Decizia penală nr. 112/2013. Evaziune fiscală
Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 112/A/2013
Ședința publică din 23 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : A. | D. L., judecător |
JUDECĂTOR | : M. | R. |
GREFIER | : L. | A. S. |
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de A. C.
S-au luat spre examinare apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ, partea civilă AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - D. G. A F. P. S. și de către
inculpații L. A. T. și B. D. R. F. împotriva sentinței penale nr. 30 din 20 martie 2013 a Tribunalului S., inculpații L. A. T., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și B. D.
R. F., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că nu se prezintă niciuna dintre părți.
Derularea, finalizarea dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 16 mai 2013, când părțile prezente au pus concluzii în dezbaterea apelurilor declarate, conform încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea amânându-se din lipsă de timp pentru deliberare la acest termen de judecată.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.30 din 20 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b Cod procedură penală a fost achitat inculpatul L. A. T. pentru comiterea a două infracțiuni prev. de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b Cod procedură penală a fost achitat același inculpat pentru comiterea infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b Cod procedură penală a fost achitată inculpata B. D. R. F. pentru comiterea infracțiunii prev. de art.26 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.346 pct.4 Cod penal s-a lasat nesoluționată latura civilă a cauzei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul L. A.
T., în calitate de administrator la SC A. S. Gârbou în perioada 2008-2010 s-a aprovizionat cu țigări de proveniență Ucraina pe care le-a comercializat prin magazinul sau din localitatea Barsaul Mare, ascunzând sursa impozabilă sau taxabilă pentru a se sustrage de la plata obligațiunilor fiscale datorate bugetului de stat, iar în perioada 1.0. -_ a realizat din comercializarea de țigări de proveniență Ucraina venituri totale în sumă de 3.982 lei ascunzând sursa impozabilă sau taxabilă pentru a se sustrage de la plata obligațiunilor fiscale datorate bugetului de stat. De asemenea, acesta nu a condus evidența contabilă în partida simplă conform prevederilor legale și nu a declarat la organul fiscal venitul realizat. Inculpata B. R. F., în calitate de vânzătoare a comercializat diferite tipuri de țigări de proveniența Ucraina aduse de către administratorul societății L. A. ținând o evidentă separată a acestora într-o agendă personală în afara caietului de conturi de la magazin.
Inculpatul L. A. și inculpata B. R. F. au fost trimiși în judecată pentru faptele de evaziune fiscală prezentate anterior, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_, fiind înregistrat la Tribunalul Sălaj sub numărul_, iar inculpatul L. A. a mai fost trimis în judecată tot pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală prin rechizitoriul aceluiași parchet din data de_, dosarul fiind înregistrat la instanță sub numărul_ . Prin încheierea de ședință din data de_ s-a dispus conexarea dosarului_ la dosarul cu numărul_ .
În cursul urmării penale au fost administrate următoarele probe: rezoluția de începere a urmăririi penale ( filele 7,8), declarații de inculpați (filele 13,144,210,213), declarații de martori (filele 145-154,155-171,204-208), proces- verbal încheiat de către Garda Financiară S. (filele 41-51), proces verbal ANAF (filele 85-89), caiet cu însemnări, iar în cursul judecății au fost readministrate aceste probe și administrate probe noi la solicitarea celor doi inculpați, din a căror coroborare s-au reținut următoarele:
Conform art.1 din Codul de procedură penală, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel încât orice persoană care a comis o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul legii.
Potrivit dispozițiilor art.345 alin.1 Cod procedură penală asupra învinuirii aduse inculpatului instanța se pronunță prin sentință, pronunțând după caz condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.
Aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că soluția de condamnare a inculpatului se pronunță numai dacă instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de către inculpat.
Or, pentru a putea da eficiență acestor dispoziții trebuie să avem în vedere faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, dacă probele strânse în
cursul urmăririi penale și verificate în instanță dovedesc în mod cert, printre altele că fapta a fost comisă de către inculpat.
