Decizia penală nr. 1118/2013. Tâlhărie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.1118/R/2013
Ședința publică din 11 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: DP
SS
GREFIER: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror:
DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul F. A. împotriva sentinței penale nr.722 din data de 14 iunie 2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj Napoca, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art.211 al.1, al.2 lit.c C.pen., cu aplic.art.37 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul F. A., în stare de arest, asistat de apărătorul ales, av.Pânzaru Anatol, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea vătămată V. A. P. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se prezintă apărătorul desemnat in oficiu al inculpatului, av.Dumbrăveanu D., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.
Apărătorul inculpatului solicită audierea martorului Bălteanu S., cel care a asistat la conflictul dintre partea vătămată și inculpat, acesta nefiind ascultat de prima instanță, deși nu au existat la dosar date suficiente din care să rezulte că se află în străinătate și nu se poate prezenta. De asemenea, solicită în probațiune audierea martorului Sălăgean Petru, care este prezent astăzi la instanță și poate fi audiat nemijlocit, având în vedere declarația martorului B. u Augustin, care la întrebarea instanței de ce a declarat inițial că partea vătămată i-a dat cheile autoturismului de bunăvoie inculpatului, a spus că această afirmație se datorează lui Sălăgean Petru. Renunță la audierea martorului Cenan
M. pentru că ar putea să cunoască aceleași aspecte ca și martorul Sălăgean Petru.
Reprezentantul Parchetului arată că probele solicitate au fost respinse prin încheierea din 07 august 2013.
Apărătorul inculpatului arată că la termenul din 7 august 2013 a fost substituit de d-l avocat Mincic C., acesta fiind împuternicit să pună concluzii doar pe menținerea măsurii arestării preventive. Reiterează cererile în probațiune formulate la termenul anterior.
Deliberând, Curtea constată că instanța s-a pronunțat cu privire la cererile în probațiune formulate de apărătorul inculpatului la termenul din 7 august 2013, acestea fiind depuse în scris la dosar, sens în care nu se mai revine asupra acestor împrejurări.
Apărătorul inculpatului arată că acesta dorește să dea o declarație la instanța de control judiciar.
Întrebat fiind, inculpatul arată că nu are de făcut completări la declarațiile date până în prezent și își menține declarațiile date anterior.
Apărătorul inculpatului reiterează cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie în lovire prev.de art.180 alin.2 C.pen. și 2 infracțiuni de furt, având în vedere că au fost două momente esențiale și anume furtul cheilor și furtul autoturismului.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunilor de lovire prev.de art.180 alin.2 C.pen. și furt, având în vedere că au fost două momente esențiale și anume furtul cheilor și furtul autoturismului, totul cu aplic.art.33 lit.a C.pen. la pedepse mai reduse, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74, 76 C.pen.
Solicită a se reține că între părți a intervenit un conflict, inculpatul și partea vătămată fiind prieteni din copilărie, în urma refuzului celui din urmă de a-i restitui inculpatului suma de 7000 lei. În momentul în care partea vătămată i- a spus inculpatului că nu-i va restitui niciodată suma de bani împrumutată, inculpatul l-a lovit pe partea vătămată care se afla pe scaunul din dreapta și a scos cheile din autoturism, plecând din parcare, după care a revenit și a luat autoturismul, fără ca cineva să-și pună problema de ce conducea el autoturismul și nu partea vătămată, deoarece toată lumea știa că cei doi sunt prieteni. Trebuie să se analizeze din perspectiva laturii subiective, care a fost intenția inculpatului, scopul acestuia. Solicită a se reține că după lovirea părții vătămate, a existat o perioadă de timp, o convorbire între cei doi care a determinat crearea unei alte intenții. Prin urmare, este admisibilă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, neputând să se rețină infracțiunea de tâlhărie. Solicită să se dea eficiență circumstanțelor atenuante prev.de art.74, 76 C.pen. chiar dacă inculpatul este recidivist. Din probele de la dosar rezultă că inculpatul a intenționat să se reîncadreze în societate și să-și întemeieze o familie, se bucură de o susținere din partea acestora și are sprijinul lor pentru a reveni în sânul societății. Pedeapsa aplicată de prima instanță este prea mare raportat la fapta comisă.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, în mod corect a fost respinsă de instanța fondului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei și solicită reducerea pedepsei, aceasta fiind prea mare raportat la fapta comisă.
C U R T E A :
Asupra recursului de față,
Prin sentinta penală nr. 772 din 14 iunie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-Napoca, în temeiul art. 334 CPP s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice data faptei pentru care inculpatul F. A. a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca emis in dosar nr. 3053/P/2013 la data de_ formulata de inculpat prin aparatorii alesi ca neintemeiata.
În temeiul art. 211 alin.1, alin.2 lit.c) CP cu aplicarea art. 37 alin.1 lit.a) CP, art. 74 alin.2 CP si art. 76 alin.1 lit.b) CP a fost condamnat inculpatul F. A. (arestat preventiv in prezenta cauză) fiul lui V. si
A., nascut la data de_ in mun. Targu -Mures, jud. Mures, cu domiciliul in orasul S., Fdt. C. a nr. 4 jud. Mures, CNP 1., cu antecedente penale, in prezent aflat in PNT Gherla, la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru săvârsirea infractiunii de tâlhărie in forma agravata .
