Decizia penală nr. 990/2013. Tâlhărie

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 990/R/2013

Ședința publică din 24 iulie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	R., judecător
JUDECĂTORI	: L.	M.
	: V.	G.
G.: L.	A.	S.

Ministerul Public reprezentat prin VIOLETA TRĂISTARU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BAIA MARE, de inculpatul M. G. O. și de către inculpatul M. G. I. împotriva sentinței penale nr. 1337 din data de 30 mai 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B. M., privind pe inculpatul M. G. O., trimis în judecată pentru tentativă la săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 21 lit. a, c Cod penal și săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și pe inculpatul M. G. I., trimis în judecată pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 21 lit. a, c Cod penal și săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, ambii prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, dat în dosarul nr. 1275/P/2013.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul M.

G. O., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Mititelu M., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 20 ) și inculpatul

M. G. I., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat

M. Gligor, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 24 ). Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Inculpații Migalca G. O. și M. G. I. arată că își mențin recursurile declarate și că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu. De asemenea, depun la dosar memorii scrise.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentanta M. ui P. susține recursul așa cum a fost formulat și solicită admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței nr. 1337/2013 cu privire la cuantumul pedepselor aplicate fiecăruia dintre cei doi inculpați și, rejudecând, să se reevalueze toate elementele din dosarul cauzei raportat la principiul de individualizare din art. 72 din Codul penal și să se aplice inculpaților sancțiuni la maximul special, sau orientate spre maximul special rezultat în urma aplicării în cauză a dispozițiilor legate de încadrările juridice specifice pentru infracțiunile de

tentativă de tâlhărie și violare de domiciliu, cu reținerea art. 320¹Cod procedură penală și a limitelor determinate conform acestor texte.

În esență, pentru motivele arătate și în memoriu, consideră că sancțiunile aplicate de prima instanță sunt reduse, întrucât faptele comise de inculpați și elementele ce caracterizează persoana celor doi inculpați ar justifica sancțiuni mai mari, din perspectiva caracterului și a pericolului concret al infracțiunilor, care este deosebit de ridicat.

Învederează și oral argumentele ce fac obiectul memoriului și arată, în esență, că acesta se referă la faptul că inculpații au planificat și realizat, în forma tentativei, în ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie și a faptei consumate, în ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu, o activitate infracțională de o complexitate deosebită, cu urmări semnificative, chiar în condițiile în care infracțiunea de tâlhărie a rămas în formă de tentativă.

Susține că este legală calificarea faptelor și că multiplele agravate au fost reținute corect de către instanță, la care se adaugă elementele concrete și specifice pe care inculpații nici nu le-au contestat.

Opinează că activitatea infracțională a fost planificată cu grijă pentru ca inculpații să-și asigure consumarea infracțiunii, aceștia deplasându-se la locul faptei, cu obiecte specifice realizării efracției, au întrerupt alimentarea cu energie electrică a locuinței părților vătămate, evident, pentru a le pune pe acestea într-o situație defavorabilă și au acționat asupra părților vătămate, respectiv asupra uneia dintre acestea, în forma violenței fizice, cu urmare în îngrijiri medicale, consemnate la 12 - 13 zile de către certificatul medico-legal de la dosarul cauzei și, în final, nerealizarea folosului legat de aspectul patrimonial evident al activității infracționale, aceasta fiind o circumstanță care nu a depins de persoana inculpaților, ci de reacția energică a părților vătămate, pe care aceștia, deși au prevăzut-o, nu au putut să o contracareze.

Totodată, în conformitate cu memoriul formulat și așa cum rezultă din dosarul cauzei, precizează că în aceeași noapte activitatea infracțională a inculpaților a fost mult mai bogată, aceștia planificând mai multe descinderi în locuințele unor persoane fizice, aspect care rezultă și din copia rechizitoriului depusă în dosarul cauzei, aceștia având și alte dosare pe rol.

În acest context, evidențiază faptul că toate faptele planificate în modalitatea expusă au avut aceleași premise ca punct de pornire, respectiv inculpații, cu obiecte care să asigure pătrunderea în locuințe, au pătruns în astfel de locuri, în scopul sustragerii de bunuri, în celelalte cazuri elementele specifice tâlhăriei nerealizându-se tot datorită unor circumstanțe aleatorii, respectiv lipsa de la domiciliu a proprietarilor bunurilor ce au fost sustrase, cazuri în care faptele au fost consumate.