Astfel, în cuprinsul rechizitoriilor s-a reținut că în perioada 2008-2010 inculpatul L. A. T. în calitate de administrator la SC A. S. s-a aprovizionat cu țigări de proveniență Ucraina din municipiul Baia Mare, țigări pe care le-a comercializat prin magazinul pe care-l deținea. Angajata magazinului, numita B. D. R. în calitate de vânzătoare a comercializat diferite tipuri de țigări de proveniență Ucraina aduse de către administratorul societății. Aceasta nota într-o agendă, în partea din față persoanele care cumpărau astfel de țigări, deoarece plata către furnizor se făcea în funcție de vânzările din magazin.
Din procesul verbal de control încheiat de către Garda Financiară S. rezultă că în perioada 2008-2010 inculpații au achiziționat și comercializat 2.267 cartușe de țigări de proveniență Ucraina, cu prețuri cuprinse între 30 -70 lei cartușul. Pentru comercializarea acestor țigări societatea datora statului impozit pe profit, TVA, accize și taxe vamale. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat se ridică la suma de 148.450 lei.
De asemenea s-a mai reținut că inculpatul L. A. T. în perioada _
-_ nu a evidențiat veniturile obținute din vânzarea a 561 cartușe de țigări de proveniență Ucraina, realizând venituri în cuantum de 3.982 lei, neevidențiate și nedeclarate organului fiscal teritorial. Impozitul pe venit aferent a fost calculat la 637 lei, la care s-au calculat majorări de întârziere, în sumă de 374 lei.
Datorită faptului că inculpatul nu a condus evidența contabilă în partida simplă conform prevederilor legale, nu poseda documente justificative, iar veniturile realizate nu au fost declarate la organul fiscal, conform prevederilor art.67 din OG 92/2003 din Codul fiscal, s-a procedat la estimarea bazei de impunere.
Raportat la această stare de fapt inculpatul L. A. T. a fost trimis în
judecată pentru comiterea a două infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și o infracțiune tot de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, iar inculpata B. D. R. pentru complicitate la o infracțiune de evaziune fiscală prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Evaziunea fiscală constă în sustragerea contribuabililor prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și/sau oricăror alte sume datorate bugetului general consolidat. În legătură cu aceasta definiție, se impun o serie de precizări. În primul rând, în accepțiunea Legii nr. 241/2005, termenul de buget general consolidat desemnează ansamblul bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agregate și consolidate pentru a forma un întreg. În al doilea rând, prin contribuabil, actul normativ mai sus arătat înțelege orice persoană fizică ori juridică (sau altă entitate fără personalitate juridică), romana sau străină, care obține venituri sau deține bunuri pentru care datorează impozite, taxe, contribuții și alte sume bugetului general consolidat,venituri obținute în mod legal.
Infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.a din Legea 241/2005 care constă în ascunderea bunului său a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, având ca premisă existența unei obligații legale de a plăti taxe sau impozite pentru anumite activități prestate sau bunuri deținute. Or, în prezența cauză inculpatul a obținut venituri în mod ilegal, prin comercializarea ilegală a unor mărfuri.
Mai mult, potrivit dispozițiilor art.127 alin.1 din Legea 571/2003 este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară o activitate de o
manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute în alin.2 iar potrivit alin.2 activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii inclusiv activitățile agricole, activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate. Veniturile obținute de către inculpat prin comercializarea de țigări prin magazinul pe care-l deține, nu se circumscrie acestor tipuri de venituri. Prin activitatea de comercializare a țigărilor netimbrate inculpatul a încălcat prevederile art.12 alin.1 lit.e din Legea 12/1990 modificată, efectuând acte de comerț ilicite.
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale constituie activități comerciale ilicite și atrag răspunderea contravențională sau penală, după caz, față de cei care le- au săvârșit, următoarele fapte: efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii. Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege, activitățile desfășurate de inculpat întrunind elementele constitutive ale acestei contravenții.
Constituie activitate ilicită orice acțiune ori inacțiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se încalcă o normă de conduită obligatorie, care se poate prezenta sub forma comisivă sau omisivă.