În temeiul art. 37 alin.1 lit.a) CP s-a constatat că inculpatul a comis infractiunea dedusa judecatii in stare de recidiva mare postcondamnatorie fata de condamnarea la pedeapsa de 2 ani și 4 luni inchisoare cu suspendare sub supraveghere pe durata termenului de incercare de 5 ani aplicată prin sentinta penală nr. 1294/_ a J. i Bistrita definitiva la data de_ prin decizia penala nr. 35/R/_ a Curtii de Apel Cluj.
În temeiul art. 86/4 alin.1 CP rap la art. 83 alin.1 CP s-a revocat beneficul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 4 luni inchisoare aplicată prin sentinta penală nr. 1294/_ a J. i Bistrita definitiva la data de_ prin decizia penala nr. 35/R/_ a Curtii de Apel Cluj și s-a dispus executarea in intregime a pedepsei de 2 ani și
4 luni inchisoare alături de pedeapsa stabilita prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare în regim de detentie.
În temeiul art. 71 alin.1 și 2 CP au fost interzise inculpatului exercitiul drepturilor prev de art. 64 alin.1 lit.a) teza a -II-a și lit.b) CP, ca pedeapsa accesorie, pe durata prev de art. 71 alin.2 CP.
În temeiul art.88 alin. 1 CP s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore (începând cu data de_ ora 17,00 până la data de_ ora 17,00) și a arestării preventive din data de_ la zi și în temeiul art.350 alin.1 CPP s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art.3, 4 alin.1 lit.b) și art.7 rap la pct.18 din Anexa parte integranta din Legea nr.76/2008 s-a dispus la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri prelevarea probelor biologice de la inculpatul F. A. ), fiul lui
V. si A., nascut la data de_ in mun. Targu -Mures, jud. Mures
, cu domiciliul in orasul S., Fdt. C. a nr. 4 jud. Mures, CNP 1., cu antecedente penale, in prezent aflat in PNT Gherla, in măsura in care nu sunt incălcate alte drepturi.
În temeiul art.14 rap la art.346 CPP cu referire la art.1349, art.1357, art.1381 și art. 1391 N.C.civ. s-a admis in parte actiunea civila formulata de partea vatamata V. A. P., cu domiciliul in localitatea S., str. T. nr. 60 jud. Mures și a fost obligat inculpatul la plata in favoarea părtii civile a sumei de 1500 Ron cu titlu de despăgubiri civile pentru daune morale.
În temeiul art.191 alin.1 CPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de 750 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca emis in dosar nr. 3053/P/2013 la data de_ și înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj- Napoca sub nr. 10046/ 211/_ s-a dispus trimiterea în judecată in stare de arest preventiv a inculpatului F. A. sub aspectul comiterii infractiunii de tâlhărie prev și ped de art. 211 alin.1, alin. 2 lit.c Cod P. cu aplicarea art. 37 lit.a) Cod P. .
S-a retinut in esentă, in actul de sesizare al instantei, sub aspectul acuzatiei in sarcina inculpatului F. A. ca in data de_ in jurul orei 08,00 pe str. Detunata, prin aplicarea unei lovituri cu pumnul partii vatamate V. A. P. pentru care aceasta a avut nevoie de 4-5 zile de ingrijiri medicale, a sustras cheile din contactul autoturismului marca Citroen Xsara cu nr. BN 881 SE, dupa care a determinat partea vatamata
si pe martorul BALTEANU S. C. sa paraseasca autoturismul, iar el a revenit ulterior si a luat autoturismul .
Starea de fapt retinuta de organul de urmarire penala in cuprinsul actului de sesizare a fost probata cu procese verbale, planse foto, declaratii martori, plangere penala si declaratii parte vatamate, raport de constatare medico legala, declaratii învinuit/inculpat.
La data de_ s-a luat impotriva învinuitului F. A. măsura preventivă a retinerii pentru o durată de 24 de ore( f. 71 dosUP) iar prin încheierea penala nr.31/C/A/_ judecatorul detentiei din cadrul J. i Cluj-Napoca a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile, incepând cu data de_ pana la data de_ inclusiv, masura preventiva mentinuta ca legala si temeinica in conformitate cu prevederile art. 300/1 Cod Procedura P. a in sedinta camerei de consiliu din data de_ .
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul F. | A. | nu a recunoscut |
comiterea faptei iar partea vatamata V. A. | P. | a aratat ca nu se |
constituie parte civila in procesul penal ( f. 15 dosUP).
În cursul cercetarii judecatoresti instanta a audiat inculpatul F. A. si partea vatamata V. A. P., declaratiile acestora fiind consemnate la dosarul cauzei(f. 30, f. 31 dosI) si a incuviintat proba testimoniala in cadrul careia a audiat martorul BOIER AUGUSTIN ( f. 64 dosI) . În privinta martorilor BALTEANU S. C., SALAGEAN PETRU si CENAN M.
avand in vedere imposibilitatea obiectiva de audiere a acestora in conditii de contradictorialitate si nemijlocire intrucat din procesele verbale de executare a mandatelor de aducere a rezultat ca acestia sunt plecati in strainatate, respectiv la munca in mun. B. esti instanta a dispus in comformitate cu prevederile art. 327 alin.3 Cod Procedura P. a dand citire declaratiilor date de acestia in cursul urmaririi penale.