Prin urmare, raportat la toate elementele redate, reținute și de către instanță în esență în cuprinsul motivării, opinează că se impunea o poziție de sancționare mai drastică a inculpaților, în scopul realizării funcțiilor pedepsei, precum și a unei prevenții generale, raportat la astfel de fapte.

În concluzie, solicită să se dispună ca atare, respectiv admiterea recursului și procedarea în consecință, conform solicitărilor.

Apărătorul din oficiu al inculpatului M. G. O., în temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. d Cod procedură penală, solicită admiterea recursului declarat de către inculpat, casarea sentinței penale nr. 1337 din 30 mai 2013 a Judecătoriei

B. M. și, rejudecând cauza, să se dispună reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, reținând în favoarea acestuia prevederile art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal raportat la art. 76 lit. d Cod penal.

În conformitate cu actele dosarului, arată că inculpatul a avut încă de la început o atitudine sinceră și de colaborare cu organele de urmărire penală, fapt

pentru care s-a reușit rezolvarea prezentului dosar într-un termen scurt, respectiv prin descoperirea/aflarea coinculpatului din cauză.

De asemenea, solicită ca la stabilirea pedepsei concrete ce urmează a fi aplicată inculpatului să se aibă în vedere gradul diferit de participare, actele materiale distincte săvârșite de către cei doi inculpați ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Consideră că, având în vedere atitudinea inculpatului, s-ar impune reținerea circumstanței atenuante judiciare anterior indicată, precum și, raportat la acest aspect, reindividualizarea pedepsei aplicate.

Față de recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare formulează concluzii de respingere a acestuia. Astfel, arată că toate aspectele care au fost învederate în motivele de recurs ale Parchetului au fost avute în vedere de către instanță, acestea regăsindu-se în motivarea soluției date de către

Judecătoria Baia Mare și, chiar dacă nu se va da curs concluziilor de admitere a recursului inculpatului, consideră că nu se impune admiterea recursului Parchetului și majorarea pedepsei aplicate. Cu onorariu FMJ.

Apărătorul din oficiu al inculpatului M. G. I., depune la dosar concluzii scrise și solicită admiterea recursului declarat de către inculpat, cu precizarea că acesta vizează motivele de casare prev. de art. 3859pct. 14 și 172Cod procedură penală. Astfel, apreciază că în cauză s-a efectuat o individualizare greșită a pedepsei aplicate inculpatului și că prin hotărârea instanței de fond s-a aplicat o pedeapsă nelegală.

Susține că instanța de fond a reținut și aplicat în mod corect și legal dispozițiile privind sancționarea tentativei, respectiv disp. art. 320¹Cod procedură penală care vizează recunoașterea vinovăției de către inculpat, fără însă a analiza în profunzime și alte circumstanțe atenuante sau cauze care ar putea atenua sau reduce răspunderea inculpatului din punct de vedere al cuantumului pedepsei.

Apreciază că, în cauză, inculpatul M. G. I. a fost atras în actele materiale comise de către inculpatul principal, care este recidivist și care a avut o influență nefastă asupra sa. Astfel, acesta a participat sau coparticipat, în forma reținută prin actul de sesizare a instanței, la actele materiale așa cum au fost reținute, dar apreciază că instanța de fond nu a dat curs dispozițiilor art. 74 lit. a și c din Codul penal, context în care consideră că s-ar fi impus și aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. b din Codul penal, privind cuantificarea pedepsei până la reducerea acesteia spre minimul special, care ar fi dus la realizarea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 din Codul penal.

Cu privire la recursul Parchetului apreciază că este pur formal, bazat pe un calcul strict matematic și care face o apreciere asupra unor greșeli de calcul din partea instanței de fond.

În consecință, apreciază că hotărârea instanței de fond este legală sub aspectul reținerii faptelor, dar este nelegală din perspectiva recursului inculpatului.

În concordanță și cu concluziile scrise depuse solicită admiterea recursului inculpatului, cu consecința respingerii recursului formulat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare.

Reprezentanta M. ui P. solicită respingerea recursurilor inculpaților raportat la solicitarea de majorare a pedepselor, pentru argumentația anterior expusă și care este exact contrară celor cerute de către inculpați.