Scopul adoptării Legii nr. 12/1990 este acela al asigurării protecției populației împotriva unor activități comerciale ilicite, atât prin sancționarea penală sau contravențională, după caz, a celor care încalcă dispozițiile acestei legi, cât și prin confiscarea bunurilor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea de activități comerciale ilicite.
Referitor la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 lit.b din Legea 241/2005, care constă în fapta inculpatului de a nu conduce evidența contabilă în partida simplă și nu a declarat veniturile realizate la organul fiscal din vânzarea de țigări netimbrate ca persoană fizică, pe care l-a rândul său le-a cumpărat de la o altă persoană, s-a reținut că potrivit art. 48 alin.(8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal contribuabilii care obțin venituri din activități
independente sunt obligați să organizeze și să conducă evidența contabilă în partida simplă, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidența contabilă, și să completeze Registrul-jurnal de încasări și plăți, Registrul-inventar și alte documente contabile prevăzute de legislația în materie.
De asemenea, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în evidență contabilă în partida simplă, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate:
denumirea documentului;
numele și prenumele contribuabilului, precum și adresa completă;
numărul documentului și data întocmirii acestuia;
menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico- financiare (când este cazul);
conținutul operațiunii economico-financiare, iar atunci când este necesar, și temeiul legal al efectuării ei;
datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate;
numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii;
alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor în documente justificative.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidență contabilă în partida simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informațiile prevăzute în normele legale în vigoare.
Documentele provenite din relațiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidența contabilă în partida simplă numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective, prin întocmirea Borderoului de achiziție (cod 14-4-13) sau a Notei de recepție și constatare de diferențe (cod 14-3-1/A), după caz, și a plății acestora pe bază de Dispoziție de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4). Or, aceste dispoziții au în vedere doar activitățile comerciale legale desfășurate de contribuabili, nu și activitățile ilegale, acestea neputând fi justificate cu documentele cerute de lege. Fapta reținută în sarcina inculpatului nefiind prevăzută de legea penală. Infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 lit.b din Legea 241/2005, constă în omisiunea evidențierii în tot sau în parte în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
Mai mult, inculpatul are o societate, SC A. S., înființată legal prin care desfășoară activități comerciale.
Deși, în privința armelor infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art.9 lit.a din Legea 241/2005, ANAF B. s-a constituit parte civilă în cauză, în ambele dosare fiind vorba despre vânzarea de țigări de proveniența Ucraina, într- o situație prin magazinul inculpatului, în cealaltă ca și persoană fizică, într-unul cu suma de 637 lei impozit pe venit și majorări de întârziere, iar în celălalt cu
148.450 lei reprezentând impozit pe profit, TVA accize și taxe vamale. Deci, nici partea civilă nu a stabilit cu certitudine natura acestor venituri, atâta timp cât ele au fost calculate diferențiat de la un dosar la altul.
Având în vedere aspectele expuse anterior s-a reținut că faptele comise de către inculpat nu sunt prevăzute de legea penală, ele fiind contravenții la momentul respectiv. Intr-adevăr, din anul 2010, luna iulie acestea au fost incriminate în infracțiunea de contrabandă, dar până la acest moment ele constituie contravenția prevăzută de art.12 lit.e din Legea nr.12/1990 modificată. Pentru aceste considerente în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b
Cod procedură penală a fost achitat inculpatul L. A. T. pentru comiterea a două infracțiuni prev. de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b Cod procedură penală a fost achitat același inculpat pentru comiterea infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b Cod procedură penală a fost achitată inculpata B. D. R. F. pentru comiterea infracțiunii prev. de art.26 Cod penal raportat la art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.346 pct.4 Cod penal s-a lăsat nesoluționată latura civilă a cauzei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj cât și ANAF D. G. a F. P. S. și inculpații, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea apelului său, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a învederat faptul că, în cauză există suficiente probe care să-i incrimineze pe
inculpați, fapta comisă de inculpatul L. în calitate de persoană fizică se circumscrie infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9 lit.a din Legea nr.241/2005 iar cea comisă în calitate de administrator infracțiunii prev. de art.9 lit.b din aceiași lege. În cauză s-a făcut dovada existenței unei activități comerciale ilicite, inculpații obținând profit în urma vânzării unor țigări de proveniență ucraineană, acestea fiind produse de contrabandă introduse ilegal în țară, adică prin evitarea achitării taxelor aferente, astfel că se impunea schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpaților.