De asemenea anterior citirii actului de sesizare partea vatamata V. A.
P. a aratat ca intelege sa se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 3000 Ron reprezentand daune morale pentru suferinta fizica si psihica provocata ca urmare a loviturilor primite de la inculpat, pozitie consemnata in incheierea de sedinta din data de_ (f. 39 verso dosI).
S-a solicitat IPJ Mures fișa | de cazier | judiciar actualizată a |
inculpatului ( f. 62 dos I) precum si S. | ui de P. | de pe langa T. ul |
Mures referatul de evaluare in privinta inculpatului( f. 74-78 ).
Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale si cercetarii judecatoresti, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Atat inculpatul F. A. cat si partea vatamata V. A. P. si martorul BALTEANU S. C. se cunosteau de mai multi ani, aproximativ 10 ani potrivit declaratiilor acestora, relatiile dintre acestia fiind de amicitie.
În cursul lunii ianuarie 2013 inculpatul fiind la volanul autovehiculului personal a suferit un accident rutier soldat cu avarierea totala a autovehiculului, vina exclusiva in producerea acestuia revenind celuilalt conducator auto, societatea de asigurare datorand inculpatului suma de 7000 Ron. Pentru ridicarea acestei sume de bani inculpatul fiind plecat in Spania a mandatat pe martorul BALTEANU S. C. care, cu toate ca a primit aceasta suma de la societatea de asigurare, a refuzat timp de cateva saptamani in ciuda insistentelor inculpatului sa i-o restituie, in
realitate cheltuind-o impreuna cu partea vatamata V. | A. | P. | , | |
imprejurare adusa la cunostinta inculpatului in data de | _ | . |
Pe fondul acestei situatii conflictuale legate de restituirea sumei de 7000 Ron in data de_ in jurul orei 07,00, inculpatul F. A. s-a deplasat cu autoturismul său marca Alfa Romeo pe str. Detunata din mun. Cluj-Napoca, la locuința martorului BALTEANU S. C., unde impreuna cu acesta mai locuiau martorii BOIER AUGUSTIN, SALAGEAN PETRU si CENAN M. pentru a-i conduce pe acestia pe acestia la locul de munca dar si pentru a cere socoteala martorului BALTEANU cu privire la suma de bani cheltuita .
Aflat in locuința martorului, inculpatul l-a întrebat pe martorul BALTEANU S. C. unde se află și partea vatamata V. intrucat a aflat că cei 7000 Ron au fost cheltuiți de martor impreuna cu aceasta. Martorul BALTEANU i-a spus inculpatului că acesta se află la mătușa sa, iar el conduce mașina acestuia.
Apoi, martorul BALTEANU a coborat din apartament si s-a urcat in autovehiculul marca Citroen Xsara apartinand părții vătămate care se afla si acesta in autovehicul pe locul din dreapta fata, neavând permis de conducere, fiind urmat indeaproape de inculpat. A introdus cheile in contact insa mai inainte de a pune în mișcare autovehiculul inculpatul a deschis portiera stanga si i-a aplicat o lovitura cu pumnul partii vatamate in zona fetei solicitandu-le totodata celor doi cu un ton amenintator sa paraseasca autovehiculul scotand cheile din contact, lezat și enervat fiind foarte tare fiind conform propriilor declaratii ca cei doi il mintisera(f. 72 verso dosUP, f. 30 dosI).
Inculpatul a încuiat autoturismul și i-a solicitat martorului BALTEANU sa mearga cu el cu masina sa marca Alfa Romeo până la stația de autobuz. Martorul a fost de acord si după ce l-a lăsat pe acesta în stația de autobuz, inculpatul a mers acasă, a lăsat autoturismul său, după care s-a întors și a luat autoturismul marca Citroen Xsara cu care s-a deplasat la muncă.
Împreună cu inculpatul s-au urcat in autovehicul si martorii BOIER AUGUSTIN, CENAN M. GRIGORE si SALAGEAN PETRU, fara insa ca
acestia sa intrebe pe inculpat cui apartine acest autoturism.
Partea vătămată s-a intors dupa 15-20 minute pe str. Detunata si vazand ca autovehiculul sau lipseste l-a sunat pe inculpat, acesta din urma spunandu-i ca el a fost cel care a luat si cheile si autoturismul. Intrucat inculpatul a refuzat restituirea acestora conditionand restituirea autovehiculului de restituirea sumei de 7000 Ron partea vatamata a fost cea care a anunțat organele de politie care l-au depistat pe inculpat la locul de munca situat pe str. Fanatelor fn din mun. Cluj-Napoca de unde a fost ridicat si condus la sediul politiei. In decursul aceleiasi zile autovehiculul marca Citroen Xsara si cheile acestuia au fost ridicate de la inculpat si restituite partii vatamate conform dovezilor de ridicare predare (f. 14, 54 dosUP).
Urmare a loviturii primite partea vatamata a suferit leziuni la nivelul fetei care au necesitat pentru vindecare un numar de 4-5 zile de îngrijiri medicale conform raportului de constatare medico-legală nr. 2408/II/a/65/_ eliberat de IML Cluj-Napoca( f. 42 dosUP).