În consecință, solicită să se dispună ca tare.

Inculpatul M. G. O., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor expuse de către apărătorul desemnat din oficiu, solicită micșorarea pedepsei și să se aibă în vedere memoriul depus la dosar.

Inculpatul M. G. I., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor expuse de către apărătorul său.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 1337/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr._, în baza art. 20 Cod penal, rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 2 ind. 1 lit. a și c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod de procedură penală, a fost condamnat inculpatul M.

G. O., născut în_ în Bistrița, județul Bistrița Năsăud, fiul lui natural și M. G., CNP 1., cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, domiciliat în B. M., str. Hija nr. 22/A, județul Maramureș și fără forme legale în B. M., str. Horea, nr.46A/108, jud. Maramureș, recidivist, în prezent aflat în Penitenciarul Gherla, la pedeapsa închisorii de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie.

În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1513/_ a Judecătoriei B. M., definitivă la data de_, și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod de procedură penală, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat prin Încheierea penală nr. 719/_ a

Judecătoriei B. M. .

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la_ la zi.

În baza art. 20 Cod penal, rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 2 ind. 1 lit. a și c Cod penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod de procedură penală, a fost condamnat inculpatul M. G. I., născut în 19 martie 1986, în Satu

M., județul Satu M., fiul lui G. și I., CNP 1., cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație, domiciliat în com. P., nr.333, județul Satu M. și fără forme legale în B. M., str. Horea, nr.46A/106, jud. Maramureș, în prezent aflat în Penitenciarul Gherla fără antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie.

În baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod de procedură penală, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat prin Încheierea penală nr. 719/_ a

Judecătoriei B. M. .

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la_ la zi.

În baza art. 7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, au fost obligați inculpații în solidar, la plata despăgubirilor civile în cuantum de 5000 de lei reprezentând daune morale către partea civilă Szappanyios I. Z. D., domiciliat în B. M., str. 22 D., nr. 21, jud. Maramureș.

S-a constatat că partea vătămată Szappanyios M. G. E. nu a precizat suma cu care se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a confiscat de la inculpați ciocanul și dalta cu mâner din lemn înregistrate la poziția nr. 11/2013 în Registrul de Corpuri Delicte al Judecătoriei B. M. .

În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 1100 de lei cheltuieli judiciare către stat, sumele de 400 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul M. G. O. în cursul urmăririi penale și la propunerea de arestare preventivă către av. Varga Renata, 300 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul M. G. I. în cursul urmăririi penale către av. Bindea I., 100 de lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul M. G. I. la propunerea de arestare preventivă către av. C. C. și câte 300 de lei reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu pentru cei doi inculpați în cursul judecății către av. Amzărescu Niță C. și Ciucă Raul, fiind avansate din fondurile M. ui Justiției.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

În noaptea de 20/_, în jurul orei 03.30, după o înțelegere prealabilă, inculpații M. G. O. și M. G. I. s-au deplasat la locuința părților vătămate S. I. Z. în vârstă de 66 de ani și S. M. G. E. în vârstă de 71 de ani, situată pe str. 22 D. din B. M. . Anterior, inculpații au confecționat măști din căptușeala glugilor de la haine, inculpatul M. a purtat mănuși, iar pentru a asigura pătrunderea în locuință au avut asupra lor un rucsac în care se aflau un ciocan, o daltă, un clește, două lanterne și o lamă pentru bărbierit.

În momentul în care au ajuns în fața casei părților vătămate, inculpații au aruncat cu pietre pentru a verifica dacă în curte se află vreun câine, după care, neauzind nici un lătrat, au sărit gardul împrejmuitor apropiindu-se de casă.

Inculpatul M. și-a pus mănușile și, cu ajutorul uneltelor pe care le avea asupra sa, a deschis un geam al verandei locuinței, iar după ce a pătruns în

interior, a deschis un alt geam pentru a intra și coinculpatul M. .

După ce au pătruns în locuință, inculpații au desfăcut siguranța de la rețeaua de iluminat, întrerupând astfel energia electrică, pentru a nu fi văzuți.

Cu ajutorul ciocanului, au încercat să forțeze ușa de la o încăpere, însă, nereușind, au forțat geamul iluminatorului care se afla deasupra ușii, pătrunzând într-o cameră.