În motivarea apelului său, ANAF D. G. a F. P. S. a
învederat faptul că instanța de fond în mod greșit a omis obligarea inculpaților la plata despăgubirilor civile solicitate în sumă de 12222 lei, cu toate că acestea au fost dovedite.
În motivarea apelurilor lor, inculpații L. ȘI B. au arătat că în mod greșit s-a reținut că aceștia ar fi vândut țigări de contrabandă din moment ce nu există probe în acest sens, iar prejudiciu constatat de către partea civilă nu este cert. Față de aceste aspecte, inculpații apreciază că se impune achitarea acestora în baza art.10 lit.a C.p.p., în sensul că fapta nu există.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea, bazată pe probele legal administrate în cauză.
Astfel, s-a constatat că în perioada 2008-2010 inculpatul L. A. T. în calitate de administrator la SC A. S. s-a aprovizionat cu țigări de proveniență Ucraina din municipiul Baia Mare, țigări pe care le-a comercializat prin magazinul pe care-l deținea. Angajata magazinului, inculpata B. D. R., în calitate de vânzătoare a comercializat diferite tipuri de țigări de proveniență Ucraina aduse de către administratorul societății. Aceasta nota într-o agendă, în partea din față persoanele care cumpărau astfel de țigări, deoarece plata către furnizor se făcea în funcție de vânzările din magazin.
Din procesul verbal de control încheiat de către Garda Financiară S. rezultă că în perioada 2008-2010 inculpații au achiziționat și comercializat 2.267 cartușe de țigări de proveniență Ucraina, cu prețuri cuprinse între 30 -70 lei cartușul. Pentru comercializarea acestor țigări societatea datora statului impozit pe profit, TVA, accize și taxe vamale. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat se ridică la suma de 148.450 lei.
De asemenea s-a mai reținut că inculpatul L. A. T. în perioada _
-_ nu a evidențiat veniturile obținute din vânzarea a 561 cartușe de țigări de proveniență Ucraina, realizând venituri în cuantum de 3.982 lei, neevidențiate și nedeclarate organului fiscal teritorial. Impozitul pe venit aferent a fost calculat la 637 lei, la care s-au calculat majorări de întârziere, în sumă de 374 lei.
Datorită faptului că inculpatul nu a condus evidența contabilă în partida simplă conform prevederilor legale, nu poseda documente justificative, iar veniturile realizate nu au fost declarate la organul fiscal, conform prevederilor art.67 din OG 92/2003 din Codul fiscal, s-a procedat la estimarea bazei de impunere.
Verificând legislația în vigoare la data comiterii faptelor de către inculpați, curtea apreciază că soluția pronunțată este corectă, faptele inculpaților fiind contravenții potrivit art.1 lit.e din Legea nr.12/1990 și anume fapte ilicite de comerț, întrucât contrabanda în forma vânzării produselor ilegal introduse în țară a fost incriminată abia în luna iulie 2010, Alin. (3) al art. 270 din Legea nr.86/2006 a fost introdus de pct. 2 al art. IX din ORDONANȚA DE URGEN ȚĂ
nr. 54 din 23 iunie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 23 iunie 2010.
În ceea ce privește infracțiunea de evaziue fiscală reținută în sarcina
inculpaților prin actul de sesizare a instanței și schimbarea de încadrare juridică pusă în discuția părților, curtea își însușește întrutotul argumentația detaliată și pertinentă a primei instanțe, potrivit căreia infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.a din Legea 241/2005 constă în ascunderea bunului său a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligațiilor
fiscale, având ca premisă existența unei obligații legale de a plăti taxe sau impozite pentru anumite activități prestate sau bunuri deținute. Or, în prezența cauză inculpatul a obținut venituri în mod ilegal, prin comercializarea ilegală a unor mărfuri. Apoi, infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 lit.b din Legea 241/2005, care constă în fapta inculpatului de a nu conduce evidența contabilă în partida simplă și nu a declarat veniturile realizate la organul fiscal din vânzarea de țigări netimbrate ca persoană fizică, pe care l-a rândul său le-a cumpărat de la o altă persoană, s-a reținut că potrivit art. 48 alin.(8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal contribuabilii care obțin venituri din activități independente sunt obligați să organizeze și să conducă evidența contabilă în partida simplă, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidența contabilă, și să completeze Registrul-jurnal de încasări și plăți, Registrul-inventar și alte documente contabile prevăzute de legislația în materie.