Audiat fiind in cursul urmaririi penale atat cu prilejul aducerii la cunostinta a invinuirii si ulterior a acuzatiei dar si in fata judecatorului detentiei cu prilejul propunerii de arestare preventiva inculpatul F. A. nu a recunoscut comiterea faptei de talharie negand ca ar fi agresat-o pe partea vatamata ( leziunile acestuia putand fi anterioare ) si nici nu i-a
amenintat in vreun fel pe partea vatamata si martorul BALTEANU sa paraseasca autovehiculul acestia iesind din masina de buna voie, luand insa autovehiculul aparatinand partii vatamate drept garantie pana la restituirea sumei datorate de cei doi(f. 65-66, 67, 68-69, 72-73 dosUP).
În fata instantei de judecata inculpatul a recunoscut starea de fapt insa nu a recunoscut ca ar fi aplicat lovitura cu pumnul partii vatamate in scopul de a o deposeda pe aceasta de autovehiculul ce -i apartinea, ci totul s-a petrecut în mod spontan fiind in stare de tulburare provocata de atitudinea anterioara a martorului BALTEANU dar si a partii vatamate V. care i-au cheltuit banii si l-au luat de fraier( f. 30 dos I ).
Martorii BOIER AUGUSTIN și CENAN M. GRIGORE au aratat in cursul urmaririi penale cu prilejul primelor declaratii date in fata organelor de cercetare penala ca in dimineata zilei de_ l-au văzut pe inculpat stând de vorbă cu partea vătămată, iar aceasta din urmă i-a dat de bunăvoie cheile de la autoturism cu care apoi au mers cu toții la serviciu, ulterior insa cei doi martori retractand aceste declaratii si arătând că
în realitate in dimineața respectivă nu au asistat la cele întâmplate între cei doi întrucât se aflau la gară, unde așteptat să fie luați de inculpat cu autoturismul pentru a merge la serviciu(f. 46, 48, f. 49-50 dosUP) aspecte confirmate si de martorul SALAGEAN PETRU audiat in cursul urmaririi penale (f. 52—53 dosUP).
Reaudiat in cursul cercetarii judecatoresti martorul BOIER AUGUSTIN nu a putut oferi detalii concludente cu privire la conflictul dintre cei trei aratand ca el personal nu i-a vazut in dimineata de_ pe numitii BALTEANU si V. (f. 64 dosI) .
De asemenea martorul ocular BALTEANU S. C. audiat fiind in faza de urmarire penala a confirmat evenimentele petrecute in dimineata zilei de_ cu privire la momentul agresiunii aratand ca in timp ce se afla la volan inculpatul F. A. a deschis portiera stanga si a inceput intr-un timo foarte scurt sa spuna ceva, dupa care i-a aplicat o lovitura de pumn lui V. Anrei P.
, prin fata sa_ dupa care a scos cheia din contact, creandu-i un sentiment de teama, fapt pentru care a si ascultat de indicatiile lui F. A. care le-a cerut sa paraseasca imediat masina(f. 43-44 dosUP).
Potrivit prevederilor art.62 Cod Procedură P. ă instanta de judecata este datoare ca in vederea aflării adevărului judiciar să lămureasca cauza sub toate aspectele pe bază de probe, probe ce nu au o valoare dinainte stabilita (art.63 alin.2 Cod Procedură P. ă) si odata analizând probele administrate să le retină doar pe cele care reflectă adevărul.
Sub aspect probator din perspectiva art.69 Cod Procedură P. ă declaratiile învinuitului / inculpatului pot servi la aflarea adevărului numai in măsura in care sunt coroborate cu fapte și imprejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente in cauză iar pe de alta parte in cursul procesului penal inculpatul se bucură de prezumtia de nevinovătie garantată de prevederile art.5/2 Cod Procedură P. ă, sarcina administrării probelor in procesul penal revenind organelor de urmărire penală si instantei de judecată. Totodată, inculpatului îi este recunoscut dreptul de a nu face nici o declaratie in fata organelor judiciare exercitându-și dreptul la tăcere, nefiind obligat să isi dovedească nevinovătia(art.66 alin.1 Cod Procedură P. ă) insa cu toate acestea, in cazul in care există probe de vinovătie inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
De asemenea din aceeasi perspectiva instanta retine ca astfel cum Curtea EDO a statuat in cauzele Luca contra Italiei si Al-Khawaja și Tahery contra Regatului Unit , daca in principiu toate mijloacele de proba aduse impotriva
acuzatului trebuie să fie administrate în prezența sa și în ședință publică, în vederea unei dezbateri contradictorii, exista si excepții de la această regulă, prin care nu trebuie insa să se încalce dreptul de apărare al acuzatului, care presupune că acuzatul să aibă posibilitatea reală și adecvată de a contesta declarațiile martorului și de a îi pune întrebări, fie la momentul în care martorul dă declarația fie la un moment ulterior. Chiar instanta europeana a reținut că instanțele naționale pot să folosească declarațiile martorilor din timpul urmăririi penale atunci când există un motiv întemeiat pentru lipsa martorului și atunci când condamnarea nu este întemeiată exclusiv sau de o manieră determinantă pe declarația martorului care nu a putut fi interogat de către acuzat.