În timp ce se aflau în una dintre camere, inculpații au fost surprinși de partea vătămată S. M. G. E. care l-a alertat pe fratele său, S. I.

Z. D., deși inculpații au prins-o pe aceasta, punându-i mâinile la gură.

În momentul în care în cameră a intrat partea vătămată S. I. Z.

D., la vederea căruia inculpații s-au speriat și, pentru a-și asigura scăparea, au exercitat acte de violență asupra părții vătămate, lovind-o cu pumnii, cu o bucată de lemn și cu un scaun, cauzându-i acesteia leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale.

Inculpații au fugit apoi de la locul faptei.

Din cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 5-6 din dosarul de urmărire penală), inculpatul M. G. O. a fost reținut de organele de poliție între Liceul M. Eminescu și clădirea ASIROM, coinculpatul M. reușind să fugă.

Inculpatul M. G. a fost depistat în data de_ de către o patrulă a Poliției B. Sprie, care l-a recunoscut și l-a imobilizat.

Starea de fapt astfel cum a fost reținută de instanță se probează cu:declarațiile date de inculpați, aceștia recunoscând săvârșirea faptelor (filele 24-26, 28-31, 33-35 din dosarul de urmărire penală), declarațiile date de părțile vătămate (filele 17-23 din dosarul de urmărire penală), procesul-verbal de reconstituire (filele 44-45 din dosarul de urmărire penală), declarații martori (filele 52-55 din dosarul de urmărire penală), raport de constatare medico-legală nr. 251/_ (fila 58 din dosarul de urmărire penală).

Elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de violare de domiciliu constă în acțiunea de pătrundere a inculpaților în curtea, apoi în locuința părții vătămate, deși nu aveau consimțământul acesteia și fără a avea vreo justificare legală, iar în cazul infracțiunii de tentativă la tâlhărie, prin punerea în executare a rezoluției infracționale de a lua bunuri aparținând părții vătămate din locuința acesteia și fără a avea consimțământul ei, executare care a fost întreruptă în momentul apariției părții vătămate care a încercat să-i prindă pe inculpați.

Sub aspectul laturii subiective, ambele infracțiuni au fost săvârșite de inculpați cu intenție directă, aceștia prevăzând rezultatul faptelor lor și urmărind, prin comiterea acestor acțiuni, producerea acestui rezultat.

În drept, faptele inculpatului M. G. O. care, în noaptea de 20/_

, împreună cu inculpatul M. G. I., purtând cagulă, a pătruns fără drept în curtea și în locuința situată pe str. 22 D. din B. M., aparținând părții vătămate S. I. Z. D., iar în interior, surprins fiind de partea vătămată în timp ce căuta bunuri cu intenția de a le sustrage, pentru a-și asigura scăparea a exercitat acte de violență asupra acesteia, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin.1,2 lit. a,b, alin.21 lit. a,c C.pen. și violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 192 alin.2 C.pen.

La individualizarea și dozarea pedepselor aplicate inculpatului pentru fiecare dintre cele două infracțiuni, instanța a avut în vedere:

criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal;
- limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare dintre cele două fapte (în urma reducerii limitelor de pedeapsă potrivit dispozițiilor art. 320 ind. 1 alin. 7 cod de procedură penală, limitele avute în vedere de instanță vor fi de la 2 ani la 6 ani și 8 luni închisoare pentru infracțiunea de tentativă la tâlhărie și de la 2 ani închisoare la 6 ani și 8 luni închisoare în cazul infracțiunii de violare de domiciliu);
- împrejurările săvârșirii faptelor (cei doi inculpați au pătruns fără drept în locuința părții vătămate, după ce au escaladat gardul împrejmuitor și au desfăcut sticla unui geam, inculpații având asupra lor unelte care să le asigure reușita activității infracționale, precum și cagule și mănuși pentru a nu putea fi
  recunoscuți și a nu lăsa urme la locul faptei, exercitând acte de violență asupra părții vătămate în vârstă de 66 de ani pentru a-și asigura scăparea)
urmarea produsă (partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale);
persoana inculpatului care a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei, colaborând cu organele judiciare în vederea aflării adevărului și identificării coinculpatului, însă este recidivist, săvârșind faptele care fac obiectul prezentei cauze în cursul termenului de încercare stabilit pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1513/_ a Judecătoriei B. M. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, împrejurare care demonstrează că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu a fost atins prin suspendarea executării aplicate anterior, denotă specializare în săvârșirea infracțiunilor contra patrimoniului (specializare care rezultă și din modul de pregătire a punerii în executare a rezoluției infracționale pentru a se asigura obținerea rezultatului urmărit și îngreunarea identificării autorilor).