De asemenea, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în evidență contabilă în partida simplă, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate:
denumirea documentului;
numele și prenumele contribuabilului, precum și adresa completă;
numărul documentului și data întocmirii acestuia;
menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico- financiare (când este cazul);
conținutul operațiunii economico-financiare, iar atunci când este necesar, și temeiul legal al efectuării ei;
datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate;
numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii;
alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor în documente justificative.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidență contabilă în partida simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informațiile prevăzute în normele legale în vigoare.
Față de aspectele invocate mai sus apreciem, în consens cu instanța de fond că faptele reținute în sarcina inculpaților sunt contravenții, astfel că va fi necesar ca în baza art.12 C.p.p. să fie sesizat organul constatator competent în vederea aplicării sancțiunilor contravenționale.
Susținerile inculpaților referitoare la faptul că nu s-a dovedit în niciun fel activitatea ilicită a acestora sunt contrazise de probatoriu administrat în cauză din care rezultă faptul că inculpații au comercializat țigări e proveniență ucraineană.
Soluția dată laturii penale impune ca acțiunea civilă să rămână nesoluționată, astfel că nici această critică adusă hotărârii de către partea civilă de această dată, nu este fondată.
Față de cele de mai sus, în baza art.379 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj și ANAF D. G. a F. P. S. împotriva sentinței penale nr.30/_ a Tribunalului S. pe care o va desființa doar cu privire la omisiunea aplicării art.12 C.p.p.
Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite va face aplicarea art.12 C.p.p. și sesizează organul competent conform art.2 alin.3 din Legea nr.12/1190, Garda Financiară Maramureș în vederea aplicării sancțiunilor contravenționale.
Va respinge ca nefondate apelurile inculpaților L. A. T. și B. D.
R. F. împotriva aceleași hotărâri
Va menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Va stabili onorarii parțiale apărători din oficiu în sumă de 200 lei (2 x 100 lei) ce se vor avana din FMJ în favoarea av.M. a Raluca și M. M. .
Va obliga inculpații la plata în favoarea statului a câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare din care câte 100 lei reprezintă onorarii parțiale apărători din oficiu.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul Parchetului și ANAF-ului vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art.379 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj și ANAF D. G. a F. P. S. împotriva sentinței penale nr.30/_ a Tribunalului S. pe care o desființează doar cu privire la omisiunea aplicării art.12 C.p.p.
Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite face aplicarea art.12 C.p.p. și sesizează organul competent conform art.2 alin.3 din Legea nr.12/1190, Garda Financiară Maramureș în vederea aplicării sancțiunilor contravenționale.
Respinge ca nefondate apelurile inculpaților L. A. T. și B. D. R.
F. împotriva aceleași hotărâri
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Stabilește onorarii parțiale apărători din oficiu în sumă de 200 lei (2 x 100 lei) ce se vor avana din FMJ în favoarea av.M. a Raluca și M. M. .
Obligă inculpații la plata în favoarea statului a câte 300 lei fiecare cheltuieli judiciare din care câte 100 lei reprezintă onorarii parțiale apărători din oficiu.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul Parchetului și ANAF-ului rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpații și de la comunicare cu restul părților.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | ||||
A. | D. L. M. | R. | L. | A. | S. |
Red.M.R./S.M.D.
4 ex./_ Jud.fond.T. C.
← Sentința penală nr. 130/2013. Evaziune fiscală | Decizia penală nr. 226/2013. Evaziune fiscală → |
---|