In cauza de fata instanta de judecata a reținut, fara a nega ca stabilirea vinovatiei inculpatului F. A. se fundamenteaza intr-o masura determinanta pe declaratiile martorilor absenti, raportat la circumstantele specifice cauzei, atata timp cat inculpatul prin aparatorii sai alesi a avut posibilitatea reala si satisfacatoare de a contestat depozitiile acestora, ca aceasta solutie este compatibila cu exigentele art .6 din Conventie, atata timp cat pe de o parte a facut demersuri repetate si suficiente pentru a analiza existenta unor motive obiective de a concluziona ca audierea martorilor nu a putut fi realizata, iar pe de alta parte depozitiile acestor martori absenti in cursul cercetarii judecatoresti se coroboreaza si cu alte mijloace de proba concludente fara ca intre acestea sa existe contradictii evidente. Asadar instanta a apreciat in dezacord cu apararea ca au fost respectate intru totul garantiile procesuale recunoscute inculpatului iar dreptul la aparare al acestuia nu a fost nici pe departe incalcat.
Din perspectiva prevederilor art. 211 alin.1 Cod P. instanta a constatat ca infractiunea de talharie este o infractiune complexa avand doua obiecte juridice speciale dintre care unul principal- relatiile sociale referitoare la posesia sau detentia asupra bunurilor mobile si unul secundar constand in relatiile sociale referitoare la viata, integritatea corporala sau libertatea persoanei. De asemenea daca in alcatuirea laturii obiective intra cele doua activitati strans legate intre ele furtul si folosirea violentei din punct de vedere subiectiv fapta se poate comite doar cu forma de vinovatie a intentiei directe, ceea ce implica pe plan subiectiv atat scopul specific furtului - insusirea pe nedrept a bunului dar si scopul folosirii violentei pentru savarsirea furtului. Însa din punct de vedere subiectiv hotararea faptuitorului de a savarsi talharia poate fi luata de la inceput sau poate sa apara in timpul savarsirii acestuia, neavand asadar relevanta sub aspectul existentei infractiunii imprejurarea ca scopul insusirii pe nedrept a fost urmarit inaintea exercitarii violentelor ori daca acest scop a intervenit in timpul unor asemenea mijloace in vederea altei finalitati(Decizia nr. 50/1971 a T. ului Suprem) atata timp cat nu este necesara concomitența apriorica a pozitiei subiective raportata la toate actiunile.
Derularea evenimentelor și rapiditatea cu care acestea s-au pretrecut astfel cum a fost prezentata denota in opinia instantei fara putinta de tagada ca sub aspect subiectiv ca inculpatul a urmarit ca prin mijlocirea violentei exercitate asupra partii vatamate sa o deposedeze pe aceasta de autovehiculul sau, stiut fiind ca intentia se degaja de cele mai multe ori din materialitatea faptelor și din exercitarea activitatilor specifice laturii obiective, respectiv, modalitatea in care inculpatul a actionat in concret, relevante in acest sens fiind chiar declaratiile congruente sub acest aspect ale partii vatamate V. si declaratiile martorului ocular BALTEANU potrivit carora acestia de teama au coborat din masina dupa ce inculpatul a aplicat lovitura cu pumnul partii vatamate.
Or, din aceasta perspectiva chiar daca inculpatul a incercat sa acrediteze ideea ca scopul actiunii sale nu a fost nicidecum acela ca prin violenta sa deposedeze partea vatamata de bunul sau ci a incercat sa aplice o corectie partii vatamate si abia apoi s-a hotarat sa ia autovehiculul pentru a-l tine drept gaj pana cand partea vatamata V. si martorul BALTEANU îi vor restitui datoria, în realitate inculpatul chiar daca nu a premeditat, a aplicat lovitura cu pumnul partii vatamate pentru a-i deposeda pe cei doi de autovehicul, ceea ce a si facut ulterior.
Pe de alta parte instanta a reținut ca sub aspectul raspunderii penale pentru savarsirea infractiunii de talharie nu are releventa imprejurarea ca inculpatul nu a actionat cu intentia a insusi pe nedrept un bun, ci pentru a constrange partea vatamata la o prestatie legala sau la restituirea unei sume de bani ce formeaza obiectul unei conventii ( CSJ, Sectia P. a, decizia nr. 1732/1995), atata timp cat inculpatul prin conduita sa inculpatul nu a facut decat sa-si insuseasca in sensul legii penale, prin violenta, autovehiculul partii vatamate, atata timp cat in vederea realizarii acestui scop s-a intors, a luat autovehiculul si a plecat cu acesta la serviciu.
Fata de starea de fapt si argumentele de ordin juridic retinute instanta a apreciat cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de talharie in infractiunile de furt calificat si lovire intrucat nu ar fi intrunite in mod cumulativ cele doua conditii - deposedarea prin violenta si scopul insusirii bunului ca fiind neîntemeiata sens in care va fi respinsa.
Fată de ansamblul materialului probator administrat in cursul procesului penal instanta a apreciat că prezumtia de nevinovătie garantată de dispozitiile art.5/2 Cod Procedură P. ă și art.66 Cod Procedură P. ă de care se bucură
inculpatul a fost răsturnată, fapta și vinovătia acestuia rezultând dincolo de orice indoială rezonabilă din mijloacele de proba administrate constand partial in declaratiile inculpatului F. A., plangerea penala si declaratiile partii vatamate V. A. P., declaratiile martorilor BALTEANU S. C.