În drept, faptele inculpatului M. G. I. care, în noaptea de 20/_

, împreună cu inculpatul M. G. O., purtând cagulă, a pătruns fără drept în curtea și în locuința situată pe str. 22 D. din B. M., aparținând părții vătămate S. I. Z. D., iar în interior, surprins fiind de partea vătămată în timp ce căuta bunuri cu intenția de a le sustrage, pentru a-și asigura scăparea a exercitat acte de violență asupra acesteia, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin.1,2 lit. a,b, alin.21 lit. a,c cod penal și violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 192 alin.2 Cod penal.

La individualizarea și dozarea pedepselor aplicate inculpatului pentru fiecare dintre cele două infracțiuni, instanța a avut în vedere:

criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal;
- limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare dintre cele două fapte (în urma reducerii limitelor de pedeapsă potrivit dispozițiilor art. 320 ind. 1 alin. 7 cod de procedură penală, limitele avute în vedere de instanță vor fi de la 2 ani la 6 ani și 8 luni închisoare pentru infracțiunea de tentativă la tâlhărie și de la 2 ani închisoare la 6 ani și 8 luni închisoare în cazul infracțiunii de violare de domiciliu);
- împrejurările săvârșirii faptelor (cei doi inculpați au pătruns fără drept în
  locuința părții vătămate, după ce au escaladat gardul împrejmuitor și au desfăcut sticla unui geam, inculpații având asupra lor unelte care să le asigure reușita activității infracționale, precum și cagule și mănuși pentru a nu putea fi recunoscuți și a nu lăsa urme la locul faptei, exercitând acte de violență asupra părții vătămate în vârstă de 66 de ani pentru a-și asigura scăparea)
urmarea produsă (partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale);
persoana inculpatului care a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei, a încercat să se sustragă de la urmărire penală și este cunoscut cu antecedente penale potrivit fișei de cazier judiciar acesta fiind sancționat administrativ pentru săvârșirea infracțiunilor de act sexual cu un minor și furt calificat, împrejurare care demonstrează că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu a fost atins prin aplicarea unor sancțiuni administrative impunându-se executarea în regim de detenție a pedepsei care va fi aplicată prin prezenta hotărâre.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 20 Cod penal, rap. la art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 2 ind. 1 lit. a și c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod de procedură penală, a fost condamnat

inculpatul M. G. O. la pedeapsa închisorii de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie.

În baza art. 33 lit. a Cod penal, rap. la art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal, având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice, precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat prin Încheierea penală nr. 719/_ a

Judecătoriei B. M., apreciind că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpatului.

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la_ la zi.

În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal, având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpat prin Încheierea penală nr. 719/_ a

Judecătoriei B. M., apreciind că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpatului.

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive de la_ la zi.

În baza art. 7 din Legea 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de Codul civil și anume: existența unui prejudiciu care este

urmarea directă a faptei inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma culpei fără prevedere.

Repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nici o restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.

Prejudiciile nepatrimoniale, denumite și daune morale, constituie acele consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conținut neeconomic și care rezultă din atingerile și încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecințe pot fi durerile fizice si psihice, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnității, prestigiului sau reputației unei persoane etc.

Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic si afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, etc.

Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o baza echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

În ceea ce o privește pe partea civilă S., instanța a aut în vedere împrejurarea în care aceasta a fost lovită, dar și leziunile suferite de aceasta, leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 12-13 de zile de îngrijiri medicale.

Oricât de dificilă ar fi însă operațiunea de estimare a intensității acestei suferințe (cu consecințe directe în stabilirea nivelului dezdăunărilor morale), instanța nu statuează însă în mod arbitrar asupra acestei chestiuni, ci are la îndemână drept criterii orientative o serie de aspecte.

Astfel, pe de o parte, s-a avut în vedere gravitatea suferinței de ordin fizic suportată de către partea civilă (leziunile corporale suferite de către partea civilă au fost stabilite în mod obiectiv, prin acte(le) medico-legale anexate la dosar.

