea inculpatului se poate face și fără executarea pedepsei în regim de detenție, a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei, conform art. 86 ind. 1 C. pen., iar conform art. 86 ind. 2 C. pen. a stabilit un termen de încercare de 4 ani și 3 luni, având în vedere că în epoca contemporană săvârșirii infracțiunii care face obiectul cauzei de față inculpatul a săvârșit alte fapte cu relevanță penală, precum și o altă infracțiune, ceea ce presupune un comportament antisocial pronunțat.
Totodată, în temeiul art. 86 ind. 3 C. pen. alin. 1, instanța a stabilit pe durata termenului de încercare următoarele obligații în sarcina inculpatului:
1. să se prezinte conform programului fixat la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la serviciul de probațiune;
2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
3. să comunice și să justifice orice schimbare a locului de muncă;
4. să comunice informațiile necesare pentru a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul prevederilor art. 359 C. proc. pen., instanța a atras atenția inculpatului că, în baza art. 86 ind. 4 C. pen., în cazul în care acesta nu își va respecta obligațiile stabilite în sarcina sa, ori va săvârși o nouă infracțiune în termenul de încercare se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B. H. A., a reținut că, deși coautor, acesta a avut un rol mai redus în săvârșirea faptei, decât inculpatul B. . De asemenea instanța a avut în vedere că inculpatul este la primul contact cu legea penală că este necăsătorit și fără loc de muncă, fiind elev în clasa a XII, și că are 19 de ani. Totodată, instanța a reținut și faptul că acesta s-a împotrivit inițial propunerii inculpatul B. C. T. V. cu privire la săvârșirea faptei, cedând în cele din urmă la insistențele acestuia.

Pentru aceste motive, instanța, în temeiul prevederilor art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, 2 ind. 1 lit. a C. pen., cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. a C. pen. rap. la art. 76 alin. 1 lit. b C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 1 an.

În ceea ce privește forma de executare, apreciind că educarea acestuia se poate face și fără executarea în regim de detenție a pedepsei și văzând că pedeapsa aplicată nu depășește trei ani, iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii, instanța a dispus suspendarea condiționată a acesteia conform art. 81 alin. 1 C. pen., stabilind totodată, conform art. 82 alin. 1

C. pen. un termen de încercare de 3 ani.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., instanța a atras atenția inculpatului că săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de încercare conduce la revocarea suspendării condiționate conform art. 83 C. pen..

Inculpatul Micluș L., la fel ca și inculpatul B. H. A., deși coautor, a avut un rol secundar în săvârșirea infracțiunii ce constituie obiectul cauzei. Privitor la persoana acestuia, instanța a reținut că acesta are 20 de ani, studii 8 clase, este necăsătorit, nu are ocupație și este la primul contact cu legea penală, neavând, conform fișei de cazier judiciar, antecedente penale.

Totodată, instanța a reținut și faptul că acesta s-a împotrivit inițial propunerii inculpatul B. C. T. V. cu privire la săvârșirea faptei, cedând în cele din urmă la insistențele acestuia.

În plus, instanța a avut în vedere și că inculpatul a reparat prejudiciul cauzat prin distrugerea senzorului de mișcare atașat corpului de iluminat din casa scării.

C. pen. un termen de încercare de 3 ani.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța, văzând decizia I.C.C.J nr. LXXIV pronunțată în recurs în interesul legii, obligatorie conform art. 414 ind. 5 alin. 4 C. proc. pen. și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului dedusă din cauzele Hirst c. Marii Britanii și Sabou și Pârcălab c. României, apreciază că, raportat la fapta concret comisă, la gradul de pericol social al acesteia și la vârsta și persoana inculpaților, fiecare dintre cei trei inculpați sunt incompatibili cu dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și cu dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care, în temeiul art. 71 C. pen. a interzis fiecărui inculpat pe durata executării pedepsei principale drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen., iar conform art. 71 alin. 5, a suspendat executarea pedepsei accesorii, cu privire la fiecare dintre inculpați, pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 C. pen., instanța a luat act de faptul că inculpatul B. C.

T. V. a fost reținut în baza Ordonanței de reținere din data de_ pe o durată de 24 de ore, începând cu data de_ ora 14:30 (f. 74 d.u.p.), că inculpatul B. H. A. a fost reținut în baza Ordonanței de reținere din data de_ pe o durată de 24 de ore, începând cu data de_ ora 14:30 (f. 75 d.u.p.) și că inculpatul M. L. a fost reținut în baza Ordonanței de reținere din data de_ pe o durată de 24 de ore, începând cu data de_ ora 16:10 (f. 76 d.u.p.)

În ceea ce privește latura civilă, instanța a reținut că partea vătămată T. C.

V. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar S. M., reprezentantul SC ,,Fast&Furious"; SRL, deși a declarat că se parte civilă în etapa de urmărire penală, nu a precizat cuantumul prejudiciului. Or, simpla declarație de constituire de parte civilă în lipsa oricărei indicări a prejudiciului nu poate avea ca efect transformarea părții vătămate în parte civilă. Condiția privitoare la indicarea prejudiciului reiese din necesitatea instanței de a putea analiza toate cele patru condiții privitoare la angajarea răspunderii delictuale, respectiv faptă

ilicită, vinovăție, prejudiciu și raport de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.

Având în vedere faptul că prejudiciul nu a fost recuperat de la inculpați, în temeiul art. 118 alin. 1 lit. a rap. la art. 118 alin. 4, instanța a dispus confiscarea de la inculpați a sumei de 120 de lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, respectiv 40 de lei de la fiecare.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 191 C. proc. pen., instanța a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Onorariile avocaților desemnați din oficiu, urmează să fie înaintate din fondurile M. ui de Justiție în temeiul art. 191 alin. 1 C. proc. pen.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B. H. IA. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și achitarea sa, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. d C.pr.pen. pe considerentul că, în esență, a acționat fără intenția de a-l amenința pe partea vătămată și fără a avea cunoștință de intențiile coinculpatului B. Cărciun T. V. .

Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, concluzionând în mod corect că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunii de tâlhărie pentru care au fost trimiși în judecată.

Instanța de control judiciar își însușește în totalitate argumentația primei instanțe care a stat la baza pronunțării hotărârii de condamnare, din considerentele sentinței atacate reieșind că instanța de fond a analizat în mod detaliat și pertinent apărările inculpatului recurent, înlăturându-le în mod argumentat.

Fără a relua întregul raționament al primei instanțe, Curtea va sublinia împrejurarea că în mod temeinic s-a reținut că deși nu a fost vorba de vreo acțiune de amenințare implicită, întregul mod de concepere a planului infracțional precum și cel de derulare al evenimentelor dovedesc fără dubiu faptul că partea vătămată T. C. V. nu a remis cele șase pizza de bună voie inculpaților, ci sub imperiul unei stări de frică și de temere determinate de constrângerea morală care s-a exercitat asupra sa în condițiile expuse în considerentele sentinței atacate (pe timp de noapte, în scara unui bloc, fiind într- o evidentă inferioritate numerică, la solicitarea amenințătoare a inculpatului B. care a repetat apăsat "pizzele sunt mocca";, timp în care coinculpatul recurent a stat în fața ușii de intrare în bloc, blocând practic orice tentativă de scăpare a părții vătămate). Este evident că într-un astfel de context orice rezistență a părții vătămate ar fi fost inutilă și ar fi condus doar la escaladarea conflictului, situație pe care aceasta a încercat să o evite de teama propriei sale siguranțe.

Este deci limpede că în cauză nu este vorba de o infracțiune de tâlhărie tipică, respectiv prin acte directe nemijlocite de lovire sau de amenințare, fiind vorba despre o situație atipică, în care s-a reținut infracțiunea de tâlhărie ca urmare a temerii create în raport de toate împrejurările din acel moment. Inculpații au acționat în coautorat deoarece între ei exista deja coeziunea psihică necesară chiar dacă la început au avut unele rețineri (inculpații B. H. A. și

L. ), comanda fiind făcută la o adresă practic inexistentă, iar ulterior partea vătămată fiind condusă în scara unui bloc, la o altă adresă, niciunul dintre inculpați nelocuind în imobilul respectiv.
În același sens sunt și declarațiile părții vătămate și ale martorului Curtean Tudor, care a arătat, chiar la instanța de judecată, faptul că partea vătămată era speriată și abia vorbea pe parcursul incidentului și după.
Toate aceste argumente infirmă susținerile inculpatului recurent în sensul că ar fi acționat fără intenția de a-l tâlhări pe partea vătămată, sens în care în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. și neconstatând din oficiu alte motive de nelegalitate ale sentinței recurate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. H. IA. împotriva sentinței penale nr. 537 din 29 aprilie 2013 a Judecătoriei C. N. .
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. recurentul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. H. IA. (fiul lui Ahmed și E., născut la data de_ în C. -N., jud. C., domiciliat în C. -
, str. P., nr. 8, ap. 42, jud. C., posesor al C.I. seria KX nr. 8., CNP 1.

, cetățenie română, studii 11 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale) împotriva sentinței penale nr. 537 din 29 aprilie 2013 a Judecătoriei C.

N. .

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 5 septembrie 2013 .

PREȘEDINTE,			JUDECĂTORI,
M. B.	A.	D. L.	M. R.

GREFIER,

L. A. S.

Red.A.D.L./dact.L.C.C.

3 ex./_ Jud.fond: L. M.

← Decizia penală nr. 331/2013. Tâlhărie		Decizia penală nr. 118/2013. Tâlhărie →

Decizia penală nr. 1088/2013. Tâlhărie

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1088/2013. Tâlhărie