, BOIER AUGUSTIN, CENAN M. GRIGORE, SALAGEAN PETRU ,
certificatul medico legal eliberat partii vatamate, dovezile de ridicare si predare a bunului sustras, procesele verbale de cercetare la fata locului incheiate de catre organele de politie in data de_ in prezenta martorilor asistenti si plansele foto anexe dar si procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala inculpatului la data de_ .
În drept, fapta inculpatului F. A., care, după condamnarea definitiva la pedeapsa de 2 ani si 4 luni inchisoare cu suspendare sub supraveghere aplicata prin sentinta penala nr. 1294/_ a J. i Bistrita, definitiva la data de_ prin decizia penala nr. 35/R/_ a Curtii de Apel Cluj, in cursul termenului de incercare de 5 ani, în data de_ in jurul orei 08,00 aflandu-se pe str. Detunata, prin aplicarea unei lovituri cu pumnul partii vatamate V. A. P. (pentru care aceasta a avut nevoie de 4-5 zile de ingrijiri medicale), a sustras cheile din contactul autoturismului marca Citroen Xsara cu nr. BN 881 SE, dupa care a determinat partea vatamata si pe martorul BALTEANU S. C. sa paraseasca autoturismul, revenind ulterior si luand autoturismul intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talhărie in forma agravata prev și ped de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c) Cod P. cu aplicarea art. 37 alin.1 lit.a) Cod P. .
În procesul de individualizare si dozare a pedepsei ce s-a aplicat instanța a avut în vedere in mod plural criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod P., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul
incriminator( inchisoarea de la 5 la 12 ani), gradul de pericol social concret al faptei comise apreciat ca fiind unul ridicat, raportat la modul și mijloacele de comitere a faptei, pe timp de zi și in loc public fiind (pe strada ) inculpatul in ciuda relatiilor de prietenie pe care le avea atat cu martorul BALTEANU cat si cu partea vatamata pe fondul unor divergente legate de restituirea sumei de 7000 Ron a preferat sa deposedeze partea vatamata de autovehiculul sau aplicand o lovitura cu pumnul acesteia, dovedind astfel dispret atat fata de amicul sau dar si fata de normele sociale, scopul ilicit urmarit de a confisca masina drept garantie pentru plata datoriei, sfidand astfel organele judiciare si procedand la a face justitie in propria maniera fara a se gandi la consecinte, valorile sociale lezate in urma comiterii faptei, respectiv patrimoniul părtii vătămate dar si integritatea sa fizica si psihica, de persoana inculpatului care in ciuda varstei sale a fost condamnat pentru comiterea de infractiuni contra patrimoniului, condamnari cu suspendare conditionata dar si sub supraveghere a preferat in dispretul clementei acordate de organele de judecata sa continue si sa persevereze chiar in activitatea infractionala, atitudinea inculpatului care la inceputul activitatii de cercetare penala a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului iar ulterior prin declaratiile sale a ingreunat activitatea de cercetare penală dar și de imprejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală(stare de recidiva postcondamnatorie in care inculpatul a comis fapta).
Cu toate acestea raportat la imprejurarile concrete in care fapta sa petrecut dar si aspectele de ordin personal reliefate in cuprinsul referatului de evaluare nr. 64R/SPMS/_ efectuat de catre S. de P. de pe langa T. ul Mures ce a scos in evidenta ca inculpatul provine dintr-o familie armonioasa, care îi acorda sprijin si in prezent, pregatirea sa scolara si profesionala acesta absolvind 10 clase in cadrul Grupului Scolar Samuil Micu din localitatea S. iar ulterior finalizarii studiilor lucrand in constructii, a respectat intru totul obligatiile si masurile impuse de catre instanta de judecata, este tatal un copil in varsta de 3 ani instanta apreciaza oportun a valorifica aceste imprejurari personale ca circumstante atenuante judiciare in conformitate cu prevederile art. 74 alin.2 Cod P. urmand ca pedeapsa aplicata sa fie sub minimul special.
In schimb instanta nu a apreciat incidenta in cauza circumstanta atenuanta legala a provocarii neputand considera ca atitudinea anterioara a partii vatamate V. si a martorului BALTEANU ar constitui o provocare a inculpatului atata timp cat nu sunt intrunite cerintele imperative potrivit art. 73 alin.1 lit.b) Cod P. cei doi nu au avut o comportare injurioasa sau amenintatoare de natura sa cauzeze inculpatului o stare de puternica tulburare sau emotie incat sa nu fie in stare sa se abtina de la o riposta prin savarsirea agresiunii, mai degraba inculpatul a fost cel care a preferat sa rezolve o un diferend pe cale o cale total ilicita si ilegala, faptele comise neavand nici pe departe o semnificatie apropiata.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul F. A. solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea sentinței judecătoriei și rejudecând dosarul, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea complexă de tâlhărie prev de art 211 alin 1, alin 2 lit c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit a Cod penal, în infracțiunea de lovire prev de art 180 alin 2 Cod penal, și două infracțiuni de furt, având în vedere că au fost două momente distincte ale săvârșirii faptelor, respectiv furtul cheilor autoturismului și furtul autovehicolului.
În subsidiar, apreciază că se impune reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prev de art 74 și 76 Cod penal, cu consecința reducerii pedepselor ce se vor aplica sub minimul special prevăzut de lege.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Curtea ajunge la următoarele constatări:
Constituie infracțiunea de tâlhărie furtul urmat de întrebuințarea de violențe, pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.