Pe de altă parte, la stabilirea cuantumului daunelor morale, s-a avut în vedere că sumele de bani acordate cu acest titlu trebuie să aibă efecte compensatorii pentru victimă și să nu constituie amenzi excesive pentru inculpatul care prin fapta sa ilicită a stat la originea lor și care pentru aceasta a suferit deja o condamnare penală.

S-a constatat că partea vătămată Szappanyios M. G. E. nu a precizat suma cu care se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 118 alin. 1 lit. b cod penal, s-a confiscat de la inculpați ciocanul și dalta cu mâner din lemn înregistrate la poziția nr. 11/2013 în Registrul de Corpuri Delicte al Judecătoriei B. M. .

oficiu pentru cei doi inculpați în cursul judecății către av. Amzărescu Niță C. și Ciucă Raul, urmând a fi avansate din fondurile M. ui Justiției.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și inculpații M. G. O. și M. G. I. .

Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie majorat cuantumul pedepselor aplicate inculpaților .

În motivele de recurs s-a arătat că pedepsele stabilite de instanța de fond sunt într-un cuantum redus, iar faptele comise de inculpați și elementele ce caracterizează persoana acestora ar justifica pedepse mai mari din perspectiva caracterului și al pericolului concret al infracțiunilor, care este deosebit de ridicat.

În esență, inculpații au planificat și realizat sub forma tentativei, în ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie și a faptei consumate cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu, o activitate infracțională de o complexitate deosebită, cu urmări semnificative, chiar în condițiile în care infracțiunea de tâlhărie a rămas sub forma tentativei.

Activitatea infracțională a fost planificată de inculpați, aceștia deplasându- se la locul faptei având asupra lor obiecte specifice realizării efracției, au întrerupt alimentarea cu energie electrică a locuinței părților vătămate pentru a le pune pe acestea într-o situație defavorabilă și au acționat asupra părților vătămate cu acte de violență, care au cauzat vătămări corporale ce au necesitat un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale, iar infracțiunea a rămas sub forma de tentativă, nu datorită comportamentului inculpațiilor, ci datorită reacției părților vătămate, pe care aceștia nu au putut să o contracareze.

Pe de altă parte, potrivit memoriului depus în cauză, în aceeași noapte activitatea infracțională a inculpaților a fost mult mai bogată, aceștia planificând mai multe descinderi în locuințele unor persoane fizice, aspect ce rezultă din copia rechizitoriului depus la dosar.

Prin urmare, raportat la toate elementele arătate mai sus și reținute de către instanța de fond, s-a apreciat că inculpații trebuie sancționați mai drastic pentru faptele reținute în sarcina acestora, în scopul realizării funcțiilor de constrângere a pedepselor, raportat la astfel de fapte.

Inculpații au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie reduse pedepsele aplicate acestora, cu reținerea de circumstanțe atenuante.

În motivele de recurs, inculpații prin aapărătorii acestora au arătat că au avut o atitudine sinceră și au colaborat cu organele de cercetare penală, solicitând aplicarea în cauză a dispozițiilor art.320/1 C.pr.pen.

Verificând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și cei doi inculpați, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpați care s-au prevalat de dispozițiile art.320/1 C.pr.pen., în sensul că în noaptea de 20/21 martie 2013 inculpații M. G. O. și M.

G. Jozsef având cagule pe față, au pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate S. M. G. E. în vârstă de 71 de ani, situată în B. M., str.22 D. cu intenția de a sustrage bunuri, însă au fost surprinși de S.

I. Z., iar inculpații pentru a-și asigura scăparea au exercitat acte de violență asupra părții vătămate, cauzând acesteia leziuni care au necesitat un număr de 12-13 zile de îngrijiri medicale.

Corect au fost încadrate în drept faptele comise de inculpați, întrucât acestea realizează elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de tâlhărie prev.de art.20 C.pen.raportat la art.211 alin.1 și 2 lit.a și b, alin.2/1 lit.a și c C.pen.și violare de domiciliu prevăzută de art.192 alin.2 C.pen.

Pedepsele aplicate inculpaților au fost stabilite în limita prevăzută de lege, ținându-se seama de dispozițiile art.72 C.pen.și art.320/1 alin.7 C.pr.pen.

Solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare de majorare a pedepselor aplicate inculpaților, raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunilor și la persoana inculpaților, este neîntemeiată.

Pedepsele de câte 4 ani închisoare aplicate inculpaților pentru tentativa la tâlhărie calificată și de câte 3 ani închisoare pentru violare de domiciliu tot în formă calificată, raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, respectiv inculpații au pătruns în locuința părților vătămate mascați, având pe față cagule, au întrerupt alimentarea cu energie electrică pentru a nu fi surprinși de părțile vătămate, însă cu toate mijlocele de precauție luate de inculpați, aceștia au fost surprinși de fratele părții vătămate, care a ripostat, moment în care inculpații pentru a-și asigura scăparea au exercitat acte de violență asupra acestuia, sunt în măsură să contribuie la reeducarea inculpaților și apreciem că nu se impune majorarea cuantumului acestora.

Neîntemeiată este și solicitarea inculpaților de reținere în favoarea acestora a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit.c față de inculpatul M. G. și 74 lit.a și c față de inculpatul M. G. .

Raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunilor prezentate în detaliu mai sus, apreciem că nu poate fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.a C.pen., referitoare la buna conduită anterioară comiterii infracțiunii față de inculpatul M. G., care nu are antecedente penale .

La fel, nu poate fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.c C.pen., pe motiv că inculpații au recunoscut și regretat faptele comise, avându-se în vedere că aceștia au beneficiat de dispozițiile art.320/1 C.pr.pen., iar față de circumstanțele reale și personale ale inculpaților, pedepsele de câte 4 ani, respectiv 3 ani închisoare pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora, astfel cum au fost individualizate de către instanța de fond, față de dispozițiile art.72 C.pen., sunt necesare realizării funcțiilor de constrângere, de reeducare, precum și scopul prevăzut în art.52 C.pen.

În condițiile aplicării dispozițiilor art.320/1 C.pr.pen., reținerea dispozițiilor art.74 lit.c C.pen.nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanță atenuantă judiciară, deoarece ar însemna ca aceleași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică.

Dispozițiile art.74 lit.c C.pen., pot coexista cu dispozițiile art.320/1 C.pr.pen., numai atunci când art.74 lit.c C.pen.reflectă o atitudine favorabilă inculpaților, după săvârșirea infracțiunilor, alta decât comportamentul sincer.

Având în vedere că nu se impune majorarea cuantumului pedepselor aplciate inculpaților, așa cum solicită Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare prin motivele de recurs și nici reducerea pedepselor solicitate de inculpați prin motivele de recurs, sens în care, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și inculpații M. G. O. și M. G. Jozsef împotriva sentinței penale nr.1337 din 30 mai 2013 a Judecătoriei B. M. urmează să fie respinse ca nefondate.

În baza art.88 C.pen.se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților perioada arestării preventive începând cu data de 21 martie 2013, la zi pentru inculpatul M. G. și de la 23 martie 2013, la zi pentru inculpatul M. G.

Potrivit art.189 C.pr.pen., urmează să se stabilească în favoarea Baroului de avocați C. suma de câte 300 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu, care vor fi suportate din fondurile M. ui Justiției.

În baza art.192 alin.2 C.pr.pen., inculpații urmează să plătească statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorarii avocațiale.

Cheltuielile judiciare suportate de stat în recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare urmează să rămână în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și inculpații M. G. O., născut la_ și M.

G. I., născut la_, aflați în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr.1337 din 30 mai 2013 a Judecătoriei B. M. .

Deduce din pedeapsa aplicată inculpaților timpul arestului preventiv, începând cu data de 21 martie 2013 și până în prezent pentru M. și din_ la zi pentru M. .

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 300 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av.M. Gligor și av.Mititelu M. l.

Obligă pe recurenții M. și M. să plătească în favoarea statului suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial, celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 24 iulie 2013.

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI			G.
M. R.	L.	M.	V.	G. L.	A.	S.

Red.V.G./A.C.

2 ex. - _

J. .fond: C. R.

← Decizia penală nr. 118/2013. Tâlhărie		Decizia penală nr. 194/2013. Tâlhărie →

Decizia penală nr. 990/2013. Tâlhărie

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 990/2013. Tâlhărie