Timpul scurs între sustragerea bunului și exercitarea violențelor asupra părții vătămate nu înlătură relația de intercondiționare a celor două fapte, câtă vreme este evident că, infracțiunea- mijloc (violențele) a fost comisă pentru ca inculpatul să-și asigure scăparea după comiterea infracțiunii- scop (furtul).
Potrivit art. 211 alin 1 din Codul penal, constituie infracțiunea de tâlhărie
"furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea";.
În speță, sustragerea autoturismului este temeinic dovedită cu probele administrate, inculpatul însuși recunoscând în cele din urmă acest lucru.
Existența violențelor exercitate asupra părții vătămate de către inculpat, este de asemenea dovedită în mod cert cu declarațiile părții vătămate V. A. P.
, ale martorilor Bălteanu S. C., Sălăgean Petru, Cenan M., B. Augustin, cu constatările și concluziile certificatului medico-legal al victimei și chiar cu declarația inculpatului F. A., care a recunoscut că a încercat să aplice o corecție părții vătămate și apoi s-a hotărât să însușească autovehicolul, pentru a- l ține drept gaj, până când partea vătămată îi va restitui datoria.
Scopul exercitării acestor violențe a fost în mod evident acela ca inculpatul să-și asigure scăparea.
Prin urmare, între cele două componente - acțiunea de smulgere a cheilor și acțiunea de exercitare a violențelor- există relația de intercondiționare cerută de art. 211 alin 1 din Codul penal, relații de conexitate între infracțiunea- scop și infracțiunea - mijloc, astfel că nu se pot reține existența a două infracțiuni distincte, una de furt calificat și una de lovire sau alte violențe.
Este adevărat că, acțiunea adiacentă trebuie să se comită înainte, în timpul sau imediat după aceasta.
Prin noțiunea de "imediat"; nu trebuie înțeles însă că violențele se exercită neapărat în momentul următor actului de smulgere, în doctrină fiind admis că este posibil ca între cele două momente să treacă un interval de timp necesar urmăririi și prinderii inculpatului.
În speță, între furtul autoturismului și exercitarea violenței asupra părții vătămate s-a scurs un interval scurt de timp, conform declarațiilor părții vătămate și ale martorilor, astfel că, nu se poate susține că violențele au pierdut legătura cu scopul inculpatului de a-și asigura scăparea sau de a-și asigura păstrarea bunului.
Din declarațiile coroborate ale martorului ocular Bălteanu S. și ale părții vătămate V. A. P. rezultă fără dubiu că la 1 aprilie 2013 pe timp de zi și în loc public, inculpatul prin aplicarea unei lovituri cu pumnul în fața victimei, agresiune în urma căreia aceasta a avut nevoie de 5 zile de îngrijiri medicale, a sustras cheile din contactul autoturismului marca Citroen X Sara cu nr BN-881- SE, după care i-a determinat pe cei doi să părăsească autoturismul, revenind la un interval scurt de timp însușind și autovehicolul.
Curtea reține că potrivit art 211 din Codul penal, tâlhăria este un furt comis cu violență, fiind o infracțiune complexă, unică prin voința legiuitorului.
În conținutul infracțiunii sunt întrunite infracțiuni distincte, cum sunt furtul, amenințarea, fapte care aduc atingere integrității corporale sau sănătății persoanei.
În consecință, și elementul material al infracțiunii are o structură complexă. Acesta este alcătuit în primul rând din elementul material al infracțiunii de furt, care constituie componenta principală a structurii complexe a elementului material al infracțiunii de tâlhărie.
Al doilea element component, adiacent față de primul, îl reprezintă o violență fizică prin intermediul căreia inculpatul săvârșește furtul sau încearcă să păstreze bunul furat, să șteargă urmele infracțiunii sau să-și asigure scăparea, cum este cazul în speță.
Aceste elemente componente sunt într-o relație de condiționare, în sensul că infracțiunea de tâlhărie există numai atunci când violențele sunt săvârșite în scopul comiterii furtului, ca inculpatul să păstreze bunul sustras, să șteargă urmele infracțiunii sau să-și asigure scăparea.
De asemenea, o condiție esențială a infracțiunii este săvârșirea efectivă a actului adiacent, care trebuie să se comită în raport cu furtul, înainte, în timpul sau imediat după aceasta.
Curtea reține că dacă deposedarea părții vătămate de autoturism s-a realizat prin violențe ce au pricinuit acesteia o vătămare a integrității corporale, pentru a cărei vindecare a fost nevoie de îngrijiri medicale timp de 5 zile, fapta săvârșită constituie infracțiunea unică complexă de tâlhărie prev de art 211 alin 1 și alin 2 lit c Cod penal cu art 37 lit a Cod penal, iar nu în concurs ideal de
infracțiuni: furt calificat și lovire cu aplicarea art 33 lit b Cod penal.
Timpul scurs de la sustragerea cheilor autovehicolului și până la exercitarea violențelor asupra victimei nu înlătură relația de intercondiționare a celor două fapte, fiind evident că, violențele, respectiv infracțiunea mijloc a fost comisă pentru păstrarea bunului și a-și asigura scăparea după comiterea infracțiunii scop (furtul autovehiculului).
Curtea va înlătura apărarea inculpatului în sensul că a însușit autovehiculul părții vătămate, pentru a o determina pe aceasta să-i restituie o sumă de bani împrumutată, deoarece practica judiciară este unanimă cu privire la acest aspect, relevând că "Împrejurarea că inculpații se credeau îndreptățiți la luarea unor bunuri din posesia părții vătămate, deoarece aveau de încasat o sumă de bani de la aceasta, condiționând restituirea bunurilor de o împrejurare incertă - plata pretinsei datorii - este lipsită de relevanță în ceea ce privește existența laturii subiective a infracțiunii de tâlhărie și nu înlătură intenția de însușire";.
În același sens, tot instanța supremă a decis că "invocarea de către inculpat a unui drept asupra bunului sustras este irelevantă, valorificarea pretențiilor patrimoniale nefiind permisă decât pe căile prevăzute de lege";.
Înalta Curte de Casație și Justiție într-o altă speță a decis că "intenția de tâlhărie există și în situația în care autorul faptei a luat bunurile fără consimțământul proprietarului și prin violentarea acestuia, sub pretext că acesta refuză să-i înapoieze o sumă de bani împrumutată";. Aceeași instanță a statuat că "din punctul de vedere al realizării conținutului infracțiunii de tâlhărie, nu interesează cui aparține dreptul de proprietate sau de coproprietate asupra bunului, relevant fiind numai că, în momentul săvârșirii infracțiunii, bunul se afla în posesia sau detenția legitimă a altei persoane; așadar, urmărind să dobândească fără drept posesia unor bunuri din detenția altuia, inculpatul acționează cu intenția de a fura sau tâlhări";. Într-o altă decizie, instanța supremă a învederat că "împrejurarea că inculpatul se credea îndreptățit a i se restitui o sumă de bani de către partea vătămată,
este fără relevanță sub aspectul analizat și nu exclude conștiința însușirii pe nedrept a lucrurilor în cauză, atâta timp cât el cunoștea că partea vătămată are drept de proprietate asupra acelor lucruri și le-a luat din posesia acesteia fără consimțământul său";.
Susținerile inculpatului recurent, în sensul că deposedarea părții vătămate nu s-a făcut în scopul însușirii pe nedrept, ci pentru a recupera datoria victimei către inculpat, sunt contrazise de probe și totodată, fără relevanță în ce privește existența infracțiunii și încadrarea ei juridică, restabilirea unor drepturi pretins încălcate neputându-se face prin acte de însușire a bunului, ci numai pe căile prevăzute de lege.
Întrucât condamnarea inculpatului s-a făcut pe baza unor dovezi convingătoare de vinovăție, nu se poate vorbi de constatarea încălcării art.6 paragraf 2 din CEDO cu referire la art.66 și art.52C.proc.pen. care reglementează prezumția de nevinovăție, garanție specifică a unui proces echitabil recunoscută persoanei acuzate de săvârșirea unei infracțiuni.
Cât privește al doilea motiv de recurs, vizând netemeinicia sancțiunii aplicate și a modului de executare a acesteia, se remarcă următoarele:
Curtea, constată că Judecătoria a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepsei și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unei asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepsei consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Instanța de recurs consideră că pedeapsa rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptelor comise de recurent, concretizate prin modul în care acesta a acționat, prin săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie, și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al recurentului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a acestuia, a cărui atitudine în societate și procesuală în cauză, este negativă, încercând să plaseze vinovăția asupra altor persoane.
Nu poate fi omis faptul că inculpatul a comis faptele în stare de recidivă postcondamnatorie prev de art 37 lit a Cod penal, în perioada termenului de încercare al unei sancțiuni în privința căruia se dispusese suspendarea sub supraveghere a sancțiunii.
Față de modul de săvârșire a faptelor,cuantumul sancțiunii rezultante de 5 ani și 4 luni închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar individualizarea sa, prin privare de libertate, va contribui la o reinserție socială reală a acestuia, ținând cont de vârsta tânără de 21 de ani, de starea de recidivă, de faptul că nu este încadrat în muncă.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni, așa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen.
Așa fiind, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat, în baza art. 38515pct.1 lit.b împotriva sentintei penale nr. 772 din 14 iunie 2013 a Judecătoriei Cluj Napoca.
Se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatului F. A. timpul arestului preventiv, începând cu data de 1 aprilie 2013 și până în prezent.
Se va stabili în favoarea Baroului de Avocați Cluj- suma de 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu- Dumbrăveanu D. -, ce se va plăti din fondul
M. ui Justiției, în baza art. 189 Cod procedură penală.
Inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 350lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorar avocațial partial, conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul F. A. (fiul lui
V. si A., născ.la_ în mun. Tg. Mureș) deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale nr. 772 din 14 iunie 2013 a Judecătoriei Cluj Napoca.
Deduce din pedeapsa aplicata inculpatului F. A. timpul arestului preventiv, începând cu data de 1 aprilie 2013 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avoat Dumbrăvean D. .
Obligă pe recurentul F. A. să plătească în favoarea statului suma de
350 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 septembrie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
V. G. | D. | P. | , | S. | S. , |
GREFIER
DS
Red. D.P./MN. 3 ex./_
Jud.fond.-T. L. I.
| ← Decizia penală nr. 194/2013. Tâlhărie | Decizia penală nr. 43/2013. Tâlhărie → |
|---|
